Noutatile Codului Fiscal-Partea a doua-

Written by Mirela Bojin on August 16th, 2010

Am lasat la urma partea cea mai savuroasa a modificarilor aduse de Normele Metodologice de aplicare a ordonantei 58/2010:  anexa referitoare la art. III.  Nu doar pentru ca este cel mai controversat articol, nu doar pentru ca a fost cel mai dezbatut, nu doar pentru ca ma afecteaza si pe mine,ci pentru ca nu a fost stabilita , pana la acest moment, procedura practica de punare in aplicare. Joi 12 august au fost publicate pe site-urile CNPAS si ANOFM modelele declaratiilor  la care se face referire dar nu avem inca informatii mai aplicate la acest subiect.

Asadar, ce ne precizeaza art. III al Ordonantei 58 si Normele corespunzatoare?

1. Aplicare:

• Se aplica veniturilor de natura profesionala, altele decat cele salariale (ordonanta).
• Prin sintagma venituri de natura profesionala altele decat cele salariale se intelege veniturile realizate de o persoana fizica din orice alte activitati decat activitatile definite ca dependente, activitati desfasurate de aceasta persoana in afara unei relatii de angajare.
• Nu se aplica veniturilor care nu provin din “activitati”, ci din alte surse. Lista veniturilor exceptate o gasiti la alin. (2).
• Exceptii (orice act normativ care se respecta trebuie sa aiba si exceptii, nu-i asa?):

-         persoane asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii (aici s-a dorit a se face referire la avocati, acestia avand un sistem propriu de asigurare, dar unii sunt de parere ca si persoanele asigurate la Pilonul III ar putea beneficia de aceasta exceptare. Personal, cred ca o exceptare pe baza asigurarii la un sistem privat de pensii ar putea fi obtinuta doar prin intermediul unei instante de judecata).

-         Persoanele care su calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii.

• Alte exceptii: persoanele care realizeaza venituri profesionale ocazional, daca au si venituri de natura salariala.
• Nu sunt exceptate:

-         persoanele care realizeaza venituri profesionale ocazional dar nu au si venituri de natuara salariala

-         persoanele care au venituri de natura salariala dar, pe langa acestea, realizeaza si venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv.

1. Cotele contributiilor individuale datorate:

• CAS (pensii): 10,5%
• CASS (sanatate): 5,5%
• Somaj : 0,5%
• TOTAL: 16,5%

1. Baza de calcul a acestor contributii:

• Pentru veniturile cu caracter repetitiv: venitul net lunar realizat dar plafonat superior la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.
• Pentru veniturile cu caracter ocazional: venitul net anual realizat dar plafonat superior la echialentul a 5 salarii medii brute pe economie.
• Venitul net lunar se  determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului.
• Despre venitul net anual nu se spune nimic dar banuim ca se calculeaza in mod similar.

1. Contributia la sanatate

Aici este cel mai simplu: modul de declarare si de plata este cel reglementat prin Legea 95 / 2006 deci nu se schimba nimic. Vom declara si vom plati la fel ca si pana acum, pe baza Deciziei de plati anticipate eliberata de ANAF, urmand a se face regularizarea odata cu declararea definitiva a venitului impozabil la inchiderea anului fiscal.

1. Declararea veniturilor la Casa de pensii si Agentia de somaj

• Modelele declaratiilor au fost publicate pe site-urile institutiilor respective
• Declaratiile de asigurare se depun, o singura data, pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care s-au realizat venituri de natura profesionala.

Interpretari posibile:

-              se depun o singura data, dupa prima luna in care se realizeaza astfel de venituri,

-              se depun o singura data pe luna, dupa fiecare luna in care se realizeaza astfel de venituri.

Pentru venituri cu caracter repetitiv

• Actualizarea declaratiilor de asigurare, de catre persoanele care obtin venituri cu caracter repetitiv, este obligatorie in termen de 14 zile lucratoare de la data modificarii cuantumului veniturilor de natura profesionala, prin depunerea unei noi declaratii, care sa ateste cuantumul veniturilor de natura profesionala realizate pe fiecare sursa de venit.

Interpretari posibile:

-              Daca declaratia se depune o singura data, dupa prima luna in care se realizeaza veniturile, fiecare modificare (in aproape toate cazurile lunara) se declara in urmatoarele 14 zile. Probabil cele 14 zile incepem sa le numaram din data de 1 a lunii urmatoare?!

-              Daca declaratia se depune lunar atunci termenul este de 25 sau de 14 a lunii urmatoare, tinand cont de faptul ca, in cazul activitatilor independente, venitul net realizat nu este niciodata identic de la o luna la alta?!

• Lunile fara venituri: Pentru lunile in care nu se obtin venituri de natura profesionala persoanele au obligatia de a notifica acest fapt casei de pensii si agentiei de somaj.
• Lunile cu pierdere: Nimeni nu ne spune ce facem in lunile cu pierdere. Exista posibilitatea ca, in anumite perioade, sa avem cheltuieli mai mari decat veniturile (de ex. perioda de concediu (n-ai venituri dar ai cheltuielile fixe) , perioada in care se efectueaza o reparatie la un mijloc fixsau, pur si simplu, o luna in care nu prea ai clienti). Ce se intampla cu aceste perioada cu pierdere? Cum se reporteaza ele in declaratia pentru luna urmatoare?

Pentru venituri cu caracter ocazional

• Persoanele care obtin astfel de venituri cu caracter ocazional depun declaratii de asigurare ori de cate ori le realizeaza,  pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care au realizat aceste venituri.

1. Plata contributiilor

• Termenele de declarare constituie si termene de plata a contributiilor individuale.
• Pentru neplata la termen se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere.

1. Incetarea activitatii

• Persoanele care nu mai realizeaza venituri de natura profesionala au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii si agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca in termen de 3 zile de la data intervenirii acestei situatii.

Ce inseamna ca nu mai realizeaza venituri? Care este data intervenirii acestei situatii? Consider ca aici ar fi trebuit specificate situatii certe: de ex. data radierii de la Registrul Comertului, data incetarii ultimului contract de colaborare, data vanzarii ultimei carti, data vanzarii ultimului album din raft etc.

1. Contraventii:

• Necomunicarea datelor si informatiilor solicitate in scris de casele de pensii si Ajofm sau comunicarea de date si informatii incomplete sau eronate: amenda 300 – 600 lei.
• Nedepunerea la termen a declaratiilor de asigurare, netransmiterea notificarii la incetarea activitatii: amenda 2.500 – 3.000 lei.
• Pentru contributiile de asigurari sociale de sanatate constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac in conformitate cu Legea 95/2006.

1. Concluzii:

• De acum inainte va trebui sa ne calculam venitul net in fiecare luna si nu anual, asa cum aveam obligatia conform Codului Fiscal,
• Va trebui sa avem grija sa nu inregistram luni cu pierdere fiscala deoarece nu sunt semne ca aceasta pierdere ne va fi dedusa de  la obligatiile contributive la fondurile de pensii si somaj,
• Va trebui sa tinem cont lunar de amortizarea fiscala.  Atentie deci: in situatia in care aveti mijloace fixe in curs de amortizare tineti cont de aceasta cheltuiela deductibila atunci cand va calculati venitul net lunar.
• Atentie la cheltuielile deductibile in mod limitat. Cuantumul deductibilitatii se stabileste in functie de venitul net anual, nu lunar. Eventual in ultima luna a anului regularizati acest tip de cheltuieli, inainte de a calcula venitul net de declarat.
• ATENTIE CEI CARE SUNTET IMPOZITATI PE BAZA NORMELOR DE VENIT. Deoarece nu aveti obligatia de a tine contabilitate si de a va calcula venitul net, solicitati in scris lamuriri suplimentare casei judetene de pensii si agentiei judetene de ocupare de care apartineti. Indiferent care va fi solutia aleasa de cei care va solicita declaratiile asigurati-va ca aveti raspunsul oficial, in scris, al acestor autoritati.

Ii rog  pe toti cei care au sau vor obtine de la autoritati, raspunsuri la intrebarile lor sau ale noastre, lamuriri suplimentare, detalii cu privire la aceste subiect, sa le posteze la comentarii. La  fel voi face si eu pe masura ce aflu noutati.

In incheiere va doresc tuturor Bafta la declaratii!

Libertatea economica in pericol?

Written by Mirela Bojin on June 14th, 2010

CONSTITUTIA ROMANIEI

ARTICOLUL 45 – Libertatea economica
Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.

In ultima vreme nu pare sa-i mai pese cuiva de drepturile cetatenilor Romaniei. Cu toate acestea eu cred ca ar trebuie sa ne pese chiar noua, cetatenilor.

Zvonurile care se aud (si se scriu) in ultima vreme despre asimilarea activitatilor independente  celor dependente devin din ce in ce mai ingrojoratoare. In opinia mea adeverirea lor ar insemna tocmai incalcarea dreptului la libera initiativa.

Intre activitatea dependenta si cea independenta exista o asemanare si foarte multe deosebiri, despre care am mai scris cu cateva ocazii.

Cu toate acestea, sub pretextul acelei singure asemanari (faptul ca si una si alta au drept scop obtinerea mijloacelor de trai), se doreste a se pune semnul egal intre ele.

Pretextul? Unul foarte nobil: sustinerea fondului de pensii.

Ce legatura au pensiile de stat cu libertatea economica? Nici una.

Ba as spune ca dimpotriva: pensiile de stat au legatura cu dependenta economica.

Dependenta economica este blestemul pensionarului de stat de ieri, de azi si de maine. Evident al celui al carui unic venit este aceasta pensie,  pntru ca exista multi pensionari care obtin totodata si venituri independente (din diverse activitati economice sau din chirii) dar acestia sunt , din pacate, doar exceptii.

Se pare ca de sub acest blestem nu va scapa nimeni.

Se urmareste eliminarea completa a independentei economice? Atat din prezent cat si din viitor? Ba chiar din trecut daca e sa ne luam dupa informatiile ca ANAF va obliga la plata retroactiva, pe ultimii 5 ani, a contributiilor sociale pentru toate activitatile independente.

Ce rost ar mai avea libera initiativa, cu tot efortul, investitiile si riscurile asumate, daca ea nu-ti poate garanta dorita libertate economica?

Ce libertatea este aceea care se traduce prin confiscarea unei treimi din munca proprie doar pentru a sustine un sistem falimentar si lipsit de viitor. Ce libertate este aceea care nu-mi ofera dreptul de a alege?

Cea mai liberala economie a lumii, cea a Statelor Unite, obliga, prin comparatie, toate persoanele active (indiferent daca sunt angajati, intreprinzatori, investitori, patroni) sa depuna anual un anumit procent din venituri, intr-un vehicul de investitii pentru viitor, Acesta poate fi un simplu cont bancar, un fond de pensii privat, sau un portofoliu divers de investitii. Ideea e ca fiecare va dormi asa cum isi asterne, rolul statului fiind limitat la aceea de a  verifica existenta si contributia permanenta la acest „fond” pentru pensie.

Nu zic ca e sigur, au fost destule fonduri care au dat faliment sau au pierdut enorm in aceasta criza.

Dar fondul de pensii de stat de tip „pay as you go” este falimentar din start, este un urias sistem piramidal  la care  singurele contributii sunt cele luate cu japca.

Inteleg ca e nevoie de solidaritate.

Dar hai sa-i spunem asa.

Hai sa o numim taxa (sau impozit) de solidaritate, s-o platim la un nivel acceptabil si sa stim ca din ea se achita pensiile parintilor si bunicilor.

In schimb sa ni se lase resurse pentru a ne construi singuri „fondul de pensie”. Asta inseamna responsabilizare. Asta inseamna libertate economica. Asta inseamna bunastare  pentru fiecare dintre noi si, pana la urma, bunastare pentru societate.

Cred ca asimilarea activitatilor independente cu munca dependenta este o incalcare a art. 45 din Constitutia Romaniei.

Cred ca libertatea economica este premisa celorlalte libertati cetatenesti.

Cred ca libertatea economica este premisa gandirii libere si a rezistentei la manipulare.

Cred ca libertatea economica este premisa dezvoltarii economice a intregii societati.

Cred ca asasinarea libertatii economice va duce inevitabil la saracie endemica.

Si nu va fi de folos nimanui. Toti, absolut toti, avem de pierdut.

Sansa unei batraneti linistite…

Written by Mirela Bojin on May 24th, 2010

… nu mai este, de multa vreme, pensia de stat.

Cu vreo 14 ani in urma incercam sa-i conving pe cei din jurul meu ca singura lor sansa pentru o batranete linistita nu poate fi decat asumarea responsabilitatii pentru acesta.

Nu existau inca prea multe variante de investire in acea vreme, legislatia in domeniul pensiilor private avea sa apara dupa multi ani , in schimb se stia deja, la nivelul tarilor industrializate ale Europei, ca sistemul de pensii de tip „pay as you go” va ajunge in criza datorita imbatranirii populatiei.

Chiar daca problema era inteleasa si acceptata ca atare lipsea totusi actiunea. Prea putini sunt cei care au luat masuri si au investit in propriul lor viitor. Cei mai multi s-au lasat tot in grija statului.

Nu stiu din ce vremuri ancestrale vine aceasta intepenire ce ne caracterizeaza dar constat ca ea se manifesta la scara nationala si ne tine pe loc de cel putin 20 de ani.

Criza economica, in mod predictibil, a acutizat aceasta problema.

Nici o persoana cu scaun la cap nu poate declara, in mod onest, ca e surprinsa de faptul ca nu mai sunt bani pentru pensii. Cata vreme numarul persoanelor active a scazut dramatic (in primul rand datorita somajului dar si din alte motive) era logic sa scada si marimea contributiilor la fondul de pensii.  Se astepta cineva la un alt rezultat??

E drept ca situatia, tragica in sine, nu are solutii rapide de rezolvare.

Sau poate are?

Unii se pare ca au gasit-o. Solutia salvatoare, rapida, fara durere, nu necesita nici macar anestezie.

Doar ca, asa cum stiti,  totul in viata si, mai ales in economie, are un pret.

De data asta pretul il platesc cei tineri. Cu viitorul lor. Condamnati sa repete destinul tragic al bunicilor si parintilor. Daca nu invatam din propriile greseli suntem condamnati sa nu iesim niciodata din cerc.

Singurul lucru bun facut in materie de legislatie a pensiilor a fost introducerea pilonului II si obligativitatea contributiei la acesta. Chiar daca, din lipsa de informare sau pur si simplu din dezinteres fata de propriul viitor, salariatii nu isi incheiau un contract de pensie privata, cel putin contributia obligatorie la pilonul II le va crea un mic surplus, un fel de pensie suplimentara, fata de cea de stat.

Ei, si? De ce sa ne pese de pensionarii de maine sau de poimaine?

Noi avem nevoie de bani astazi.

Asa ca le luam banii din pilonul II, ii deturnam cinstit si legal catre falimentarul pilon I si-i consumam imediat. Acum, azi! Ce vor face ei maine mai vedem.

Asa ca solutia geniala, sclipitoare, salvatoare s-a gasit. Reducerea contributiei catre pilon II de la 2,5% din salariu la doar 0,5% din salariu. Restul de 2% se vor duce direct la pilonul I, pentru a alimenta pensiile aflate in plata.  Bani luati din pensia ta viitoare.

Unde te vei afla peste 40 sau 45 de ani?

Acolo unde sunt azi bunicii tai?

Vei sta cu mana intinsa catre falitul sistem de pensii de stat?

Vei trai din ajutor social?

Vei cere sprijin financiar copiilor tai?

Cand iti vei lua destinul in propriile maini?

Cat mai devreme cu atat mai bine, stii asta!

Cand vei lua decizia sa actionezi? Cand vei incepe sa pui deoparte pentru vremurile in care vei putea, in sfarsit, sa te odihnesti fara nici o grija?

Exista o singura piedica: lipsa de actiune. Inamicul nostru perpetuu. Poate e timpul, totusi, sa-l invingi!

Din nou despre pensii

Written by Mirela Bojin on September 28th, 2009

De ce reiau acest subiect? De ce pe un site pentru tineri?

Pentru ca tocmai a aparut un raport al unei comisii, foarte-foarte oficial, care prezinta  inca o data pericolul pe care il prezinta modul in care functioneaza sistemul pensiilor de stat in Romania.

Pentru ca cei afectati de acest sistem nu sunt batranii (ei sunt in prezent beneficiarii lui) ci tocmai tinerii, cei care ar trebui sa fie viitorii beneficiari dar care sunt sacrificati pe altarul intereselor sociale ale prezentului.

Pentru ca generatia ta este cea care va achita nota de plata a greselilor economice si sociale ale prezentului.
Pentru ca situatia a devenit prea ingrijoratoare pentru a o mai putea ascunde sub pres.

Pentru ca trebuie chiar de acum, de la inceput, sa-ti pregatesti singur viitorul financiar. Pentru ca atunci cand statul va avea curajul sa-ti spuna ca nu mai poate sa-si tina promisiunile pentru tine va fi prea tarziu.

In loc de comentariu asupra acestui subiect am ales sa copiez integral un articol aparut zilele acestea in publicatia electronica www.wall-street.ro.  Pentru ca in afara informatiilor si concluziilor  acestuia cred ca nu mai e nimic de spus. Sau poate doar atat:

Viitorul tau depinde de tine, il vei avea exact asa cum ti-l construiesti. Singur.

“Sistemul public de pensii din Romania, o bomba cu ceas?
Sistemul public de pensii este supus „unor riscuri uriase”, fiind „impovarat” de cheltuieli foarte mari, astfel incat nu mai poate miza la nesfarsit pe subventiile de la bugetul de stat ca „solutie de criza”. Acestea sunt concluziile comisiei de experti care a publicat ieri un raport pe tema riscurilor si inechitatilor sociale din Romania.

Semnal de alarma: Cheltuielile anuale pentru pensii, peste 10 mld. euro

Raportul atrage atentia asupra situatiei precare a sistemului public de pensii si admite faptul ca sistemul de pensii private, mai ales cel obligatoriu (pilonul II), a fost aplicat in Romania cu o intarziere „nepermis de mare” fata de alte state din regiune si din Europa Occidentala.

Studiul a fost elaborat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice, care reuneste 23 de experti in politici sociale, asistenta sociala, demografie, statistica sociala si alte domenii conexe.

Sistemul de pensii din Romania reprezinta cea mai mare categorie de cheltuieli publice, conform raportului. Cheltuielile anuale pentru pensii in Romania se cifreaza la peste 10 miliarde de euro, adica peste 9% din PIB si peste 26% din toate cheltuielile bugetului general consolidat.

„Raportul comisiei de experti arata foarte clar ca Romania sta pe o bomba cu ceas, iar numele acestei bombe cu ceas este sistemul public de pensii. Aici avem una dintre cele mai defavorabile situatii din Europa, cu o inrautatire brutala a raportului salariati-pensionari in doar 20 de ani si cu perspective deloc imbucuratoare. Desigur, intrebarea este: ce e de facut? Este de datoria noastra, a tuturor, sa recunoastem: sistemul de pensii private pe care Romania l-a introdus cu succes in ultimii 2-3 ani este parte a solutiei acestor probleme”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului prezentat ieri.

Idei principale din raport

- in prezent, raportul dintre numarul de salariati si numarul de pensionari din sistemul public de pensii este de 1:1. Daca sunt luati in considerare si pensionarii din categoriile speciale, precum si pensionarii agricultori (care nu sunt inclusi in sistemul public, contributiv), raportul salariati:pensionari devine 1:1,2. „Este evident ca riscurile implicate sunt uriase, mai ales ca de atunci (2008, n.n.) situatia s-a degradat si mai mult”;

- procesele socio-demografice care au transformat Romania in ultimele doua decenii (imbatranirea si reducerea populatiei) transforma problema administrarii mai eficiente a sistemelor de pensii in cea mai mare provocare a sistemului de protectie sociala din Romania;

- „Romania se confrunta si cu presiuni suplimentare generate de introducerea foarte tarzie a pilonului II”, a carui aplicare a intarziat „nepermis” de mult;

- „(sistemul public de pensii din) Romania se afla in una dintre cele mai dificile situatii din intreaga Uniune Europeana, iar sistemul de pensii va constitui piatra de incercare a fiecarei guvernari de aici inainte”;

- numarul pensionarilor de invaliditate a crescut cu 430% in perioada 1990-2008, de cele mai multe ori prin „frauda”. „Este ca si cum populatia Romaniei s-ar fi imbolnavit in proportii de masa”;

- „acoperirea sistemului public de pensii este foarte mica pentru viitoarele generatii de pensionari. In prezent, mai putin de jumatate din populatia activa este asigurata pentru pensii”;

- este necesara cresterea varstei medii reale de pensionare si egalizarea ei in functie de gen; etc

Ce pensii plateste acum bugetul public?

- peste 1,5 milioane de pensionari (32% din total) au o pensie medie lunara mai mica de 500 de lei;

- peste 3,8 milioane (81% din total) au o pensie medie lunara mai mica de 1.000 de lei;

- doar 43.488 de pensionari (0,9% din total) au o pensie medie lunara mai mare de 2.000 de lei;

- pensia medie: 714 lei pe luna, adica unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeana.

Surse: CNPAS, Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor;

Cine sustine sistemul public de pensii?

- numarul de pensionari cu limita de varsta si stagiu complet de cotizare: 1,9 milioane (41% din total);

- numar de pensionari de invaliditate, cu pensionare anticipata, fara stagiu complet: 2,8 milioane (59% din total), dintre care pensionari de invaliditate sunt 903.000 (1 din 5 pensionari este „invalid”).

- in 1990: existau 8,2 milioane de salariati si 2,5 milioane de pensionari de asigurari sociale de stat (adica un raport de 3,3 salariati care sustin fiecare pensionar);

- in 2009 (iulie): exista 4,52 milioane de salariati si 4,72 milioane de pensionari de asigurari sociale de stat (adica un raport de 0,96 salariati la fiecare pensionar);

- estimare Eurostat pentru Romania anului 2050: un raport de 0,4 salariati la 1 pensionar.
Cum merge bugetul public de pensii. Mai ajung banii?

- primele sapte luni din anul 2009: deficitul bugetului de asigurari sociale de stat a fost de 2,84 mld. Lei (maxim istoric). Estimare pentru intreg anul 2009: 5-6 mld. lei. „Inghetarea contributiei” la Pilonul II de pensii private obligatorii (care a economisit 250 mil. lei la buget, potrivit Ministerului Finantelor) reprezinta doar 5% din acest deficit anual estimat;

- deficitul reprezinta 14% din incasarile bugetului de asigurari sociale de stat. Adica: la fiecare pensie medie platita de buget, din cei 714 lei, peste 100 de lei sunt subventie de la bugetul de stat (nesustenabil);

- bugetul public de pensii inregistreaza deficite in mod cronic, nu exista ani recenti cu excedente, ci doar unele surplusuri minore la inceputul anilor 1990.

„Pilonul II inca reprezinta o investitie pe care sistemul de pensii din Romania si-o poate permite. Inghetarea la 2% a contributiilor anul acesta a economisit o suma echivalenta de doar 5% din deficitul estimat pentru bugetul de pensii la nivelul intregului an. Sunt bani pe care bugetul si-i permite si care puteau fi investiti anul acesta cu rezultate de 14%-15%, asa cum s-a intamplat cu toti banii administrati de fondurile de pensii private obligatorii”, a mai afirmat Crinu Andanut (foto), presedintele APAPR.

De aceea, el considera necesar, in ton cu concluziile acestui raport, ca Romania sa revina la calendarul initial de contributii in Pilonul II, adica 3% in 2010, si nu 2,5%, inca de anul viitor, pentru a construi finantarea sistemului de pensii de maine. “Dupa parerea mea, este inadmisibil ca, in numele aparentei rezolvari a situatiei de azi a sistemului de de asigurari sociale de stat, sa se arunce, cu ochii inchisi, o povara inca si mai mare pe spatele viitoarelor generatii. Nu pot accepta o asemenea abordare”, a spus Andanut.”