Initiere in spiritualitate partea I

Written by Marius Simion on May 16th, 2009

Inainte de toate spiritualitatea nu este numai un cuvant. Conteaza ceea ce semnifica acest cuvant pentru fiecare, ce intelesuri are pentru fiecare dintre noi. Pentru unele persoane este similar cu ocultismul si/sau cu religia (aceste aspecte vor fi abordate in articole viitoare). Insa o definire complexa a termenului ar trebui sa cuprinda tot ceea ce ne largeste orizonturile intr-un mod armonios si benefic. In mod obisnuit suntem limitati de-a lungul vietii  la anumite experiente. O persoana interesata de spiritualitate vrea mai mult. Psihologii spun ca numarul de stari emotionale pe care le traieste omul obisnuit dealungul vietii este foarte mic in comparatie cu ce emotii si ce ganduri am fi capabili sa experimentam.

Emotiile traite in mod obisnuit:  bucurie, teama, iubire, frustrare, dependenta, atractie, repulsie, etc.
Emotii posibile de a fi traite de fiinta umana: mister, pace profunda, fericire, eternitate, atotcunoastere, sacralitate, inspiratie, candoare, etc.

Toate aceste stari le putem simti daca stim cum sa procedam, ele au puterea de a ne face sa cunoastem din ce in ce mai mult despre propria persoana. Aceasta este cunoasterea spre care tindem in spiritualitate. Se spune ca spiritualitatea te face mai bogat. Aceasta este bogatia, cei care au experimenat asemenea stari  spun ca nu ar renunta la experienta traita pentru nimic altceva. Nimic nu se compara cu momentul in care simti starea de eternitate, cand simti ca esti in afara timpului sau cu momentul in care gandurile se opresc si inspiratia te leaga de o minte mai presus de a ta.

In legatura cu emotiile va dau un exemplu simplu: oamenii considera ca bucuria apare daca au obtinut ceva ce si-au dorit, cu cat si-au dorit mai mult cu atat bucuria este mai mare.  Ati observat insa ca aceasta bucurie nu se pastreaza, dupa cateva minute sau zile, ea dispare.  Din punct de vedere spiritual bucuria e data nu de obtinerea obiectului dorit ci de faptul ca pentru cateva minute sau zile, mintea ta e multumita si nu apuca sa isi doreasca altceva. Cand insa incepe sa isi doreasca, incepe calvarul. Atata timp cat mintea e linistita si are putine ganduri constiinta ne poate umple viata si simtim starea de bucurie. Daca mintea e agitata si plina de ganduri, constiinta ramane izolata undeva acolo sus si noi ne traim vietile cautand sa ne indeplinim dorintele, neintelegand poate niciodata care este cu adevarat sursa bucuriei.

Sa nu intelegeti ca spun acum ca nu trebuie sa avem dorinte, eu ma limitez in a spune ca noi trebuie sa fim stapanii dorintelor si nu dorintele sa ne stapaneasca pe noi. (aceste aspecte vor fi abordate in articole viitoare)

Cunoasterea si gandurile

Cunoasterea se realizeaza in doua moduri:
1.    Prin intermediul mintii, aceasta fiind forma cu care ne-am obisnuit si pe care o consideram singura posibila. Nu este asa!
2.    Forma de cunoastere intuitiva este mult mai rapida si completa. Cei care au avut intuitii va pot confirma aceasta. Intuitia te conduce la cunoasterea unui obiect / fenomen mult mai rapid. E adevarat ca acesta intuitie este limitata tocmai de gandurile care nu se opresc . Aici intervine practica spirituala care ne ajuta sa controlam gandurile.

Mintea, intelectul si constiinta

Rolul mintii este sa sprijne cunoasterea. Ea functioneaza ca un ecran de cinema pe care proiecteaza tot ceea ce vedem, simtim noi. Toate aceste informatii pe care le proiecteaza  sunt preluate de catre intelect care le analizeaza si emite concluzii si solutii.
Problema este ca metoda e lenta si limitata. Nu va putea niciodata sa proiecteze toate detaliile unui eveniment/obiect, asta deoarece simturile noastre sunt limitate, iar mintea poate proiecta numai ce primeste de la simturi.

Cea mai buna analogie pentru a intelege mintea si gandurile este cerul unei zile, acoperit cu nori. Gandurile noastre iau forma a ceea ce observam in jur. Daca ne uitam la un scaun, in minte va apare un gand in forma de scaun, ca si cum pe cer am vedea un nor ca ia forma unui scaun prin forta si talentul vantului  . Dincolo de acest plafon de nori cu forme diferite este constiinta noastra. Linistita, priveste continuu si in tacere absoluta la toate formele pe care “norii” le adopta. Agitatia si transformarea acestora nu modifica constiinta, ea ramane acelasi martor lucid si detasat la nori cu forme monstruoase cat si la nori cu forme minunate.

Constiinta aceasta este definita prin trei caracteristici: Existenta vesnica, cunoastere absoluta, fericire infinita.

Aceasta constiinta este adevaratul nostru EU, pe care toate religiile si curentele filozofice sau caile spirituale va indeamna sa il cautati.

Atunci cand te trezesti dimineata prima senzatie pe care o ai, dar e asa de rapida si efemera, este senzatia de EU.  Inainte sa apara orice gand trebuie sa simti EU. Acest Eu nu este definit nici de nume, nici de functie, nici de experienta prin care mintea a trecut. Senzatia aceasta de EU este foarte subtila, dar pentru cine o traieste este ceva unic in viata.

Scopul existentei

Pentru cei mai multi oameni scopul existentei il reprezinta trairea experientelor de zi cu zi. Pentru acestia viata se deruleaza la nivelul simturilor, eventual la nivel mental pentru intelectuali.
In realitate scopul vietii este sa o traim si nimic mai mult! Dar nu la nivel fizic sau mental, nici macar la nivel emotional ci la nivel de constiinta.

Cum s-ar reflecta aceasta asupra individului?  Ar fi vesnic conectat (nu telepatic, ci prin cunoastere directa) cu toate constiintele individuale si ar trai prin proprie experienta emotia Totului. Cum spuneam caracteristic constiintei este existenta, cunoasterea si fericirea absoluta. Acestea ar fi atunci caracteristicile vietii unei asemenea persoane care a ajuns sa se cunoasca la nivel de constiinta.

Moartea si pastrarea identitatii

Rolul mortii este de a acorda alte si alte invataminte intelectului, astfel incat acesta sa inteleaga faptul ca tot ce este important este constiinta. Cu cat traim mai multe experiente de viata, cu cat traim mai multe vieti, vom ajunge la concluzia ca nimic nu e asa fascinant precum constiinta.

In momentul mortii acesta constiinta  renunta la corpul fizic, la corpul mental , dar pastreaza cu ea intelectul (pe care religiile il numesc suflet).  Acest intelect(suflet) migreaza in alt timp, in alt spatiu (insa va pastra aceeasi frecventa a universului – vezi conceptul de multivers din fizica cuantica) si se va incarna iar si iar pentru a invata.
Va uita trecutul la nivel mental, dar va pastra identitatea  la nivel de suflet.  Va acumula alta cunoastere si va intelege viata din ce in ce mai profund pana cand se va convinge ca experientele si obiectele nu sunt adevarata realitate.

Adevarata realitate a universului si iluzia cosmica

Singura realitate este constiinta. Nu exista nimic altceva in realitate, nici energie, nici materie. Constiinta creaza aceasta iluzie desenand pe propria sa “suprafata”  forme de atomi care se grupeaza si care dau senzatia de materie.  Aceasta este iluzia cosmica pe care religiile orientale o descriu.
Oamenii de stiinta ajung pe zi ce trece la aceasta concluzie. Cauta in interiorul particulelor atomice si nu gasesc nimic, particulele sunt defapt fenomene si nu obiecte. Particulele “se petrec”. Despre particule cel mai adevarat lucru ce poate fi spus este: “s-a intamplat un electron”. Cea mai buna analogie pentru a descrie particulele pe care le percepem este ca materie seamana cu un gand altcuiva.
-    va urma –

Focarele energetice -2-

Written by Marius Simion on May 2nd, 2009

Vorbeam zilele trecute cu nepotul meu – care nu stiu cand a apucat sa creasca asa de mare incat sa ma intrebe despre deschiderea “celui de-al treilea ochi” – si imi cerea sa ii spun o tehnica pentru amplificarea energetica a acestui “ochi” (e vorba despre al saselea focar energetic).

I-am recomandat si lui si iti spun si tie sa te gandesti ca trebuie sa incepi antrenamentul cu focarele energetice cele mai usor de energizat la inceput. E adevarat ca al 6-lea focar energetic e de-a dreptul spectaculos, dar energia nu ramane acolo daca nu sunt deja pline de energie focarele anterioare. Energia are tendinta sa coboare spre aceste focare inferioare. Din aceasta cauza se incepe de la primul si se merge pana la ultimul.

Ar trebui sa va spun totusi cele doua exceptii … daca energizezi corect focarul inimii (cel de-al patrulea focar) energia va circula in toate focarele in mod corespunzator. Cealalta exceptie este energizarea celui de al saptelea focar – cel spiritual. Acolo se aplica alte reguli, nu mai e deloc nevoie sa le energizezi pe cele anterioare pentru ca spiritul “bate” orice alt tip de energie. Dar, toate la timpul lor…

In articolul anterior ti-am explicat cum, prin activarea primului focar energetic poti sa iti imbunatatesti starea de sanatate si forta. Poti elimina oboseala si iti poti amplifica memoria de lunga durata. De asemenea energiile acestui prim focar au rolul de a amplifica norocul pentru persoanele care vor aceasta.  Frecventa muzicala a notei DO este caracteristica acestui centru. Deasemenea forma geometrica specifica acestui centru energetic este patratul. Mai tarziu o sa te invat cum sa folosesti formele geometrice pentru a aduce energie in aceste focare.

Al doilea focar energetic

Cred ca mai interesant o sa ti se para al doilea focar de energie. Energia acestui focar completeaza energia corpului vital (care este hranit de primul focar energetic).  O completeaza prin energia creativitatii. Daca energiile primului focar reuseau sa pastreze structura existenta a corpului fizic, energiile acestul nivel doi pot sa dezvolte, pot sa creeze. Este energia specifica reproductiei,  energia vietii noi. Este instinctul sexual de perpetuare a speciei. O buna energizare a acestui focar energetic vindeca bolile aparatului genital si urinar, atat la femei cat si la barbati.

Ca o paranteza trebuie sa iti spun ca fiecare dintre energiile de care vorbim are un pol pozitiv si un pol negativ. Nu in sensul de energie buna si energie rea, ci in sensul de energie cu anumite caracteristici si energie cu caracteristici complementare. Impreunand cele doi poli se realizeaza armonia. Inclusiv electricitatea are doi poli – plus si minus. Daca ii pui impreuna … apar scantei si apoi apare o armonie energetica.

La nivelul acestui centru energetic are loc  orgasmul. Sa stii ca orgasmul este de fapt punerea in contact a plusului cu minusul.   Fiecare dintre noi avem la toate focarele energetice si energie  plus si energie minus.  Asa e normal. La nivelul focarului sexual, femeile au mai multa  energie minu, iar barbatii mai multa  energie plus. Daca sunt puse in contact energiile circula la cei doi parteneri si femeia primeste energie plus de la barbat, iar barbatul energie minus de la femeie. In momentul in care se atinge un nivel de echilibru  intre plus si minus apare orgasmul.
O alta paranteza (pentru ca nu ma abtin sa nu va spun): daca aduceti  multa energie la nivelul acestui focar, orgasmul este de zeci de ori mai intens…  Aceasta poate fi realizata prin exercitii de amplificare energetica.  Anumite plante sau substante chimice au efecte de amplificare a acestor energii, dar nu toate sunt recomandabile. Afrodisiacele intra in acesta categorie.

Ok, despre ce vorbeam? Spuneam ca acest centru energetic de nivel doi este responsabil de  aparitia si dezvoltarea  vietii.  La nivel fizic acest centru este focalizat deasupra de organele sexuale cam la 3-4 latimi de deget. Dar numai clarvazatorii pot sa il vada acolo ca un vartej de energie de culoare portocalie.

Haide sa vedem si alte efecte ale energiei de la acest nivel

Energia de acest tip este responsabila de urmatoarele tendinte: dorinta de a fi la fel ca ceilalti (mimetismul social),  dorinta de a fi in rand cu moda, superficialitatea in discutii, vorba multa si barfa, lipsa de concentrare mentala, efeminarea (tendinta barbatilor de a se comporta ca femeile).  Atat femeile cat si barbatii care au prea multa energie minus la acest nivel nu suporta sa ramana singuri, le e teama de singuratate si sunt in permanenta in compania cuiva  sau a grupului de prieteni.  Toate acestea atunci cand este prea multa energie de tip minus in aura de la acest nivel.

Daca este mai multa energie plus la acest nivel atunci tendintele sunt de a fi creativ, de a compune muzica sau poezie. Persoanele care au energie plus la nivelul sexual sunt foarte apreciate in societate, pot deveni persoane publice. Sunt persoane care nu vorbesc mul, dar spun ceea ce trebuie atunci cand trebuie.  Aceasta este o caracteristica a energiei plus, a energiei masculine.

Probleme la acest nivel energetic

Pentru femei
Daca la o femeie predomina energia minus la focarul acesta nu se va observa… deoarece este tendinta naturala (chiar daca ideal ar fi sa fie acceasi cantitate de energie si plus si minus pentru o buna functionare). Singurele probleme in cazul acesta vor fi cele de sanatate. In special pentru aceste probleme medicii vor recomanda hormoni masculini. Oare de ce? Tocmai pentru a amplifica tipurile de energie plus.  Asa ca mare atentie, daca ai  afectiuni la acest nivel sa stii ca 99% din cazuri sunt cauzate din  lipsa de energie plus.  Hormoni chimici din medicamente nu sunt solutia ideala,  pentru ca apar efecte secundare in aura energetica.
Daca la o femeie predomina energia plus la acest nivel, aceasta va genera un surplus de hormoni masculini si caracteristici masculine, pilozitate excesiva sau voce mai groasa (nu ma refer la cele care fumeaza).  Am vazut persoane care dupa ce si-au echilibrat energia (prin  cresterea energiei de tip minus) si-au schimbat vocea si au pierdut pilozitatea.

Pentru barbati
Barbatii au in mod normal o energie preponderent plus la nivelul acesta al aurei energetice. Daca este  mult prea mult plus si prea putin minus inseamna ca pot deasemenea apare dereglari hormonale. Pot aparea tendinte de agresivitate manifestata mai ales in timpul actului sexual.
Daca apare un surplus de energie minus la barbati (si din pacate vad asta din ce in ce mai des), atunci barbatul acela va fi feminizat. Va cauta sa fie tot timpul la moda fara a isi urma propriul stil.  Va fi in permanenta cautare de ceva, dar fara a sti ce cauta, va avea dificultati sa mentina erectia mult timp pentru ca la el domina energiile feminine (minus).
Oricum majoritatea avem o mult prea mare cantitate de energie minus la acest nivel, aceasta explica tendinta generala spre sexualitate a civilizatiei actuale. Tendinta de a ne comporta astfel incat sa fim atractivi este o alta caracteristica a predominantei energiei minus.  Atunci cand am reusit sa imi echilibrez energia de la acest nivel (prin tehnici bioenergetice) am vazut nu numai ca eram mai charismatic, dar si ca eram mai detasat si aveam mai multa incredere in mine.  Aceasta a fost o schimbare majora pe care o recomand tuturor. Am inceput sa apreciez si alte lucruri din jurul meu. Dar asta este o discutie viitoare.

Asa cum am spus si anterior, la finalul seriei de articole voi scrie cate o tehnica pentru fiecare focar energetic. Pentru urgente sau alte clarificari puteti sa imi scrieti la marius_blanc@yahoo.com.

-    va urma   -

Nu am crezut in reincarnare, nici in viata de apoi! partea a doua

Written by Marius Simion on April 18th, 2009

continuare

Momentul separarii corpurilor

Prezentarea sintetica din prima parte a articolului nu a aratat insa cine este cel care se foloseste de aceste corpuri.  Eu-l personal care este mai subtil decat aceste corpuri.  Eu-l nu este un corp ci este proprietarul  corpurilor. Acest Eu spiritual este cel care paraseste corpurile atunci cand acestea nu mai au suficienta energie si mor.  Atunci cand corpul fizic moare, eu-ul se separa de acest corp fizic si de cel bioenergetic dar ramane inca lipit de corpul astral si mental. Dupa acest moment, in functie de tipul de energie al fiecarei persoane (in functie de preponderenta dorintelor din timpul vietii) unele Eu-ri se separa si de corpul astral, altele raman lipite pentru o perioada de cativa ani pana la sute de ani. Acele Eu-ri care pastreaza corpul astral vor avea parte de experiente in lumea astrala, experiente similare cu visele, iar dupa trecerea unei anumite perioade vor pierde si corpul astral. Aceasta va echivala cu o “moarte” in lumea astrala. Iarasi vor exista doua situatii: unii vor trece acum in lumea mentala iar altii in cea fizica urmand sa se incarneze.

Eu-l va ramane insa permanent legat de corpul cauzal impreuna cu care este denumit suflet. Acestea doua, Eu-l (spiritul) si corpul cauzal se incarneaza de milioane de ori de-a lungul existentei universului. Incarnarea se va derula intotdeauna de la un nivel inferior spre unul superior.  Locurile unde sufletul (Eu-l + corpul cauzal) se incarneaza difera de la o viata la alta. Intotdeauna urmatoarea incarnare va fi una superioara. Daca o incarnare este ca om nici o alta incarnare ulterioara nu va fi ca animal.

Ar trebui sa continui sa va vorbesc despre capacitatea Eu-ului de a percepe trecutul , prezentul si viitorul in acelasi moment. Acest Eu este esenta divina, a existat dintotdeauna si va exista intotdeauna. El este scanteia divina din om. Capacitatile sale sunt infinite si deasemenea si cunoasterea de care dispune. Cum de suntem noi atunci asa de limitati? Cum de Eu-l spiritual percepe trecut-prezent-viitor, pe cand eu percep numai prezentul si imi amintesc doar, trecutul.  O sa explicam aceste lucruri in articolul imediat urmator seriei despre reincarnare.

Amintirea vietilor anterioare ca metoda de terapie

Multe persoane pe care le cunoastem in viata aceasta au fost cunoscute de noi in alte vieti.  Deasemenea unele probleme cu care ne confruntam in prezent sunt datorate unor situatii din trecutul indepartat. Fobii sau frici fara o cauza clara pot proveni din intamplari ale altei vieti. Anumite talente, deasemenea pot avea ca punct de pornire o alta existenta. Prin amintirea unor fragmente din vietile anterioare se pot clarifica intrebari cu privire la traume de care nu reusim sa trecem sau cu privire la dependente si obsesii care ne leaga parca de maini si de picioare.

Pentru a ne aminti vietile anterioare in prezent sunt des folosite tehnici de hipnoza, dar acestea implica un grad de incertitudine marit datorita celui ce conduce hipnoza.  Metodele de autohipnoza sunt insa eficiente si nu implica riscuri asemanatoare.

Alte metode de amintire sunt cele in care sunt utilizate vizualizarea pasiva, oglinzile, anumite ritualuri, visele dirijate, meditatia. Toate aceste metode implica insa o pregatire anterioara de cateva zile sau saptamani pentru a avea efecte. Pregatirea inseamna realizarea de tehnici de purificare mentala completata cu metode de respiratie pentru a avea accesul facilitat la nivel subconstient.

Tehnica de amintire a vietilor anterioare

Pentru cei doritori de experiente deosebite o sa prezint una din tehnicile cele mai simple pentru amintirea vietilor anterioare.

Cauta o oglinda cu latura de cca 20 cm si cu o rama montata pentru a nu risca sa te ranesti cand o ti in mana. Aseaza-te pe scaun si pune oglinda cu fata in sus pe genunchi astfel incat sa privesti in oglinda ca si cum ai privi in fantana. Inchide ochii si imagineaza-ti ca te afli intr-un peisaj natural care doresti tu, in care te simti confortabil. Imagineaza-ti ca in fata ta se afla o fantana si la adancime se vede un ochi de apa care reflecta cerul. Spune-ti in minte ca aceasta fantana a fost martora evenimentelor si vietilor oamenilor de milenii. Apa din acea fantana a inregistrat, ca o memorie universala tot trecutul intregii planete. Imagineaza-ti ca privesti in acel ochi de apa si ca te vezi acum pe tine. Deschide ochii incet, fara sa privesti in jur si apleaca-te asupra oglinzii din fata ta. Priveste fix in ochii tai in oglinda, urmarind sa clipesti numai atunci cand este absolut necesar. Nu urmari detalii ale fetei sau alte imagini reflectate in  oglinda ci numai ochii. Nu te gandi la nimic altceva decat la privirea ta care acum te priveste prin oglinda. Nu analiza nimic. Priveste numai. Dupa cca 10 – 20 minute inchide ochii si imagineaza-ti iar fantana si ochiul de apa din adanc. Priveste acum in aceea reflexie si cauta sa observi daca apar imagini diferite.
Imaginile pot sa se formeze ca si cum ar fi proiectate pe luciul apei din fantana ori ca “flash-uri” direct in mintea ta.

Nu intotdeauna imaginile apar de la prima experienta, dar daca perseverati o sa vedeti ca anumite amintiri incep sa iasa la suprafata. Aceasta metoda este utila si daca doriti sa va amintiti ceva ce ati uitat din trecutul acestei vieti.  Succes!

Hrana noastra cea de toate zilele

Written by Mihaela Gheorghe on April 5th, 2009

- Inchide ochii, asculta-ti rasuflarea si incearca sa gusti mirodenia.

- Mirodenia?

- Ceea ce face ca viata sa nu treaca degeaba..

(Henri Gougaud – Cele sapte pene ale vulturului)

Intre atatea noutati cu care ne primeste viata, unele frumuseti ne hranesc sufletul.

In fiecare zi, in orice loc, primim multi stimuli si facem multe alegeri. Uneori, fara a ne intreba de ce.

Fara a ne spune noua insine: “Sa iau? Sa primesc? Ce imi aduce asta?

Si deseori, uitand a multumi vietii pentru daruri.

Cand avem de ales intre atatea, cand ni se deruleaza viata cu asa viteza, ne trezim uneori ca ne intrebam de ce nu avem ce ne dorim, de ce suntem secatuiti de puteri, de ce avem in brate atatea “chestii” pe care de fapt nu ni le-am dorit si pe care poate le-am platit din greu…

E important sa stim ce ne hraneste. Si sa ne dam aceasta hrana zilnic.

Bineinteles ca hrana “fizica” luata prin alimentatie este importanta. Zilnic aducem trupului minerale, vitamine, aminoacizi esentiali, glucide, lipide, proteine… Fara de care nu doar trupul nu s-ar misca, ci si mintea ar rula din ce in ce mai greu…

Uitam insa de hrana pentru suflet. Aici e o cheie cu care, odata deschisa poarta, patrundem in gustarea mirodeniei de care vorbea don Sebastian, in citatul de mai sus.

Cum ne hranim?

Hrana pentru suflet vine in multe feluri si o gustam .. prin trup. Nu, nu-i o gluma. In acest fel de a ne hrani, putem primi “mancarea”, dar nu o putem gusta decat unind trup, minte si spirit…

Si alegand acea hrana care ne da bucurie, invatam despre noi insine, ne cunoaste, ne descoperim.

Aducand in concret, ceea ce pare, mai sus, doar “poezie”, iata un tablou in cateva linii:

In fiecare zi avem cu noi trupul, care ne insoteste peste tot. Nu-l lasam acasa. Prin el, tragem in noi aer si dam afara aer. In felul in care respiram putem gasi gustul mirodeniei, si despre asta, despre respir, vom povesti pe larg, o alta data. E poveste lunga…

In drumul nostru catre oriunde, atingem pamantul cu picioarele, vantul ne atinge pielea, vedem o multime de “detalii”: cer, pasari, nori, soare, flori, iarba, copaci, oameni etc.

Cand alegem sa ne hranim in drum spre orice tinta avem azi, putem aduna provizii de “bun” si sa ne cunoastem pe noi, afland “ce ne face inima sa cante”.

Cam cum e asta? Simplu, daca vrem s-o facem simplu.

Eu am o portiune de traseu, in drum spre casa, pe care se blocheaza autobuze, masini, troleibuze, si ar trebui sa parcurg o statie de masina in vreo 25 sau chiar 40 de minte. Asta e pe un deal, cu alei asfaltate si portiuni generoase de spatiu vrede, cu pomi, chiar ceva brazi, flori, si iarba.

Initial, ma enervam exact “ca prostu” ca stau in autobuz.. Pe urma mi-am dat seama ca pot folosi timpul, acest pretios timp, ca sa ma hranesc, nu sa ma sec de puteri enervandu-ma. Pe drumul asta merg pe jos mai multi, caci multi s-au prins ca e mai bine asa.

In timp ce merg, pasesc cu atentie sa simt pamantul, care ma sustine cu atata dragoste pe fata lui. Simt pe obraji, pe maini, in par, aerul si vantul. Respir si simt ca traiesc. Vad culori frumoase la florile din jur, pot sa ma abat din drum si sa ating o creanga de brad, sa ma bucur chiar daca nu-s la munte. Vad pe cer senin sau nor, ma bucur ca am darul vederii. Pasari strabat uneori inaltimile. Anul trecut, intr-o curte a unei case am vazut multe-multe flori de margaritar . Inca nu au iesit, dar o sa le pandesc si in primavara asta.

Multe imi plac, si cand ajung acasa sunt plina de “ceva” ce m-a hranit.

Cand ne hranim?

E important sa ne gasim micile si marile bucuriii si sa le cultivam zilnic. Sunt multe care costa doar atentie si timp acordat lor. Si ne vor spune multe despre noi insine. Poate ne place dansul, poate muzica, poate pictura. Poate ne place sa privim, un minut, o vitrina cu decoratiuni interioare. Poate ne oferim cinci minute pe o banca, in parc sau pe o alee.

Putem privi un minut (sau mai putin) frumoasa tesatura a unei haine, langa noi, sau sa atingem lacul unei mobile, lasandu-ne sa simtim alunecarea pe lemnul cald sau rece. Atenti la ce simtim, furam un minut de liniste agitatiei de zi cu zi.

Oricand avem ocazia sa fim atenti la noi – si astfel de ocazii vom invata sa ni le facem singuri – ne putem hrani cu ceva care ne incanta. Vom invata sa ne largim perceptia acestor mici firimituri de hrana.

Cu ce ne hranim?

Cum va spuneam, trupul ne ajuta sa gustam. In corp simtim fiorii muzicii care ne place. Tot aici, muzica ce nu ne place. Dansul lucreaza tot prin corp si e o forma extrem de consistenta de hranit sufletul. In corp simtim placerea gustului, in el fiorii de bucurie cand mirosim o floare. Atentie mereu la ce simtim, vom deosebi ce e cu adevarat bun pentru noi.

O muzica ne place pentru ce ne face trupul sa vibreze in fiori de placere. Poate ca mergem la un club, unde ne invita prietenii, si mergem pentru ca acolo canta o formatie foarte cunoscuta. “E cool sa mergem in cubul asta! “ Posibil, dar oare e ce imi face inima sa-mi cante? Eu m-am surprins pe mine cand am facut asta, acceptand o invitatie, si mi-a tremurat plexul solar de cat de tare am “incasat” o muzica ce nu-mi placea de fel. Cu o oarece scuza, am plecat si am iesit in linistea noptii. Nu am timp de risipit cu asta. Pefer alt gen de muzica. Prietenii ma vor vedea si maine, cu alta ocazie, in alt loc…

Cand suntem atenti la noi insine, incepem sa ne cunoastem. Ne dam seama de cum suntem. Poate nu suntem chiar in trend. Poate ca suntem in alt curent… Tot ce conteaza e “sa tinem cu noi insine”.

De ce ne hranim?

Hrana asta se aduna si formeaza in timp un rezervor din care la nevoie vom lua resurse pentru a face fata unei situatii. Ne fereste de insomnii si ne ajuta sa ne concentram cand avem de lucrat intens. La un examen, de pilda. O mult mai buna forma are mintea noastra daca a fost hranita cu frumos, decat daca o indopam cu vitamine. Desi e in regula sa ne vitaminizam, desigur. Dar o minte relaxata si hranita cu suport de emotii ”bune” e mai rapida, ascutita, clara, iar efortul ne costa mult mai putin.

Si mai e ceva. O spun aici a treia oara: asa ne cunoastem pe noi insine. Vom descoperi ce ne pasioneaza si ce este cel mai de pret pentru noi. Nu o placere care tine de ceva trecator care se contureaza intr-un bun anume. Descoperim vocatii, chemari, visele noastre cele mai de pret. Aflam care e Legenda noastra Personala.

Dar aici e deja alta poveste…

Pana la ea, si pana la alte povesti, va invit sa va priviti cu sinceritate si sa vedeti ce va face sa va umpleti de bine., Din acestea, gasiti ce va puteti oferi fara sa coste decat atentie si ceva timp. Sa fiti atenti la voi si sa vedeti ce va place fiindca va place, nu fiindca asta place si altora. Sa va cultivati propriile voastre gradini, adunand in fiecare zi clipe de bun si bine daruite voua insiva.

Si sa multumiti vietii pentru toate.

Incet-incet, simtirea viului se va deschide si veti incepe sa gustati mirodenia…

De la psihologie la spiritualitate

Written by Marius Simion on April 4th, 2009

Întotdeauna ceva m-a facut sa caut dincolo de oglinda în care stiinta psihologiei ne pune sa privim. Psihologia este un produs al societatii. Functioneaza precum patul lui Procust. Iesi înafara dimensiunilor si regulilor si o sa te trezesti marginalizat sau chiar mai rau, cu picioarele sau capul amputate. Societatea a normat comportamentele si trairile sufletesti ale oamenilor. Daca nu se încadreaza în medie, orice stare sau comportament risca sa fie catalogat ca anormal. Va place cum suna “anormal”? Un cuvânt simplu si banal, dar daca îl folosim legat de o persoana devine instantaneu jignitor.
În prezent granitele psihologiei sunt extinse pâna la a ne mentine în normalitate, dar nu se întind spre ceea ce ar însemna depasirea conditiei umane.

Potentialul latent

Se stie deja ca numai 10-15% (parerile sunt diferite) din creier este folosit în mod curent. Restul de 85-90% nu reprezinta oare nimic important pentru evolutia noastra ca indivizi? Ne multumim sa stim ca detinem aceasta resursa , dar nu o folosim. Oare ce ar însemna pentru om sa îsi foloseasca 20% sau 50% din creier? Ar putea oare sa perceapa si sa comunice telepatic? Ar însemna oare ca lumile subtile, pe care numai clarvazatorii le percep, ar fi accesibile tuturor? Sau poate am avea posibilitatea sa ne deplasam constiinta în spatiu si de ce nu , în timp?

Psihologia se opreste la aceasta poarta, rolul ei este de a ne ridica pâna la conditia de om. Cei ce doresc sa arunce o privire în spatele oglinzii trebuie sa se înarmeze cu rabdare si inteligenta. În spatele acestei oglinzi a cunoasterii va asteapta un drum spiritual. Daca doriti sa îl parcurgeti o sa vedeti ca fiecare pas, fiecare lucru nou aflat si verificat de voi însiva, va transforma.

Riscurile inerente

Marea problema în momentul în care cauti un drum spiritual este ca devii rapid mândru de alegerea ta. Iti dai seama imediat ca devii din ce în ce mai atent la alte aspecte, ca intelegi lucruri pe care altii nici nu viseaza sa le înteleaga. Dar toate acestea te vor face sa devii orgolios. Orgoliul nu îti va da voie sa progresezi si te vei opri. Îti voi explica de ce se întampla aceasta. În primul rand trebuie sa sti ca pentru a te dezvolta (evolua/progresa/etc.) ai nevoie de energie. Un principiu de baza în spiritualitate spune ca unde îti sta gândul acolo îti merge si energia. Daca vei gândi cu orgoliu despre tine energia se va focaliza pe orgoliu… si îl va dezvolta. Ar fi pacat, pentru ca alte aspecte individuale (intuitia, memoria, etc) ar fi mult mai utile sa fie dezvoltate cu aceasta energie. Spun aceste lucruri pentru ca am simtit direct aceste pierderi de energie si de timp. Si nu vorbesc de pierderi de câteva zile ci de ani.

Un alt risc este sa nu mai deosebesti imaginatia de realitate. Solutia, pe cât de simpla pare la prima vedere, pe atât de dificil este de aplicat. Nu crede nimic din ceea ce vezi, simti sau intuiesti pâna când nu îti este confirmat clar. Nu crede real, nimic care nu are valoare concreta si directa pentru tine. Altfel spus, la un anumit nivel spiritual vei observa ca începi sa intuiesti anumite lucruri sau sa percepi anumite gânduri în mod telepatic. Recomandarea mea este sa fi cel mai mare critic si sceptic, numai asa vei putea sa pastrezi directia buna din punct de vedere spiritual.

O alta regula este simplitatea. Pe calea dezvoltarii tale este necesar sa treci totul prin filtrul simplitatii. Daca ceva este complicat atunci probabil ca nu este adevarat. Spiritualitatea este simpla deoarece este naturala. Urmareste simplitatea, altfel risti sa dai frâu liber imaginatiei.

Ultima si cea mai utila regula este sa cauti pe cineva care deja a avut acele experiente spirituale. Confruntând mai multe pareri vei observa cum se potrivesc experientele tale cu ale celorlalti, sau prin ce difera. Vei putea astfel sa devii obiectiv si sa nu te lasi influentat de imaginatie.

Bineînteles, exista si tehnici speciale pentru a identifica daca o experienta la limita normalului este autentica sau este izvorâta din imaginatie.

Religiile si alte cai spirituale

Religia este una dintre caile spirituale folosite dealungul timpului si care a oferit rezultate pentru multi dintre cei ce au urmat diferitele curente, în epoci sau zone diferite. Modul de dezvoltare spirituala folosit de toate religiile este de a acumula energie prin ritualuri. Sute de ani de repetare a unui anumit set de actiuni au ca efect acumularea unei cantitati uriase de energie. În momentul în care o persoana se integreaza în energia acelui ritual prin participare directa sau numai prin prezenta, o parte din energie se rasfrange asupra sa. Conditia este sa ai mintea suficient de linistita pentru a nu bloca energia venita prin ritual. Pentru a linisti mintea fiecare religie are metodele proprii pe care le dezvolta si le utilizeaza. Crestinismul foloseste postul si spovedania, budhismul si hinduismul folosesc mataniile si incantatiile (mantrele lungi) repetate pâna când mintea devine linistita si concentrata, etc.

Caile spirituale, nereligioase sunt putin cunoscute. Sunt privite de catre religie ca erezii si în cel mai bun caz tolerate. Cu ceva timp în urma daca urmai o cale spirituala riscai sa fi ars pe rug ca eretic.

Vom trece în revista cele mai cunoscute cai spirituale, iar în articolele urmatoare vom explica pe larg cum influenteaza acestea dezvoltarea fiintei umane, precum si cum sa ne dam seama de falsele cai spirituale. Deasemenea vom prezenta metode de evolutie spirituala specifice fiecarei cai.

Alchimia – calea spirituala a evului mediu în occident, are la ora actuala putini reprezentanti contemporani. Acestia, ca si înaintasii lor, nu cauta sa obtina aur din plumb ci sa îsi transforme plumbul fiintei lor în aur spiritual.

Meditatia – calea regala a orientului, este practicata în prezent de milioane de oameni pe întregul pamant. Despre metode de meditatie, de la cele mai simple la cele mai abstracte vom vorbi pe larg în articole viitoare.

Yoga – calea armonizarii energiilor fiintei umane, permite deasemenea armonizarea energiilor cu cele ale universului înconjurator. Metodele yoga permit acumularea de energie si utilizarea acesteia.

Arta obiectiva – calea spirituala a frumusetii universale, arta obiectiva reprezinta 1% din industria artistica a planetei. Diferenta dintre arta obiectiva si cea obisnuita este ca emotia resimtita de privitor în fata unei creatii de arta obiectiva este identica cu cea a artistului. Starea de inspiratie a artistului este resimtita de privitor în totalitate. Scopul acestei cai este dezvoltarea capacitatii de contemplare (o forma superioara de empatie). Contemplarea va conduce la identificare cu obiectul contemplat si la cunoastere spirituala a esentei obiectelor contemplate. De aici nu mai de decât un pas pâna la cunoasterea de sine, care ramâne telul tuturor cailor spirituale.