Influenta sociala

Written by Laura Tripa on May 13th, 2009

De multe ori oamenii ajung sa faca lucruri pe care nu si le doreau. Fiecare dintre noi in mod sigur a trecut prin cel putin o situatia in care a reactionat necaracteristic, ramanand apoi sa se intrebe de ce a facut acest lucru.

Poate ca ati mers intr-un  local in care nu tineati neaparat sa mergeti sau poate ca v-ati apucat de fumat pentru ca toata clasa fumeaza sau poate ca ati cumparat o rochie minunata pe care ati inceput sa o urati de cum ati ajuns acasa. De ce facem totusi aceste lucruri?

Un posibil raspuns este existenta a ceea ce se numeste influenta sociala sau presiunea grupului. In continuare va voi descrie putin din persectiva stiintelor sociale acest fenomen.
Studiile de psihologie sociala pun in evidenta importanta de necontestat a influentei sociale asupra cunoasterii realitatii fizice si sociale. Influenta sociala este „influenta pe care oamenii o au fata de credintele sau comportamentele celuilalt”.

In experimentele sale Solomon Asch a vrut sa dovedeasca faptul ca, fiecare om se conformeaza unei judecati colective si o accepta in virtutea unor motive obiective. Situatia experimentala, devenita celebra arata ca in anumite conditii, indivizii se supun presiunii de grup, neglijand evident alternativele si situatia obiectiva, reala. Ea a fost astfel gandita, incat sa-l puna pe individ intr-un conflict radical cu ceilalti membrii ai grupului in care a fost plasat. Cercetatorul propune unor subiecti reuniti in grupuri, un exercitiu de comparatie a lungimii si anume, ei trebuie sa distinga dintre trei linii de lungimi diferite, pe aceea egala cu o linie etalon. Subiectii pot percepe usor diferentele. In cadrul fiecarui grup doar un singur subiect este naiv. Ceilalti complici ai experimentatorului sunt instruiti sa dea raspunsuri gresite de sapte ori din douasprezece incercari, la care este prezent subiectul naiv. Rezultatul arata ca circa 33 % dintre raspunsurile subiectilor naivi se conformeaza opiniei exprimate de grup printr-un raspuns eronat. Acest lucru sugereaza ca participantii la aceste experiente sunt inclinati sa se comporte ca toti ceilalti si deci, sa raspunda ca ei.

Cei care se conformeaza (circa 1/4 dintre subiecti) o fac din doua motive: unii pentru ca ei cred ca majoritatea membrilor grupului dau intr-adevar estimari corecte, ceilalti pentru ca nu vor sa se diferentieze de membrii grupului. Subiectii sunt mai putin atenti la sarcina de cunoastere si se intereseaza mai mult de a nu devia in raport cu grupul, adica de a nu fi respinsi. Ei sunt constienti de ceea ce fac si stiu si de ce o fac. Cele doua maniere de comportament sunt dovada ca indivizii nu sunt absolut liberi in cunoastere. Rationamentul care justifica comportamentul lor este fie ca „mai multe perechi de ochi vad mai bine decat una singura”, fie ca urmeaza majoritatea  pentru a nu fi luati drept rebeli.  Acest fel de comportament poate parea irational in masura in care se observa ca:  nici un individ atunci cand este lasat singur nu alege gresit linia egala cu cea etalon; este suficient ca sa dispara consensul pentru ca ei sa raspunda corect.

Manifestarea unei astfel de obediente in fata autoritatii sau a majoritatii unui grup ilustreaza modelul supunerii publice. Acest model de comportament este valorizat social si se impune in scoli si organizatii pentru a genera o anumita ordine.
Importanta obedientei in functionarea societatii este la un anumit nivel foarte importanta. Domnia bunului plac al fiecaruia ar crea haos, insa trebuie sa facem diferenta intre respectarea regulilor de bun simt care ne fac posibila convietuirea si ascultarea oarba a autoritatii sau a celorlalti in dauna principiilor morale si a propriei sanatati fizice si psihice.

Avantaj la invatat II

Written by Lia Stelea on April 17th, 2009

Inapoi la studiu!
Voi prezenta in articolele viitoare niste tehnici si metode care te-ar putea ajuta in activitatea ta de invatare.

Vei avea nevoie de cateva lucruri. Recomand sa ai un caiet separat, de preferinta un caiet mecanic sau unul cu arc si cu sectiuni separate. Apoi, creioane si niste markere colorate. Metodele de invatare pe care le folosesc eu sunt in principal bazate pe reprezentari vizuale: desene. Avantajul fata de vizualizarea simpla este clar: desenele sunt fixate si in afara mintii noastre, in plus retinem mai bine, ceea ce am facut cu mana noastra.

O metoda de a retine numere – sistemul fonetic sau major

Uneori, pentru examene sau cu alte ocazii, suntem pusi in fata situatiei de a retine numere, uneori numere formate din siruri lungi de cifre. Astfel, unele numere au sens pentru noi – zece, este numarul de degete de la maini, si poate cel mai usor de retinut, fiind baza sistemului zecimal. Alte numere sunt mai greu de retinut, si daca nu le folosim frecvent, cum ar fi numarul de carte de identitate sau CNP-ul.
Daca iti este mai usor sa retii cuvinte decat siruri de numere, metoda urmatoare este pentru tine. Metoda a fost inventata de catre Stanislaus Mink von Wennsshein in secolul XVII-lea. Consoanele reprezinta numere, iar vocalele reprezinta umplutura. Unele consoane (h, q, w, x,) semivocalele precum si toate vocalele — nu sunt redate.

Fiecare cifra dintr-un numar in sistemul zecimal are ca si corespondent una sau mai multe litere din alfabet. Regulile pentru retinerea numerelor sunt destul de simple, expuse in tabelul de mai jos:

0 – z, s; (Zero incepe cu litera Z, s este inrudit fonetic cu z)
1 – t, d; (t si d au o singura linuta in jos, si sunt consoane dure)
2 – n (n de mana sau mic de tipar are doua liniute in jos)
3 – m (m de mana sau mic de tipar are trei liniute in jos)
4 – r (a patra litera din cuvantul patru este r)
5 – l (L este cifra romana pentru 50)
6 – j, ce, ci, ge, gi, s (un j de mana oglindit se poate transforma in 6; grupurile ce, ci, ge, gi, sunt inrudite fonetic cu j, la fel si s)
7 – k,c dur, g dur (k se poate scrie din doi de 7, c dur si g dur sunt inrudite fonetic)
8 – f, v (un f de mana scris dupa normele vechi seamana cu un 8; v este inrudit fonetic cu sunetul f)
9 – p, b (doua consoane inrudite fonetic; reprezentarile lor seamana cu cifra 9; b poate fi un 9 rasturnat, iar p un 9 vazut in oglinda.

Recomand mai apoi niste exercitii pentru obisnuirea cu codul: pe caiet sau pe o foaie, transcrii cateva randuri, pentru ca mai apoi sa le determini numerele. De pilda:

“Limba romana este o limba indo-europeana, din grupul italic, facand parte din subgrupul estic al limbilor romanice. “

Voi trece in paranteze drepte numerele aferente fiecarui cuvant. Le-as fi scris sub cuvant, insa formatarea textului nu imi permite – textul ‘fuge’.

“Limba [539] romana [432] este [01] o [] limba [539] indo-europeana [21492], din [12] grupul [7495] italic [157], facand [8721] parte [941] din [12] subgrupul [09849] estic [017] al [5] limbilor [53954] romanice[4327]“.

Voi scoate mai apoi cuvintele, lasand numai cifrele:
539 432 01  539 21942 12 7495 157 8721 941 12 09849 017 5 53954 4327

Sa zicem ca acesta e un numar cu zecimale:
5394,320153921942127495157872194112098490175539544327

Adica, fraza de mai sus codeaza acest numar nu prea atragator. Daca tii minte fraza asta si codul, vei reproduce acest numar ori de cate ori vrei. Iar pentru a invata codul, va fi nevoie sa exersezi cu bucatele de text, pana cand simti ca l-ai stapanit. Apoi mergi la nivelul urmator.

Acum, vei pleca de la numere pentru a obtine text. Va fi ca la rebus – iar pentru persoanele care completeaza adesea rebusuri, integrame si alte jocuri de acest gen va fi destul de usor. Marturisesc ca eu ma antrenez adesea cu jocuri numite code-breaker, sau spargere de coduri – acolo ai un careu cu cifre si cateva indicii, de la care trebuie sa ajungi la un mesaj ascuns. Cam asa si aici, doar ca unele consoane, precum si toate vocalele sunt la libera alegere.

Pornim de la un numar mai simplu: 27. Optiunile noastre sunt: n, (c,k, g). imi aleg “n” si “c” ca si sunete de lucru, si pun si niste vocale si atasez o semnificatie: Anca. Anca, colega mea de facultate, are 27 de ani.

Sa zicem un numar ceva mai mare: 188495. Optiuni: (t,d); (f,v) (f,v) r (p,b), l. Cuvant magic: “defavorabil”. Putem avea si alte variante, care pot sa aiba sau nu sens: “TV fara bile”.

Un numar cu mai multe cifre: pi = 3.14159265…
m (td) r (td) l (pb) n (j, ce, ge, s) l  — o formula magica ce poate reiesi ar putea fi “maturatul penajului”, dar sunt si altele. Sa nu alergam acum dupa pasari cu matura de curte.

Astfel, numere imense pot fi codate prin cuvinte, propozitii si fraze. Singura limitare este faptul ca s-ar putea ca ele sa nu aiba sens. De aceea, in cazul cuvintelor nepotrivite, va voi povesti o serie de artificii in episodul urmator.

Rugaciunea elevului

Written by Luca Dezmir on April 6th, 2009

“Cand eram elev de scoala primara, mama imi recita pasaje dintr-o “Rugaciune a elevului” pe care o memorase pe vremea liceului… si asta se intamplase demult. Era cat se poate de simpatica si am reusit chiar sa retin unele pasaje din ea.

Au trecut anii, am uitat de  “Rugaciune…”. La un moment dat, cautand altceva pe internet, am dat de ea. Am zambit usor si am inceput s-o citesc. A fost prima data cand am putut s-o savurez de la un capat la altul.

V-o propun si voua, spre a reintra in folclorul scolar. Daca, peste ani, o s-o aud din gura unui elev, o parte din acest merit mi se datoreaza si mie

Rugaciunea elevului

Dumnezeule din cer

Din al camerei ungher

Unde stau si ma trudesc

Lectiile sa-mi sfârsesc

Tu esti mare,Tu esti drept

Catre Tine ma îndrept

Numai Tu ma poti salva

Dupa marea mila a Ta

Ca-n al anilor sirag

Unii fac si altii trag

Si asta dreptate nu-i

Caesar daca-n vremea lui

Ar fi fost mai potolit

Nero de n-avea chibrit

Marii Rome foc sa-i dea

Bismark de nu se nastea

Si atâtia Ludovici

Plus atâtia Frederici

Napoleon dac-ar fi fost

Om la casa lui cu rost

Si s-ar fi purtat corect

Mai scapam de un obiect

Daca domnul Copernic

A baut mai mult un pic

Si atunci i se parea

Ca pamantul se-nvârtea

Pentru tot ce-au inventat

Einstain, Ohm si Galileu

Sa le trag pacatul eu?

Arhimede dac-a vrut

Se sa scalde si-a vazut

Ca in apa scufundat

Ii e trupul usurat

Papin dac-a fost rscit

Si, in loc sa stea in pat

S-a gasit el mai motat

Sa isi fiarba ceai cu mac

In ulcica cu capac

Acu, nu ca zic, ‘da spui

Ce am eu cu ulcica lui?

Nu ma bag sa stie scoala

Unde nu îmi fierbe oala

Mult necaz si mult venin

Mi s-a tras de la Franklin

Ce cu zmeul s-a jucat

Când era ceru-nnorat

Si-atunci trasnetul hai-hui

A tranzit in zmeul lui

Fara noima, fara tel

Mai bine-l trasnea pe el

Chiar si cei din Babilon

Mi-au adus mult ghinion

Din moment ce s-au pornit

Turnul Babel de-au zidit

Si Tu, Doamne-mparat

Limbile le-ai încurcat

Ca sa zic la ‘pâine ‘- ‘bread’

Tie, Doamne, sa-Ti zic ‘God’

Banului sa-i spun ‘lova’

Mamei sa ii spun ‘mama’

De aceea, Doamne, eu

Ma retrag de la liceu

Dar as vrea ca sa te rog

Schimba-ne programul tot

Pune ore de plimbat

Recreatii de fumat

Fa Pamantul mititel

Doar cu o tara pe el

Sa invat doar limba mea

Sus pe cer numai o stea

Taie munte, taie deal

Tot sistemul zecimal

Schimba apele din mers

Sa existe numai ses

Fa sa curga tot ce-i ud

In directia nord-sud

Da Doamne sa pot sti

Ce m-asculta a doua zi

Spune-mi Tu, Doamne, in vis

Ce îmi da mâine la scris

Si de-ar fi cazul mai grav

Fa-ma, Doamne, chiar bolnav

Caci doar Tu ma poti salva

Dupa marea mila a Ta

Gandul meu…

Written by Simona Hupov on March 31st, 2009

Merg pe strada si vad tot timpul tineri care ies de la ore si grabesc pasul, parca dornici sa se indeparteze cat mai repede de scoala. De locul unde prietenii de altadata, le transforma secretele, in barfe si minciuni, de locul unde poate, azi, s-au certat cu unul dintre profesori, care nu intelege ca bretonul mai lung este menit sa acopere groaznicele cosuri ce au aparut pe neasteptate cu o seara inainte.

Cam asta este situatia generala cu adolescenta, nu cred ca trebuie sa insist prea mult asupra ei, ci sa va spun cum puteti sa o depasiti mai usor.

Azi m-am hotarat sa va spun despre gandirea pozitiva si efectul ei asupra voastra si a celorlalti.

Era odata o fata, tocmai intrata in “groaznica” lume a adolescentei. Intrase fericita, alaturi de prietenii ei, odata cu implinirea varstei de 12 ani.

Zilele treceau si fata era tot mai trista. Prietenii ei erau tot mai putini. I se parea ca nimeni nu o intelege, ca toti sunt impotriva ei. Nu stia ce sa faca, nu avea incredere in nimeni, pentru ca observase ca orice secret ar fi destainuit prietenelor, se intorcea impotriva ei transformat in barfa si rautate. I se parea ca nu mai apartine clasei din care facea parte, ca nu mai are ce discuta cu prietenii din grupul ei, ca bunicii sunt prea batrani pentru ideile ei, iar parintii….la ei nu se gandise.

In schimb parintii, observasera o schimbare in atitudinea fetei lor care de obicei era foarte vesela si deschisa si s-au hotarat sa discute cu ea.

Intr-una din serile cand erau toti adunati la cina, mama deschise subiectul. Fata a fost foarte fericita ca avea in sfarsit pe cineva care sa o asculte.

Discutia a fost una lunga, dar binevenita.

Primul lucru pe care l-au remarcat parintii ei a fost faptul ca tot ceea ce spunea fata incepea cu NU, tot ce se invartea in jurul ei era negativ. Fata NU isi gaseste locul printre prietenii pe care ii avuse pana atunci, ca i se parea ca totul este impotriva ei si asa mai departe.

Dupa ce au ascultat-o bine, sfatul parintilor a fost unul singur: “ Nu mai gandi negativ! Scoate-l pe NU din vocabular si porneste ziua cu un gand pozitiv in minte. Noi suntem alaturi de tine in fiecare zi si o sa te incurajam”.

Fata s-a hotarat sa le asculte sfatul incepand chiar de a doua zi. Dimineata s-a trezit si si-a adus aminte ca …”iar la scoala”. Primul gand al ei a fost “NU mai vreau”, nu a durat nici o secunda si si-a adus aminte de sfatul parintilor. L-a scos pe nu din propozitie, s-a pregatit si a plecat. Drumul a fost mai scurt ca de obicei si nu intelegea de ce. La scoala a repetat aceiasi tehnica si incet, incet totul i se parea mai frumos si mai usor.

Prietenii o vedeau mai vesela si mai linistita si au inceput sa o copieze. Faptul ca nu se mai certau, le dadea posibilitatea sa povesteasca mai multe, sa isi dea seama ca prietenii adevarati nu te tradeaza si nu iti fac rau. Lucrurile au inceput sa mearga de la sine si cu cat gandea mai pozitiv cu atat ii era mai bine.

Solutia pe care a gasit-o fata, singura, a fost aceea ca isi spunea tot timpul:  “Ce frumoasa este viata, imi iubesc cu adevarat viata” si viata ei devenea tot mai frumoasa, ii era tot mai usor sa comunice si prieteniile pe care le lega erau tot mai sincere.

Asta vi se va intampla si voua daca veti incepe sa ganditi pozitiv. Veti vedea ca profesorii sunt buni (majoritatea), colegii va inteleg pentru ca le transmiteti si lor buna voastra dispozitie, iar parintii vor observa schimbarea si vor comunica mai mult cu voi, pentru ca vor sa fie si ei la fel.

Psihologul scolar – intre mit si realitate

Written by Laura Tripa on March 19th, 2009

In ultimii ani scolile au inceput sa fie dotate, pe langa obisnuitele laboratoare, familiarele calculatoare sau inovatoarele sali multimedia si cu cate un cabinet de asistenta psihopedagogica. Acest nou „lacas”este locuit de o fiinta diferita de profesori, directori sau diriginti, a carei aura de mister este intretinuta de nenumarate mituri si legende urbane precum si de anumite prejudecati.

Mituri si prejudecati

Unele dintre acestea se refera la asa-numitele capacitati extrasenzoriale ale psihologului: „el practica hipnoza”, „iti citeste gandurile”, „te poate face sa devii o persoana cu totul diferita”, „iti poate rezolva toate problemele” si toate acestea prin niste metode ciudate, doar de el cunoscute.

Altele se leaga de imaginea pe care o proiectam asupra celor care apeleaza la psiholog. Acestia sunt cu siguranta „nebuni” sau „au probleme” sau in orice caz ceva este in neregula cu ei. De multe ori atunci cand psihologul invita un elev sau un grup de elevi in cabinet, auzim pe coridoare: „dar de ce sa mergem ca doar nu suntem nebuni” sau „Doamna…, chemati-l pe X la dumneavoastra ca are probleme cu capul” fraza urmata desigur de un ras batjocoritor. Alteori auzim printre colegi: „Nu te duce la psiholog, ce?, vrei sa te faca sa-i povestesti tot si apoi sa dea fuga la diriga sau la parinti?!”

Dincolo de prejudecati, cine este psihologul scolar?

Psihologul scolar este, in primul rand, un om ca toti ceilalti, care asemenea voua a urmat o scoala, un liceu, apoi o facultate, unde a invatat cate ceva despre modul in care functionam fiecare dintre noi, despre motivatii si comportamente, stari emotionale si pattern-uri decizionale si multe alte teorii si modele teoretice despre ce fac oamenii si de ce fac ei ceea ce fac, ce gandesc si de ce, ce este cel mai probabil ca vor face sau nu vor face in viitor pornind de la datele cunoscute despre ei in prezent.

insa, mai important decat toate teoriile studiate, psihologul scolar este o persoana care a invatat mai intai sa asculte, sa ofere oamenilor cu care intra in contact posibilitatea de a-si spune adevarul propriu, de a-si lua propriile decizii. Un alt lucru pe care psihologul l-a invatat este sa nu-i judece pe cei care vin la el pentru a-i cere un sprijin, sa nu-i critice, sa nu-i condamne, ci sa aiba incredere ca fiecare om are resursele necesare pentru a depasi dificultatile cu care se confrunta si sa acorde fiecaruia tipul de ajutor de care are nevoie pentru a accesa aceste resurse.

Ce face psihologul scolar?

Pentru inceput trebuie sa va spun ca nici nu citeste gandurile, nici nu te hipnotizeaza pentru a te determina sa faci ce spune el sau sa devii altcineva.

Psihologul scolar te asculta, iti ofera posibilitatea sa-ti clarifici anumite ganduri, stari, comportamente, te ajuta sa-ti stabilesti anumite scopuri (ce vrei tu sa obtii) si sa gasesti calea cea mai buna pentru tine pentru a le obtine, dar decizia finala si executarea ei iti apartin; tu esti cel care hotaraste sa iasa dintr-o situatie dificila si mai mult sa iasa invingator.

Un alt lucru pe care e bine sa il stiti este ca discutiile pe care le aveti cu psihologul – consilier scolar, este ca acestea sunt confidentiale, ceea ce insemna ca ceea ce tu ii spui psihologului nu va fi divulgat altei persoane. De la aceasta regula fac exceptie doar cazurile in care psihologul afla ca iti vei face singur rau sau vei rani pe altcineva sau daca se descopera o afectiune psihiatrica. in aceste situatii psihologul va lua masurile necesare, nu inainte insa de a discuta cu tine si a te informa ca este nevoit sa actioneze spre binele tau sau al celor din jur.

Dupa cum vedeti, activitatea psihologului scolar nu este chiar atat de misterioasa, ba chiar se ghideaza dupa aumite reguli si principii foarte clare si pare a se baza pe ceva foarte simplu:

A asculta

A sprijini

A incuraja

A sustine

Un alt aspect al muncii psihologului scolar se refera la initierea sau atragerea in scoala a unor proiecte sau programe educationale care va pot oferi informatii, materiale informative (brosuri, CD-uri) si va pot ajuta sa va dezvoltati la potentialul maxim anumite abilitati, talente, calitati, sau sa va protejati in fata unor riscuri cum ar fi consumul de droguri, alcool, sarcina nedorita, violenta, etc.

Cred ca pana acum ati dedus deja ca psihologul scolar nu se ocupa doar de „probleme” si de boli psihice ci si de alte aspecte care pot sa apara in viata oricui. Cu psihologul putem vorbi despre relatii, prietenie, dragoste, familie, cariera, scoala, etc. La psiholog putem veni cu ingrijorarile noastre, preocuparile noastre, dar si cu interesele noastre, cu dorintele noastre, cu ideile nostre si cu tot ceea ce vrem sa facem pentru a schimba lumea, pentru a o face mai pe placul nostru.