Nu exista dorinta care sa nu se implineasca. Nu exista dorinta care sa fie suficient de puternica, care sa fie obsesiva in sensul bun al cuvantului si care sa nu ajunga sa se materializeze. Poate drumul pe care trebuie sa il urmam ca sa ajungem in varful muntelui nu il cunoastem, dar la aproape fiecare pas al calatoriei avem un rezultat, fie ca il numim victorie, fie ca il numim o batalie pierduta. De data aceasta o sa vorbesc de victoria pasiunii si a bucuriei de a picta asupra mintii care nu stie ce sau cum sa faca.
In 2009 mi-am dorit enorm sa imi descopar pasiunile si talentele pe care le am. Mi-am dorit sa vad ca din mainile mele iese ceva concret, palpabil, ceva pe care l-am visat, conceput si creat eu.
Am descoperit libertatea de exprimare a culorilor si emotia de a trai transformarea materiei, bucuria de a crea imagini si povesti care ma fac sa ma simt vie si imi dau ocazia sa imi folosesc potentialul creator.
Care este legatura intre coaching si pictura sau oricare alt domeniu din viata?
Mi-am dorit un nou nivel de performanta de la picturile mele, un nivel la care sa fiu eu mandra de tablourile mele. A venit invitatia de a expune si a organiza o expozitie in cateva saptamani, lucru pe care mi-l dorisem de ceva vreme. Mai aveam 3 saptamani pana la vernisaj, astfel ca in acel moment nu am mai putut sa astept sa vina inspiratia din cer pentru a picta si reface ceea ce aveam pregatit deja pentru ca in 3 saptamani urma sa fie vernisajul.
Am renuntat la faptul ca nu mai stiu ce sa le fac tablourilor mele, am renuntat la comoditate si am inceput sa ma intreb obsesiv:
Ce lipseste aici?
Ce doresc sa reprezint de fapt? Care este povestea sau emotia pe care o exprim aici?
Cum as putea sa reprezint ce doresc?
Ce, cine ma inspira? Cum au facut alti pictori ce imi place si mie? Ce ma inspira la pictorul cutare?
Ce culoare se potriveste langa cea pe care am creat-o deja? Cine a mai combinat culorile astea, cum le-a combinat?
Cu tehnica pe care am reusit sa o deprind in ultimul tablou in care din celelalte tablouri pe care le am in lucru o pot aplica?
Cum ar fi sa fiu stapana si sigura pe culorile pe care le combin?
Cum ar fi sa am curaj sa exprim ceea ce simt, cum simt?
Care este valoarea pe care o dau fiecarui tablou in parte? Pentru ce ar cumpara cineva acest tablou, ce il atrage?
Au fost intrebari pe care mi le-am pus constant, zile in sir in care am lucrat si mi-a placut sa vad ca am atins nivelul pe care mi-l doream, nivel la care sa fiu multumita. Se pare ca aveam nevoie de un termen limita sa ma mobilizez si de o cerere concreta (invitatia de a expune).
Am descris acest proces in dorinta de a da mai departe intrebarile pe care le-am gasit utile in a atinge un nou nivel de performanta si care pot fi adaptate cu usurinta la orice domeniu de activitate.
Tu cum cresti nivelul la care esti? Cum te mobilizezi?
A fost odata ca niciodata o regina care avea in grija un regat. Si ea devenise stapana peste tinut dupa multi ani in care domnise un rege rau care ii asuprise pe oameni, le rapise libertatile, ii fortase sa traiasca o viata lipsita de expresie, de libertate a cuvantului si le luase tot ce aveau in plus peste ce aveau nevoie ca strict necesar.
De cand facuse Dumnezeu ca ea sa fie regina a acestui pamant, ea micsorase taxele, dadu oamenilor voie sa vorbeasca liber tot ce le trece prin minte. Si pentru ca simplificase legile si taiase birurile imparatia incepu sa se imbogateasca odata cu fiecare om ce facea parte din ea.
De cand le reinapoiase dreptul de a vorbi, oamenii veneau la palatul acesteia sa-ti spuna pasurile si ea ii asculta pe fiecare si se purta cu ei ca si cum i-ar fi copii, gasea un cuvant bun, o incurajare ba chiar le dadea cate un sfat despre cum sa-si continue fiecare dintre ei viata si cum anume sa faca ca sa le fie bine lor si copilasilor lor.
Si uite asa de la o imparatie inapoiata cum erau, li se dusese vorba pana departe in alte imparatii care venisera in regatul reginei sa faca comert cu oamenii ca aici erau multe lucruri de construit si facut. Cu banii negutatorilor din alte imparatii isi facura oamenii o viata noua in care trecusera de la bordeie la mici palate, de la carele obosite la care mandre care zburau parca prin drumurile imparatiei.
Toata tara traia pe datorie catre celelalte imparatii pana intr-o zi cand oamenii au trebuit sa-si plateasca darile si au constatat ca nu mai au de unde. Oamenii si mai ales batranii sufereau cel mai tare si in mijlocul tragediei si al saraciei au inceput sa chitaie si sa-i lase pe umeri reginei toata povara si responsabilitatea spunand prin imparatie ca regina e de vina pentru ce traiesc ei.
Regina facea si ea greu fata poverii ce i-a pus-o poporul in spate si desi i-asculta si ii sfatuia cu aceeasi dragoste nu mai putea sa-i domine ca atunci cand pe vremea infloritoare ei veneau la ea si o ascultau si o adorau pentru ceea ce primeau in schimb.
Auzind ea ce se intampla in imparatie a cautat un intelept care sa-i curme suferinta pentru ca si ea nu mai simtea dragostea si adoratia pe care o simtise odinioara la palat si-avea atata nevoie de dragoste… Pentru ca acum ii era frica de mania oamenilor si-a luat regina straie de om normal si calul si a plecat catre o manastire unde aflase ea ca exista un staret intelept ce poate sa-i dea un sfat, sa-i ia durerea sfasietoare de pe suflet.
Iaca asa a plecat regina pe cal catre manastire si pentru ca era cale de trei zile pana la acolo a oprit regina prima noapte la un han. Dupa ce si-a luat odaia simpla in primire a coborat regina in curtea hanului unde oamenii erau serviti cu ale gurii si bautura. In timp ce manca retrasa cu frica ca cineva sa n-o recunoasca ii auzi pe meseni care vorbeau si ziceau ca daca regina i-ar fi sfatuit si nu i-ar fi lasat sa se indatoreze ei n-ar fi patimit zilele astea si vai si amar de ei si familiile lor si ca acum ar trebui regina sa le plateasca datoriile ca ei sa traiasca bine din nou si sa-i arate dragostea lor. In timp ce auzea regina plangea caci tare se simtea responsabila de ce patisera oamenii si mai ales isi pierduse dragostea lor de care era atat de dependenta ca sa se simta regina.
Si iara a plecat regina catre inteleptul de la manastire si-a doua seara ajunse iara la un han, rupta de oboseala de atata mers. Dupa ce i-a incredintat calul hangiului si i-a cerut sa fie ingrijit s-a dus la ea in odaie sa-si revina putin dupa care iar a coborat in curtea hanului. Aici in curte, oamenii isi spuneau iar necazurile ca le e greu cu poverile datoriilor si ca toate visele lor n-o sa se mai poata indeplini datorita faptului ca de-abia isi pot plati datoriile. Mai mult decat atat o faceau responsabila pe regina de ce li se intampla si ar fi vrut sa intoarca timpul inapoi inainte de a face datorii sa nu le mai faca, caci acum si-au dat seama ca daca sunt sanatosi si se iubesc tot e ceva de viata lor.
In urmatoarea dimineata a pornit ea pe drum mai departe si stia ca pana in seara o sa ajunga la manastirea unde o sa dea de staretul intelept. Si uite asa incet, incet incercata de emotie a ajuns la poarta manastirii unde o astepta inteleptul, calugar, staret al manastirii.
In timp ce acesta o privea cu blandete ea a descalecat de pe cal si a inceput sa vorbeasca.
Sunt regina imparatiei si am venit sa vorbesc cu staretul acestei manastiri, despre care am auzit ca e foarte intelept.
Eu sunt Maria ta, va asteptam, dupa care a poftit-o in chilia acestuia de o simplitate uimitoare.
Ma asteptai?
Da, stiu si de ce ati venit. Intre timp regina se uita uimita in ochii blanzi, calzi si iubitori ai inteleptului.
Ati venit pentru ca va indoiti ca sunteti o regina buna pentru ca desi sufleteste va asumati suferinta poporului dumneavoastra, va simtiti responsabila pentru datoriile lor si trairile lor.
Adevarat, de unde stiti?
Asta e foarte putin important. Important este ca dumneavoastra credeti ca ajutandu-i, platindu-le datoriile o sa va puteti relua pozitia in care sa-i dominati pentru ca ii puteti salva in orice situatie. Adevarul crud este ca nici nu puteti sa-i salvati si nici sa va asumati responsabilitatea pentru alegerile lor. O relatie in care maria ta este deasupra lor doar pentru ca are puterea de a-i salva nu e o relatie de egalitate, e o relatie nesanatoasa. Mergeti sanatoasa maria ta pentru ca sunteti regina noastra cu sau fara adoratia noastra. Va dau eu pe cineva care sa va conduca inapoi la palatul dumneavoastra.
Regina a plecat insotita in siguranta stiind ca este regina indiferent de circumstante chiar daca poate sa-si salveze sau nu oamenii din imparatie. Acum a inteles ca ei nu sunt supusii ei pe care trebuie sa-i domine ci niste suflete de oameni care o urmeaza pur si simplu.
Daca esti pasionat de povesti si vrei sa fii lider in viata ta, te poti inscrie la Pontul de Transformare – un newsletter din care poti sa inveti cum sa fii liber. In plus primesti gratuit doua e-book-uri despre cum sa ai rezultate in viata.
Ce ar fi daca as deveni artizanul propriei mele vieti?
Ma uit la viata mea de pana acum si gasesc destul de usor o sumedenie de esecuri. Incepand cu scoala in care nu am excelat… apoi armata… serviciurile… afacerile… relatiile…. In oricare dintre aceste zone au fost momente in care nu am facut cele mai fericite, sau inspirate alegeri. Paleta evenimentelor este destul de diversa insa toate au un singur numitor comun: ceilalti au fost de vina. In discutiile ulterioare purtate cu alti oameni sau cu mine, evidentiam o multitudine de factori care au contribuit intr-o forma sau alta la acele esecuri. Bineinteles ca nici unul nu tinea de mine.
Suntem rezultatul propriilor eforturi insa doar cei care au vieti de succes vor recunoaste in gura mare acest lucru. Atunci cand ai o problema cu un alt om, este posibil ca celalalt sa fie de vina. Daca continui in acel fel si mai ai probleme si cu alti doi-trei oameni, este posibil ca si acestia sa fie de vina. Insa daca in mod constant ai probleme cu toti oamenii, atunci categoric tu esti problema.
Acest lucru se poate extrapola si in actiunile tale, inclusiv ale mele. Daca pana acum am dat gres, sau nu am avut realizari pozitive in majoritatea actiunilor pe care le-am intreprins, cred ca a sosit momentul sa admitem ca noi suntem cauza. Acest lucru este foarte benefic deoarece daca noi suntem cauza inseamna ca tot noi putem fi si rezolvarea.
Daca continui sa-ti plasezi centrul de putere sau influenta in exteriorul tau, sau pe umerii celorlalti, atunci si rezolvarea care ar trebui sa vina din exterior va intarzia sa apara, deoarece interesul din partea celorlati este extrem de scazut, catre inexistent.
Cele mai multe umbre din viata noastra apar deoarece stam in calea propriei lumini. Suntem inzestrati cu tot ce avem nevoie, avem suficienta “lumina” in noi, insa suntem adevarati maestri in a ne limita toate aceste insusiri. Ne temem atat de tare de nereusita incat ajungem sa evitam orice noua provocare. Desigur sunt unii care evita orice actiune si din lene, insa este alta poveste.
Este adevarat ca totul din jurul nostru pare a se fi coalizat impotriva noastra, ca individ vorbind. Ni se cere sa muncim tot mai mult si sa facem sacrificii personale din ce in ce mai mari, insa banii din buzunare sunt tot mai putini. Toate legile care se emit in ultima vreme au rolul doar de a ne limita drepturile si de a intari puterea institutionala.
Ca o paranteza stiati ca este nevoie de mai mult decat de un atac nuclear pentru a opri incasarea de impozite si taxe de la populatie in S.U.A. ? Celebrul IRS, cum ar fi ANAF-ul de pe la noi, are o directiva care prevede un set de masuri pentru repornirea colectarii si urmaririi fiscale in maxim 30 zile de la declansarea unui atac nuclear. Cu alte cuvinte chiar daca o bomba nucleara ti-a ras orasul de pe fata pamantului, in cazul in care ai supravietuit trebuie se te duci si sa-ti platesti taxele si impozitele in continuare…..pentru bunul mers al societatii, desigur!
Am spus toate acestea pentru a evidentia inca o data ca tentatiile de a ceda, din jurul nostru sunt din ce in ce mai mari. Si mie mi-a fost usor sa dau vina pe stat, pe prieteni, pe vecini, pe TVA, pe criza….de fapt imi este din ce in ce mai usor si in continuare. Insa la ce imi foloseste? Viata este din ce in ce mai grea, dar capitularea nu intra in discutie. Cu ceva timp in urma am decis sa-mi iau viata in propriile maini. Am inteles ca a duplica orbeste stereotipuri impuse de altii nu ma va duce nicaieri. Imitarea este intotdeauna ieftina si nu ma poate duce decat pana la cel mult jumatatea oricarui clasament.
Rostul corpului omenesc este de a purta si sustine creierul. Creierul este cel mai extraordinar si mai complex lucru de pe acest pamant. Totul pleaca de la felul in care functioneaza acesta. Felul in care functioneaza acesta va hotara calitatea vietii tale. Daca cineva spune ca s-a imbogatit prin munca grea, intrebati-l a cui munca? Intelegand si acceptand acest lucru, am inceput sa investesc in dezvoltarea lui. Am inteles ca sigur, cartile pe care nu le citesc nu ma pot ajuta. In consecinta am inceput sa fiu mai interesat de educarea si dezvoltarea propriului creier decat sa caut vinovati in exterior.
Am inteles ca daca voi alerga in continuare pe acelasi culoar cu toata lumea si respectand aceleasi reguli voi avea parte de multa inghesuiala si nici nu voi ajunge in vreun loc deosebit. Sunt un om normal, probabil ca si tine si daca voi fi doar o copie a celor dinaintea mea, ma voi pierde in multime. Am inteles ca un om oricat de inteligent se va alatura prostiei colective daca nu ia atitudine pentru a se distanta de aceasta.
In concluzie cea mai buna solutie, dar si cea mai dificila este sa-ti devii artizanul propriei tale vieti. Nu mai merge cu valul. Asemanarea este sinucidere spirituala. Daca toti cei din jurul tau fac un lucru, nu inseamna ca este un lucru bun si pentru tine. Tu poti fi diferit. Ceea ce te diferentieaza de restul oamenilor poate fi cheia ta catre o viata extraordinara. Cauta care este acea diferenta si nu mai astepta ca schimbarea sa vina din exterior.
Majoritatea dintre noi ne aflam in pozitie defensiva in aceste vremuri tulburi economic. Insa ceea ce ar trebui sa facem este ca odata ce am castigat avantajul apararii sa incepem sa schimbam pozitia intr-una de atac. Defensiva si expectatia prelungita este calea cea mai sigura catre dezastru. La nastere am primit cu totii un gram de nebunie, trebuie sa avem mare grija sa nu-l pierdem, iar astazi a sosit momentul sa-l folosim.
Ia atitudine si spune clar si raspicat ca tu esti diferit/a. Nu te mai supune majoritatii. Sustine-ti si afirma-ti diferentele. Unicitatea si originalitatea sunt niste binecuvantari, fi mandru/a de ele. Diferit inseamna deosebit, nu gresit. Cea mai eficienta strategie pentru viitor este sa identifici si sa te lupti inca de astazi cu inamicul de maine. Inamicul acesta poarta diferite nume: indiferenta, ignoranta, ura, obedienta, nepasare, invidie…etc. Insa acest inamic are un punct slab. El poate patrunde si castiga doar acolo unde cineva isi lasa deschise portile mintii in asteptarea unei salvari din exterior.
Iar pentru cei din jurul vostru ganditi-va ca oamenii cu probleme au nevoie de mai multe exemple, nu de crtici……
Odata ce inaintam in varsta incepem sa avem parte de o stare conflictuala in interiorul nostru. Nu ma refer la starea sau gandurile provocate de situatia economica sau profesionala, ci la ceva mult mai profund decat aceasta. Treptat incepem sa privim tot ceea ce facem sau ce avem, cu alti ochi. De multe ori ne trezim dimineata si ne simtim musafiri in propria noastra viata. Aceste simtaminte apareau de obicei in jurul varstei de 40 de ani, insa in ultima vreme apar la varste tot mai timpurii. Poate a-ti ghicit, ma refer la procesul de maturizare.
Ce inseamna de fapt maturizarea? Unii ar crede ca te maturizezi atunci cand devii serios, cand incetezi a te juca….etc. Noi barbatii oricum lasam senzatia ca nu ne maturizam in sensul acesta niciodata, ceea ce tind sa cred ca este foarte bine. Maturizarea cred ca se refera la cu totul altceva.
In prima parte a existentei ne fundamentam viata pe anumite principii care aproape intotdeauna nu sunt ale noastre personal. Ele ne-au fost “daruite” de-al lungul copilariei si adolescentei de catre oamenii deja “maturi” din jurul nostru. Treptat adevaratul nostru Eu capata suficienta putere si incepe sa-si faca simtita prezenta. Aici apare inevitabil starea conflictuala de care vorbeam la inceput. “Eu” este scris intentionat cu litera mare deoarece Eul fiecaruia este de fapt samanta divina care a fost pusa in noi. A nu se face niciodata confuzie intre Eu si ego. Cu cat Eul nostru devine mai puternic cu atat ne dam seama mai mult ca totul pana in acel moment era o minciuna. Alergam in directia gresita. Ego-ul ne invata doar ca suntem pe cont propriu. Mai devreme sau mai tarziu cu toti vom ajunge in acel punct al existentei, insa cu cat stim mai multe cu atat vom ajunge acolo mai repede si mai in siguranta.
Barbatii gandesc diferit fata de femei, insa principial se fac aceleasi confuzii. Pentru o mai buna intelegere vom vorbi in continuare despre cum gandim inainte si dupa acel moment. S-au facut diferite studii in aceasta directie, cele conduse de dr. Wayne Dyer sunt cele mai concludente in acest sens. Conform lor s-au evidentiat care sunt primele cinci principii dupa care ne ghidam existenta, atat barbatii cat si femeile. Ceea ce este interesant este faptul ca dupa ce Eul devine auzit, aceste principii sunt inlocuite rapid, luandu-le locul unele noi si total diferite.
Barbati – inainte
- Locul 1: Banii
- Locul 2: Simtul aventurii
- Locul 3: Identificarea cu ceea ce faci
- Locul 4: Cautarea distractiei / placerilor
- Locul 5: Respect
Cand esti tanar par in regula aceste principii de viata. Doar cu bani iti poti satisface dorintele. Barbatii sunt prin natura lor niste vanatori si in zilele noastre isi satisfac setea de aventura prin incercarea de a vana orice, femei, masini, jucarii scumpe…etc. Apoi cauta functii, ierarhii…pentru a se identifica prin ceea ce fac. Daca pana mai ieri era Popescu Ioan, de astazi a avansat, se numeste inginer Popescu si se folosesc de orice prilej de a oferi cu generozitate carti de vizita care ii atesta noua identitate. Distractia nu se lasa prea mult asteptata sunt totusi barbati, cu alte cuvinte niste copii mari. Desigur peste toate acestea vor si un anumit respect, in special din partea celor batrani.
Insa vine momentul in care ajung la concluzia ca scara valorilor personale era asezata pe zidul gresit. Sa vedem cum arata noile valori:
Barbati – dupa
- Locul 1: Spiritualitatea
- Locul 2: Pace personala
- Locul 3: Familia
- Locul 4: Identificarea scopului
- Locul 5: Onestitatea
Deja pare ca vorbim despre cu totul alti oameni si chiar asa si este. Prin faptul ca prima valoare devine spiritualitatea inseamna nu ca stiu ce isi doresc ci faptul ca inteleg care sunt nevoile lor adevarate. Treptat incep sa fie preocupati de linistea lor interioara, eschivandu-se de la actiuni care o pot tulbura. Familia devine mult mai importanta, iesirile cu “baietii” devenind amintire. Multi isi reorganizeaza viata profesionala de acum inainte avand si un scop pe termen lung. Onestitatea incepe sa ii preocupe fiind mult mai atenti la sentimentele lor fiind pe cat posibil onesti fata de ele.
Femei – inainte
- Locul 1: Familie
- Locul 2: Independenta
- Locul 3: Cariera
- Locul 4: Incadrarea in sabloane
- Locul 5: Atractivitatea
Un asemenea set de valori suna mai mult a pedeapsa sau a indatoriri de serviciu. A fi cel mai mult preocupata de famile pare firesc deoarece in acest spirit au fost crescute. Intemeierea propriei familii de la varste tot mai timpuri este un semn de cautare a independentei, insa de cele mai multe ori rezultatul nu este cel asteptat. Indiferent de povara de acasa, se pune tot mai multa presiune asupra femeilor la nivel subliminal desigur, facandu-le sa-si doreasca o cariera cat mai impresionanta. Aceasta face parte si din dorinta de a se incadra in sabloanele vremii, care pe langa aceasta le mai obliga si la anumite haine, posete, pantofi, culori…..toate in ideea de a se incadra si a fi acceptate. In dorinta de a fi cat mai atractive recurg la o gama intreaga de procedee vestimentare sau gastronomice, a caror rezultate palesc aproape intotdeauna comparativ cu eforturile depuse.
Femei – dupa
- Locul 1: Dezvoltarea personala
- Locul 2: Respect de sine
- Locul 3: Spiritualitate
- Locul 4: Fericire
- Locul 5: Iertare
Acum femeile sunt interesate de cu totul alte lucruri. Ele devin constiente de persoana lor si tot ceea ce reprezinta ea, ceea ce aduce si un nivel mai ridicat al respectului de sine… Spiritualitatea devine importanta incercand sa dea un sens oarecum firesc la tot ceea ce se intampla in jurul lor. Femeile devin cu adevarat fericite cand ajung la nivelul la care pot ierta deplin pe toti cei datorita carora si-au trait prima jumatate a vietii in incertitudine.
Oricat as incerca nu pot invata lucruri noi pe absolut nimeni, deoarece mintea celorlati va respinge pe majoritatea dintre ele. Ceea ce pot face totusi este sa ajut pe fiecare sa inteleaga daca ceea ce a invatat deja de unul singur este corect sau gresit. Acest concept sta la baza celor scrise anterior. Am evidentiat felul in care oamenii isi clasifica valorile personale pentru a usura prin cunoastere tranzitia fiecaruia dintre noi.
La startul acestui an in care toti speram la ceva mai mult decat anul trecut, va propunem un raspuns la intrebarea “Unde cauti motivatia?” . Asta pentru ca fara motivatie, sperantele noastre pot fi usor sterse de imprejurari.
Raspunsul va fi dat de Gabi Pascal, in cadrul unui webinar Avantaj la Start, care va dura o ora si va incepe luni, 10 ianuarie, la ora 19.
P.S. Sharing is caring! Dati mai departe vestea iar noi va vom fi profund recunoscatori. Plus ca puteti oferi cuiva exact sansa de care are nevoie pentru a gasi raspunsuri esentiale in dezvoltarea personala.
Cel mai important organ omenesc este creierul. Desigur, parerile pot fi impartite, insa puteti accepta faptul ca prin activitatea creierului influentam starea de sanatate a intregului organism. Inclusiv viata sociala pe care o avem este influentata in cea mai mare masura tot de catre creier.
Creierul este o masinarie de calcul extraordinara. Daca ar fi sa se construiasca un computer care sa egaleze uriasa putere de calcul si anticipare a creierului omenesc, ar fi necesar unul de marimea unui bloc cu zece etaje. Mintea noastra este impartita in doua entitati distincte, mintea constienta si respectiv inconstienta. Tot ceea ce reprezentam in mod real ca fiinta omeneasca se afla depozitat in subconstient. Subconstientul este adevarata forta a omului, insa in stare bruta.
Cheia acestei forte o reprezinta mintea constienta. La o prima vedere lucrurile stau in felul urmator: intr-o secunda oarecare mintea constienta foloseste pentru activitatile curente de gandire cca. 2 mii de celule neuronale, in timp ce exact in aceeasi secunda, subconstientul foloseste aproximativ 4 miliarde de celule neuronale pentru activitati stiute doar de el. Oare privind acest raport, cine conduce pe cine?
Nu va lasati pacaliti. Desi mintea constienta este incomparabil mai mica, ea are puterea de a influenta subconstientul spre a-si indrepta fortele intr-o directie sau alta. Mintea constienta este asemeni unei furnici asezata pe capul unui elefant, reprezentand mintea subconstienta, insa furnica respectiva poate sugestiona elefantul pentru a merge intr-o directie sau alta. De aceea adevarata batalie pe care trebuie sa o purtati este cu mintea constienta. Castigand batalia respectiva, castigati de fapt intregul subconstient de partea voastra.
Cum puteti realiza acest lucru? Unii oameni prefera afirmatiile. Sunt si eu de acord cu aceasta metoda cu un singur amendament, trebuie folosite afirmatii adevarate. Totusi desi simplu la prima vedere, este o munca destul de dificila, deoarece unul din rolurile mintii este si acela de a diviza. Si in mintea ta este un fel de democratie, iar pe langa tine se mai afla si opozitia. Ori de cate ori afirmi in mod intentionat unele lucruri in dorinta de a-ti impresiona subconstientul, opozitia isi va face datoria contrazicandu-te in permanenta. Din acest duel verbal din mintea ta, nu va castiga cu adevarat nimeni. Nebunii sunt sclavii propriei minti, in timp ce inteleptii ii sunt stapani. Haideti sa invatam mai eficient sa punem punct propriei sclavii.
O metoda de a influenta mintea constienta, este folosirea talismanelor sau a oricarui alt obiect. Este o metoda deosebit de puternica si insasi religia se bazeaza pe ea. Principiul care sta la baza acestei metode desi este promovat intens de catre biserica, nu are nimic religios in sine, de aceea poate fi asimilat si aplicat in oricare alt domeniu vizat de noi. Atunci cand abordezi public subiecte ca politica sau religia, inevitabil trebuie sa te pregatesti si de discutii in contradictoriu. In consecinta este posibil sa nu fiti de acord cu mine despre ceea ce voi scrie in continuare, insa iata care este punctul meu de vedere: orice obiect, icoana, lantisor, bratara…etc, are putere in mod real exact atata cata ii dai tu. Obiectele in sine sunt simple obiecte, insa ceea ce le da putere si influenta este credinta ta in ele. Credinta insuflata de subconstient este ceea ce te ajuta in mod real, si ea doar se sprijina pe acele obiecte. Cu alte cuvinte totul are loc in mintea ta. Unii oameni pot crede in obiecte cu puteri magice, supranaturale…insa este doar o iluzie, ei insisi creeaza acele puteri printr-o credinta puternica.
Cum putem folosi tot ceea ce am scris aici? Foarte simplu, conditionam anumite sentimente sau stari pe care le dorim, de anumite obiecte. Pentru a fi inteles cat mai bine am sa ma dau ca exemplu. De ceva timp port o bratara din cupru. „Cunoscatorii” vor concluziona repede ca ori am citit inunaki, ori chiar sunt reptilian, sau ca as crede in puterile magice ale cuprului. De fapt toate aceste supozitii sunt false. Singurele motive pentru care am ales cuprul sunt ca a fost la indemana financiar si arata acceptabil din punctul meu de vedere. Totusi aceasta bratara a mea este magica. Are puteri extraordinare. Ori de cate ori o pun la mana ma simt excelent, simt ca pot realiza orice imi propun si nimeni dintre cei din jur nu ma poate influenta negativ. Nu-i asa ca este o bratara extraordinara? In realitate este o bratara ca oricare alta, insa o folosesc ca reper pentru a-mi reduce „opozitia” la tacere. Daca doar as afirma toate acele lucruri, dialogul in contradictoriu ar incepe in mintea mea aproape instantaneu, insa acum am bratara. Cu ea nu se mai poate pune nimeni! Stiu poate zambiti, poate suna infantil, insa cu toata maturitatea de care dau dovada, afirm ca aceasta metoda are efecte extraordinare asupra mea. Si ar putea avea si asupra ta, doar alege-ti si tu o bratara „magica”, sau orice altceva. Treptat mintea constienta va asimila toate acele noi idei si nu vei mai avea nevoie de bratara, sau orice altceva porti. Insa la inceput ele sunt niste aliati redutabili in lupta cu propria minte.
Atunci cand cineva iti spune anumite lucruri, doar jumatate din mesaj ramane de la respectivul, cealalalta jumatate o adaugi sau o modifici tu in functie de sistemul propriu de convingeri si modul in care vezi lucrurile. Nu stiu ce vei retine din ceea ce am scris aici si ce vei adauga sau modifica. Valoarea vietii tale nu rezida doar din faptul ca stii, ci din ceea ce faci cu ceea ce stii. In momentul in care te intrebi daca esti fericit, nu esti. In momentul in care te intrebi daca esti implinit, nu esti. La stimulii veniti din exterior trebuie sa raspunzi, nu sa reactionezi.
De aceea pe langa metodele practice ceea ce iti recomand sa retii din acest articol, este faptul ca esti artizanul propriei tale vieti. Crede in tine si in puterea gandului tau, caci este singura putere adevarata de care dispui. Gandul este asemeni unui firicel de apa care se strecoara anevoie printre stanci. Treptat el intalneste alte firicele de apa si apa cu apa adunandu-se se formeaza un torent puternic caruia nimic nu-i mai poate sta in cale. Asta este ceea ce esti!
Ignoranta…o binecuvantare sau o boala? Eu evident inclin pentru a doua varianta. Ignoranta este un mod de a trata viata superficial si are la baza conceptul cum ca nimic rau nu ti se poate intampla. Avand un astfel de tipar al gandirii, tindem sa ignoram toate semnalele de avertisment pe care le primim, le consideram chiar adresate celorlalti, noi doar le observam oarecum intamplator. Cu alte cuvinte traim intr-o lume fantezista negand realitatea. Problemele apar deoarece viata nu este niciodata atat de simpla sau de usoara cum am vrea noi sa fie. Orice perioada de tulburari sau greutati este periculoasa, insa si mai periculoasa este negarea realitatii. De alegerile proaste nu vom scapa chiar daca le ignoram efectele, ele se acumuleaza asemeni datoriilor. Daca esti atent la soapte nu vei fi nevoit sa asculti tipetele, insa de regula ignoram soaptele, asa ca tipetele devin inevitabile. Care ar fi atunci cea mai buna strategie de viata? Oricat de demodat ar parea, ADEVARUL este cea mai profitabila strategie in lupta cu tine cat si cu cei din jur.
Tot mai multa lume foloseste si promoveaza tehnica afirmatiilor. Aceasta tehnica presupune repetarea mecanica a unor propozitii cu scopul de a le trece din mintea constienta in cea inconstienta. Multa lume face acest lucru insa sunt foarte putini cei care au rezultate reale in sensul dorit. Daca si tu folosesti sau ai folosit aceasta tehnica insa nu a avut urmarile dorite de tine, iata care este secretul: foloseste doar afirmatii adevarate. Aceasta este cheia care de regula nu a fost inteleasa sau stiuta de majoritatea oamenilor. Daca situatia ta este dezastruoasa in adevaratul sens al cuvantului, iti vei repeta inutil afirmatii de genul: totul este minunat, am o viata extraordinara, mi se intampla doar lucruri minunate…etc. Subconstientul tau simte ca sunt niste neadevaruri, nu il poti pacali, de aceea el va ignora toate aceste afirmatii bine intentionate. Chiar daca adevarul te va infuria, recunoaste-l si accepta-l. Analizeaza situatia adevarata, nu fii ignorant si nega realitatea, cauta solutia de iesire, incepe sa faci ceva in sensul acesta, iar abia apoi poti face afirmatii pozitive in legatura cu ceea ce faci deja. Spre exemplu: „arat minunat deoarece fac sport si mananc sanatos”. Daca nu vei face sport sau manca sanatos, poti sa afirmi ca arati minunat pana la sfarsitul zilelor tale insa realitatea va fi mereu alta.
Succesul in viata apare din micile obiceiuri pe care le urmam zi dupa zi. Succesul de durata nu apare in urma unui singur act, cum ne-ar place sa credem. Multa lume crede ca daca ar castiga la Loto sau ar primi o avansare, viata li se va schimba radical de la mediocritate la succes. Nimic mai fals. Daca astepti si tu o astfel de minune, o poti astepta o viata intreaga, insa am convingerea ca asteptatea ta va fi in zadar. Succesul se cladeste zi dupa zi, prin lucrurile aparent mici si neinsemnate pe care le faci. Prin analogie, desi nu te cunosc, iti pot spune urmatorul lucru: daca viata ta nu reprezinta un model pentru cei din jurul tau, inseamna ca obiceiurile tale necesita unele schimbari. Nu stiu exact ce obiceiuri ai, insa te asigur ca nu sunt bune daca viata ta este doar un avertisment pentru ceilalti. Desigur, pentru a schimba ceva trebuie sa cunosti realitatea, adica ADEVARUL. Orice eroare sau neintelegere din judecata ta poate fi schimbata, cu conditia sa accepti adevarul, respectiv erorile din mintea ta. Nu te mai mintii in continuare, cum ca esti perfect, deoarece nu esti. Poate ca asemeni tuturor te-ai nascut perfect, insa acea perfectiune s-a pierdut treptat de-a lungul copilariei tale. Admite ca ai unele probleme. Spune-ti adevarul. Poate ca la inceput te va infuria, dar pe urma, te va elibera.
Invata sa faci ceea ce este corect chiar daca este greu, decat sa faci doar ceea ce este usor dar gresit. Viata nu iti ofera la tot pasul scurtaturi, doar pentru ca asa spun filmele de la televizor. Trezeste-te. Uita-te atent in jurul tau, care este adevarul? Care este situatia financiara reala pe care o ai? Cum stai cu sanatatea in mod real? Dar cu iubirea? Esti o persoana care poate fi iubita? Ii demonstrezi corpului tau ca il iubesti oferinduri mancare si odihna adecvata. Daca nu faci toate aceste lucruri cat si multe altele, nu te mai amagi spunand in continuare ca va fi bine. Doar recunoasterea adevarului te poate ajuta in mod real. Este singurul inceput pentru o schimbare de durata. Orice lucru neplacut care ti se intampla vine dupa ce a fost anuntat prin cateva semnale, insa daca ignoranta invinge, vei ignora toate acele semnale in detrimentul adevarului. Singurul razboi care merita a fi purtat in aceste vremuri, este razboiul cu propria minte. Fa din ignoranta si minciuna niste inamici declarati, iar adevarul va invinge intotdeauna cu conditia ca batalia sa fie purtata consecvent pana la capat……nu doar Duminica!
Se spune ca o greseala recunoscuta este pe jumatate iertata.
Dar ce se intampla cu greselile nerecunoscute, mai ales cu cele pe care nu ni le asumam nici macar in fata propriei constiinte?
Pai eu cred ca ele se razbuna. Cum? Prin repetitie.
Greselile pe care refuzam sa ni le asumam, inevitabil, le vom repeta. Si, culmea, le vom repeta sperand sa obtinem rezultate diferite.
Se spune ca a gresi este omenesc, dar a persevera este diabolic.
Asa ca primul pas pentru depasirea unui blocaj este cautarea erorii.
A recunoaste greseala in actiunile trecute, a ti-o asuma si a incerca, in viitor, sa indrepti consecintele este singurul mod de a iesi din impas. Pentru ca nu putem derula timpul inapoi singurul lucru pe care il avem de facut este sa actionam mai intelept cu urmatoarea ocazie.
Viata noastra este, in general, determinata atat de deciziile personale cat si de deciziile colective ale societatii in care traim. De aceea este relativ usor sa dam vina pe altii pentru esecuri, nereusite sau nemultumiri. Cu toate acestea, in aceleasi conditii socio-economice, unii reusesc „mai bine” sau “mai mult” decat altii. Dincolo de relativitatea termenilor exista, in mod obiectiv, diferente intre indivizii aceleiasi societati din punct de vedere al succesului social sau economic.
Aceasta simpla observatie ar trebui sa ne puna pe ganduri. Sa cautam in trecutul mai apropiat sau mai indepartat momentul in care decizia luata a determinat actualul curs al evenimentelor. Daca identificam decizia “eronata” avem sanse mai mari sa indreptam lucrurile. Sau, in functie de situatie, sa ne asumam consecintele.
Cred ca in majoritatea situtiilor din viata (cu exceptia celor ce tin de aspecte morale sau axiologice) notiunile de “bine” si “rau” legate de procesul de decizie sunt relative. Ceea ce este o “decizie buna” pentru cineva poate fi “rea” pentru un alt individ, cu personalitate sau aspiratii diferite. Din acest motiv “retetele universale” ale succesului nu functioneaza aproape niciodata.
Toamai de aceea, pentru ca urmam drumuri personale si diferite in viata, necesitatea introspectiei si analizei proceselor de decizie este o chestiune individuala.
Iar daca gasim, in trecut, greseala care a fost samanata nemultumirilor noastre actuale ne va fi mai usor sa ne asumam prezentul, sa il schimbam si sa ne construim un viitor mai apropiat de aspiratiile noastre.
Invinovatindu-i doar pe ceilalti pentru esecuri nu vom putea produce (nici in noi, nici in cei din jur) acea schimbare necesara modificarii cursului evenimentelor viitoare.
Daca fiecare dintre noi ne recunoastem si ne asumam propriile greseli, impreuna cu consecintele lor, vom fi capabili mai apoi, atat in viata personala cat si in calitate de membri ai unei colectivitati, sa luam deciziile potrivite. Daca, in schimb, vom continua sa-i invinovatim pe altii pentru nemultumirile noastre cred ca sunt sanse mari sa repetam greselile din trecut si, cu urmatoarea ocazie, sa luam tot deciziile eronate.
- Domnule motan, ati putea sa-mi spuneti pe ce drum sa o iau?
- Aceasta depinde in buna masura de locul in care intentionezi sa ajungi, raspunse motanul.
- in ceea ce ma priveste, imi este indiferent…, spuse Alice.
- Atunci, fiecare drum este bun, raspunse motanul.
-… numai sa ajung totusi undeva, incerca sa explice Alice.
- Ah, dar vei ajunge, fara indoiala, spuse motanul, daca vei merge atat cat trebuie.
“Alice in tara Minunilor”, de L. Carrol
Majoritatea dintre noi ratacim prin viata fara o tinta anume, privind cu dispret la cersetori, multumind cerului ca nu suntem ca ei, pentru ca apoi sa privim cu invidie catre cei bogati acuzand acelasi cer, ca nu a fost la fel de darnic si in cazul nostru. Insa ceea ce pierdem din vedere este faptul ca Universul este echidistant fata de toata lumea. Natura este intocmai.
Priviti un copac, el ofera umbra oricui, fara discriminari, evident pentru a beneficia si tu de umbra lui trebuie sa te deplasezi pana la el. Tot asa si cu o floare. Ea ofera oricui parfumul ei, desigur daca si tu iti indeplinesti partea ta din ecuatie, respectiv sa te deplasezi catre ea.
In aceste conditii ne traim viata. Privim cu dispret sau cu invidie catre existenta altora, fara sa cercetam care au fost actiunile respectivilor, actiuni care au avut ca rezultat insasi realitatea observabila in acest moment. Se pare ca iubim sau criticam doar rezultatele, munca din spatele lor ramane pe un plan secund. Un intelept indian spunea odata ca in viata trebuie sa iubesti si semintele, nu doar florile.
De ce nu obtinem mereu tot ceea ce ne dorim? Atunci cand ne referim la dorintele altora, ne este usor sa gasim raspunsuri. Spunem cu usurinta ca respectivii nu aveau nevoie de ceea ce isi doreau, poate ca nu meritau, poate pentru ca nu au facut suficient pentru ceea ce isi doreau, poate ca nu era momentul, poate ca le-ar fi facut rau in viitor……dar cand este vorba despre dorintele tale, lucrurile par sa se complice.
Brusc nu o sa mai fii atat de critic sau de intelept. Desigur in adancul subconstientului tau vei gasi cateva motive pentru care lucrurile nu evolueaza in directia dorita, insa iti va fi foarte greu ca de unul singur sa le scoti la suprafata. Subconstientul nu ne este dusman, insa are capacitatea extraordinara de a ne arata conflictele si tensiunile interioare, de a ne aduce in fata refularile si lucrurile nespuse, sau de a ne atrage atentia asupra incoerentelor noastre dintre gandire si actiune.
Acum te afli la inceput de drum, intr-o mica sau mai mare masura. Cu siguranta iti imaginezi viitorul intr-un fel sau altul. Daca mi-ar fi permis sa iti dau un singur sfat, fara sa stau prea mult pe ganduri, ar fi acesta: Cultiva si perpetueaza doar obiceiuri sanatoase vis-a-vis de oricare aspect al vietii tale. Excelenta si rezultatele bune in viata, sunt rezultatele unor obiceiuri, nu ale unor actiuni.
„Sadeste un gand si vei culege o actiune. Sadeste o actiune si vei culege un obicei. Sadeste un obicei si vei culege un caracter. Sadeste un caracter si vei culege un destin”
O greseala frecventa pe care o facem cu totii atunci cand ne dorim anumite rezultate, este ca nu definim lucrurile pe care le vrem, in termeni realizabili. Vorbim mereu la timpul viitor, insa fara termeni clari sau aspecte concrete si masurabile. Voi fi bogat… o sa am o viata minunata… voi fi sanatos… voi fi fericit…voi avea o casa minunata…voi calatorii mult……..of, de nenumarate ori am auzit aceste lucruri, chiar si in propria minte, desigur. Este oarecum o ironie faptul ca vrem sa ajungem bogati, sanatosi, liberi, fericiti, …insa nu definim in nici un alt fel aceste lucruri. Cum vei stii ca le-ai obtinut? Sau preferi ca intreaga ta viata sa fie o continua alergatura dupa ceva aflat mereu la timpul viitor? Ati vazut vreo data cum merge un magar avand legat un morcov la jumatate de metru in fata lui? Poate ca este cam deplasata comparatia, insa alta mai elocventa nu mi-a trecut prin minte acum.
Defineste in termeni realizabili si cuantificabili ceea ce iti doresti, daca esti mai ordonat, fa chiar si o lista. Pentru sangvinici acest lucru este mai greu, de aceea nu insist asupra lui. Sangvinic irecuperabil fiind si eu, prefer sa descarc un camion cu mobila decat sa iau o foaie si un creion si sa intocmesc o lista sau un plan scris. Noroc ca am memorie buna….asta pana uit, desigur.
Vrei sa fii bogat….nu este suficient. Ce suma te-ar face sa te simti bogat? Sau ce sentimente legate de bani te-ar face sa te simti bogat? Astfel vei putea monitoriza progresul realizat si poti face corectiile necesare pe parcurs. Vrei sa fii fericit…nici aceasta declaratie nu te va ajuta prea mult. Ce inseamna concret pentru tine a fi fericit? Este legat strict de tine? Sau cumva de oamenii din jurul tau? Cauta cateva definitii ale starii tale de fericire, apoi creeaza-ti obiceiuri care te vor duce catre ele. Vrei sa fii o persoana iubita…..tot nu este prea clar. Iubita de cine? De catre tine sau de catre ceilalti? Cum ar trebui sa se poarte ceilalti pentru a-ti arata ca te iubesc? Aici am totusi un amendament. Pentru a fi iubit de catre cei de langa tine, trebuie ca mai intai sa devii tu o persoana care poate fi iubita, restul depinde doar de ceilalti. Daca tu iti indeplinesti partea ta din ecuatie, restul va fi doar o consecinta fireasca. Si asa mai departe cu tot ceea ce iti doresti……….
„Intotdeauna sa fii preocupat doar cum sa dai de la tine, nu cum sa iei de la altii. Dupa ce procedezi astfel, ceea ce iti vor darui altii la randul lor iti va fi mai mult decat suficient, incat nu te va mai preocupa sa iei nimic de la nimeni niciodata”
Acum 6 ani, barbatul cu care eram eu atunci de 3 ani, a disparut din viata mea. Eu locuiam in Romania, el in Spania si ne intalneam regulat, in Romania sau in Spania. Aveam o relatie frumoasa si eram fericita cu el, desi mi-as fi dorit sa locuim impreuna, eram impreuna cu el si asta ma facea sa fiu implinita si atunci cand ne intalneam eram amandoi unul pentru altul si exploatam cu bucurie timpul petrecut impreuna.
Faptul ca, la un moment dat, nu a mai raspuns la telefoane, e-mailuri, nu l-am mai putut contacta si a disparut din viata mea, pur si simplu, a fost un fapt dincolo de puterea mea de intelegere. Imi amintesc ca, vreme de cel putin cateva luni de zile, puneam disperata intrebarea „cum s-a putut intampla asa ceva?” tuturor prietenilor mei. Poate, daca ar fi murit atunci, socul ar fi fost mai mic, ca macar as fi stiut unde s-a dus sau ce s-a intamplat cu el.
Partea si mai proasta, dincolo de durerea pe care am avut-o atunci, este ca, de atunci, ceva am blocat in mine si a avut repercursiuni si mai tarziu, atunci cand am cunoscut pe altcineva.
Ca am aflat mai tarziu ce se intamplase, dupa aproape 2 ani de zile, cand a revenit ca amic in viata mea, nu mi-a dat nici o satisfactie si nici nu mi-a luat durerea si socul de acolo unde s-a instalat, in subconstientul meu. Avusese probleme financiare si considerase ca e mai bine pentru mine sa ma lase „libera”. Poate ca, macar de as fi stiut ce s-a intamplat cu el, ce ganduri are, m-ar fi durut, dar m-am blocat in ideea ca nu stiu ce se intampla, ca macar putea sa ma anunte ce planuri are.
Am stat sa ma gandesc mult si bine, pentru ce mi s-a repetat istoria aceasta si altadata. Atunci cand am simtit ca exista potential ca o relatie sa fie fericita, sa ma simt bine cu un barbat, sa fiu implinita cu el, acesta disparea fara sa ma anunte macar. Ceilalti, cu care nu aveam acelasi sentiment, pe care nu i-am dorit din toata inima si nu am simtit ca rezonez cu ei, au ramas in viata mea, ca amici, pentru ca aici nu aveam nimic de pierdut probabil.
Am observat, deci doua lucruri: unul ca dispareau cei cu care ma simteam bine si de care ma simteam atrasa (si se simteau si ei bine cu bine, pot spune chiar ca exista iubire intre noi) si doi, ca nici macar nu intelegeam motivul, unii dispareau pur si simplu.
E clar ca, cel mai mult ma durea ca nu intelegeam cum un barbat caruia ii place de mine si care, spune ca vrea sa fie cu mine si cu care vreau sa fiu, poate pur si simplu sa dispara.
Nu am inteles acum 6 ani si de atunci, probabil mi-am cautat situatii in care sa inteleg de ce un barbat iubit poate sa dispara. Am cautat sa repet evenimentul pana cand sa ajung sa inteleg ceva ce nu poate fi inteles, ci doar luat ca atare. Lucurile s-au petrecut ca atare si de atunci subconstientul meu incearca sa dezlege un mister, pe care il tot repeta automat.
Pentru cineva care nu a trecut prin asa ceva poate parea ceva lesne de inteles sau neimportant, scriu pentru cei carora li s-a intamplat ceva similar, in speranta ca vor descoperi, la randul lor, ce s-a blocat in relatiile cu femeile sau barbatii din viata lor si, mai ales, ca vor putea avea din nou o relatie fericita si implinita cu o persoana iubita.
In momentul cand nu intelegem ceva, cand ni se intampla un eveniment care ne afecteaza, noi tragem niste concluzii, declaram ceva, luam o decizie, care sa ne fereasca de acea durere de acum inainte.
De exemplu, daca o fata refuza la dans un baiat, un baiat poate sa declare, ca niciodata, niciodata, niciodata el nu va mai avea initiativa in a cere ceva unei fete. Si, desi poate o face, ceva din interiorul lui il opreste sau se va trezi ca este refuzat de nenumarate ori si nu stie de ce.
Sau daca, la o varsta frageda, ai vorbit in public si cei de acolo au ras, de atunci incolo nu vei mai indrazni sa vorbesti in public sau iti va fi o frica imensa ca cineva va rade de tine.
In consecinta, avem de lucru cu noi si a vedea in noi ce anume este in plus sau in minus, cum putem echilibra si materializa pe termen lung ceea ce ne dorim.
Primul pas ar fi sa constientizezi tiparul care ti se repeta. Pentru aceasta este necesar sa ceri, sa fii in intentia de a vedea ce anume este blocat. Pur si simplu, esti atent la ce ti se intampla, la tine si la cei cu care interactionezi si vezi lucrurile detasat, le pui in ecuatie, matematic.
Eu pe al meu l-am descris mai sus: materializez (apare) barbatul pe care mi-l doresc si, care, cel putin aparent, are aceleasi sentimente ca si mine, dar „dispare” la un moment dat.
Al doilea pas este sa fii, in continuare, in intentia de a curata/elimina aceste blocaje din viata ta.
In articolul urmator voi vorbi despre cum poti sa elimini aceste blocaje:
Ce si cum reusesc sa materializez din lucrurile pe care mi le doresc?
Ce anume pierd?
Cand se manifesta?
Ce e blocat si cum pot sa curat cu acest blocaj?
Ce practici pot sa dezvolt astfel incat sa aduc in viata mea ceea ce lipseste astfel incat sa fiu implinit, fericit, multumit cu viata mea?
Cu siguranta te-ai uitat macar odata la televizor cand se derulau Jocurile Olimpice. Cu siguranta ai auzit de Michael Phelps, inotatorul care din opt curse a castigat opt. Opt medalii de aur la o singura Olimpiada. In seara in care a castigat ultima cursa de 100 de metri fluture si a doborat recordul de sapte medalii detinut de Mark Spitz, Phelps a declarat ca pur si simplu si-a imaginat ca va castiga aceste opt medalii, iar apoi si-a impus un antrenament care i-a transformat visul in realitate.
Chiar inainte de de inceperea Jocurilor Olimpice si-a notat visul pe hartie. Exact asa cum isi imaginase si cum isi dorea sa se indeplineasca. La 2 zile dupa Victoria finala, cand jurnalistul NBC Bob Costas l-a intrebat daca a realizat ceea ce si-a notat pe hartie, raspunsul lui Phelps a fost: “Da, cu siguranta!”
Acest gen de experienta este cea de care avem cu totii nevoie. Stim ca se poate, cunoastem o duzina de povestioare de success si recitam zilnic zeci de citate optimiste, dar undeva, intr-un cotlon al mintii noastre, dialogul interior nu ne da pace. Avem mici discrepante intre ceea ce ne dorim si ceea ce gandim. Astfel de exemple reale ne spun ca totul sta in puterea noastra. Este simplu daca stim ce vrem cu adevarat. Din experienta lui Michael se poate desprinde un principiu: daca vrei sa ai success comporta-te zi de zi ca si cum ceea ce iti doresti s-a intamplat deja.
Al cincilea punct din crezul optimistului spune: “ sa-ti promiti ca te vei gandi numai la lucruri bune, ca vei lucra numai pentru scopuri bune si ca te vei astepta numai la ce-I mai bun.” Este ceea ce a facut si Michael Phelps in timpul pregatirii pentru Olimpiada.
Iata in continuare pe larg ce inseamna crezul optimistului
Promite-ti zilnic:
1. sa fii atat de puternic, incat nimic sa nu-ti perturbe linistea mintii;
2. sa vorbesti fiecarei persoane pe care o intalnesti despre sanatate, fericire si prosperitate;
3. sa faci astfel incat toti prietenii tai sa simta ca sunt speciali;
4. sa privesti partea luminoasa a fiecarui eveniment;
5 . sa te gandesti, sa lucrezi si sa te astepti numai la bine;
6. sa fii la fel de entuziast in ceea ce priveste succesul altora pe cat ai fi pentru al tau;
7. sa uiti durerile trecutului si sa-ti concentrezi puterea asupra succesului viitor;
8. sa fii mereu bine dispus si sa-ti intampini semenii cu un zambet;
9. sa-ti oferi atat de mult timp pentru a te perfectiona, incat sa nu mai ai timp sa ii critici pe altii;
10. sa fii prea generos pentru a te ingrijora, prea puternic pentru a-ti fi teama, prea fericit pentru a admite si permite prezenta necazurilor;
11. sa ai o parere buna despre tine si sa impartasesti asta celorlalti nu prin vorbe galagioase, ci prin fapte minunate;
12. sa crezi cu tarie ca intreaga lume iti este favorabila, atat timp cat tu dai tot ce ai mai bun in tine.
Written by Irina Aiacoboae on September 30th, 2010
Cati dintre noi nu au vise si planuri ambitioase? Si stiu clar, mai mult sau mai putin, ce isi doresc, unde vor sa fie sau sa aiba peste 6 luni, 1 an, 5 ani? Cei mai multi oameni isi imagineaza ce rezultate financiare vor sa aiba, nivelul la care vor sa ajunga in afacerea lor sau in proiectele pe care le au.
Pentru a ajunge acolo unde ti-ai propus este necesar sa iei actiune, sa faci in prezent lucrurile care sunt necesare pentru a avea in viitor rezultatele pe care ti le doresti. Este un lucru simplu si clar.
Uneori insa, sabotorul nostru intern (mintea, care ne spune ca si maine e o zi, ca azi nu am chef si o sa fac in alta zi ce mi-am propus, etc) ne face sa amanam lucrurile la nesfarsit, astfel incat suntem intr-o zona de confort, in care facem doar ceea ce am invatat si pastram aceleasi obiceiuri.
Einstein spunea ca definitia schizofreniei este sa faci acelasi lucru la fel si sa speri sa ai rezultate diferite. Clar, neiesind din zona de confort si neluand actiunile necesare, nu se poate ajunge la atingerea obiectivelor, indiferent care sunt acestea.
Iata, 5 pasi prin care poti sa iesi din zona de confort cu usurinta:
1. Constientizeaza unde esti in momentul respectiv
Bun, primul pas ar fi sa realizezi unde te afli si care iti sunt gandurile care te macina si ca, de fapt, ele te saboteaza astfel incat tu stai pe loc. Partea si mai nefericita, este ca, pe de o parte, stii ca ai de luat niste actiuni si nu le faci si te blamezi singur, te certi cu tine astfel incat vibratia ta, starea ta de spirit nu este una dintre cele mai bune. Continuand in acelasi stil, ajungi sa nu te mai intelegi cu tine, nici nu faci lucrurile respective, nici cu tine nu esti impacat.
Si nu prea ai cum sa fii impacat, cand tu ai ceva de facut in viata si stii ca poti mai mult de la tine si ai de oferit atatea tie si celor din jur.
2. Adu-ti aminte pentru ce iti doresti sa faci lucrurile respective
Actiunile respective iti vor aduce un confort financiar, prosperitate, belsug?
Vei avea parte de mai mult timp pentru tine sau vei putea fi recunoscut si bine remunerat pentru valoarea ta?
Vei avea casa pe care ti-o doresti, masina, job-ul, echipa pe care ti-o doresti sa o conduci? Vei putea calatori sau petrece mai mult timp cu cei dragi?
Care iti sunt motivatiile care te-ar pune in miscare atunci cand nu mai ai energia si disponibilitatea necesare sa le faci?
3. Fa lucrurile care iti fac placere in momentul in care simti ca nu ai starea necesara pentru actiunile propuse
Daca nu ai placere si satisfactie in ceea ce faci, toata rezistenta ta te va da peste cap si te vei simti de parca ai muta muntii din loc si ai o greutate pe care o cari in spate.
De aceea, in primul rand este necesar sa aduci placere in viata ta, stabilitate si echilibru cu tine, bucurie si implinire. Daca nu esti inca pregatit sa faci ce ai de facut, ia-ti o pauza in care vei face exact ceea ce ai chef sa faci, ce te inspira, in care gasesti placere si satisfactie. Acestea pot fi lucruri marunte si din care poti sa iti iei bucuria de a trai, fie ca e vorba de a citi o carte, o plimbare, a sta de vorba cu prietenii, a savura un film, a asculta muzica, a face sport, orice simti tu ca ai avea nevoie in momentul respectiv. Si, bineinteles, te vei bucura de lucrul respectiv, te vei relaxa si vei lasa deoparte gandurile despre ce nu ai facut pana acum.
4. Cauta placerea pe care o ai facand actiunea respectiva
Ce satisfactie ai atunci cand faci lucrul respectiv? Dincolo de motivatia finaciara finala pe care cu toti o cautam, in fiecare sunt lucruri pe care le descoperim ca ne place sa le facem cu drag. Fie ca e vorba de a sta de vorba cu oamenii, fie ca credem intr-un produs si in rezultatele acestuia, intr-o idee, ne place sa vedem entuziasmul oamenilor, sa le oferim posibilitatea de a prospera financiar sau acces la sanatate, a le reda increderea in ei, a contribui in final celor din jur.
In loc sa te concentrezi la ce nu iti place cand ai de facut un lucru sau cate alte motive ar fi ca sa nu il faci, adu-ti aminte de fiecare data ca tie chiar iti place sa faci un lucru sau care e partea din acel lucru care te atrage, ca altfel nu ai fi ajuns sa iti propui lucrurile respective. Concentrandu-te pe bucuria, pe placerea respectiva te vei trezi ca deja esti in alta vibratie si ai alta stare de spirit si tu, ca intreg, esti pe traiectoria respectiva.
5. Formulele magice care te inspira si te pun in miscare
Noi suntem cei care generam gandurile, fie ele cele care ne saboteaza, negative, care ne scurg de putere, fie cele pozitive, care ne pun in miscare si ne determina sa actionam si sa atragem spre noi oamenii si rezultatele pe care ni le dorim. De ce sa nu le inlocuiesti pe cele negative cu cele care iti sunt de folos? De ce in loc sa spui nu am chef, mi-e lene, sa nu iti spui de exemplu: sunt un lider indraznet, imi place sa lucrez cu oamenii, am curajul si abilitatea necesara sa fiu de folos oamenilor si abia astept sa cunosc noi si noi oameni cu care sa creez parteneriate?
Fiecare isi gaseste lucrurile care il inspira, in functie de fiecare activitate, obiectiv, proiect in parte.
Bonus: I-ati un antrenor sau un partener care sa te sprijine si cu care sa comunici zilnic
Vrei performanta? Uneori este necesar sa ceri sprijinul cuiva format sa scoata la iveala ce e mai bun in tine, unei persoane care sa iti gaseasca acele motorase care te pun in functiune si sa reusesti sa faci acest lucru constant.
Poti sa lucrezi si cu o persoana din viata ta, caruia sa ii spui, uite azi am trecut peste rezistenta mea si am facut lucrurile pe care mi le-am propus si sunt mandru de mine sau, azi nu am facut, ma iert si maine o iau de la capat. Sau spui orice lucruri care crezi ca te sprijina in efortul tau de a aduce noi obiceiuri in viata ta, pas cu pas, astfel incat sa savurezi distanta pana la atingerea obiectivelor finale, care oricum vor fi altele si altele.
Fara sa iei actiune si sa faci lucrurile propuse nu ai de unde sa stii care sunt rezultatele. Si nu ai ce invata si imbunatati.
Timpul care iti ia pana iei actiunile necesare, depinde de tine si numai de tine. Poate e necesar sa adaugi si rabdare cu tine si, in primul rand, orice ai face, cauta sa iti gasesti starea de bine si placerea in a fi si a face ceva. Urmatorii pasi vin de la sine, cand nici nu te astepti te poti trezi ca te-ai si apucat de treburile pe care le-ai amanat pana acum.
Se spune ca orice lucru important se face de cel putin doua ori. Prima data in momentul conceperii lui, apoi pe parcurs, mintea celui care l-a conceput evolueaza si descopera noi modalitati de a face mai bine acel lucru si il face cel putin inca o data. Pana aici nimic rau, totul se desfasoara sub semnul evolutiei constante a tot ceea ce ne inconjoara, inclusiv a noastra. Insa de cele mai multe ori, trebuie sa revenim asupra unui lucru, nu pentru ca am fi descoperit lucruri noi despre acesta, ci deoarece l-am facut superficial sau chiar prost de la bun inceput. Asta ne consuma mult mai mult timp sau energie, decat daca am fi facut bine acel lucru de la inceput.
Alegerile proaste se acumuleaza asemeni datoriilor. Nu stiu cum se intampla insa nimeni nu vrea sa ne scape de ele. Imi amintesc cat de frumoasa era copilaria in sensul acesta. Indiferent daca duceam ceva la bun sfarsit sau nu, cineva intotdeauna venea dupa mine si restabilea ordinea in lucruri. Aveam mult mai mult timp sa ma gandesc la lucrurile cu adevarat importante, cum ar fi de ce cerul este negru noaptea, decat sa nu uit sa pun capacul la pasta de dinti. Cu acele nimicuri se ocupa altcineva. Dar vremurile acelea s-au dus de mult. Am citit undeva ca a fi matur inseamna a accepta toate responsabilitatile propriei vieti. Chiar toate? Of…dar asta e chiar greu!
Treptat ni se contureaza si un oarecare orgoliu si vrem sa putem spune cu mandrie ca NOI am facut anumite lucruri. Dar stai putin…asta inseamna sa imi asum niste responsabilitati…sa duc lucurile respective la bun sfarsit…of, si uite asa am devenit maturi. Ceea ce nu este chiar rau, doar ca nu trebuie sa uitam a ne intreba din cand in cand, de ce cerul este negru noaptea. Apropo, tu stii?….eu nu am aflat nici pana la varsta asta………
Perfectiunea nu este un unic act, ci un obicei. In consecinta va propun sa fiti cat mai impecabili in tot ceea ce spuneti sau faceti. Macar pentru o perioada pentru a vedea rezultatele si abia apoi sa va hotarati definitiv. Priviti cu mai mult discernamant toate”nimicurile” pe care le faceti zilnic si faceti-le corect. In primul rand vi se va schimba imaginea de sine. O imagine de sine buna, este temelia oricarui succes personal viitor. Apoi mai este un aspect neglijat de majoritatea oamenilor. Se pare ca toate creierele oamenilor sunt interconectate, formand o asa numita gandire colectiva sau mintea universala. Gandul este energie, iar acea energie nu are frontiere.
In permanenta suntem inconjurati atat de gandurile noastre, cat si ale celor din jur. In permanenta suntem intr-un ocean de semnale, chiar in acest moment emitem si receptionam inconstient o cantitate enorma de informatii. Suntem asemeni celui care se afla intr-o camera si crede ca este complet singur, nu se mai afla nimeni cu el in acea camera. Insa, daca deschide un televizor sau un aparat de radio, camera se va umple de sunete si imagini, ele erau deja acolo, doar ca erau pe o frecventa inaccesibila lui. Desi creierul nu are, inca, abilitatea de a fi constient de semnalele primite, nu inseamna ca ele nu ne si afecteaza.
Savantii Harold Puthoff si Russel Targ sunt pionierii cercetarilor in bio-comunicatie inca din 1970. In urma a numeroase experimente, ei au descoperit si dovedit stiintific cum ca, gandurile care ni se adreseaza de catre ceilalti, ne influenteaza activitatea electrica a creierului, chiar dincolo de abilitatea nostra de a le constientiza. In concluzie daca gandurile celorlalti oameni adresate noua sunt negative, invariabil ni se schimba si noua starea psihica, evident negativ. La fel, este valabil si invers, daca ceilalti se gandesc pozitiv la noi, vom avea o zi minunata.
Stiind toate aceste lucruri, am inceput sa fiu mai atent unde si cum imi parchez masina, unde imi las hainele prin casa, sa sting lumina la baie dupa ce o folosesc, sa nimeresc mai des cosul de gunoi cand arunc ceva, sa fac ceea ce am spus ca voi face….deoarece daca ii indispun pe cei din jurul meu care descopera ca nu am facut aceste lucuri cat si multe altele, ma indispun invariabil si pe mine prin ceea ce receptionez ulterior de la ei. Deranjandu-i pe ceilalti, ma deranjam indirect si pe mine. Dupa ce vei proceda astfel, vei simtii cu siguranta o schimbare in bine. Eu chiar stiu asta.
Sursa nefericirii oamenilor in general, o reprezinta asteptarile prea mari pe care le au de la cei din jur si asteptarile prea mici pe care le au de la propria persoana. Multa lume isi traieste intreaga viata pornind de la aceasta neintelegere. Acum ca stim aceasta, va propun sa crestem asteptarile pe care le avem fata de noi insine. Sa incercam a imprumuta mai putina putere din exterior si sa descoperim acea putere in interiorul nostru. De cele mai multe ori esenta vietii consta in micile detalii din viata de zi cu zi. Ocupa-te de aceste detalii. Fa-le asa cum trebuie de la bun inceput, chiar daca nu par importante la momentele respective. Vei descoperii ca treci prin multe momente care iti par fara nici o semnificatie sau logica la momentele respective. Insa daca ai incredere vei realiza ca toate aceste momente au avut o anume semnificatie si toate converg catre desavarsirea ta.
De nenumarate ori, sunt sigura. Ti le spun parintii, pentru a-ti crea si creste respectul de sine. Ti le spune cate un prieten pentru a te incuraja la nevoie. Le auzi in discursurile motivationale, in care sunt laudate diferentele dar recomandate retete universale.
Da, suntem diferiti si totusi ne asemanam atat de mult.
Comportamentul uman respecta niste clisee pe care ne e greu sa le depasim, cu toata diversitatea noastra.
A te conforma e simplu, comod, etapele sunt clare, recompensa dinainte stiuta. Sa fii asemeni multimii nu prezinta, de cele mai multe ori, nici un pericol. Dimpotriva, multimea te va primi cu drag in mijlocul ei si iti va rasplati, prin solidaritate, loialitatea.
Puterea celor multi nu e o gluma. Nici o figura de stil. Ea exista si se manifesta clipa de clipa in societatea umana.
Se numeste instinct de turma si toti, absolut toti, il avem adanc intiparit in gene, probabil din vremurile ancestrale in care supravietuirea noastra depindea de efortul colectiv al tribului.
Sa alegi sa fii diferit este un risc asumat.
Sa alegi un alt drum inseamna risc, provocare, adrenalina si, la final, poate o rasplata mai mare sau poate o mare dezamagire.
Dar sa alegi un alt drum inseamna si invidie, piedici, animozitati, ipocrizie si lovituri sub centura.
Crezi ca “turma” te va iubi pentru ca ai tradat-o?
Crezi ca va accepta alegerea ta? Crezi ca va tolera “succesul” tau?
Crezi ca te va ierta vreodata ca ai avut curajul sa faci altfel lucrurile?
Oh, nu! In nici un caz!
Mai intai va incerca sa te convinga, cu vorba dulce, ca alegerea ta n-o sa-ti aduca nimic bun.
Apoi, daca te incapatanezi pe drumul tau, te vei trezi evitat, izolat, singur.
Mai tarziu, cand vei incepe sa ai oarecare succes, vei fi hulit, ponegrit, acuzat de toate lipsurile societatii.
Iar la final, ca ultima lovitura de gratie, turma, folosindu-se de ascendentul sau numeric, se va infrupta bucuroasa din roadele muncii tale hulite si ponegrite pana atunci, savurand placerea de a te fi readus in mijlocul ei, cu picioarele pe pamant, din nou la locul de pornire.
Vei avea curajul sa o iei de la inceput pe acelasi drum diferit si dificil?
Nu demult am fost plecat intr-o mica excursie, impreuna cu familia. Nu a fost cine stie ce, a fost doar o excursie de o zi, cu masina. Ne-am trezit de dimineata si am plecat la drum fara sa facem prea multe pregatiri „tehnice”. La acel moment consideram ca stiu unde trebuie sa ajung. Oricum noi barbatii suntem construiti genetic pentru a nu cere lamuriri in legatura cu un traseu sau o destinatie. Preferam sa ne invartim ore intregi intr-un oras cautand o strada, si intotdeauna ne este mult mai la indemana sa ne orientam dupa muschiul copacilor pe langa care trecem, sau asteptam noaptea pentru a ne orienta dupa Steaua Polara, decat sa cerem cuiva sa ne indrume. Probabil tot de asta i-a luat si lui Moise patruzeci de ani pana a traversat desertul. Dar sa revin. Destinatia se afla undeva la o suta de kilometri fata de orasul Sibiu, in care locuiesc si era un drum oarecum nou pentru noi.
Acest drum s-a dovedit a fi deosebit. Am avut parte de o vreme superba, un peisaj de vis, nu am avut nici un fel de probleme, si am facut si cateva mici opriri pentru a simti mai bine incarcatura locurilor pe care le strabateam in calatoria noastra. Dupa aproximativ trei ore am ajuns si la destinatia catre care am pornit, insa am avut parte de o mare surpriza. Acolo era cu totul altceva decat ceea ce ne asteptam. In locul unei impresionante cetati, descrise pe un site oarecare, am gasit doar cateva pietre imprastiate prin iarba si multe gunoaie. Am zambit si dupa un scurt schimb de priviri cu sotia mea, am intors masina si am pornit nerabdatori pe drumul de intoarcere, dornici sa revedem locurile prin care abia trecuseram. Si intoarcerea a fost la fel de frumoasa, am descoperit alte locuri pe care nu le-am vazut la venire, iar toate acestea ne-au facut sa nici nu ne mai gandim la „cetatea” catre care am pornit la inceputul zilei.
In acele momente nu am avut timp sa ma gandesc profund la cele intamplate, insa ulterior am avut o mica „revelatie”. Excursia noastra de o zi, cat si modul in care am abordat diferitele ei etape, poarta in ea o intreaga filozofie de viata. Aceasta filozofie o pot sintetiza intr-o singura propozitie: Destinatia devine mai putin importanta daca te bucuri de intreaga calatorie.
Desigur, unii dintre voi s-ar putea sa nu fiti de acord cu mine, poate veti crede ca este important doar finalul, iar cum ajungeti acolo sunt doar amanunte de arhiva. Fiecare isi intelege viata prin propriul sistem de convingeri. Insa eu am descoperit ca, calatoria este mult mai importanta decat destinatia.
Privind aceasta filozofie la un nivel mai mare, te asigur ca, daca te bucuri cu adevarat de fiecare aspect al calatoriei tale pe acest pamant, destinatia va deveni o simpla si fireasca consecinta a felului in care ai calatorit.
Aici gresim, majoritatea dintre noi. Avem tendinta materialista de a ne concentra doar pe scopuri, pe directive, pe recompense, iar toate acestea ne fac sa traim cu gandul undeva in viitor, atunci cand acestea vor avea loc. Facand astfel, pierdem clipa prezenta, care inseamna insasi calatoria. Toate clipele minunate trec neobservate pe langa noi.
In consecinta iti propun sa te concentrezi mult mai mult pe ceea ce ai si cum traiesti acum. Nici trecutul, nici viitorul nu sunt la fel de importante cum este prezentul. Daca nu „gusti” calatoria ta, recompensele mult visate din viitor te vor dezamagi cu siguranta.
Sa mai lamurim un aspect. Tot mai multa lume apeleaza din ce in ce mai mult la tot felul de clarvazatori, cititori in carti sau in stele….pentru a afla ce fel de vieti anterioare au avut, sau ce fel de viitor ii asteapta. Ceea ce pierd ei din vedere, este ca raspunsul este dezarmant de simplu si se afla chiar in clipa prezenta din viata lor.
In consecinta, daca vrei sa afli ce fel de vieti anterioare ai avut, asta desigur daca ai astfel de preocupari, este suficient sa privesti cu mai multa atentie ce fel de viata, in ansamblu ai astazi, caci ea este catalizatorul a tot ceea ce ai fost vreodata. Toate realizarile tale de suflet, toate lucrurile la care aspiri sau le cunosti, sunt rezultante a tot ceea ce ai fost, vazut, sau auzit vreo data. Este atat de simplu. Trebuie doar sa privesti in intuneric, sa asculti in liniste si sa intelegi in suflet.
Tot „acum” poti afla si ce fel de viitor te asteapta. Priveste inca o data la ceea ce faci sau gandesti in momentul prezent, caci asta iti va trasa viitorul. Un proverb spune ca cea mai buna metoda de a-ti prevedea viitorul, este sa ti-l creezi. Chiar daca nu esti constient, chiar daca crezi intr-un viitor gata predestinat si scris undeva in infinitatea stelelor, doar tu esti artizanul propriei tale vieti…..doar tu esti personajul principal in propria ta reprezentatie si doar de tine depinde daca reprezentatia ta a fost o capodopera de mare succes, sau a fost doar o drama sustinuta in fata unei sali lipsita de spectatori.
Concentreaza-te asupra calatoriei tale. Asta este tot ce ai. Acompaniaza-te de oameni potriviti care te sustin si nu iti ponegresc ambitiile, iar calatoria ta va deveni mult mai usoara. Nu te mai concentra atat de mult asupra destinatiei si nu mai amana nimic. Ironia este ca prima jumatate din viata amanam sa facem anumite lucruri importante, scuzandu-ne oarecum fata de noi, ca suntem prea tineri. Dar in a doua jumatate a vietii ce crezi ca vei face? Te vei scuza ca esti prea batran. Constientizeaza-ti calatoria clipa de clipa.
Uitandu-ma la ce exemple avem majoritatea dintre noi, in familiile noastre, am simtit nevoia si unui astfel de articol. Viata este asemeni unui joc cu propriile lui reguli, iar ca orice joc daca nu are o miza, va deveni anost si plictisitor atat pentru tine cat si pentru cei din jurul tau.
Inchipuieste-ti un meci de fotbal la care am inlaturat portile, oare cine ar mai juca? Sau pentru cat timp? Tot astfel si cu viata ta, daca nu urmaresti o miza, sau mai multe, treptat va deveni o rutina apasatoare si amara.
Fa un exercitiu de imaginatie. Imagineaza-ti ca ai saizeci de ani si te uiti in urma la viata care s-a scurs. Cum o vezi? Te uiti cu mandrie si spui: Uoau, ce viata am avut!!!…???…..sau iti pleci privirea in pamant? Viata va trece oricum, indiferent cum o vei traii.
In alta ordine de idei, eu nu incurajez cariera in detrimentul familiei. Se spune ca pe patul de moarte nimeni nu a regretat ca nu a petrecut mai mult timp la serviciu, ci ca nu a petrecut mai mult timp alaturi de cei dragi. Tu, ce vei regreta?
Viata pe care ti-o pregateste societatea de astazi, nu este viata, ci este doar existenta. Daca te lasi incadrat in tiparele majoritatii, nu vei fi decat un „cadavru” umblator, care asteapta si moartea fizica. Fiecare zi din viata ta ar trebui sa fie o adevarata sarbatoare, caci este un dar nepretuit. In schimb societatea ti-a transformat viata intr-o insiruire de sarcini, corvezi, probleme de rezolvat, indatoriri,”drepturi”, obligatii, iar ca supapa de eliberare a presiunii acumulate ti-a mai lasat cateva zile de sarbatoare pe an.
In acele zile, trebuie sa te relaxezi, si sa te bucuri de viata, asa la comanda, cat si in ziua respectiva, deoarece doar atunci, cineva a hotarat sa fie sarbatoare. Nu ti se pare cam artificial? De ce sa ma simt bine si sa ma bucur ca traiesc doar in 15…18….si 25 ale anumitor luni? In rest ce-mi ramane? Majoritatea oamenilor nu sesizeaza acest aspect si ajung sa faca sant adanc intre locul in care dorm si locul in care muncesc…..un sant atat de adanc incat dupa o vreme orice incercare de iesire din el devine sortita esecului. Nu face si tu asta.
Ce ar fi de facut? Nu uita titlul acestui articol, porneste cu finalul in minte. Adauga o miza sau mai multe, vietii tale. Daca totusi trebuie sa te angajezi si sa muncesti pentru realizarea viselor altor persoane, ok, fa-o, dar fa-o planificat. Cu alte cuvinte stabileste-ti un termen sau un obiectiv de realizat prin acel serviciu, apoi da tot ce ai mai bun la locul tau de munca, astfel incat sa iti realizezi cat mai repede ceea ce ti-ai propus, apoi paraseste acel serviciu si incepe sa traiesti. Spun asta deoarece majoritatea oamenilor nu se angajeaza undeva, avand si un scop in minte. Ei se gandesc doar la cum sa-si plateasca facturile in luna urmatoare. Apoi va urma o alta luna…apoi o alta luna…si pe furis intreaga viata. Unii oameni lasa impresia ca s-au nascut doar pentru a manca, a plati facturi si impozite si a se inmultii. Oare sa nu fim decat niste iepuri mai mari? Ce trist!
Tu nu trebuie sa uiti cine esti cu adevarat, asta presupunand ca stii deja. Esti o fiinta vie care isi cauta implinirea pe acest pamant. Problemele apar in momentul in care ne indragostim si credem intr-o imagine pe care ne-am creat-o vis-a vis de persoana noastra, imagine care de cele mai multe ori nu are nici o legatura cu originalul. In aceasta imagine tu te inchipui ca iti sta bine, sau chiar iti doresti, sa fi inginer, politician, om de afaceri, fotbalist…insa dupa un anumit numar de ani incepi sa te intrebi, de ce nu esti fericit in sufletul tau.
Raspunsul ti-l dau chiar eu, acum, esti nefericit deoarece implinirea nu a fost una dintre mizele vietii tale. Umbra de care te indragostesti si in care crezi, inchipuindu-ti ca esti chiar tu, nu poate cunoaste nici un fel de implinire. Implinirea ta ca om, nu are nici o legatura cu mersul la un serviciu anost o viata intreaga, la a da ordine sau chiar striga la subalterni, deoarece si la tine striga altii, la a scrie rapoarte la serviciu, la a aseza salam si cascaval pe rafturile unui supermaket, la a stresa oamenii incercand sa le vinzi o asigurare sau un sapun, …..etc.
Sa nu ma intelegeti gresit, toate aceste meserii sunt nobile asemeni celor care le-au inventat, insa ele devin o tragedie cand sunt transformate in principalul obiectiv al vietii unui om. Tu nu trebuie sa uiti niciodata care este scopul sau misiunea ta aici, iar restul, indiferent ca sunt slujbe, afaceri, scoli…sa fie doar etape bine stabilite in calea ta catre implinire, cat si a celor din jurul tau. Spun ca si a celor din jur, deoarece daca vei ajunge totusi pe muntele succesului insa vei constata ca ai ramas singur, probabil te vei arunca de acolo!
Una dintre cele mai minunate capacitati ale mintii umane este aceea de a visa. Nu am intrat in mintea altor animale, inca, insa tind sa cred ca doar noi oamenii putem face aceasta. Toate marile realizari din jurul nostru au avut ca punct de pornire un vis in mintea cuiva. Cineva a visat la ele, apoi a actionat conform visului sau. Astfel a aparut diferenta, deoarece majoritatea oamenilor sunt in stare sa aiba visuri, insa putini sunt cei care le si pun in practica. Dintr-un vis apare un scop, iar eu stiu ca scopurile nu sunt pentru prosti. Tu ai scopuri? Ai grija ce raspunzi.
Exista o multime de carti si articole pe internet despre arta de a visa. In consecinta nu am sa reiau si eu subiectul din aceasta perspectiva. Iti propun un alt mod de a vedea acest aspect.
Incep prin ati dezvalui un secret: „Universul gandeste prin tine”. Odata cu acest secret se poate sa te dezamagesc putin, caci asta inseamna ca nu tu esti centrul universului, ci doar o rotita mica al marelui sistem ce ne inconjoara. Inteligenta Divina isi transpune creatiile in plan material si prin intermediul tau.
De aici extrapolez mai departe si spun ca nimeni nu este daruit cu un vis fara sa fie daruit si cu posibilitatea de a-l indeplini. Universul nu face lucrurile pe jumatate, cu asta ne ocupam noi oamenii, dar asta este o alta discutie. Doar ca, nu vedem maretia si implicatiile visului cu care am fost daruiti. In majoritatea cazurilor cadem in capcana mintii constiente, de a analiza viitorul doar pe baza a ceea ce avem sau stim in acest moment. Acest lucru este o greseala fundamentala, deoarece in univers nimic nu este static. Ce a fost valabil ieri nu mai este valabil astazi, iar ce este valabil astazi nu mai este maine….si tot asa. Trebuie doar sa avem incredere. Un vechi proverb spune ca este suficient ca omul sa aiba incredere si sa mearga doar pana unde vede cu ochii sai, caci de acolo va vedea si mai departe, iar increderea sa va spori.
In concluzie, ori de cate ori iti trece ceva prin minte, mediteaza putin asupra acelui lucru, indiferent cat de nebunesc sau irealizabil iti pare la momentul respectiv. In aceasta lume nimic nu se intampla pur si simplu, totul urmeaza un plan. Orice lucru la care poti visa, incepe-l. Universul te va sustine prin mijloace nebanuite. Un om intelept traieste actionand, nu gandind sa actioneze, nici gandind la ce va gandi cand va inceta sa actioneze.
Poti visa la absolut orice. Realizarile tale de pe urma visurilor pot fi atat materiale cat si spirituale. Acestea din urma de cele mai multe ori sunt desconsiderate. Datorita societatii de consum in care am ajuns sa traim, materialul primeaza in fata spiritualului. Hrana spirituala a devenit doar subiect de discutii la o ceasca de cafea, sau nici macar atat. Hrana spirituala nu inseamna neaparat mersul la o biserica, desi si acesta este un lucru bun.
Hrana spirituala are legatura cu sufletul tau, sunt acele lucruri care atunci cand au loc, te bucuri sufleteste, nu te mandresti cu ele, cum ar fi o masina sau o poseta. Daca nu intelegi ce spun, doar citeste, sufletul tau sigur ma intelege.
Poti privi un apus sau rasarit de soare, poti vizita locurile sacre ale civilizatiei noastre, poti face o surpriza cuiva care se credea uitat…cat si multe altele. Sunt fericiti cei care au si astfel de visuri. Se spune ca deosebirea dintre un spiritualist si un materialist este ca spiritualistul isi poarta casa si realizarile peste tot cu el, chiar si in lumea de dincolo, deoarece toate aceste „bogatii” se afla in interiorul lui. Nu am spus toate aceste lucruri in detrimentul materialului si el are importanta lui, insa”globalizarea” la care suntem supusi ucide tot mai multe spirite pe zi ce trece.
Un alt motiv pentru care cineva nu face pasul de la vis la realizare, este teama de esec, sau de a parea ridicol in ochii”cunoscatorilor” care il inconjoara. Of…si este plina lumea de astfel de distrugatori de visuri. De aceea iti recomand sa nu te destainui decat in fata oamenilor care stii ca te sustin si te imping inainte. Evita pe cat posibil carcotasii si „realistii” care iti spun ca nu tot ce zboara se mananca si ca ar fi bine sa revii cu picioarele pe pamant. Vis-a-vis de teama de esec iti spun doar atat: Atunci cand te indrepti catre realizarea unui vis important si muncesti pentru el, chiar daca nu il vei realiza niciodata, cea mai mare recompensa este omul care devii pe tot acest drum. Astept sa-mi spui ce visuri ai……..
Citind cartea lui Luca Dezmir, “Iesi din labirint”, mi-am atins iar un punct inca sensibil. Spune Luca despre importata educatiei, accentuand necesitatea autoeducatiei.
Mai ales a acesteia din urma, pentru ca, din pacate, sistemele educationale- cele la nivel de mase - nu ofera prea mult in sensul formarii noastre ca oameni liberi.
Ma alatur si eu ideilor din carte, care mi-au rascolit multe amintiri legate de un sistem in care am fost integrata candva, si zic:
Daca nu vrei sa ajungi “carne de tun” trezeste-te si incepe inca de mic sa investesti in tine!
Si asta inseamna, printre altele, sa inveti. Mult, cat poti, si daca nu poti antreneaza-te sa poti, pentru ca altfel intri intr-un mecanism care te va pune fix undeva, ca pe un surub, o rotita, si nu vei sti cand ti s-a dus viata. Si te trezesti – daca ai noroc sa te trezesti – ca te intrebi daca oare asta ai vrut sa fie viata ta.
Din pacate, putini se trezesc si se intreaba ce vor sa fie, cum vor sa fie viata lor. Unii au sansa asta de a se intreba de tineri, unii pe la 40-50 de ani, altii nici atunci, si sunt destui cei care mor la varste inaintate fara sa fi stiut de ce au trait.
Despre cum sa-ti decoperi comorile din tine si cum sa te orientezi spre visul tau sunt destule articole aici. Altceva m-a manat sa va spun toate astea.
Ideea lui Luca, de a construi un suport pentru tineri, care sa-i ajute sa porneasca in viata cu un avantaj, sa stie de foarte devreme ceea nu se invata, din pacate, in scoli, mi se pare acum si mai arzatoare, si mai puterinca, dupa ce am citit cartea de care aminteam.
E atata nevoie sa ai ochii deschisi la timp!
Nu se invata asta in scoala. De ce oare?
Sunt multe motive, dar unul este acela ca sistemul socio-economic isi pregateste oamenii care sa-l sustina, sa-i mentina si sa dezvolte structurile. Atata vreme cat “se cere” productie si consum, veti avea un sistem educational care sa dezvolte, sa creasca producatori si consumatori.
Si asa stau lucrurile nu doar la noi, modelul e foarte vechi si e in aproape toata lumea.
Nu voi intra in diverse analize, scopul meu e sa spun iara: investiti in voi insiva si invatati.
Ganditi-va putin: parcurgeti un model de etape scolare, terminati un ciclu destinat sa va pregateasca pentru a produce. Desi avem in planurile de invatamant discipline destinate sa ofere un orizont larg de cunoastere, orientarea, in final, dupa ce terminati zece-douasprezece clase – si acum, mai nou, nu doar o facultate ci si un masterat -, e sa fii gata sa lucrezi. Sa produci. Sa fii o rotita intr-un sistem.
Si asta n-ar fi chiar rau, daca acest “plan” ar functiona. Dar… Stiti deja cum stau lucrurile. Multi absolventi de facultate nu gasesc o slujba. Nu zic de slujba potrivita dorintelor si pregatirii lor, ci o slujba . Oarecare.
Ce sa mai zic de absolventii de liceu sau de cei cu zece clase.
Pregatirea educationala fara comanda sociala, seriile de absolventi produse una dupa alta pentru zone deja supra-aglomerate pe piata muncii, lipsa de specialisti de anumite domenii sunt doar cateva din tarele sistemului de invatamant.
Intr-un fel, tinerii sunt lasati sa se descurce singuri intr-o zona aflata deja in furtuna…
Si uneori sunt lasati chiar fara unelte de baza.
Iar cei care castiga pana la urma sunt cei pregatiti. Cei informati si mai ales formati. Cei care stiu cum si unde si ce si cand si si-au dezvoltat mai multe capacitati. Asta, din pacate, nu se prea invata in scoala. Sunt unele forme, unele programe moderne, dar nu e de ajuns.
Trebuie sa stii cat mai multe. Trebuie nu sa fii bunicel, nu sa fii doar capabil, ci chiar sa fii foarte bun! Pentru asta trebuie sa fii mereu,dar mereu, informat si format sa lucrezi cu informatia respectiva.
Accesul la informatie se plateste. Daca nu cu bani, cu timp si cu munca. Daca nu cu a voastra, a altora. De pilda, unii copii au acasa acces la internet. Acesta e platit de parintii lor. Altii au acces la lecturarea unei carti. Trebuie sa cheltuiasca un timp si atentie pentru a o parcurge. Nu vine totul cumva, “injectat” si gata mestecat…
Cei mai buni sunt cei care au investit in ei. Au pus in ei insisi instrumente puternice – informatii si capacitati, abilitati, calitati dezvoltate prin multa practica si experienta – astfel incat sa se miste usor. Sa poata sa fie buni in orice imprejurari. Sa fie experti. Sa le scoata la iveala, sa le fructifice dupa nevoie si mai ales dupa cum doresc.
Ganditi-va ca oricat de buni ati fi, chiar si cea mai mare companie in care lucrati poate sa se prabuseasca. S-a intamplat cu giganti din diverse domenii, si nu doar in ultimii ani.Se poate sa fii sigur de un post, ca angajat, sau de o companie pe care o conduci, si dintr-o data totul se naruie. Daca esti bun, daca esti pregatit, poti trece cu usurinta la altceva, altundeva.
Pentru asta e nevoie sa inveti continuu. Si cat esti foarte tanar, ai un mare avantaj: resursele de timp.Oricat ai fi prins in orele de scoala, in activitati impreuna cu familia sau prietenii, ai mai mult timp decat un angajat. Si o minte mai limpede, cu mai putine preocupari “administrative”.
Ce sa inveti?
Mai intai, ceea ce simti ca te atrage. Ce iti sustine talentele, calitatile. Dezvolta-te in zona pasiunilor si dorintelor, fiindca ele iti vor alimenta “nava” personala de-a lungul vetii, astfel incat sa-ti implinesti visele cu cat mai putin efort.
Apoi, ceea ce vezi deja ca e foarte folositor in orice imprejurare. De plida, limbile straine. Cat poti, cate poti. De limba engleza… deja v-ati convins nu doar ca e cautata in orice domeniu. Ea are un mare rol: acela de a va deschide usile catre informatii din orice arie de interes. E limba internetului, a lucrarilor, cartilor si publicatiilor importante de specialitate, a corespondenei electronice. E limba in care se lucreaza in multe companii si nu doar in cele multinationale.
Cat aveti un pic de timp liber, exersati, cititi, scrieti. Inca o limba straina, si inca una. Nu stiti la ce va va folosi. Am cunoscut zilele trecute o tanara care vorbeste fluent sase limbi. A lucrat deja trei ani pe vapor, ca si interpret. A vazut multe tari, a cunoscut tot felul de oameni, studiaza acum cu placere prin strainatate, se simte ca acasa in multe orase pe care noi le vedem doar in poze.
Mie mi-a sa “intamplat” sa fac un curs intensiv de limba italiana in 1996. Facusem din placere un “tur de forta”, invatand zi de zi cu o romanca de-a noastra din Cluj, plecata si stabilita in Italia de 22 de ani. Preda matematica si avea o mica afacere cu mobila, impreuna cu sotul ei. Cum avea timp liber, in vara cat a stat in Bucuresti, a facut bani buni si din cursuri de italiana. Nu stiam ca urma sa vina peste un an ocazia sa merg la un interviu, pentru un post intr-o firma italiana. Desigur ca a contat enorm ca stiam vorbi si scrie binisor in limba respectiva.
Internetul contine o multime de filme educationale. Sunt cursuri gratuite in te miri ce domenii, si poti invata enorm, orice, doar sa vrei si sa aloci ceva timp, atentie, energie. Acestea sunt cheltuieli care vor rodi in tine insuti.
Orice ai pierde, in afara de facultatile mentale si fizice (desi si aici se pot depasi limitarile) vei lua cu tine ceea ce ai in cap si in inima. Invatarea nu e doar un proces, e si o abilitate ce se dezvolta prin practica, prin antrenament. Puteti ajunge la performante deosebite – invatarea rapida, cititul pe diagonala etc, ca si abilitati de miscare si de actiune – care va vor da mai mult decar par a contine. Va vor da increderea in voi insiva, atat de importanta. Va veti simti siguri pe voi, “bazati pe voi insiva”. Chiar puternici. Si va veti putea misca mult mai usor intr-o lume care ce misca si ea continuu.
Asa ca va urez mult spor la invatatul facut cu placere, pentru voi insiva… chiar in timpul vacantei!
Daca experimentezi la un moment dat insatisfactie la locul de munca sau in cariera, daca te simti fara putere si vezi ca lucrurile au luat-o razna in jurul tau, daca ti se pare ca nu te mai intelegi cu seful sau colegii, te invit sa respiri si sa te opresti putin din caruselul acesta.
Nemultumirile de la locul de munca se rasfrang si in viata personala, te simti vlaguit, fara motivatie, atragi tot felul de evenimente neplacute, ai neimpliniri si in alte domenii din viata.
Lucrurile care nu au fost rezolvate la timp, se acumuleaza si nu fac decat sa adanceasca la un moment dat nemultumirea si lipsa ta de incredere in tine.
Esti gata sa faci o schimbare?
1. Adu claritate vizavi de locul de munca in care esti in prezent.
Iti doresti cu adevarat job-ul pe care il ai in prezent?
Ce te motiveaza la el?
Iti place domeniul si activitatea pe care o faci tu?
Ce nu iti place? Ce anume iti place la ceea ce faci?
Daca ajungi la concluzia ca este meseria si activitatea care este pentru tine, e foarte bine, mergi mai departe sa iti construiesti pozitia pe care ti-o doresti.
Daca constati ca ai dori sa faci altceva, atata vreme cat stai la acel job, fa tot ce tine de tine ca sa faci bine activitatea pentru care esti platit.
2. Imagineaza-ti
Exista ceva ce ti-ai dori mai mult de la jobul pe care il ai in prezent? Poate o alta activitate, o alta pozitie, alt nivel salarial?
Ce crezi ca ai putea face mai mult?
Ce crezi ca meriti sa primesti mai mult de la acest job?
Totul incepe cu un gand, un gand care se transforma intr-o dorinta, si care, pe masura ce incepi sa pui in practica actiunile care stii ca te duc acolo, se materializeaza in ceea ce ai gandit sau visat la un moment dat
3. Constientizeaza-tivaloarea ta!
Ce oferi tu acolo unde esti acum?
Care sunt rezultatele pe care le-ai adus pana acum in firma?
Care sunt proiectele pe care le-ai dus la bun sfarsit?
Care sunt oamenii care te apreciaza?
Ce altceva ai putea sa faci, ce alte competente ai?
Cand tu insuti vei incepe sa devii constient de valoarea si competentele tale profesionale si cei din jurul tau se vor raporta la tine, din ce in ce mai mult, ca la un specialist, un om care are o valoare deosebita prin cine este si ceea ce face.
Asculta ce spun oamenii despre tine, daca sunt lucruri care nu iti fac placere, alege sa nu te superi ci, doar sa vezi daca este asa sau nu si ce poti sa faci diferit.
Si, mai ales, asculta-i pe cei care te incurajeaza, te apreciaza si te motiveaza. Daca cineva iti spune lucruri frumoase despre tine, nu fi modest si il contrazice, primeste cuvintele acestea si creste-ti increderea in tine.
De tine depinde in ce crezi si ce pareri iti formezi.
4. Admira-i si respecta-i pe cei din jur.
Iti doresti relatii bune cu colegii si cu sefii?
Admira-i si pretuieste-i pentru calitatile lor.
Inteleg ca sunt lucruri care poate nu iti plac la unii oameni, dar te costa destula energie sa te concentrezi pe ceea ce nu iti place la ei. Fiecare isi are locul pe care il merita si, chiar daca tu poate nu vezi de ce merita unul sau altul sa fie in pozitia in care este, nu iti foloseste la nimic sa stai sa gandesti la acest lucru, decat sa ai o stare conflictuala cu el/ea. Chiar daca nu ii adresezi cuvinte care sa conduca la o disputa, inconstient ii transmiti faptul ca nu il/o pretuiesti si lucrul acesta se intoarce ca un bumerang asupra ta.
Prefera sa fii impacat cu felul de a fi al oamenilor si, sa te uiti la calitatile lor, mai degraba decat la defecte. Atunci vei putea crea relatii bazate pe respect si, chiar un mediu de lucru armonios in care va puteti sprijini unii pe altii in proiectele pe care le aveti.
5. Vrei performanta in ceea ce faci?
Ia-ti un antrenor, un partener care sa te sustina pe drumul spre cariera pe care ti-o doresti.
Impreuna puteti creea cum arata jobul tau ideal. Vei primi sprijinul necesar pentru a pune in practica energia ta creatoare si sa alegi ce ti se potriveste cel mai bine. Cunoscandu-te tu pe tine, calitatile si defectele tale, abilitatile si competentele tale profesionale, crescand nivelul tau de incredere in tine, poti sa iti gasesti drumul exact care sa te duca la rezultatele pe care le doresti.
“Am bagat mana in cos si am luat o banana la intamplare, din unul din cele trei manunchiuri din cos. [...] John lua fructul si il tinu in dreptul ochilor, cu mana stanga. Intinse degetul aratator si pe cel mijlociu de la mana drepata, unindu-le pe celelalte doua cu degetul mare. Contractand usor, isi trecu mana intr-o miscare de taiere, la aproximativ opt cm distanta de banana; s-a auzit clar un clic, si jumatate de banana cazu pe podea.
De-acum depasisem de mult faza de uimire; toata trebaba mi s-a parut ca un fel de asa-stau-lucrurile. Mi-a dat cealalata jumatate de fruct. Era stralucitoare, ca si cum ar fi fost taiata de un cutit fierbinte care ar fi topit suprafata bananei intr-o masa sticloasa.
John arata inspre centul palmei sale. “Asta”, spuse el, “e ca o pusca”. Isi intinse din nou cele doua degete si arata spre varfurile lor. “Astea”, continua, “sunt ca un laser”.
(Kosta Danaos – “Magul din Java”)
Povestirea de mai sus nu e o scena din filmele tipice de arte martiale. Acelea in care vezi cum cei doi luptatori nu se ataca doar cu sabiile ci cu vartejuri de energie.. Spulberand stancile in jur si sapand santuri ori cratere cu ceea ce tasneste din palmele lor.
Povestirea este reala. Autorul cartii “Magul din Java” povesteste cum a reusit sa fie primit ca elev al unii dintre “nemuritori”, John Chang, care traieste in Java. Invatand si practicand Nei Kung, o forma inalta a unui antrenament care implica energia vitala, chi, Kosta Danaos (acesta este numele de autor) dezvaluie cateva din secretele vietii traite in libertate si in putere.
Desigur, cei care vor sa paseasca pe aceasta cale si sa aiba o viata sanatoasa din toate punctele de vedere pana la varste inaintate, pot cauta. Cautarea e pe acel model de care am mai povestit: simte, simte bine ce e in inima ta si odata gasit “firul”, nu te lasa pana nu ajungi la miez.
Pentru cei care incepeti acum viata si aveti sansa alegerii si a potentialului de timp sunt multe posibilitati de a va face singuri instrumentele voastre de putere. Fara a depinde de ajutor din afara. Fara multe din “carjele” pe care ni le punem singuri pentru ca pur si simplu nu stim ca am putea trai altfel.
Asta va propun acum:
O viata traita altfel. Cu doze mari de libertate. Cum ar fi asta?
Printre altele, ar putea fi asa: oriunde ati merge si ati trai, in afara cazurilor de accident, epidemie sau catastrofa, ar fi normal sa fiti sanatosi si sa nu aveti nevoie de medic. Adica sa nu depindeti de niciun fel de tratament si de farmacii. Sa nu existe nevoie de medicamente, nici macar de aspirina sau algocalmin sau de vreun calmant. Nici macar de dulciurile care compenseaza o frustrare. Nici macar de o gura de ceva tare sau ceva bun. Nici macar de mersul la sala… (da, nici macar de asta). Nici macar de televizor, ca instrument de deviere a atentiei, de cautat satisfactie si de gasit preocupare. Nic macar de NET! (O, asta chiar DA libertate…)
Suntem invatati inca de la nastere, asa cum au fost invatate generatii intregi, sa depindem de ceva sau de cineva pentru a ne fi bine. In copilarie e ceva firesc, depindem de hrana, caldura si ingrijirea permaneneta a parintilor. Depindem practic de ei pentru a supravietui. Dar dupa? Dupa ce trecem de etapa ingrijirii si ocrotirii parintesti, cum ajungem sa traim pe propriile picioare? Cum facem sa nu mai depindem de ceea ce ni se tot ofera?
O durere de cap – zeci de pastile recomandate, un disconfort emotional – cam la fel, un dezchilibru mineral – suplimente de tot felul…
Imediat ni se ofera ceva, contra cost, desigur, si devenim consumatori, in loc sa ne producem singuri remediile. Sa nu mai zic de a “remedia” pe altii fara medicamente, asa cum fac oameni ca John Chang…
Nu fac aici aoplogia artelor martiale. Desi as face-o, zau ca as face-o, in ce priveste dezvoltarea omului ca fiinta echilibrata si aromonioasa, nu in ce priveste “Kombat style” (De asta se ocupa altii, specialisti…).
Ci doar va intreb: cum ar fi daca ati alege sa traiti bine, faurindu-va voi insiva si pastrandu-va timp indelungat sanatatea fizica, mentala si emotionala?
Cum ar fi sa fiti propriul vostru medic? Propriul vostru sprijin? Si mai departe, sa fiti un sprijin pentru altii? Poate chiar un factor de influenta care sa-i ajute pe altii sa se elibereze de carje, de dependenta de ceva din exterior. Care sa-i faca sanatosi si relaxati si fericiti?
Nu indemn aici “reducerea la noi insine”, la izolare si trait pe o insula. Suntem fiinte sociale si ne bucuram sa fim langa oameni dragi.
Dar repet, una e sa te bucuri si sa fii implinit langa altii, alta e sa fii dependent de asta. Poti fi implinit deja, alaturi de ei, oferindu-le un vas plin, care se revarsa spre ei, nu o mana goala care cerseste.
La asta va invit. La a va creste pe voi ca oameni liberi si puternici.
De fapt Avantaj la Start asta isi propune. Sa va ajute sa porniti in viata cu toate motoarele si sa mergeti cu putere si incredere, facandu-va propriul vostru drum.
Asa ca iar va invit sa va culegeti din articole ceea ce vi se pare potrivit pentru a va crea instrumentele voastre de putere si sa faceti alegerea acum. Nu mai incolo. Nu cand “o sa…” una si alta.
Vine vacanta. Vine timpul liber. Bucurati-va de el si profitati de inca un fel de libertate ca sa va faceti o schema bine pusa la punct. Cu disciplina si respect pentru voi insiva, incepeti, daca nu ati facut-o pana acum, un fel de a va petrece ziua care sa va incarce cu energie, cu forta, cu tot ce aveti nevoie. Creati-va acum un program, incercati, imbunatatiti… Cautati-va indrumatori, daca simtiti nevoia. Vacanta e pentru voi, profitati de ea si incepeti acum drumul vostru spre o viata traita in libertate. Mergeti pe el cu perseverenta si, repet, cu respect pentru voi insiva. Cu dragoste pentru voi insiva. Anii care vor veni vor rasplati ceea ce incepeti azi. Si peste inca ani buni, lucrand cu voi insiva, veti fi poate, unii din voi, ca si John Chang, nemuritori…
Ce inseamna a avea succes? Pentru fiecare succesul este definit diferit. Ai definit cum arata succesul pentru tine? Sau ce ar trebui sa ai ca sa consideri ca ai succes?
De cele mai multe ori, consideram ca am esuat cand nu avem inca in viata rezultatele pe care ni le-am propus (de parca nu ar mai exista o a doua sansa sau „vreme” pentru a le obtine), cand avem asteptari ca in viata ar trebui sa avem anumite lucruri (de cele mai multe ori pe care le au altii si noi nu le avem sau ne amintim ca asa era mai bine), etc.
Cineva spunea ca zidurile sunt acolo pentru a vedea cat de mult ne dorim un lucru sau altul. Poate inainte de a avea acel lucru pe care ti-l doresti ai de trecut prin diverse etape.
Cum poti sa fii constient ca este doar o parere sau o senzatie ca ai esuat si cum poti sa te reintorci la a te simti bine si a continua sa iti construiesti drumul spre „succes”?
Iata cateva idei:
1. Renunt la comparatie
Suntem diferiti, in sensul de unicitate. A te compara pe tine cu altcineva sau ce ai tu cu ce are altul de cele mai multe ori duce la insatisfactie. Da, poate pentru cineva a fost mai usor decat pentru tine sa obtina ceva, dar chiar stii daca a fost usor sau greu ca sa aiba succes?
Fiecare vine cu o lectie de viata si fiecare are de invatat cate ceva. A te compara cu rezultatelor altora, in sensul de a te intreba de ce el are un venit anume, are un partener de viata sau partenerul lui de viata este mai intelegator si mai bland ca al tau, nu te duce decat in pozitia de victima. Avem langa noi exact oamenii care ni se potrivesc si de la care avem de invatat ca sa evoluam.
2. Sunt unic
Ce te face pe tine unic? Care sunt calitatile care le apreciezi la tine?
Ai un produs, serviciu, afacere de oferit?
Care este valoarea lor, ce beneficiu aduce oamenilor carora il oferi? De ce ar cumpara oamenii de la tine? Cat de mult crezi tu, in final, in ceea ce vinzi sau oferi?
Vrei sa le oferi oamenilor ceva de care sa se bucure si sa fie multumiti sau doar vrei sa le vinzi ceva, oricum si orice ar fi?
3. Practic acceptarea
Astazi, declar ca voi incepe o zi si o viata noua.
Astazi ma voi dedica impacarii cu mine, azi voi alunga gandurile care ma supara, gandurile care ma fac sa imi pierd calmul sau ma strezeaza.
Astazi nu imi voi plange de mila, azi voi privi la toate lucrurile minunate care sunt in mine si in cei din jur.
Astazi voi face un lucru care imi face placere mie si care este pentru sufletul meu. Ma voi gandi care sunt lucrurile pe care le-as face din pasiune si voi incerca sa ma descoper.
4. Perseverez
Astazi voi face o lista cu lucrurile pe care le am de facut ca sa imi ating obiectivele si la sfarsitul zilei voi bifa tot ce am facut, voi fi recunoscator si voi simti bucuria lucrurilor facute si satisfactia ca sunt mai aproape pe drumul meu spre succes. Daca sunt lucruri pe care nu le-am facut, terminat sau nu sunt suficient de incantat cum au iesit, ma voi ierta si le voi revedea si reprograma a doua zi. Cand ziua de azi se va termina sunt recunoscator pentru ea asa cum a fost.
Astazi voi investi in mine, voi citi, voi studia, voi asculta oameni de la care am ce sa invat, ma voi intreba cum sa fac sau ce am nevoie sa stiu ca sa ajung acolo unde imi doresc si voi avea siguranta ca voi primi raspunsuri la intrebarile pe care mi le pun, pe masura ce actionez si sunt dispus sa primesc succesul in viata mea.
5. Sunt recunoscator
Azi voi practica rugaciunea, meditatia, voi canta sau dansa sau orice care ma va face sa ma simt bine si sa imi eliberez mintea de ganduri si ingrijorari. Azi voi sarbatori ziua care imi este data.
Astazi voi incepe sa practic entuziasmul si sa ma bucur viata si nu ma voi ingrijora cand entuziasmnul meu nu arata asa cum cred eu ca ar trebui sa arate ci voi aprecia fiecare stare, moment si clipa si voi lasa sa curga pe langa mine gandurile negative si ma voi intoarce la a fi linistit si in pace.
6. Ma apreciez
Voi fi recunoscator pentru fiecare salt pe care il fac in munca mea si pentru fiecare rezultat pe care il am si il voi impartasi cu cei din jurul meu, voi transmite energie pozitiva si voi bucura si pe altii cu entuziasmul si voiosia mea.
Sunt mandru ca am atins rezultatele pe care le am si voi pastra in sufletul meu recunostinta pentru valoarea pe care mi-am atins-o prin munca mea.
Voi pastra starea de bucurie si rezultatele pe care le am si nu ma voi lasa sa cad si sa imi subminez eu singur rezultatele pe care le am la momentul respectiv. Voi cauta doar sa vad ce pot sa imbunatatesc.
7. Voi fi generos
Astazi voi dedica timp oamenilor din jurul meu, ii voi incuraja, voi raspunde cu drag celor care ma intreaba si care vor vorbi cu mine, voi petrece timp cu familia si prietenii.
Voi construi echipe pe diverse proiecte sau idei si voi dedica pentru a face lucruri in comun cu familia mea, cu partenerii mei de afaceri sau cu colegii. Impreuna vom reusi mai mult decat voi reusi singur. Stiu ca exista oameni care ma sustin si pe care pot sa ii sustin in proiectele care ma inspira. Voi cauta sa pun mai presus de binele meu si persoana mea, echipa din care fac parte (familie, proiecte, afacere).
Facem alegeri moment de moment. Consideram ca suntem conditionati de stimulii exteriori, de lucrurile care ni se intampla, de vorbele pe care le auzim, de ceea ce vedem in afara interiorului nostru. In realitate, insa, lucrurile stau de cele mai multe ori invers. In functie de ceea ce este in constientul si subconstientul nostru co-cream realitatea.
Ai observat poate ca, atunci cand te simti bine, esti fericit, multumit si linistit, atragi lucruri bune si majoritatea oamenilor din jurul tau au aceasi stare ca si tine?
In acelasi timp, atunci cand lucrurile nu stau bine pe un plan, cand tu insuti nu esti multumit cu tine, traiesti cu senzatia ca nimic nu merge cum ai dori in aproape nici un domeniu?
La un moment dat, poti avea o stare de care sa fii multumit, dar poti sa ai si o stare care nu iti convine, in care tu te lupti cu ea si cu tine. Daca este o stare care nu iti place, cu cat o detesti mai tare cu atat te vei adanci in ea mai mult.
Este posibil sa te muti dintr-o stare in alta, facand un pas la stanga sau la dreapta, trecand dintr-o frecventa de energie in alta, dar acest lucru nu intotdeauna iese din prima. Atunci este necesar sa incepi sa construiesti propriul echilibru si stare de bine, tu cu tine, pas cu pas. Fiecare isi gaseste propriile solutii si mijloace de a-si ridica energia vibrationala si a fi impacat cu el insusi.
Procesul de contientizare este moment de moment. Completeaza tu urmatoarele lucruri:
In acest moment sunt….
Renunt la…
Aleg sa….
De exemplu:
In acest moment, realizez ca ma preocupa reactia celorlalti oameni vizavi de mine.
Constientizez indoiala, neincredere, teama.
Renunt la preocupari, griji, temeri.
Aleg sa ma concentrez, sa ma simt bine cu mine insumi, sa dau ce e mai bun din mine, sa am rabdare cu mine si cu cei din jur, sa fiu constient de ceea ce este exact asa cum este si nu cum cred eu ca ar trebui sa fie, sa fiu conectat cu oamenii, sa fiu in flux.
Aleg sa construiesc cu multa rabdare si dragoste obiectivele mele, aleg sa ma bucur de fiecare rezultat in parte.
Aleg sa am grija de mine si sa dau dragoste celor din jur.
Aleg sa fiu complet cu tot ce a fost in viata mea. (A fi complet – cand nu consideri ca ar fi trebuit sa fie mai mult sau mai putin decat a fost sau altceva decat exact ce a fost si s-a intamplat).
Ceea ce a fost in trecut, nu mai exista, viitorul nu il cunosc si nu il am, tot ceea ce am este momentul de fata.
Privesc viitorul cu incredere si am tot sprijinul Universului alaturi de mine.
Singura mea preocupare este momentul de fata si eu aleg cum sa ma simt acum.
Zi de zi acumulezi cunostinte peste cunostinte, pe care le ai stocate undeva in memoria constienta si subconstienta. Ai cunostinte profesionale, de viata, spirituale, etc.
Iti doresti mai mult si ai senzatia ca mai ai inca de acumulat cunostinte sau anumite lucruri ca sa ajungi sa ai ce iti doresti?
De fapt, intrebarea este, daca vei avea acele lucruri pe care ti le doresti acum, cum vei fi atunci cand le vei avea?
A vrea
A sti ce vrei, ce e important pentru tine, a avea claritate, este primul pas care te conduce la indeplinirea viselor.
A vrea, insa, cu disperare anumite lucruri nu face decat sa te impiedice sa le ai mai curand. Ingrijorarile, legate de lucrurile pe care nu le ai in viata ta si pe care ti le doresti, provoaca frica, iar frica indeparteaza dragostea, altereaza relatiile, indeparteaza abundenta din viata ta. Energia pe care o ai se transmite si in jurul tau si sa nu te mire ca ceilalti au o stare proasta sau ca sunt cum sunt, daca tu insuti esti nelinistit si preocupat.
A fi
Ce poti sa faci este sa te intrebi cum vei fi dupa ce vei avea acel lucru care ti-l doresti. Sanatate, o relatie frumoasa, bani, job-ul, etc pe care ti-l doresti si adu acea stare in prezent. Proiecteaza-te in momentul cand lucrurile sunt asa cum ti le-ai imagina si traieste senzatia pe care ai avea-o atunci si apoi adu-o in prezent. Vei fi linistit, multumit, relaxat, impacat, fericit? Cum vei fi?
Adu acea stare in prezent si de aici incepe sa faci ce ai de facut.
In cat timp crezi ca poti ajunge acolo?
Care au fost pasii care te-au dus acolo?
Care este angajamentul pe care il ei azi?
Care este prima actiune pe care o ei?
Construieste
Uita-te la oamenii care au ceea ce iti doresti tu. Intreaba-i cum au fost, ce stare aveau, cum au gandit, ce au facut, la ce au renuntat pentru ca sa aiba acele lucruri pe care le admiri la ei.
Persevereaza pana iti atingi obiectivele si bucura-te de diversele rezultate pe care le ai pe parcurs.
Vrei realizari mari? Ai rabdare, ai incredere. Nimic nu se compara cu increderea si rabdarea.
Ca cine ai vrea sa fii la capitolul rabdare? Dar incredere? Ce sau cine din jurul tau te inspira?
Pentru a avansa este necesar sa inveti sa practici anumite lucruri pana devin o a doua natura a ta si sa te dezveti de altele care nu iti sunt de folos. Fa lucruri mici, zilnic, la aceasi ora care sa iti ridice nivelul de incredere si sa iti dezvolte noi abilitati si practici.
Ce alegi sa faci diferit de acum inainte?
Pacea interioara
Cel mai important lucru pe care il cauta oamenii este pacea interioara. Cand viata lor este aliniata la valorile pe care fiecare le are si sunt in armonie cu valorile prietenilor, familiei, au pace interioara.
Stresul, senzatia de neliniste, teama apar cand avem senzatia ca nu avem controlul. Nu ma refer la a manipula sau la a controla pe altii ci la controlul gandurilor noastre, la asumarea responsabilitatii, la increderea in propria persoana sau in viata in general. Poti sa fii linistit si impacat cu cine esti tu si cu ce iti doresti, sau sa fii o victima a vietii, societatii, altor oameni.
Credintele
Fiecare crede anumite lucruri, ca este intr-un anumit fel, ca se vor intampla anumite lucruri, etc. Toate acestea convingeri te determina sa ai succes sau esec. Si, cu toate acestea, esec este doar ce consideri tu a fi esec.
Cel mai mult de lucru este la capitolul credinte si convingeri. Doar tu poti sa le schimbi.
Si cum fiecare stie mai bine ce are de facut in momentul respectiv, care din convingerile tale simti ca te tine cel mai mult in loc?
Ce alegi de acum inainte?
Cazi, te ridici, pierzi, castigi, toate acestea sunt doar pentru a te sprijini in procesul de dezvoltare si autocunoastere.
„Viitorul apartine celor care cred in frumusetea viselor lor” Eleanor Roosvelt.
Esti la inceput de drum in viata, esti la momentul cand iti alegi cariera sau esti la o rascruce de drumuri, cand iti doresti sa faci altceva in viata? Ai de facut o alegere majora sau poate ceva care conteaza pentru tine o perioada mai lunga de timp?
Intreaba-te
Incepe prin a te intreba ce ti-ar place sa faci cu adevarat, ce te inspira, care iti sunt talentele si abilitatile naturale, ce activitate te-ar motiva, dincolo de aspectele materiale, astfel incat sa te simti motivat sa faci acel lucru si sa il faci cu placere si cu drag.
Vei petrece o perioada buna invatand, acumuland deprinderi si cunostinte, vei merge zilnic la un loc de munca sau vei avea o afacere a ta, ani de zile. Conteaza enorm ca in spatele obiectivelor si actiunilor tale sa existe un motor intern care sa te puna in miscare cu usurinta si cu bucurie.
Daca nu vezi in tine ce ti-ar place sa faci, poti sa incepi sa ii intrebi pe ceilalti si sa asculti pe cei din jurul tau, sa vezi pasiunile lor si sa realizezi ca unele pot fi si ale tale.
Fii tu insuti convins de alegerea pe care o faci
Vei avea parte, poate de impotriviri, de pareri pro si contra, de la familie, prieteni, colegi, societate. Iti vei dori poate sa alegi ceva, dar in acelasi timp ai de ales intre mai multe optiuni, fiecare cu avantajele si dezavantajele ei, vei fi indecis, nu vei sti ce sa alegi si cu toate acestea ai de facut o alegere. Nu te astepta ca toata lumea sa iti aprobe alegerile, atata vreme cat nu esti tu insuti convins 100% ca acela este lucrul pe care il ai de facut.
Ramai deschis
Incepe sa iti asculti inima. Tot ce ai nevoie sa stii se afla deja inauntrul tau, tot ce ai de facut este sa iti pui intrebari dupa intrebari, sa sondezi sufletul si mintea ta, astfel incat la un moment dat sa gasesti in interiorul tau raspunsul corect. Poti sa auzi un raspuns din afara ta, de la altcineva, dar pana nu vei avea un „aha”, o strafulgerare ca si cum acesta era raspunsul pe care il cautai de atata vreme, nu va sti cu adevarat ca acesta este raspunsul pe care il cauti si calea ta.
Priveste in viitor
Ce realizari crezi c? trebuie s? ai în via?a ta, astfel incat sa consideri c? viata ta a fost traita din plin si ai avut satisfactii? Cum ar arata pentru tine o viata cu regrete putine sau fara regrete?
Alege sa iti urmezi visul
Indiferent daca stii ce vrei sau nu de la viata, indiferent daca stii sau nu ce este important pentru tine si unde vrei sa ajungi, viata tot te va duce undeva, tot vei ajunge undeva.
Ce ar fi daca ai tu conduce acest proces in directia in care ti-o doresti si ai realiza in viata ce este cu adevarat important pentru tine?
Renunta la ce te tine in loc
Renunta la „nu pot, este greu” sau la orice altceva iti apare ca fiind imposibil pentru tine. Daca vrei!
Intreaba-te ce te tine de fapt pe loc? Ce tolerezi la tine sau la cei din jur?
La ce te concentrezi de fapt? La obiective, la visuri, la actiuni sau la plangeri? Ca este posibil sau ca nu este posibil sa ai ce ti-ai propus?
Ti-e frica sa nu gresesti? Da-ti voie sa gresesti! Nu este nici o catastrofa, decat daca faci tu din asta o catastrofa. Cum ai putea sa inveti, sa evoluezi, sa mergi mai departe pe drumul tau, daca ti-e frica sa pasesti? Poate ca ai sa constati la un moment dat, ca, tocmai ce ai considerat a fi o greseala, a fost cel mai bun moment sa inveti si sa evoluezi, mai mult ca dupa toate succesele pe care l-ai avut. Nu ai sa realizezi cum s-au aranjat evenimentele din viata ta, decat dupa ce ai trecut de ele, cand ai sa te uiti in spatele tau.
Cauta solutii
Mintea noastra este deosebit de creativa, subconstientul nostru este plin de suprize, atunci cand suntem dispusi si deschisi sa investigam dupa noi si noi idei.
Noteaza-le pe o hartie, bucura-te de fiecare idee care iti vine, oricat ar parea de imposibila sau ciudata.
Da voie ideilor sa iasa la suprafata, sa vina la tine, sa te surprinda cand si in ce forma apar.
Viata este plina de surprize
Uneori poate drumul pe care ni-l imaginam pana unde vrem sa ajungem nu este tocmai drept si apar diverse alte trasee pe care le urmam, nu avem de unde sa stim nici ce urmeaza, nici cum ajungem acolo unde ne dorim.
Desi ne dorim, intr-un fel sau altul sa stim ce urmeaza, daca am sti, ar fi plictisitor si de fapt, nu ne-ar fi de nici un folos, am indeplini niste predictii.
Viata este un miracol, viata este un joc de descoperit, viata are farmecul ei care te asteapta sa il descoperi moment de moment.
O distinctie despre care se vorbeste foarte mult in cartile de management si probabil arhi-cunoscuta pentru majoritate, care aparent este minima ca nuanta, dar cruciala in strategie si management strategic, si anume :
eficienta = doing things right
eficacitate = doing the right things
De multe ori in elaborarea unei strategii se uita analiza mai clara a notiunii de eficacitate, trecandu-se direct la eforturi de obtinere a eficientei. Din pacate insa, indiferent daca faci lucrurile cum trebuie, este relativ dificil sa obtii excelenta si avantaj competitiv daca nu faci lucrurile care trebuie. Si, ca tot suntem la lucrurile care trebuie facute si strategie, as vrea sa reamintesc principiul lui Pareto, care ilustreaza foarte bine distinctia dintre cei doi termeni. Principiul lui Pareto sau regula 80/20 spune ca: “80% dintre efecte sunt generate de 20% dintre cauze”. Strategic, o reusita este sa determini prin analiza strategica acei 20% care sunt cu adevarat importanti si sa te concentrezi asupra lor.
Timpul este singura resursa care este disponibila in aceeasi cantitate pentru toata lumea, deci diferenta in rezultatele pe care le obtinem nu este data de cantitatea de timp disponibila ci de modul in care o folosim. Una din diferentele fundamentale intre oamenii de vanzari de success si restul este data de modul in care-si investesc timpul.
“Odata trait timpul e pierdut definitiv; de accea trebuie sa invatam sa il folosim cu intelepciune.” (Dr. Denis Waitley)
In cele ce urmeaza sunt prezentate 20 de sugestii pentru eficientizarea timpului:
1. Stabilese-ti un program zilnic. Programeaza-ti activitatile curente ca: intruniri, citirea corespondentei, semnarea documentelor, intalnirile, telefoanele care necesita nota ta personala, etc.
2. Rezolva problemele care necesita capacitate intelectuala maxima in momentele cand esti in cea mai buna forma. Rezolva probleme marunte in momentul in care iti scade capacitatea de concentrare.
3. . Fixeaza-ti termene limita pentru orice fel de problema si respecta-le !. Munca respectiva trebuie sa-ti ocupe exact timpul alocat.
4. Nu amana chestiunile importante, chiar daca sunt neplacute! Ele iti vor bloca mintea, vor reduce creativitatea ?i capacitatea de munca. Nu vor deveni niciodata mai placute prin amanare!
5. Lasa deoparte ceea ce nu este important! Multe din probleme au tendin?a de a se rezolva de la sine, daca sunt ignorate pentru o vreme!
6. Analizeaza intreruperile. Ia masuri pentru evitarea sau diminuarea efectului lor!
7. Fixeaza ore precisecand nu doresti sa fii deranjat! Tine sedin?e cu tine insuti! Cere cuiva sa-ti preia apelurile telefonice sau sa se ocupe de vizitatori. Spune colegilor intre ce ore nu poti fi interupt! Fara indoiala ca vei fi inteles. Spune-le exact cand te pot solicita din nou.
8. Fa un singur lucru deodata! Pastreaza o viziune de ansamblu a urmatorului lucru de facut!
9. Planifica-ti apelurile telefonice. Noteaza pe scurt ce vrei sa spui si ce vrei sa afli. Acest lucru iti va economisi timp si va duce la o comunicare mai buna!
10. Scrie-ti toate ideile intr-un singur loc. Noteaza imediat ce ai una, altfel o vei pierde! Reciteste-le permanent ?i fa ceva ca ele sa se transforme in realitate!
11. Cand incepi o activitate încearca sa o termini. Daca o vei frac?iona, nu vei mai lucra coerent, vei pierde imaginea de ansamblu si spiritul ei si-ti vei pierde timpul reluand-o de fiecare data.
12. Foloseste fiecare pauza in care nu poti lucra efectiv, ca de exemplu atunci cand astepti sau calatoresti. Profita de acesti timpi morti pentru a face o planificare, a-ti lua notite, a asculta cursuri audio, etc. Incearca mental sa rezolvi alte probleme.
13. Utilizeaza perioade de timp precise (intalniri) cu colegii pentru discutarea problemelor de rutina. Astfel vei evita intreruperile reciproce.
14. Fii selectiv. Înva?a sa spui, NU !. Obisnuieste-te sa-ti pui intrebarea: “Sunt persoana potrivita pentru a face acest lucru?”
15. Fa o regula din a te verifica cum folosesti timpul. De exemplu o data pe saptamana. Întreaba-te daca l-ai putea utiliza mai bine ?i cum.
16. Evita sa-ti iei de lucru acasa daca nu esti sigur ca poti face asta! Este mai bine sa lucrezi la birou pana inchei si apoi sa te bucuri de timpul tau liber.
17. Fa lucrurile bine. Evita perfectionismul exagerat. Acest lucru iti lasa mai mult timp pentru treburile importante.
18. Stresul ?i oboseala nu sunt cauzate de ceea ce ai facut, ci de gandul la ceea ce n-ai facut. Planifica-ti ziua în mod realist si incearca sa duci la bun sfarsit sarcinile planificate. Acest lucru iti va crea un sentiment de implinire si te va face sa mergi acasa fara sa te simti obosit.
19. Gandeste inainte de a actiona. Nimic nu este atat de urgent incat sa nu ai timp pentru a lua in considerare procesul decizional.
20. . Rupe sarcinile in bucati. Utilizeaza tehnica elefantului: “Pot manca cu usurinta un elefant, daca iau o îmbucatura in fiecare zi”. Fa-ti un obicei din a face intotdeauna ceva mai mult decat programul tau zilnic. Vei fi surprins de cate poti realiza.
Timpul – o resursa extrem de valoroasa pentru fiecare dintre noi.
“Nu timpul ti se potriveste tie, ci tu potriveste-te timpului.”- proverb armean
Cu totii ne dorim sa putem folosi mai bine timpul, insa de prea putine ori reusim sa ducem la bun sfarsit tot ce ne propunem.
De fiecare data avem prea putin timp pentru lucrurile care conteaza pentru noi cu adevarat. Timpul este unul dintre factorii foarte importanti ce apar in viata noastra. Si fie ca vrem sau nu vrem aceasta, intotdeauna noi ne construim o relatie cu timpul. De calitatea acestei relatii depinde in mare masura calitatea vietii noastre.
Aici s-ar mai putea lucra…o sa ma mai gandesc…o sa ne mai gandim,…. tu stii mai bine in ce context ti-ar mai putea fi de folos acest material.
“Work expands so as to fill the time available for its completion.” (Cyril Northcote Parkinson)
Timpul este pierdut pentru ca este disponibil. La fel de celebre in lumea corporatiilor ca si legile lui Murphy, legile lui Parkinson contin cateva sfaturi amuzante legate de eficienta.
Prima lege a lui Parkinson a fost pentru prima oara publicata in 1955 in The Economist intr-un eseu scris de catre Cyril Northcote Parkinson si sustine ca “Munca se extinde pentru a umple timpul alocat indeplinirii ei“.
Cele 3 legi ale lui Parkinson, rezumate in respectivul eseu si in scrierile ulterioare ale autorului, pot fi rezumate astfel:
1. Prima lege a lui Parkinson – Orice activitate se extinde atat cat sa umple intregul timp afectat efectuarii ei.
2. A doua lege a lui Parkinson – Cheltuielile cresc atit cat sa egaleze veniturile.
3. A treia lege a lui Parkinson – Expansiunea inseamna complexitate si complexitatea decadere; sau, si mai simplu, cu cat mai complex, cu atat mai aproape de moarte.
Pe langa cele 3 legi de mai sus, Parkinson a mai adaugat si 2 axiome corelate:
Axioma 1 – O oficialitate doreste sa-si sporeasca subordonatii si nu rivalii. Axioma 2 – Oficialitatile isi dau de lucru unele altora.
Ca exemple pentru a demonstra ca orice activitate se extinde continuu pentru a umple timpul afectat efectuarii ei, Parkinson a folosit cazul unei doamne in varsta care isi poate petrece intreaga zi pentru a scrie si expedia o scrisoare nepoatei. La fel, un angajat poate face o prezentare pentru un client atat intr-o ora – recurgand doar la trecerea in revista a lucrurilor esentiale -, cat si 2 saptamani, intrand in detalii, dezvoltand propunerile, etc.
Legea lui Parkinson este data ca exemplu si de Tim Ferriss in ” cartea sa “4-hour workweek” ca sfat de eficienta.
Legea lui Parkinson sustine deci 2 lucruri aparent opuse si totusi complementare:
• Limiteaza sarcinile la cele importante pentru a scurta timpul de munca;
• Limiteaza timpul de munca pentru a limita taskurile la cele importante.
Ideea ascunsa in spatele acestei legi, spusa mai concis este aceea ca timpul este pierdut pentru ca este disponibil.
EUSTRESUL vs DISTRESUL
Eustresul este bun. Distresul este rau.
Atunci cand avem timp putin la dispozitie, intervine eustresul si suntem mai eficienti.
Practic, ideea este legata de principiul lui Pareto sau principiul 80/20 si de diferenta dintre eficienta si eficacitate. Time management inseamna in primul rand a face lucrurile importante, fara a pierde timp inutil cu lucrurile care nu conteaza atat mult.
Acestor legi ale lui Parkinson li se adauga si alte legi amuzante, invartindu-se in jurul acelorasi principii din cele 3 legi de mai sus, reprezentand de fapt aplicatii ale legilor pentru diferite domenii.
Spre exemplu, exista si o lege a lui Parkinson aplicata telefonului. Legea telefonului a lui Parkinson sustine ca eficacitatea unei conversatii telefonice este invers proportional cu timpul afectat convorbirii.
In cursul saptamanii tocmai incheiate s-a petrecut un lucru trist. O tanara mama a plecat prea devreme si prea nedrept dintre noi si de langa familia ei si se spune ca acest lucru s-a intamplat din cauza suprasolicitarii.
Acesta este un caz extrem dar oricare dintre noi se poate gasi in situatia in care organismul nostru sa nu mai reziste solicitarilor la care il supunem. Avem tendinta de a ne pretinde din ce in ce mai mult, mereu vrem sa demonstram cuiva ceva, sa fim in varf, sa fim cei mai cei. Si mereu concuram cu ceilalti, care vor acelasi lucru, si uite asa, incet-incet, ajungem sa renuntam la a ne trai propria viata in schimbul unei alergari permanente in cadrul unei competitii care la final nu ne ofera nici un premiu.
Veti spune, pe buna dreptate, ca viata insasi e o competitie. Si veti avea dreptate. Dar mie mi se pare ca ceea ce era candva o competitie pentru supravietuire s-a transformat in sacrificarea vietii de dragul competitiei.
Stim pana unde vrem sa mergem? Stim care este pretul? Stim cat vrem sa platim din sau cu viata noastra? Si mai ales pentru ce? Pentru visul nostru sau pentru visul altuia?
Ne sunt oferite modele de reusita. Oameni de succes, cu bani, cu putere, care tin in mana destinele altor zeci sau sute de mii de oameni, poate inclusiv al nostru. Ne sunt servite discursuri motivationale in care ni se spune cat de usor poti ajunge la succes. In 5, in 10 sau in 12 pasi. Ne spune cineva cati ating, de fapt, acel „succes”? Si cu ce pret? Si, mai ales, ne intrebam noi insine daca acela este succesul pe care ni-l dorim? Ne agatam de vise care nu ne apartim. Pornim pe calea indicata fara sa stam prea mult pe ganduri. Pe drum, cand ne apuca oboseala, suntem incurajati sa mergem inainte, ca doar succesul cere sacrificii. Si asa, pas cu pas, ne trezim prinsi intr-o capcana din care nu ne mai lasa ceilalti sa iesim. Sau nu mai stim sa iesim sau nu mai avem curaj, pentru ca nu mai cunoastem alta cale. Sau nu vrem sa recunoastem ca asta nu e drumul nostru fiindca ni se pare ca ne-am recunoaste infrangerea si am intra iremediabil si rusinos in categoria looser-ilor. Si nu vrem asta, nu? Parerea celorlalti devine mai importanta decat propria fericire. Imaginea mai importanta decat viata insasi.
Vreau o cariera. Bravo. Orice tanar doreste sa se afirme, sa devina cineva. Sa ajunga cel mai bun. Entuziasmul e absolut necesar cand pornesti la drum. Ai toata energia tineretii, profita de ea si fa primii pasi catre realizarea visului tau. Dar invata sa spui NU orelor prelungite peste program. Timpul trece si nu te vei mai reintalni cu acesti ani si cu ocaziile de a intalni persoana cu care sa vrei sa-ti petreci restul vietii. Invata sa spui NU tentatiei de a-ti petrece timpul haotic, ziua la birou si noaptea prin cluburi. Invata sa-ti organizezi eficient timpul.
Vreau o familie. Felicitari. Ai luat o decizie excelenta. Stiu ca acum aveti nevoie de o casa, de o gramada de alte lucruri care costa multi, foarte multi bani. Invata sa spui NU grabei. Cladeste totul cu rabdare, caramida cu caramida. Organizati-va treburile casnice astfel incat niciunul dintre voi sa nu fie depasit de responsabilitati. Administrati-va banii cu atentie, astfel incat sa puteti economisi un avans cat mai mare pentru locuinta dorita. Invata sa spui NU tentatiei de a te indatora pentru tot restul vietii. Multumeste-te, pentru inceput, cu o locuinta mai mica dar pe care sa o poti achita complet in cativa ani. Vei avea astfel o baza de pornire pentru urmatoarea achizitie, pe care o vei face atunci cand numarul membrilor familiei va creste.
Vreau sa am un copil. Excelent. Ati luat o decizie importanta. La acest moment aveti deja o situatie financiara stabila si, evident, doriti sa o pastrati cel putin la fel. Invata sa spui NU suprasolicitarii. Profita (ca mama sau ca tata) de dreptul pe care il ai de a sta acasa 2 ani cu copilul tau. Invata sa spui NU tentatiei de a te intoarce la munca sub amenintarea (directa sau voalata) ca iti vei pierde jobul. Un angajator care face asemenea presiuni nu este oricum unul potrivit pentru tine nici in viitor, in calitate de parinte. Daca cedezi acum vei fi pentru totdeauna vulnerabil in negocierea statutului tau de angajat. Daca are nevoie de tine te va pastra neconditionat, daca nu ii esti indispensabil va renunta oricum la tine, mai devreme sau mai tarziu. Poti profita de acesti doi ani sa inveti si lucruri noi, sa-ti pregatesti, eventual, o viitoare afacere proprie, sa explorezi alte posibilitati de castig sau sa cauti alte oportunitati de cariera, mai potrivite unui parinte cu responsabilitati acasa. Daca unul dintre voi are un job stabil si bine platit, o pozitie importanta sau o afacere buna luati in calcul si posibilitatea ca celalalt parinte sa renunte la job si sa se ocupe de copii. Este cel mai mare cadou pe care il puteti face micutilor vostri, in special in primii ani de viata. Sa renunti la cariera ta ti se pare un sacrificiu prea mare? Invata sa spui NU propriilor ambitii. Din momentul in care ai luat decizia sa fii parinte nici un alt lucru de pe lume nu trebuie sa fie mai important decat copiii tai. Cel putin nu banii. Copiii tai au mai multa nevoie de afectiunea unui parinte decat de banii care pot cumpara doar lucruri, nu si dragoste.
Aceasta nu inseamna ca trebuie sa te inchizi in casa si sa faci doar pe dadaca. Poti sa-ti pui la incercare creativitatea si sa gasesti activitati care sa te faca sa te simti util sau utila chiar si lucrand doar cateva ore pe zi, eventual chiar de acasa. Daca esti o persoana valoroasa vei reusi sa-ti traiesti frumos si echilibrat viata chiar daca vei renunta la ambitia de a fi recunoscut drept cel mai bun profesionist din domeniul tau.
La urma urmei, in orice domeniu profesional, doar unul poate fi cel mai bun. In schimb toti, absolut toti, putem fi cei mai buni parinti pentru copiii nostri, cei mai buni soti pentru partenerii nostri, cei mai buni prieteni pentru prietenii nostri. Toti avem sansa de a gasi in sufletul nostru cel mai bun om cu putinta, de a-l scoate la lumina si de a-l darui celor din jur. Si pentru asta nu trebuie sa ne luam la intrecere cu nimeni, ci doar sa cautam in interiorul propriei nostre fiinte echilibrul si armonia care ne fac sa fim fericiti oferind fericire celor din jurul nostru.
Regula numarul 1 –OAMENII SE POARTA CU TINE ASA CUM II EDUCI SA SE POARTE
Daca esti inconjurat de oameni dependenti care iti mananca toata energia nu vei putea sa realizezi lcruri importante in viata. Si apoi iti vor spune:” Uite-te la tine, nu ai realizat nimic.”
Ce faci? Le dai in cap? Nu, faci ceea ce trebuie inca de la inceput.
Daca nu iti place de neamurile tale, NU MAI PASTRA LEGATURA CU EI .
Ai ceva timp si vrei sa il dedici tie, visului tau, pasiunii tale sau sa stai cu picioarele in sus sa te relaxezi? De ce sa iti consumi resursele pe cineva de care nu iti place?
E FIRESC SA NU ITI PLACA toate neamurile tale. Daca nu iti amplifica puterea cu nimic, daca nu inveti nimic de la ei,daca sunt negativisti spune-le ADIO.
Marturii
Marturie Femeie: Numele meu este Andreea, am 22 ani si am o relatie cu cineva de 1 an jumatate, relatie care simt ca ma ingradeste, ca imi rapeste aceasta perioada a vietii care nu o voi mai putea recupera vreodata, ca ma limiteaza in a-mi indeplini visurile, o relatie care nu ma face fericita si in care port o masca , nu sunt eu, si carei paradoxal, nu ii pot pune capat pentru ca stiu ca ma iubeste foarte mult, insa eu nu ii pot raspunde la fel, ci mimez ca as avea aceleasi sentimente, ma macina in fiecare zi, ma consuma, singurul motiv este ca mie mila de el si nu am curaj sa zic ca trebuie sa ne separam, mie frica, el m-a iubit , m-a respectat mereu si eu…., dar pur si simplu nu ii pot oferi mai mult. Nu stiu cum sa procedez…ajuta-ma…
Marturie Barbat: Exact acum 1 an de zile ma aflam in fata aceluiasi calculator de la care scriu acum, citind un material despre seductie.
Nu era primul material, mai citisem cateva inainte dar nu experimentasem nimic. De ce? Aveam prietena de 2 ani jumate. Relatia aceasta ma ajutat sa progresez EXTREM de mult, dar pana la un anumit punct anume.
Am invatat impreuna cu ea sa mancam in doi, sa dormim in doi, sa schiem in doi, sa ne plimbam in doi, sa alergam in doi, sa cantam in doi, sa ne distram in doi, sa jucam volei in doi, sa jucam basket in doi, sa dansam in doi, sa bem in doi, sa jucam monopoly in doi, sa jucam carti in doi, sa invatam in doi, sa ne certam in doi, sa facem dragoste, sa urlam in doi, sa inotam in doi, sa mergem la terase in doi, sa mergem la film in doi, sa mergem la teatru in doi, sa mergem in excursii in doi, sa suferim in doi, sa fim dezamagiti in doi, sa evoluam in doi, sa stim sa ne comportam intr-o relatie in doi etc. Sunt doar cateva lucruri pe care le poti invata la inceput dintr-o relatie.
Relatia mi-a fost foarte benefica la momentul respectiv. Dupa 2 ani jumate de relatie am simtit cum ceva s-a blocat intre noi doi. Nu mai invatam nimic nou de la ea, simteam ca nu mai progresez si ca zilele sunt la fel.
Vreau sa mentionez faptul ca in 2 ani jumate nu am facut sex cu alte tipe si nici nu m-am sarutat cu altele. M-am gandit la alte tipe si am interactionat cu altele DAR nu am inselat-o. Lucru pe care il consider minunat pentru ca putini barbati au taria asta.
Imi aduc aminte ca tot timpul vorbeam cu ea despre scopuri si despre ce vrem sa facem in viata. Tot timpul ma sustinea in ceea ce voiam sa fac si ma motiva sa imi urmez visul. Dar incet-incet incepusem sa imi dau seama ca ea a fost prima tipa importanta din viata mea si eu efectiv nu cunosteam alte femei.
Imi doream cu ardoare sa cunosc alte tipe dar nu vroiam nici sa ma despart de ea si nici sa o insel. Imi era greu sa ma despart de ea deoarece impreuna cu ea ma afla in starea de confort unde totul era minunat. Mancam impreuna, beam impreuna, dormeam impreuna, faceam dragoste impreuna, mergeam la scoala impreuna. Imi dadusem seama ca eu aveam casnicia perfecta, nimic altceva.
Ma ingrasasem 25 de kg, corpul atletic de care ea si toate fetele se indragostisera DISPARUSE complet. Acum aveam burta si o conditie fizica care ma lasa balta la 1 km de mers pe jos.
Si atunci mi-am dat seama ca directia in care eu ma indreptam nu era ceea ce imi doream. In general, inainte sa fiu cu ea aveam scopuri inalte, vroiam sa fiu un fel de Giacomo Casanova, sa cunosc multe tipe si sa fac toate nebuniile cu ele, sa fac sport in fiecare zi.
Dar cu timpul, scopurile mele au scazut deoarece eu ma simteam BINE cu ea, nu trebuia sa mai alerg, nu trebuia sa mai cunosc alte fete ca sa fac sex, nu trebuia sa am bani tot timpul la mine, nu trebuia sa fac nimic care sa imi asume vrun risc si sa ma scoata din starea mea de confort.
Dar oare eu asta imi doream la 17 ani? Sa traiesc o viata de bautor de bere? Sa ma mut cu ea impreuna si sa stam toata ziua la TV?
Regula numarul 2: NU FUGI DE OAMENII CARE ITI ZIC ADEVARUL. Accepta provocarea.
Oamenii au un fel ciudat de a fi.
Arthur Schopenhauer are un citat excelent:” Un idiot va prefera compania altui idiot in dauna tuturor geniiilor din lume”
Cu totii suntem slabi in anumite domenii.
E important sa acceptam asta si sa ne purtam ca atare. Putem fi maestrii in anumite privinte si ucenici in alte privinte.
De exemplu, eu accept orice provocare in domeniul psihologiei si cred ca acesta e domeniu in care pot excela.
In schimb cand vine vorba de programare, HTML, Wordpress, bloguri, situri, lucruri tehnice, desi am facut Politehnica si ma descurc , totusi sunt altii cu multe clase peste mine.
Cum ma port cu ei? Nu sunt arrogant, ci imi accept conditia de ucenic. Accept sa invat de la ei si le accept criticile. Deschid ochii si urechile si incerc sa invat cum sa face pentru ca apoi sa pot face singur oricand.
Problema e ca oamenii fug de cei care ii critica in loc sa ii imbratiseze. Uneori, criticile sunt total aiurea, de la oameni care ei insisi nu fac nimic decat comenteaza. In acelasi timp exista si critici constructive care trebuie privite ca un feedback care ne ajuta sa evoluam indiferent de felul in care sunt transmise. Nimeni din jur nu este dator sa fie politicos. Eu dau toata politetea din lume menita sa ma consoleze pe sinceritate brutala menita sa ma ajuta sa evoluez oricand. Prefer sa mi se spuna sincer si brutal adevarul pentru ca sa pot reflecta si sa pot deveni mai bun decat sa fiu mintit frumos si sa raman la fel.
NU sunt curios sa raman la fel. Vreau sa evoluez, sa cresc sa fiu mai bun si mai bun de la zi la zi si de la an la an.
Vreau in jurul meu oameni puternici si cu personalitate care sa accepte cand ii injur pentru ca au lenevit si nu au evoluat si care sa faca acelasi lucru cu mine.
Nu fii sclav al batailor prietenesti pe spate.
Prietenii adevarati isi spun adevarul fara emnajamante pentru ca stiu ca acolo se afla valoarea unei relatii. Sa ne ajutam sa fim mai buni in fiecare clipa.
Cine sta langa tine si accepta tot ce faci ori e prost si indiferent ori ti-e dusman cu buna stiinta.
Cea mai mare pedeapsa pentru o persoana de langa tine este sa taci si sa nu ii spui lucruri evidente care ar ajuta-o sa evolueaza. Pentru ca va ramane la fel si tu si cei din jur vor evolua. Este una din cele mai puternice metode de manipulare.
Ascunderea adevarului
Daca vezi ceva la mine si nu imi zici, consider ca ma jefuiesti de propria mea dezvoltare personala si evolutie.
Poate ca nu o sa imi convina tonul, momentul, felul. Dar strang din dinti si imi notez. In timp ,voi deveni mai bun si mai bun si am sa privesc de foarte de sus toate aceste lectii invatate.
Ce faceai acum 6 luni, 1 an, 3 ani 5 ani? Daca nu esti mai bine ai o problema mare. Ce te tine in spate? NU fii sclavul parerii celor din jur. Pentru ca esti legat emotional de oameni, mai ales in cuplu tinzi sa faci compromisuri.
Nu lasa lucrurile importante la mila celor neimportante.
Si eu fac compromisuri. Stau la masa pana termina toti de mancat. Dar cand am de lucrat adio.
Eu nu imi irosesc viata pentru nimeni!
Ii spun prietenei mele in fiecare zi sa faca sport si sa lupte pentru independenta ei. In acelasi timp ma uit la defectele mele ( si ea ma ajuta sa mi le vad) ma uit zilnic in oglinda si ma intreb care e urmatorul lucru pe care vreau sa il imbunatatesc la mine.
Ea a trait intr-o familie cu valori. M-a invata si pe mine si ii multumesc pentru asta. Sa ma gandesc si la altcineva.
Eu am crescut ca un salbatic. Nimeni nu m-a intrebat vreodata daca am nevoie de ceva de la 7 ani incolo.
Written by Mihaela Gheorghe on February 21st, 2010
“Ce vrei”. Atat de important. Atat de in centrul tuturor lucrurilor pe care le facem, desi nu ne dam seama…
Azi am fost la un botez.Frumusetea asta de fetita – o minune, cum zice mama ei -, a avut alturi de ea o mana de oameni, cam necunoscuti pentru ea, pe nasi, pe mama si pe bunica ei.
Tatal ei nu stie cum arata decat in poze… Nu, nu e inchis, nici prea indepartat. Asa a fost sa fie. Copilul a fost “un accident”…
Cum e sa cresti ca “un accident”… doar copiii care cresc asa stiu.
Mama a hotarat ca acest copil e minunea vietii ei. Si ca isi lasa viata sa se schimbe, cu tot ce implica asta, pentru ca isi doreste copilul.
Tatal, copil nedorit si el, nu a putut inca sa digere “accidentul”… Poate o va face…poate nu.
Ce vrem si de ce vrem…
Cel mai greu de stiut, cand inca nu stim de ce vrem, ceea ce vrem…
Langa mine,intre cei “putini da’ buni” adunati sa sarbatorim botezul, o tanara de 26 de ani. Zice ca stie ce vrea. Vrea sa nu mai munceasca atat. Nu ii place nebunia asta, stresul, presiunea…
“Dar daca ai face ceea ce-ti place, cum ar fi?” intreb eu.
“Nu stiu. Nu imi dau seama ce-mi place.”
“Dar de ce faci ceea ce faci?”
“Pentru bani. Imi place sa am bani, sa ma simt in siguranta.”
“Si ceea ce ai merita pretul platit?”
“Nu. De aia imi vine uneori sa plec din orasul asta, sa nu mai stiu de el.”
“Si? Ce solutie vezi?”
“Acum, niciuna. Desi…”
“Desi ce?”
“Desi mi-am facut temele, am un job in care sunt buna, sun tare pe felia mea.”
“Aha. Si atunci…?”
“Nu asta e ce vreau. As vrea sa ma ajute altcineva. Sa am ce-mi trebuie fara toata nebunia asta.”
“Cum?” intreb iar, pisaloaga de mine…
“Nu stiu. Poate sa ma marit… Cu un tip cu bani.”
Of! Cad iar in farfuria mea, desi crezusem ca o sa ajung acolo, sus, la un “ce vreau” curat…
Nu ca ar fi intr-un fel sau altul ce vrea ea. Dar… Oare ea se asculta? Oare stie ce vrea? (“Sunt buna pe felia mea… dar”… )
Si mai ales de ce? De ce vrea ceea ce vrea?
Amandoua, femei. Amandoua tinere, frumoase.
Prima, proaspata mamica, o femeie de afaceri a carei viata s-a dat peste cap… Nu mai are cum sa-si vada, cel putin cateva luni, de ceea ce facea. Practic, creste copilul cu ajutorul contributiei de la stat. Singura.
Cealalta isi vede viitorul incert, legand o oarecare siguranta de altcineva, desi puterea ei, capacitatea ei profesionala si-o stie ca fiind destul de buna…
Nu imi permit sa judec. Nimeni nu poate judeca daca nu e fix in pielea cuiva, traind toata viata acelei persoane, pas cu pas, si simtind la fel.Ceea ce nu se poate,nu-i asa?
Ce vreau sa spun e doar asta:
- E foarte important sa fim cinstiti cu noi insine si sa ne intrebam ce vrem. Ce vrem noi, nu ce vor altii pentru noi. Si sa raspundem cinstit.
- E si mai important sa stim de ce vrem ceea ce vrem. Acolo e cheia. Daca vrem fiindca altii au si noi nu avem, fiindca altii au facut si au dres,s-ar putea sa ne fie bine, sa ne stimuleze, dar dincolo de un anumit prag s-ar putea sa dam in depresie, fiindca nu putem avea tot ce au altii, nu putem fi exact ca altii…Ori putem avea sau fi, dar vine ceva si face sa dispara (inundatie, concediere, criza, divort etc).
Daca descoperim ce sta in noi si ne bazam pe noi insine cat mai mult, s-ar putea sa ne fie mai usor sa obtinem ce ne dorim, decat se depindem exclusiv de altcineva ca sa fim impliniti. Asta nu inseamna sa fim ca niste lupi singuratici, dar e necesar sa stim unde e ajutor si unde e dependenta…
De ce vrem e cheia, cum spuneam. Acolo, in sistemul nostru de valori sta motorul, ceea ce “ne mana in lupta” sau dimpotriva, ne incetineste ori ne opreste chiar.
Si astea spun mult despre noi. Cum nu judecam pe nimeni, nu voi comenta acum sistemele de valori. Fiecare are dreptul la fericire, doar… fara a atinge fericirea altuia. Si aici deja intram in alte povesti…
Dar ma intorc la sistemul de valori. El se schimba, cu timpul. Mamica de azi, cea care si-a botezat fetita, n-ar fi ales sa fie mama singura acum zece ani. Bataioasa femeie de afaceri nu ar fi admis decat foarte greu un element “necontrolabil” in viata ei… Dar acum, la o alta varsta,dupa o anumita experinta de viata, vede altfel lucrurile. Si a ales sa-si implineasca dorinta de a avea un copil, fara a mai tine cont de miile de elemente “necontrolabile” care vor veni, in ani, odata cu cresterea fetitei.
De aceea
- E important sa luam in calcul propria noastra schimbare. Cu aceeasi sinceritate, buna credinta si bunavointa fata de noi insine, sa ne intrebam mereu ce vrem si de ce.
In felul acesta nu vom pierde trenurile importante din viata noastra. Nu vom rata ocaziile care ne fac sa fim impliniti, doar pentru ca am pastrat un fel de a vedea care ne limiteaza. Si daca vom avea intelegere fata de noi inisine, luand schimbarea noastra ca pe ceva firesc, vom evita luptele launtrice. Iar momentele de rascruce, numite si “crize existentiale” vor fi cele in care vom face mai usor saltul spre ce ne construieste, nu caderea in neputinta.
Despre “de ce vrem ceea ce vrem” povestim “data viitoare”.
Pana atunci, va invit sa priviti cu onestitate in voi insiva ca sa vedeti ce vreti si de ce…
A inceput sesiunea de examene la masterul de psihologie unde sunt inscrisa. Si am decis sa nu ma duc, sa renunt, fiindca imi pierd timpul, imi rapeste energie pretioasa pe care o pot investi in munca mea de care sunt pasionata. Mai bine renunt acum decat sa ajung frustrata si superficiala, joaca de-a face cat mai multe si de a fi bun in toate e un mit.
Diversificare, noutate, acceleratie, multisarcini, nepermanenta, mizeaza pe o singura carte daca vrei sa ajungi departe, cel putin unde visezi…
Nu stiu cum am ajuns sa ma inscriu la master, ba stiu, imi aduc aminte, hai sa-ti povestesc: a venit Pera la mine si mi-a zis ne inscriem la master, te inscrii? Si eu, fara sa ma gandesc, entuziasta de felul meu, m-am inscris. Raspuns automat sau raspuns controlat? Bineinteles ca, raspuns automat. Noi lucram impreuna, iesim impreuna, gandim impreuna si normal ca am zis da unei oferte venite din partea lui fara prea multa cugetare.
Asta se intampla si-n viata ta, in cercul tau social, sau cand o autoritate zice ceva genial, tu zici, da, cata dreptate are, fara sa judeci daca genialitatea lui are de-a face cu autenticitatea ta. Eu am ajuns departe, ca sa evidentiez importanta detinerii tuturor informatiilor inainte de a lua o decizie importanta. In cazul meu, nu se discuta de asa ceva, Pera e mana mea dreapta, ne miscam impreuna, construim impreuna, dar si asa trebuia sa fiu mai atenta cu nevoia si dorinta mea, si sa controlez raspunsul. De ce am zis da cand de fapt stiam ca masterul nu are ce sa-mi ofere? Ca sa ajung acum sa zic nu, dupa ce am pierdut timp pe la cursuri? Bine ca n-am asteptat 2 ani ca sa ma luminez ca pierd vremea. Si asa se intampla si-n viata ta, zi-mi ca nu-i asa si eu ma imbat de fericire!!!
Dar asa-i ….din pacate. Mama, tata, scoala, parintele, autoritatea vorbeste si multimea asculta, doar graieste un om trecut prin viata. Si ce daca? Tu nu-ntelegi ca e trecut prin viata lui, in timpul lui si ritmul lui? Nicio viata nu seamana cu o alta viata, fiecare are drumul lui de parcurs, de ce am urma intocmai sfaturile lui? Si de ce n-as asculta vocea interioara? Inchide televizorul, radioul, galagia exterioara si centreaza-te pe dialogul launtric, ce zice? Care-i dorinta ta, comoara ta ascunsa?
Esti pe pilot automat! Am un citat preferat care descrie excelent acest handicap:
“Oamenii sunt ca niste ceasuri, odata intoarse, nu stiu de ce merg.”
Bagajul automatismelor noastre vine in urma sirului de stereotipurilor comportamentale, pe care le-am dobandit de-a lungul timpului, ca de exemplu: de ce mananci la ora 14, fiindca ti-e foame, asa-i? Da, normal ca ti-e foame daca de 25 de ani te asezi la masa la ora 14… De ce te ridici din pat dimineata ca sa te speli pe ochi? Fiindca asta ai facut toata viata. De ce nu meditezi cand te trezesti? De ce nu alergi o ora cand te trezesti?? Fiindca nu e natural, invatat de mintea si corpul tau. Respingi tot ce te scoate afara din zona de confort.
Cum se face ca te chinui de 2 ani sa dai 5 kg jos?
Cum se face ca inca nu te-ai lasat de fumat, si-ti propui de vreo 3 ani?
Iar la sala nu ajungi decat de doua ori pe luna?
Iti doresti sa atingi succesul, sa castigi multi bani, sa ai multe gagici, sa fii faimos si tu nu reusesti sa slabesti 5 kg, sa te lasi de fumat si sa faci sala in fiecare zi??
Cat de departe poti sa ajungi in conditiile de fata? Nu pe prima pagina a revistelor de specialitate, de prestigiu.
Inainte de a vinde produsul trebuie sa te vinzi pe tine.
Puterea exemplului – atragi, cuceresti, esti un model pentru restul?
Daca nu esti, devino! Nu mai pierde timpul. Viteza de implementare e secretul oamenilor de succes, ai o idee? Aplic-o acum!! Nu maine! Maine poate ti-o ia altul inainte, si maine e cel mai periculos cuvant. Azi traiesc, azi implementez, azi cuceresc!
Primesti ceea ce investesti!
Cat timp petreci muncind la visul tau pe zi? O ora, doua, opt? Sper sa atingi opt ore ca sa pot sa citesc in Forbes de tine.
Dupa ce ti-ai incheiat munca la creatie, la vis poti sa te relaxezi, poti sa savurezi viata, si-ti ordon s-o faci, detaseaza-te de tot si implica-te total in actul relaxarii, al distractiei, daca vrei sa ai viata lunga si senina.
Concentreaza-te pe talentul tau!
Descopera-ti vocatia si dezvolta-ti potentialul!
Dezvoltarea persoanei este o chestiune de prestigiu magic, care vrajeste pe oricine. Si eu stiu despre tine ca vrei sa ajungi in frunte, sa cuceresti lumea.
Am parcurs un drum lung pana aici. Am renuntat la foarte multe. Am rupt multe legaturi. Am daramat multe bariere. Am intors spatele trecutului. Am invatat. Am testat. Am gresit. Am plans. Am transpirat. Am luptat. Nimic altceva nu-i mai important pentru mine. Cred in mine si-n vocatia mea. Merg inainte!
Tu??
Esti pe drumul tau, omule?
Ratacesti pe alte drumuri??
Atentie la principiul validarii publice, care suna cam asa: Cu cat este mai mare numarul acelora care considera corecta o idee, cu atat mai mult va fi ea perceputa ca fiind corecta de catre individ.
Esti influentat de comportamentul aceluia cu care te asemeni, daca prietenul tau iti zice ca se lasa de scoala, ca-si pierde vremea, poate te lasi si tu, fiindca sunteti cei mai buni prieteni, fiindca va imbracati la fel, fiindca aveti aceeasi masina, si ganditi la fel. Si asta-i unul dintre exemplele “bune”, sa nu subliniem, alcoolul, drogurile si alte “obieciuri sanatoase”.
Atentie, siguranta ce ti-o ofera apartenenta la grup poate fi si-un factor de plafonare, de confort, asigura-te ca nu stai pe loc, si mai presus de toate, asigura-te ca ei sunt ca tine, ca priviti in aceeasi directie.
Cateva indemnuri ce le-am descoperit traind:
Sa fii sigur pe tine si pe ce vrei in viata.
Sa ai ideile clare, sa fii determinat, motivat intern, pasionat, fanatic, in sensul bun, daca exista un astfel de sens… Si eu cred ca da.
Fiindca, incertitudinea, lipsa increderii in sine, ambiguitatea, situatiile neclare aduc in viata ta probleme si haos. Esti predispus sa spui da, sa crezi ca, ce fac ceilalti e bun si ajungi sa te angajezi in calatorii periculoase, care au ca destinatie, esecul, suferinta.
Cum ti-am zis mai devreme, mi-am reconsiderat nevoile si am decis sa o iau pe alt drum, si vorba aceea, mai bine mai tarziu, decat niciodata.
Niciodata nu e prea tarziu ca sa traiesti cu adevarat, sa faci ce-ti place, sa o iei pe alt drum, sa rupi pagina, sa o iei de la capat.
Nu mai pot!
Nu am destula energie!
Imi lipseste puterea s-o iau de la capat!
Treaba ta, e viata ta, alegerile tale iti aduc succesul sau esecul ca rasplata.
Vrei sa avansezi, sa progresezi, sa-ti regasesti siguranta si încrederea în fortele proprii, sa initiezi si sa începi proiecte noi, sa lupti si sa crezi ca visele tale vor deveni realitate?
Daca ai raspuns afirmativ la doua cuvinte dintre cele enumerate mai sus, ai parcurs deja mai multe de jumate din drumul spre succes. Constientizarea e primul pas în rezolvarea oricarei probleme. Pasul urmator fiind ACTIUNEA. Asa ca, începe acest an cu o schimbare în viata ta, motiveaza-te si actioneaza.
Traim într-o continua schimbare, într-o lume în care doar cei puternici, doar cei mai buni supravietuiesc. Astazi nu e suficient sa termini o facultate, sau sa ai cele mai bune rezultate scolare, e necesar sa fii bun macar într-un singur domeniu, sa excelezi în acesta, sa ai încredere în fortele tale la fel ca în aerul pe care-l respiri.
Vine un moment în care nu o sa mai fie nevoie de tehnici, de carti, de seminare, de planuri, în schimb va aparea nevoia de a aborda problema. Pur si simplu trebuie sa actionezi si sa treci la treaba. Foloseste-ti mintea si trupul pentru a face schimbarile acum, astazi!
Si pentru ca acest lucru sa se întâmple e nevoie sa-ti formezi o personalitate puternica, cu o stima si încredere în tine crescute, cu speranta si curajul ca munca ta va fi rasplatita.
Si daca îti doresti cu adevarat aceasta schimbare, nu te încurca cu bagaje inutile cum ar fi îndoiala, alunga-ti gândurile negative si nu te împiedica în «daca » si « dar ».
Doreste-ti cu adevarat ceea ce-ti doresti, crezi în puterea ta, mobilizeaza-ti toata energia si concentreaza-ti întreaga minte în acest scop.
Simplul fapt ca îti pui întrebarea : « Cum sa actionez ? » îti diminueaza vointa si îti permite sa traiesti viitorul într-o maniera modificata, sa proiectezi dorinta actuala într-un viitor posibil si realizabil.
Începe prin a-ti alege scopuri pe termen scurt.
- Fixeaza-ti prioritati potrivit unui program cum ar fi de exemplu : luni, între orele…am o anumita activitate, apoi între alte ore, alta ocupatie care e prioritara pentru a-mi atinge scopul, si tot asa în fiecare zi macar o ora munceste pentru ceea ce-ti doresti.
- Ordoneaza-ti obiectivele în functie de posibilitatile si nevoile tale. Creeaza-ti anumite ritualuri care sa te ajute sa fii atent la ziua respectiva. Aceste ritualuri te vor ajuta sa faci ceva mereu si sa fii atent la ceea ce faci. De exemplu: dimineata 15 minute sport, o cugetare în liniste în fata unei bauturi calde, sau tinerea unui jurnal, duminica luam prânzul în familie…etc.
Continua apoi cu obiective pe termen mai lung. Iar acum, daca ti-ai fixat un scop ambitios, fragmenteaza-l în mini-obiective, astfel vei evita sa te simti coplesit sau strivit de importanta sarcinii si sa abandonezi totul.
Tine minte ca, o maioneza se taie daca amesteci de la început galbenusul de ou cu tot uleiul, în schimb, daca torni tot uleiul treptat, ai toate sansele sa reusesti.
Si asta pentru ca e mai usor sa rezolvi o problema pe etape, începând de la ce e mai simplu pentru a ajunge la ce e mai complex. Fiecare realizare actioneaza ca un imbold pentru a merge mai departe si a ajunge la rezultatul final.
Trebuie sa devii afirmativ si vei face cel mai important pas înainte spre schimbare si încredere.
Fii precis în tot ceea ce faci. Adica concentreaza-te asupra unui singur lucru la un anumit moment si acorda-i întreaga atentie. Daca te-ai pus sa citesti, pai citeste nu sta cu nasul în televizor si cu urechea la telefon. Lasa deoparte toate lucrurile care te framânta sau te îngrijoreaza.
Sunt multi care tânjesc, în timp ce se afla la serviciu, dupa timpul liber petrecut acasa, si când sunt acasa, si se “relaxeaza” îsi fac griji în legatura cu problemele profesionale. Opreste-te! Priveste în jurul tau, observa ce vreme e afara, relaxeaza-te doua minute si actioneaza pentru ceea ce ti-ai propus.
Astazi e ziua potrivita!
Acum e momentul sa începi! Nu e moment mai bun în care sa te apuci sa te ocupi de schimbarile importante pe care vrei sa le faci în viata ta.
Începe de astazi si nu astepta recompense imediate. Nu te astepta sa vezi rezultatele imediat. Educa-ti inteligenta emotionala, asteapta, pentru ca mai curând decât te astepti o sa culegi roadele.
Concentreaza-te pe actiunile de astazi. Ce faci astazi? Ce încerci sa fii astazi? Raspunde pe o foaie de hârtie la aceste întrebari.
John Lennon spunea ca viata e ceea ce ti se întâmpla în timp ce esti ocupat sa faci alte planuri.
Nu lasa ani din viata ta sa treaca fara sa te bucuri din plin de fiecare clipa.
Ai observat ritmul in care se schimba lumea? Poate ca te-ai asezat confortabil intr-un fotoliu nemiscat , ai deschis ochii si ai ramas stupefiat de cate modificari au loc in jurul tau.
Circumstante, obiecte, stari, sentimente toate trec printr-un proces continuu de schimbare.Timpul nici el nu sta in loc, oricat ai incerca, el reprezinta cel mai mare activ de pe Terra si nu e deloc iertator, calatoreste fara sa tina cont de dorinta noastra.
Mi-e teama de toate aceste schimbari, toate ma duc pe un drum nou, necunoscut. De ce lucrurile nu pot sa ramana asa cum le stiu eu, de ce nu pot sa raman vesnic in aceasta stare de confort in care pot controla absolut tot ce se intampla?
Cat de usor e sa ne schimbam vesmintele, sa le incercam inainte de a alege si cat de greu ne vine cand e vorba sa judecam viata noastra? Paradoxal nu? Ai putea crede ca acordam mai mare importanta aparentelor decat adevarului din viata noastra?
Cand a fost ultima oara cand te-ai dezbracat de comportamentul care nu-ti sta bine si cu care nu te simti confortabil asa cum faci cu o haina sau o pereche de pantofi? Cand a fost ultima oara cand ai renuntat la obiceiurile care iti aduc in viata ta ceea ce nu iti doresti?
Viata ta profesionala te strange, nu e ceea ce iti place, nu iti ofera starea de confort pe care o cauti.
Viata ta sentimentala imbraca aceeasi haina nepotrivita, lupta asidua de a face lucrurile sa mearga mai bine. Credeam ca ai trecut de perioada in care credeai in basme. Inca mai crezi ca dragostea ta cea mare il va transforma pe iubitul tau in print si veti trai fericiti pana la adanci batraneti?
Viata ta personala a fost ascunsa de mult timp intr-un cufar. De cand nu ai mai facut ce iti face placere? Te-ai ancorat in alte domenii ale vietii, te-ai ancorat in a avea grija de toti ceilalti si ai uitat de tine. Nici macar nu mai stii cine esti, ce iti place, ce iti aduce un zambet pe buze.
Lumea s-a schimbat si tu ai ramas acelasi sau aceeasi. Oare ce e in capul tau? Crezi ca daca stai pe loc vei avea vreodata o viata de calitate asa cum sigur visezi?
Trezeste-te! Ultima veste pe care am auzit-o este ca incepand cu anul acesta informatia se va schimba la fiecare 5 minute? Crezi ca esti capabil sa ti pasul?
Daca stai si pierzi vremea, daca dormi 20 ore din 24, sau plictiseala face parte din masa ta zilnica, esti mort. E secolul vitezei, ai uitat cumva? Poti sa invoci divinitatea, soarta, norocul pentru ceea nu functioneaza in viata ta, pe mine nu ma pacalesti. Educatia este singura care te salveaza in toate situatiile.
Am fost si eu ca tine, asa ca stiu cum creierul tau incearca acum sa gaseasca tot felul de motive pentru ce nu a dus la capat sau nu merge in viata ta. Oare de ce ti-e frica? Ti-e frica sa schimbi o viata proasta intr-una mai buna? Asta e chiar culmea.
An dupa an, continui sa traiesti la voia intamplarii. Vrei sa-ti demonstrez? Raspunde-mi te rog la cateva intrebari:
Care sunt obiectivele tale pe anul acesta?
Ce greseli ai facut pana acum si ce solutie ai gasit astfel incat sa nu se mai repete?
Ce ai facut pentru dezvoltarea ta personala in ultimul timp?
Ce lucruri rele ai facut?
Ce nu ai dus la bun sfarsit?
Sau hai sa-ti pun unele mai simple, la astea sigur vei sti raspunsul.
Cate ore ai petrecut pe messenger, la televizor, sau pur si simplu pierzand vremea?
De cate ori ai spus ‘’De maine….am grija corpul meu, merg la sala, fac miscare , alerg’’
‘’De maine….invat cate ceva in fiecare zi’’
‘’De maine ….n-o sa mai pierd vremea’’
‘’De maine ….
‘’De maine…..
De cate ori te-ai tinut de cuvant?
Bun. Ceea ce vreau sa-ti spun este ca meriti tot ceea ce ai in viata ta in acest moment. Ai sa te intrebi, poate ce anume te opreste sa obtii ceea ce iti doresti in viata, si cum se poate ca tu sa fi scenaristul tuturor lucrurilor negative care ti se intampla astazi?
In mintea ta s-au instalat anumite credinte si ancore care pastreaza aceasta teama de schimbare.
Citeste mai departe sa vezi in care te regasesti:
‘’Daca schimb ceva, o sa ma intalnesc cu situatii noi , pentru care nu sunt pregatit si care ma vor face sa ma simt inconfortabil, anxios si inadaptat’’
‘’Teama de schimbare imi protejeaza dreptul meu de individ’’.
‘’ Schimbarea e mereu inconfortabila’’.
‘’ Schimbarea inseamna ca sunt pasiv’’.
‘’Necunoscutul este insotit de nesiguranta si unde ma aflu acum e sigur si comfortabil’’.
‘’Schimbarea presupune efort si este inerent dureroasa’’.
Si asa mai departe.
Cum stau lucrurile?
Cand se afla fata in fata cu schimbarea, oamenii se simt nesiguri, pierduti si coplesiti.
Totusi? NU esti de acord cu mine ca viata fara orice forma de schimbare ar fi nu numai monotona, dar chiar de neconceput?
Pana la urma, un aspect important al motivului pentru care ne place sa traim este entuziasmul si anticiparea surprizei in viata noastra.
An un gand pentru tine.
Ce iti spui dupa ce ai avut o zi cu adevarat proasta?
Daca esti ca si majoritatea oamenilor probabil te vei bucura ca a luat sfarsit in timp ce mergi la culcare.
Poate iti spui: Ah, cat ma bucur ca s-a termina ziua asta, ma inteb ce imi rezeva ziua de maine. Te astepti la o schimbare.
Ai inteles ideea, fiecare zi aduce sub o forma sau alta schimbarea in viata ta. In fond toate aceste schimbari sunt cruciale. Ele creaza noi oportunitati si lasa loc de ajustari.
Atunci de ce ti-e frica de schimbari daca de fapt acestea te ajuta?
Psihologia dezbate un numar mare de motive de unde provine aceasta teama dar n-o sa te plictisesc sa-ti vorbesc despre acestea.
Ce am sa fac totusi este sa iti ofer cativa pasi de actiune pe care i-am descoperit si care chiar functioneaza pentru a indeparta aceasta teama de schimbare si a te bucura de libertate si siguranta interioara.
1.Oamenii care sunt preocupati de evolutia persoanala, nu se tem niciodata de schimbare.
Pentru ei schimbarea reprezinta doar un mod de a-si trai viata intens si complet. Nu conteaza ca esti director sau secretara, e esential sa stii ca e foarte important sa ramai cu mintea deschisa si sa fii alert spiritual. Pentru nimic in lume nu ramai acelasi .
2. Nu poti sa-ti doresti ca schimbarile sa dispara.
Viata ta poate deveni atat de antrenanta si plina de entuziasm cand vei inlatura aceasta teama. Imprieteneste-te cu teama ta, accept-o.
Cand o noua schimbare apare in viata ta, e suficient sa-ti spui: De ce anume mi-e teama si sa privesti inspre aceasta teama. Poate te ajuta chiar sa o scrii, undeva, intr-un jurnal. Scrisul are un efect miraculos. Simti ca ii incredintezi aceasta teama altcuiva, ca te confesezi cuiva, chiar daca e doar o bucata de hartie. O data ce te confrunti cu teama ta iti vei da seama cum incet incet isi pierde puterea asupra ta. Sclavia s-a terminat. Acum poti sa ai ca mana dreapta, teama ta.
3. Intra in rolul Avocatului diavolului
Unul din motive pentru teama noastra de schimbare este adesea sentimentul de inadecvare. Simtim ca nu suntem capabili sa facem fata noilor situatii. In acest caz vizualizeaza cel mai rau scenariu. Aseaza-te confortabil si permite mintii tale sa retraiasca diferitele stadii ale lucrurilor de care ti-e teama , cel putin de doua ori. A treia oara vizualizeaza cum teama se risipeste ca fumul. Priveste cu ochii mintii cum te simti invincibil si plin de pace. Simte bucura ca tu poti controla teama ta si triumful ca teama este doar o umbra.
Reclama-ti puterea interioara!
Stiu cat de frustrant poate fi cand vrei sa evoluezi si esti tinut in loc de teama. O data ce simti ca ai inlaturat aceasta teama si te simti invincibil, esti capabil de lucruri marete. Simti ca e momentul sa actionezi si sa schimbi directia lucrurilor in bine.
Pentru aceasta intreaba-te: Ce ar trebui sa fac, ce actiuni simple e nevoie sa intreprind pentru a schimba directia lucrurilor asa cum imi doresc?
Asteapta raspunsul si actioneaza fara sa eziti. Daca iti vin mai multe idei , aplica-le pe cele care ti se pare mai usoare la inceput, dupa care poti continua cu celelalte.
Pentru a fi sigur ca acum te-ai imbarcat pe un drum sigur , depasindu-ti teama de schimbare am pentru tine urmatoarele sugestii. Nu uita ca actiunea face diferenta.
Din cand in cand, analizeaza-ti sentimentele inconfortabile care apar o data cu schimbarile. Recunoaste aceste sentimente, accepta-le.
Observa cum reactionezi: Imediat te inchizi in tine si te ascunzi cand experimentezi aceste sentimente? Sau incerci sa fi creativa imbratisandu-le si acceptandu-le?
Razi mult! Fi bucuroasa si impartaseste cu ceilalti. O inima plina de bucurie si incredere nu lasa loc temerilor!
Ia-ti timp si integreaza acesti pasi in viata ta. Nu va trece mult timp pana cand te vei simti din ce in ce mai entuziast in legatura nu noile posibilitati.
‘’Schimbarea reprezinta esenta vietii. Fi gata sa sacrifici cine esti astazi pentru ceea ce ai putea deveni’’.
Te las cu o intrebare: In ce aspect al vietii tale ai simtit aceasta teama de schimbare? Daca ai inlatura aceasta teama cum crezi ca ar arata viata ta?
Pe plan personal?
Profesional?
Sentimental?
Written by Mihaela Gheorghe on November 22nd, 2009
Intr-un trib de indieni Cherokee bunicul il invata pe nepot: ” Stii, intotdeauna in viata va fi o batalie intre Lupul Negru si Lupul Alb. Lupul Negru reprezinta ura, lacomia, patima, razbunarea, supararea, mania, invidia, rautatea…. In schimb Lupul Alb semnifica armonia, linistea interioara, iubirea, compasiunea, iertarea, dorinta de a-i ajuta pe ceilalti…”
Nepotul , urmarind atent explicatiile bunicului, face ochii mari si…abia auzindu-si glasul indrazneste sa il intrebe: “Si…bunicule, cine va invinge?”.
Bunicul, privindu-l adanc in ochi, ii raspunde: “Cel pe care il vei hrani mai mult”.
Cel pe care il vei hrani mai mult…
In drumul nostru prin viata hranim nu doar acesti lupi. Tot ce tinem in cadrul atentiei noastre este hranit cu energia noastra. Cum spune un principiu taoist “Acolo unde-ti este atentia, acolo iti este energia.”
Conform acestui principiu, ceea ce mentinem in atentia noastra creste, ceea ce nu, scade.
Acest principiu sta la baza multor tehnici de baza din dezvoltarea personala .
“Pastreaza visul”, mentine viziunea clara”, “tine-ti in atentie obiectivul” inseamna de fapt sa mentii in “catarea” atentiei tale o anumita tinta, hranind practic cu energia, cu seva ta, realizarea acelui tel, atingerea acelei tinte.
Pe acelasi principiu functioneaza insa nu doar ce alegem noi in mod constient ca scop, ci tot ce privim, tot ce tinem in atentie. “Ceea ce privesti, aceea hranesti…”
Unii poate ati auzit de legea atractiei. Da, e cam ca acolo, doar ca vechii intelepti taoisti spuneau ca noi hranim cu energie acea parte a realitatii pe care o privim. Desigur, universul concura la realizarea acelui tel, dar noi ne “hranim” practic si ingerii si demonii.
Dar sa vin mai aproape de “concret”:
Conform acestui principiu, ajungem sa dezvoltam in viata acele lucruri/fenomene/evenimente pe care le pastram in atentie. Facem un fel de alegere asemanatoare selectarii programelor tv si ne cheltuim timpul si energia pentru ceea ce am selectat.
Unii vad partea intunecata, altii partea stralucitoare a unei situatii, in functie de modul in care s-au obisnuit sa vada. Unii vad avantaje, altii dezavantaje, in aceeasi situatie.
Mi-amintesc o alta povestioara zen:
“Un fermier avea un cal, dar intr-o zi, acesta a fugit, astfel incat fermierul si fiul lui au inceput sa se inhame la plug.Vecinii le-au zis: ”O, ce ghinion ca v-a fugit calul!” Fermierul a raspuns simplu: ”Ghinion, noroc, cine stie?”
In saptamana urmatoare, calul s-a intors la ferma, aducand o herghelie de cai salbatici cu el. ”Ce noroc!”au exclamat vecinii, dar fermierul a raspuns: ”Noroc,ghinion – cine stie?” Apoi fiul fermierului a fost aruncat de unul dintre caii salbatici, in timp ce incerca sa-l calareasca si si-a rupt piciorul. ”Ah , ce ghinion groaznic”, i-au compatimit vecinii. Din nou, fermierul a raspuns: ”Ghinion, noroc, cine stie?”
Cateva saptamani mai tarziu, regele i-a recrutat pe toti tinerii in armata lui, ca sa-i pregateasca pentru batalie. Fiul cu piciorul rupt a fost lasat acasa. ”Ce noroc ca fiul tau nu a fost fortat sa se duca la razboi!”, au exclamat vecinii. Iar fermierul a spus: ”Noroc, ghinion – cine stie?”
De cele mai multe ori o situatie se clarifica si apare ca fiind “buna” sau “rea” dupa ce se petrece, in functie de multe elemente si alte situatii care apar in context. Si totusi, noi suntem cei care fixam dinainte acel semn de plus sau minus, acea valoare constructiva sau distructiva feliilor de viata pe care le parcurgem, ca si situatii/evenimente. Si in acest fel, fara stim, determinam evolutia acelor evenimente si situatii.
Mai mult, ceea ce pastram in atentie, se dezvolta. Noi alegem ce lup sa hranim. Noi alegem carei parti din realitate ne dedicam viata. Putem fi de partea “constructiva”, alegand sa ne hranim cu frumos, sa ne descoperim calitatile si sa ni le dezvoltam, prin ceea ce gandim, vorbim, actionam si simtim, ori putem sa ne slabim, sa ne sabotam pe noi insine – de cele mai multe ori fara stiinta – pe aceleasi cai. Ceea ce privim, aceea hranim…
Ma gandesc iar la colega mea de birou, o doamna tare draguta de felul sau si destul de saritoare, dar care de cum incepe ziua si pana se termina se plange de tot: calculatorul merge greu, iar nu avem apa in rezerva de la “Fantana”, nu a venit autobuzul, ce mizerie e pe strazi intotdeauna, niciun coleg nu coopereaza, nimeni nu mai stie nimic etc. Nu e doar un mod de gandire negativ, e un mod de a hrani o realitate. Calculatorul merge greu tot timpul, nu e nimic nou in asta. Nu mai are memorie libera suficienta. Nu e oare mai simplu sa ceri asistenta colegilor de la informatica? Aaaa, asta ar fi deja o actiune constructiva, nu? Ei, nu trebuie sa fii mare expert sa afli de ce la sfarsitul zilei colega mea este obosita si are ficatul dureros. Aproape oricine stie acum ca in acea zona se depun frustrarea, mania, furia…
Ceea ce privim, aceea hranim…
Cuvintele, actiunile, emotiile, gandurile pot sa ne construiasca ori sa ne darame. Noi le alegem, daca suntem atenti. De aceea…
Regula numarul unu e sa fim atenti la ce suntem atenti. Cu alte cuvinte, la ce lup alegem sa hranim.
Exercitiile de prezenta de care am mai povestit ne ajuta sa devenim constienti. Sa ne dam seama de ce se petrece cu noi. Si sa alegem “canalul” pe care il dorim. Desigur, pe cel constructiv, sper eu.
Eliminand tot felul de noxe, ca vestile proaste, stirile de tot felul despre distrugeri, zvonurile alarmiste, barfele, dramele iluzorii de orice fel. Bineinteles ca nu devenim inumani si insensibili. Dar in loc sa ne hranim cu “cine si ce a mai distrus”, putem alege sa contribuim la solutii, la ajutorare, la constructie.
E enorm de important sa stim pe ce se scurge fiecare dram din energia noastra, fiecare secunda din viata noastra.
In incheiere va amintesc o imagine pe care o tin in fata ochilor, atunci cand imi descopar tendinte de autosabotaj:
In filmul “The Secret” – nu fac apologia sau critica acestui film, doar imi iau ce imi e de folos din el – este o scena in care omul acela cazut din avion si facut zob, dar care a trait, conectat la aparate si doar cu puterea de a clipi si a gandi – si-a fixat o imagine: aceea a picioarelor lui mergand pe holul spitalului, apoi pe dalele de la iesire apoi pe frunze, afara. A hranit imaginea asta luni de zile, timp in care a inceput sa se vindece, sa respire fara aparat, sa se hraneasca, sa se miste si apoi sa mearga, revenind la viata normala a unui om sanatos. Aceea a ales sa faca el cu timpul in care a trait, in loc sa moara. A hranit acea imagine, ceea ce a determinat un soi de reactie in lant in corp, facand posibila vindecarea. Putea sa aleaga sa se gandeasca la moarte, la nenorocire. Dar a ales viata. Si nu una in scaun de invalid, ci una de om intreg, sanatos.
Asta va indemn sa faceti si voi, sa alegeti sa traiti, nu doar sa vietuiti, folosindu-va energia vitala pentru a va hrani, a va construi, sub toate aspectele existentei voastre!
Written by Mihaela Gheorghe on November 15th, 2009
“Ma numesc Nick Vujicic, imi place sa calatoresc in jurul lumii, sa pescuiesc, sa joc golf si sa inot. Imi place sa traiesc Viata. Eu sunt fericit.”
Cand l-am auzit pe Nick spunand asta, privind chipul lui surazator, in filmuletul de pe youtube, nu mi s-a parut atat de extraordinar…
Desigur, eu nu calatoresc asa, chiar in jurul lumii, nici nu joc golf, nu pescuiesc. As putea face insa macar ultimele doua, daca mi-ar placea…
Dar cand imaginea s-a schimbat si Nick a aparut asa cum este, fara maini si fara picioare, m-am cutremurat.
IMI PLACE SA TRAIESC VIATA. SUNT FERICIT.
O spune un tanar fara maini si fara picioare…
Nicholas Vujicic, tanarul australian nascut in 1982. Are 27 de ani. Surade si e fericit.
Dupa o copilarie fara copilarie. Singuratate si traire FARA ROST, FARA SENS. Rece. Gol. Amar, cum spune el.
Un om care si-a dezvoltat puterea de a depasi limitele unui handicap urias. Care si-a facut din cadere un atu, invatand sa se ridice.
Tanarul care invata pe altii despre rostul vietii. Despre puterea de a te ridica. Despre forta ce zace in cadere, si pe care o descoperi cand incerci sa te ridici, si incerci iar, pana reusesti.
Va invit sa vedeti filmuletul acesta, in care aflam cum vede un om momentele caderii, momente care apar in viata fiecaruia:
Un film, o lectie cutremuratoare. Despre cum te ridici cand nu pare posibil.
El spune despre puterea vointei, depsre incercare:
” Daca dau gres si ma gandesc ca nu o sa ma ridic, si nu mai incerc deloc, oare o sa ma ridic? NU!
Dar daca dau gres si incerc iar si iar si iar si iar, inseamna ca asta nu e sfarsitul.
Conteaza cum o sa sfarsesti. O sa sfarsesti puternic?
Vei gasi puterea sa inchei puternic, asa!”
Si Nick, cazut cu fata in jos, gaseste cum sa se rasuceasca si se ridica.
Si spune: “Oare mai doresc? Sunt dorit? Sunt multumit?
Sunt atatea lucruri frumoase, si atatia oameni care s-au transformat… Eu cred inca in miracole.”
Si Nick joaca golf. Eu ma gandeam, privindu-l, ca habar n-am cum sa tin o crosa. Ei si? Nici el nu a stiut, dar a-nvatat…
Ma uit la Nick si imi dau seama ce daruri fantastice am: maini si picioare. Si toate conditiile pentru a trai ca un om cu maini si picioare.
Oare mai pot sa spun: “Nu pot? Nu stiu? Eu nu”…?
Incearca. Inca o data, si inca o data, si inca o data…
Daca vei crede ca vei sfarsi incercarea in picioare, puternic, asa va fi.
Cum alegi sa inchei: in renuntare sau in putere?
Priviti-l pe Nick. Asta o sa va ajute sa treceti mult mai usor prin incercari, prin simplul fapt ca inca nu ati renunat. Prin simplul fapt (atat de miraculos pentru un om ca Nick)
ca aveti maini si picioare.
Si avand, ca si Nick, vointa de a reusi, stiind ca e posibil…
Stastica ne spune ca doar 2% dintre copii sunt supradotati la nivel mondial. In Romania acest numar este mai mare fiind 4% dintre toti copiii tarii noastre. Din acest numar care oricum este foarte mic, cei mai multi dintre copiii care au abilitati inalte, se rateaza, iar cei mai multi se rateaza in scoala.
De foarte multe ori in scoli exista acel tip de elev rebel. Acesta incearca sa se exprime, sa vina cu idei noi, creative, inovative care de multe ori sunt in contradictoriu cu ceea ce spune profesorul si sunt refuzate de acesta. Aduce noi metode pentru a rezolva probleme de matematica mai eficient, mai rapid si care duc la acelasi rezultat, care sunt refuzate de profesor pe motiv ca nu sunt demonstrate riguros. Incearca sa picteze copacul diferit si ii face radacina mov si trunchiul gri si este refuzat de profesoara de desen pe motiv ca “ nu asa se face un copac”. Vine cu o parere diferita despre creatia Eminesciana care este refuzata de doamna profesoara, care vine cu parere ei proprie pe care o impune elevilor spre invatare, pentru ca asa considera dansa ca este “parerea corecta”.
Foarte des acesti copii creativi de tip rebel pot fi clasificati ca fiind niste copii supradotati. Acestia incearca sa aduca o contributie orei prin metodele lor creative, dar care sunt imediate refuzate fiind clasificate ca o aberatie.
Viata mi-a aratat in mod repetat cum scolii nu ii pasa de elevi. Profesorul vine la ora si iti preda niste chestii pe care el le-a invatat si pur si simplu vrea ca si tu sa le cunosti. Nu conteaza pentru el nevoiele tale ca un copil al acelei clase, ci conteaza pentru el daca stii sau nu acele lucruri pe care el ti le-a predat. Desigur ca nu poate fi generalizat si exista si profesori diferiti, care merita toata admiratia. Dar in general acesta este normalul. Am un exemplu, de curand cum colegul meu de banca a incercat sa isi exprime parerea la o ora de romana si a fost intrerupt in mod repetat de catre doamna profesoara care isi spunea parerea dansei. Acesta s-a enervat, si-a scos un roman si a inceput sa citeasca. Sau la o ora de engleza tot acesta a incercat sa vorbeasca despre politica din Romania si a fost intrerupt de ideile doamnei profesoare. Problema mare este ca idei bune avem, numai ca nu prea ne asculta nimeni.
Ce este de facut?
Cu siguranta nu sa schimbi profesorul. Profesorul este foarte greu de schimbat si cu atat mai greu de catre un elev. Atunci ce este de facut?
Domnul profesor Florian Colceag, expert in educatia supradotatilor de peste 20 de ani si antrenor de olimpici la matematica cu care a castigat pe 80 de medalii de aur la concursuri internationale a spus : “Statisticile din domeniu indica faptul ca un tanar devine gifted daca a ales personal si a devenit motivat la un moment dat sa se dezvolte intr-o anumita directie”
Deci solutia este sa devii motivat catre domeniul tau de interes si apoi sa te dezvolti in acea directie. Simplu de spus, dar foarte greu de facut. Sa vedem daca gasim cateva sfaturi practice pe care le putem pune in aplicare.
1) Care sunt talentele tale?
Pe scurt, la ce esti tu bun? La ce anume esti foarte bun? Pentru ce te admira altii? Pentru ce esti recunoscut de catre prietenii tai?
Sa iti identifici punctele tari te poate face de multe ori sa iti identifici acele domenii la care ai abilitati inascute si la care esti in mod natural foarte bun.
2) Ce pasiuni ai?
Care sunt hobbyurile tale? Te distrezi cel mai bine facand….? Inveti foarte usor despre…? Iti place sa citesti despre…? Ce anume poti face o zi intreaga fara sa te plictisesti?
3) Care este impactul pe care vrei sa il ai?
Ce contributie vrei sa faci pentru lumea in care traiesti? Ce anume vrei sa lasi in urma? Pentru ce vrei sa fi recunoscut atunci cand nu vei mai fi?
Domeniul tau de interes este o combinatie a celor 3. Daca ai reusit sa il identifici, felicitari. Ai parcurs drumul pe jumate. Cealalta jumatate depinde doar de tine.
Am un prieten foarte bun, are 37 ani de ani si nu va avea niciodata succes in viata lui.
Hai sa-ti spun de ce. De cand il stiu, are o relatie in care s-a complacut de atatia ani, o sotie cu care nu se intelege, o sotie cu care nu are nimic in comun si totusi nu are curaj sa iasa din aceasta relatie. E un las. S-a obisnuit in starea lui de confort, in starea lui de dependenta si desi e nemultumit sufleteste si mereu in cautare de ceva care sa-i umple golul nu face nimic pentru asta. Inteligenta, carisma, nu si le fructifica deloc. Analizeaza, de cand il stiu analizeaza, si se streseaza insa parca asteapta sa-i cada ceva din cer. Ei bine, au trecut vreo cativa ani si nu-i cade nimic din cer.
Poate steaua lui norocoasa a murit, ce zici? Sper ca observi ironia.
Stiu si eu cum e sa te afli in acea stare de amorteala. Am esuat si eu in urma cu ceva vreme, eram la fel. Analitica, critica dar nu faceam nimic sa ies din starea asta.
Viata mea era un haos total.
Viata sentimentala…
Varza, implicata intr-o relatie care nu ma satisfacea din niciun punct de vedere. Bocete, plansete, framantari crezi ca m-au ajutat cu ceva? In niciun caz.
Cine putea sa schimbe situatia ? Numai eu! Si crezi ca faceam ceva ? Nu
Si pentru ca n-am facut nimic de la inceput situatia a devenit din ce in ce mai grava.
Daca m-ar fi intrebat cineva, as fi mintit cu fruntea sus, spunand ca merge din ce in ce mai bine, ca ne iubim. Ma minteam pe mine si ii minteam pe ceilalti pentru a evita ca cineva sa ma scoata din starea mea de nefericire. Stiu suna ciudat. Dar acest obicei de a fi nefericita si a ma plange era singura metoda prin care eu ma simteam importanta. Nu eram in stare sa iau decizii, dar nici nu acceptam adevarul. Daca as fi fost sincera cu mine, m-as fi scutit de mult suferinta. Ne-am obisnuit sa ne mintim pe noi insine fara sa ne dam seama de consecinte.
Asa ca poti sa minti pe cine vrei ca ti-e bine, poti sa spui ca va fi mai bine, poti sa spui ca timpul le rezolva pe toate, daca nu admiti ca tu esti singurul care poate face ceva pentru ca situatia sa se schimbe, tot degeaba.
Bun, hai sa-ti zic mai departe povestea mea esuata. Sa nu crezi ca a fost bine intotdeuna.
Cariera
Blocaj intr-un mediu care nu-mi mai oferea satisfactie demult. Eu eram fata cea buna care nu se gandea prea mult la interesele ei, fata cea speriata de experienta unui nou inceput. Nu stiam ce vreau, nu stiam care e vocatia mea in viata, simteam ca ma astup, totul era o debandada. Am facut ceva?
Ti-ai dori! Numai mult mai tarziu, stii cand? Cand am simtit ca fiecare particica din mine moare:
Material
Spiritual
Sentimental
Profesional
Cand mi-am zis Stop, pana aici, am suferit destul si am constientizat ca eu sunt singura care isi face rau.
Daca vrei sa ajungi pana in punctul in care esti distrus, din toate punctele de vedere, treaba ta, daca iti place sa suferi, sa te minti, sa te amagesti, treaba ta.
Ce am facut eu? Am descoperit o metoda care mi-a schimbat situatia actuala.
Am schimbat tot! Mi-am antrenat gandirea pozitiva, am inceput sa elimin din viata mea toate persoanele care aveau influenta negativa asupra mea, am inceput sa citesc si sa fac lucruri care imi plac.
Pentru prima oara in viata, mi-am dat voie sa fiu Eu. Sa incepi sa te cunosti pe tine, e cea mai mare descoperire pe care o poti face. Si e atat de placut, sa poti sa spui tot ce ai de spus, sa fii constient ca ai anumite valori si ca esti unic si irepetabil, sa le spui tuturor care iti spun ca nu poti face ceva sa se duca la naiba.
Da, toti te considera un visator, tot iti spun ca nu o sa poti face ce ti-ai propus, ca ei stiu mai bine cum stau lucrurile, ca esti nebun sa vrei sa faci ce-ti place cu adevarat. Si tu ce faci? Daca esti o mamaliga, te lasi manipulat de tot ce zic cei din jurul tau fara iti dai seama ca in jurul tau sunt modele care nu au reusit in viata.
Chiar nu te pot intelege. N-ai decat sa asculti sa ajungi si tu un ratat. Daca vrei sa schimbi ceva atunci spune-ti chiar acum:
Gata cu scuzele, poti sa faci orice iti doresti daca iti doresti cu adevarat.
Ti se pare exagerat? Normal, doar ti s-au indoctrinat limite de cand esti mic, de cand ai fost la scoala si asa mai departe.
In momentul cand vei fi tu insuti, in momentul cand te vei indrepta cu ardoare in fiecare zi spre visurile tale, in momentul cand vei avea curajul sa crezi ca poti reusi, in momentul, in care nu esti o papusa manipulata de cei din jurul tau, atunci ai dreptul sa vorbesti.
Eu iti pot da 2 variante pentru viitorul tau.
Priveste-te in oglinda si recapituleaza in minte ceea ce iti spun si intreaba-te daca asa vrei sa arate viata ta.
Angajat, 8 ore pe zi, ore suplimentare, credite in banci pentru 30 ani de acum incolo, ganduri negative despre cum o sa fie ziua de maine, griji, stres, un concediu pe an si ala daca sefu’ e de acord. Urasti ceea ce faci, dar e singura modalitate prin care poti face bani, asa ca te complaci. In fiecare zi, acelasi lucru, ajungi obosit acasa, te relaxezi la televizor, acaparat de stirile care iti spun cat de rau o ducem si maine o iei de la capat. Trec anii iesi la pensie, veniturile scad, esti obisnuit cu un anumit stil de viata, neajunsuri, neajunsuri, si te uiti in urma cum te-ai chinuit toata viata, cum au trecut toate pe langa tine, cum ai uitat sa te bucuri de ceea ce iti place, a uitat sa te bucuri de pasiunile tale pentru ca ai fost intr-o goana continua dupa material. Suna bine? Atunci ramai pe scaun, continua cu lenea ta si fa acelasi lucru pe care l-ai facut pana acum. Asta inseamna pentru tine fericire, atunci esti nebun.
Hai sa-ti zic cum va arata viitorul meu:
Am propria mea afacere, calatoresc prin toata lumea, fac ceea ce imi place si culmea mai si castig bani din asta, traiesc cu pasiune in fiecare zi. Am o viata sanatoasa, o relatie frumoasa, succes in cariera si implinire in viata personala.
Pian, plantatie de lalele, crescatorie de fluturi, casa visurilor mele cu fiecare camera decorata in functie de alta tema, masina visurilor mele, sport, alba, Tm84ART, ajut oamenii sa-si indeplineasca visurile lor, constuiesc o biserica, scriu’’ best-selleruri’’.
Crezi ca n-o sa reusesc? NU-mi pasa ce zici tu! Eu stiu exact ce vreau! Detaliu cu detaliu, pentru ca am ajuns sa ma cunosc pe mine insami.
De ce o sa reusesc?
Pentru ca nu mi-e lene. Cand ma gandesc la cele doua variante de viitor nu stiu cum sa fac mai repede ceva, sa ma ridic de pe scaun sa actionez, sa actionez sa ajung acolo unde imi doresc.
De ce o sa reusesc? Pentru ca intr-adevar cred ca pot sa fac asta. Pentru ca lucrez in fiecare zi cu mine, pentru ca mi-am descoprit vocatia, pentru ca aloc timp si energie. Pentru dragoste, pentru cariera, pentru mine personal.
Cine sunt eu?
Ritualuri, time management si activitate continua. Suceesul nu vine daca stai jos. Uita-te la prietenul, vecinul, antipatia ta si o sa vezi ca nu e atat de inteligent ca tine, ca nu arata la fel de bine ca tine, ca nu are talentul tau dar reuseste in tot ceea ce si isi propune.
De ce? Pentru ca succesul nu tine de inteligenta, pentru ca succesul nu depinde de frumusete, pentru ca succesul nu inseamna doar cunostinte.
Succesul inseamna ACTIUNE!
Cu totii gasim informatii peste tot despre care sunt pasii spre succes, insa daca amanam, si spunem tot mereu ‘’De maine fac asta’’, ‘’De maine fac asta’’, e posibil sa n-o faci niciodata.
Incepe de astazi sa-ti stabilesti obiectivele.
Incepe de astazi sa te redescoperi si sa faci doar ceea ce iti place, sa faci doar ceea ce functioneaza in viata ta.
Ai o idee? Implementeaz-o astazi!
Crezi ca vei ajunge unde iti doresti si chiar vei ajunge!
Vizualizeza fiecare detaliu al visului tau si ridica-te naiba de pe scaun!
Continua tu, in functie de ce te duce mai aproape spre visul tau, stabileste-ti ritualuri zilnice.
Nu mai pierde timpul!
Renunta sa te uiti la televizor la emisiuni inutile!
Renunta sa vorbesti pe mesenger in timp ce lucrezi la ceva!
Reununta la intalnirile in care pur si simplu pierzi vremea cu persoane care au o infleunta negativa asupra ta.
Arunca din dulap lucrurile de care nu ai nevoie!
Daca nu te dezvolti mori, citeste, invata si aplica tot ceea ce inveti.
Degeaba esti inteligent, degeaba esti frumos, daca esti o mamaliga.
Oamenii de succes nu stau si pierd vremea. Iau decizii. Nu fac ceea ce nu functioneaza in viata lor si nu asteapta ca lucrurile sa se intample!
Privesc fiecare schimbare ca pe o provocare. Pentru ca au curaj si curajul este o decizie.
Si tu poti!
Daca vrei sa ramai o mamaliga toata viata, sa stai si sa vezi cum altii au tot ce-si doresc si cum poate iti iau si prietenii, inclusiv iubita in lumea lor n-ai decat. Nimeni nu vrea sa stea in jurul unui ratat. Nimeni nu vrea sa stea langa cineva care isi plange de mila. Ca vrei sau nu vrei, succesul atrage succes si esecul atrage esesc.
Vrei o viata distrusa, cu lacrimi, si framantari si stress, te asigur ca cei din jurul tau vor fugi mancand pamantul.
Vrei sa ai o relatie cu o persoana minunata, sa ai succes in afaceri, atunci ocupa-te de dezvoltarea ta personala, zambeste, indrazneste, viseaza.
Ridica-te de pe scaun Acum si vei sti ca poti mai mult! Eu sunt aici sa te ghidez, insa decizia iti apartine!
Articolele de dezvoltare personala in ultima vreme sunt din ce in ce mai frecvente.
Atatea informatii si totusi nu faci nimic.
Da, citesti, esti de acord dar nu iti ridici fundul de pe scaun sa actionezi.
Stii ce?
Aproape ca meriti ceea ai in viata ta acum si daca in fiecare zi ai parte numai de lucruri neplacute nu o sa-ti plang de mila.
Nu pot sa concep cand aud pe cineva ‘’ma plictisesc’’, sau ‘’mi-e lene’’, fac totul din inertie.
Eu chiar nu pot sa inteleg cum cineva se poate plictisi in zilele noastre cand sunt atatea de facut, cand posibilitatile sunt nelimitate.
Acum ceva timp, scuza tuturor oamenilor era ca nu au acces la informatii, ca nu stiu cum sa genereze schimbarea, ca nu stiu de unde sa inceapa.
Creierul gaseste motive pentru orice, inteligentul de el, sunt curioasa, ce scuza poti sa ai tu azi pentru a trai in mediocritate?
Te astept sa-mi spui.
Pui mediocritatea pe seama varstei?
Pui mediocritatea pe seama vremurilor grele in care traim?
Pui mediocritatea pe seama lipsei de timp? Da stiu esti asa ancorat in indatoririle zilnice, incat nu ai timp de nimic altceva si totusi ai timp sa te plictisesti, sau ai timp sa-ti plangi de mila, ai timp sa pierzi timp cu lucruri inutile.
Lasa-ma sa-ti spun un singur lucru , comoditatea sau plictiseala chiar nu te vor duce acolo unde iti doresti.
Daca te-ar intreba cineva:
Vrei sa ai banii in viata ta?
Vrei sa ai o relatie frumoasa si sanatoasa?
Vrei sa ai o viata profesionala incununata de succes?
, ai spune ‘’da’’ fara indoiala, dar ai vrea sa primesti totul by default., daca s-ar putea sa vina cineva sa bata la usa si sa zica:
Buna ziua! V-am adus un plic cu succes!
Buna ziua! V-am adus un plic cu dragoste si bucurie in relatie
Buna ziua! V-am adus niste bani!
Sa nu-mi zici ca nu te-ai ridica de pe scaun atunci.
Daca inca visezi ca asa ceva se va intmpla, daca astrele ti-au promis ca vei avea parte de asemenea noroc, ia-ti gandul! Nu se va intampla niciodata! Nu exista noroc si ghinion, tot ceea ce faci in viata faci cu mana ta, cu abilitatea de a folosi informatiile pe care le detii si mai ales cu actiune!
Stii care e diferenta intre oamenii de succes si oamenii mediocri? Cei care au succes, actioneaza in timp ce gandesc!
Astazi, nu maine!
O idee implementata astazi este mai buna de o mie de ori de care o idee mai buna implementata maine!
Oamenii mediocri elaboreaza strategii si gasesc tot felul de probleme care le stirbesc motivatia si ii fac din ce in ce mai mult sa gandeasca negativ in legatura cu proiectele lor.
Cele mai bune idei se pierd din lipsa de actiune nu datorita situatiilor neprevazute care apar pe drum si pe care noi le numim probleme.
Redefineste termenul de problema. Ce sunt pana la urma problemele? Sur prize neprevazute. Tie iti plac surprizele, asa ca ia-le asa cum vin, gaseste solutia si treci mai departe.
Decizia iti apartine, alegerile pe care le faci zi de zi sunt ale tale.
Hai sa facem un mic calcul matematic, logic cum vrei tu sa-i spui.
Gandeste-te la o situatie care te nemultumeste in prezent. Recapituleaza sirul evenimentelor care te-au adus aici in minte pana ajungi la decizia initiala.
Ea reprezinta punctual de plecare care te-a adus aici. Cum poti schimba situatia actuala?
Schimband bineinteles decizia initiala. Incearca sa reconstitui acum imaginar, sirul evenimentelor in conditile in care decizia initiala a fost schimbata. Cum ar fi fost situatia prezenta?
Cate posibilitati aveai?
O vorba inteleapta spune: Ca nimeni nu se poate intoarce in trecutul si sa o ia de la capat, insa oricand poate sa inceapa de astazi si sa aiba un alt final.
Prietene drag, sa stii ca, singurul lucru asupra caruia poti detine controlul total sunt gandurile tale. Daca nu-ti poti controla propria ratiune, fi sigur ca nu poti controla nimic altceva.
Autocontrolul este rezultatul disciplinei si al obisnuintei.
Fie iti controlezi mintea, fie te controleaza ea pe tine.
Spune-mi acum, tu cat de des folosesti cuvintele urmatoare:
Daca as avea bani………………………………….
Daca as avea timp………………………………….
Daca situatia ar fi fost alta………………………..
Daca ar fi dupa mine………………………………
Daca as avea talentul pe care-l au altii………..
Daca m-as fi nascut bogat………………………..
Daca as fi avut curajul sa………………………..
Daca m-ar ajuta cineva……………………………
Daca as fi liber…………………………………….
Daca n-as fi asa gras……………………………..
Daca mi s-ar oferi o sansa………………………
Daca n-as fi gresit………………………………..
Daca as sti cum……………………………………
Daca nu ar fi toti impotriva mea………………..
Daca as putea……………………………………..
Daca nu as fi ghinionist………………………….
Daca as avea incredere in mine……………….
Daca ceilalti m-ar asculta………………………
Trezeste-te!
Acestea sunt doar scuze, scuze si iar scuze!
Toate aceste daca-uri sunt doar scuze, care te opresc din actiune. Sunt doar supozitii. Te lasa sa-ti imaginezi ceva pentru scurt timp… apoi, gata. Oftezi, si niciodata nu pui in practica ceea ce-ti doresti tocmai pentru ca te conditionezi.
Asa ca, ofera-i mintii un scop précis, sustinut de un plan si astfel vei avea o metoda de autocontrol asupra ei.
Toti cei care nu reusesc in viata, sunt superficiali si stii de ce? Pentru ca toti se scuza foarte bine. Toti cunosc motivele pentru care au esuat si cred ca scuzele ii pot justifica si ii pot face sa se simta mai bine.
Imagineaza-ti acum o galeata. Nu conteaza dimensiunea! Alege-o tu, mica-mare, cum vrei.
Bun, acum gandeste-te ca de fiecare data cand faci o greseala si bineinteles gasesti o scuza-uneori buna si reala- alteori nu…, galeata asta se umple cu rahat.
Suna urat,… stiu!
Dar asa se intampla. Hai sa nu ne mai ascundem dupa degete si sa incepem sa fim sinceri cu noi.
Deci, sa reluam! Galeata asta se umple cu rahat de cate ori gresesti, nu-ti asumi responsabilitatea si incerci sa te justifici printr-o scuza.
Si se umple si se umple si miroase din ce in ce mai tare.
Pana cand?
Pana cand o sa spui STOP!
Pana cand o sa incetezi sa te minti singur si incepi vei avea curajul sa te vezi asa cum esti cu adevarat.
Realizeaza care-ti sunt defectele si corecteaza-le. Invata din greseli si incearca sa nu le mai repeti.
Ofera-ti sansa de a invata din greselile tale si ale celorlalti, accepta ca ai multe slabiciuni si incearca in fiecare zi sa-ti schimbi comportamentul si sa muncesti pentru realizarile tale.
Astept sa-mi spui, daca ai inceput schimbarea, si in ce stadiu se afla galeata ta ?
Spune-mi ce obiceiuri ai ca sa-ti spun cum e viata ta (II)
-continuare-
Spiritualitate
Cariera
Relatii
Bani
Sanatate
Iti vorbesc despre lucrurile repetitive pe care le faci in viata de zi cu zi si care iti pot creste eficienta personala sau te pot tine in loc.
De cate ori te-ai intrebat daca activitatile pe care le intreprinzi de atata vreme in viata de zi cu zi ajuta la dezvoltarea ta sau sunt o pierdere de vreme? Ca sa atingi performanta in orice domeniu al vietii tale ai nevoia de eficienta proprie.
Bun! Nu te las la greu am pentru tine pasi practici pe care ii poti aplica pentru a-ti dezvolta eficienta personala. Cu un mic exercititu de imaginatie si creativitate putem adapta aceste obiceiuri in toate domeniile vietii noastre .
Nu e obligatoriu bineinteles sa te dezvolti in fiecare zi, poti sa ramai unde esti, daca iti place mediocritatea si daca te multumesti cu putin, treaba ta. Daca te respecti si te iubesti stii unde vrei sa ajungi, si stii ca vrei sa ai success pe toate planurile. Meriti asta!
Sa incepem:
1.Scopurile de fiecare zi. Ai asa ceva? Ti-ai facut vreodata o lista cu ce vrei sa faci azi?
Pe plan personal,profesional, sentimental.Formuleaza scopul, decide ce vrei sa faci si apoi fa lucru repectiv! Fara sa ai un punct central précis devine mult prea usor sa cedezi unor lucruri care te distrag de la sarcina propusa.
Fie ca iti propui sa ii spui iubitului ce te deranjeaza de ceva vreme, fie ca scopul tau astazi este sa sa iti rezolvi durerea de spate care te supara de vreo 2 saptamani, nu mai amana, programeaza ce vrei sa faci si fa-o!
2. Mai intai ce-I mai rau. Pentru a nu suporta tot felul de amanari invata cum sa abordezi cea mai neplacuta sarcina propusa inca din primul moment al diminetii in loc sa-l tot programezi pentru mai tarziu. Aceasta mica victorie iti va da tonul pentru o zi productiva.
3. Perioadele de varf. Depisteaza care sunt momentele tale cele mai contructive si astfel programeaza cele mai importante saricni pentru acel moment al zilei.
4. Zonele No-Comment . Atunci cand trebuie sa te concentrezi aloca din timpul tau, in acest scop intervalele in care sa nu te intrerupa nimeni. Alege pentru perioada in care comunici cu altii, sarcini usoare si care suporta intreruperi.
5. Atunci cand te apuci de ceva identifica punctual in care vrei sa ajungi inainte de a te opri din lucru.
6. Time management. Ofera-ti un interval de timp prestabilit , de obicei 30 minute functioneaza numai bine pentru a face o gaura in timpul alocat unei sarcini. Nu-ti face griji cat de departe ajungi, acorda-ti cele 30 minute.
7. Fii matinal. Trezeste-te dis de dimineata poate chiar la ora 05:00 si apuca-te direct de treaba. Indeplineste cea mai importanta sarcina. Poti face mai multe inainte de ora 8 decat faci ceillati in restul zilei.
8.Petrece undeva intre 15-30 minute zilnic facand lucruri lejere ca pentru incalzire. Apoi acorda celui mai dificil proiect al tau cateva ore. Apoi pentru a iesi din starea de lucru, energie petrece inca 15-20 minute facand lucuri lejere.
9. Mergi mai repede. Scrie mai repede. Pleaca acasa mai devreme
10. O modalitate de a reduce stresul este sa te ocupi de spatial de lucru. Daca acesta este curat si disciplinat vei putea reduce stresul si vei fi mai eficient.
Te las sa practici. Spune-mi ce obiceiuri ai si am sa-ti spun cine esti.
Ma intriga modul in care gandesc oamenii in societatea de astazi.
Catre ce duce drumul pe care il urmezi in fiecare zi? Care e visul tau in viata? Sunt intrebari pe care le adresez oamenilor noi pe care ii cunosc. Am decis sa ma prezint in fiecare zi unei persoane noi.
Raman muta in fata fiecarui raspuns. Atatea raspunsuri ambigue, atata indoiala si continuarea incercarilor.
Pentru mine incercare reprezinta déjà esec. Nu poti sa spui ca incerci si de fapt sa nu actionezi in aceasta directie.
Si totusi in fiecare zi cunosc oameni care au legatura cu strategia de viata pe care am adoptat-o acum cativa ani de zile. Atrag in viata mea evenimente si oameni care au legatura cu visul meu si ei nici nu stiu.
Nu demult am intalnit pe cineva care a inceput sa-mi spuna o poveste despre un legionar care statea la poarta unui intelept, poate il cunosti, Dalai Lama. Continui sa traiesc in lumea mea si din ce in ce mai mult cand ies pe strada, cand imi defasor activitatile zilnice aleg sa imi pun castile si sa traiesc in lumea mea.
Realitatea exterioara este efectul realitatii mele interioare. Cu cat ma concentrez mai mult pe realitatea mea interioara cu cat evenimentele din jurul meu se modifica.
Asa statea si legionarul din povestea pe care am auzit-o nu demult si privea intr-un punct fix, fara sa-l intereseze ce se intampla in jur, in starea de meditatie, de concentrare.
Calatoria mea continua si n-am sa ma opresc pana nu gasesc echilibrul complet.In fiecare zi fac pasi catre asta.
Cea mai grea lupta este cea cu tine insuti . Te afli in ambele tabere.
M-a intrebat cineva ce m-a determinat sa urmez aceasta cale. Am stat putin sa ma gandesc insa raspunsul il stiam dinainte.
Ce anume te poate determina sa-ti schimbi viata, ce anume te poate determina sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva. Iti spun ce i-am raspuns.
M-a durut, am suferit si astfel am intors viata mea la 180 grade.
Strategiile de viata nu le inveti in copilarie, nu le inveti in scoala si ajungi dupa ani de viata sa-ti dai seama ca pana acum ai fost un mediocru.
Pana sa-ti dai seama ce te doare de fapt , ai de-a face cu problemele zilnice, cu goana dupa bani penru a-ti satisface nevoile, cu goana spre succes, cu goana dupa iubire.
Privesti la modelele din mass media, la modelele din jurul tau si cauti aceleasi lucruri pe care le cauta si ei fara a pune prea multe intrebari.
Ce nevoi ai tu?
Cine esti tu?
Ce inseamna pentru tine fericire?
Valori diferite, caractere diferite, visuri diferite si atata confort.
Intreaba-te de ce fumezi si poate raspunsul ta va fi: Din obisnuinta
Intreaba-te de ce continui intr-o relatie nesanatoasa si poate raspunsul tau va fi din obisnuinta.
Intreaba-te de ce continui sa te plangi si sa te concentrezi pe probleme in loc de solutii si poate raspunsul tau va fi din obisnuinta.
De ce continui sa experimentezi sentimente negative in fiecare zi si raspunsul tau va fi din obisnuinta.
Obiceiurile reprezinta patternuri ale mintii noastre iar obiceiurile proaste stau in calea evolutiei noastre.
Tehnologia se updateaza pe zi ce trece insa nu de la fel de multe ori oamenii reusesc sa tina pasul.
Daca nu iti schimbi obiceiurile vei continua sa consolidezi tiparele comportamnetale si mentale déjà existente.
Gandeste-te putin! Cum e viata ta? Ai ceea ce iti doresti?
Am sa-ti spun un lucru. Daca iti schimbi credintele reactiile tale se vor schimba si cursul vietii tale poate lua o alta intorsatura.
In loc sa te intrebi de ce lucrurile nu functioneaza in directia dorita de tine intreba-te care sunt obiceiurile pe care le perpetuezi in viata de zi cu zi si care determina faptele existente din viata ta.
Fa-o acum! Fii activa in viata ta, renunta la pasivitate!
Crezi ca daca stai si astepti iti va pica din cer succesul in viata profesionala, crezi ca daca stai si astepti va aparea relatia de cuplu pe care ti-o doresti? Iti spun eu nu se va intampla!
Fii o persoana care face lucrurile sa se intample nu o persoana care asteapta ca lucrurile sa se intample.
Astazi poti sa incepi sa adopti atitudinea oamenilor de succes. Am pentru tine 10 obiceiuri care iti pot amplifica eficienta personala. Poti folosi aceste obiceiuri in cele mai importante as zice eu directii ale strategiei de viata.
O, daaa. Liniste. Inainte de a povesti mai mult despre manifestarea intentiei, punand la treaba toate fortele Universului si mai ales pe cele proprii, cam cum descrie Pera Novacovici in articolul sau “Cei care se uita la The Secret”, o sa trecem putin in….liniste.
Da, inainte de actiune o sa facem liniste.
Asta pentru a avea mai multa eficienta.
Sa clarific un pic. Toata lumea stie ce mult te poti ajuta de o lanterna noaptea, pe munte, ori chiar acasa, cand e pana de curent…Si cum poti regla fasciculul de lumina, astfel incat sa vezi mai bine. Si mai stiti deja de forta uimitoare a adunarii razelor de lumina intr-un fascicul subtire, dar foarte taios: laserul.
Ei bine, cam asa e si cu mainfestarea intentiei. Ceea ce iti stabilesti clar in minte, ca tel, trebuie urmarit in mod constant si cu forta, cu vointa, pentru a taia ca si cu o raza laser orice obstacol din calea implinirii vislui. Nu numai prin actiune – care e foarte importanta, din multe puncte de vedere-, ci si prin forta de a ne sustine visul pe tot parcursul drumului catre el.
Pentru asta, pentru a avea acea forta, acea sustinere, acea concentrare pe implinirea visului, mai intai facem LINISTE.
Cam ca in taoism: ca sa urci, mai intai trebuie sa cobori, ca sa o iei spre dreapta pornesti dinspre stanga…
Pe vremuri, inainte de lupta, razboinicii parcurgeau o perioada de meditatie. Ori unii calatori faceau asta inainte de a porni la drum lung si anevoios.
Linistea e o resursa minunata pe tot parcursul drumului spre implinirea unui vis, si nu doar cand incepem un demers. De fapt, ea e o resursa capitala pentru intreaga noastra viata. Fiindca ne duce direct la sursa inspiratiei noastre, acolo de unde ne vin ideile si solutiile si nu numai atat. Chiar din ea vine acea forta a actiunii. Paradoxal, nu? Din liniste, din non-miscare, non-actiune, iese actiunea…
Va amintiti cum vorbeam de puterea personala, de trecerea cu calm si minte clara printr-o situatie. Din ce credeti ca e facuta sabia unei minti clare? Ce sustine vointa, ca pe o carma a corabiei? Linistea. Acea stare in care avem acces la resursele noastre nebanuite, deschizatoare de viziune si datatoare de solutii. Si de energia necesara trecerii cu bine printr-o incercare, fie ea examen, interviu, confruntare ori intalnire cu persoane pe care le consideram dificile sau chiar ostile… Sau pur si simplu ne hranim cu liniste pentru a ne reface dupa o perioada grea, stresanta, consumatoare de forte, de energie.
Voi povesti mai mult despre asta data viitoare.
Acum pun aici cateva metode simple de a ne aseza in liniste, unele poate deja stiute, dar al caror efectmerita amintit si a caror practica este benefica in multe aspecte ale vietii noastre.
Una din cele mai simple metode este urmarirea respiratiei. Personal o consider de mare pret, iar efectele urmaririi respiratiei se intind dincolo de ce stim. Stiinta inca face descoperiri in domeniu, studiind performantele celor care practica diverse tehnici de respiratie.
In mod normal, in situatia in care ne simtim sub presiunea unui eveniment sau dominati de o persoana, cand se deruleaza un conflict, cand obosim, cand exista conditii de mediu neprielnice, urmarirea respiratiei ne poate aduce destul de repede in echilibru. Cu un pic mai multa insistenta, se ajunge la o stare de calm, de pace, de liniste.
Cum se face asta, concret? Simplu. Sunt doua metode clasice: una este sa urmaresti ce simti cand aerul intra pe nari, cum se duce in plamani, cum iese inapoi pe gura sau pe nari, un fel de urmarire a circuitului aerului in corp.
Alta e sa urmaresti umflarea si dezumflarea abdomenului. Acuma, daca tot am povestit, va mai spun ca respiratia corecta este cea abdominala, in care aerul inspirat umfla abdomenul, iar la expir acesta se goleste. (Va amintiti statuetele cu Buddha cei burtosi? Ori cu calugari budisti zambareti si cu burtica? Ei bine, calugarii aceia stiu sa respire corect…)
Cincisprezece minute de urmarie a respirului, (urmarire corecta, fara gandit la cine stie si si pe urma amintit ca “aaa, daaa… ia sa mai respiram un pic”…) aduc mintea in liniste si pun bazele primului pas in concentrarea atentiei. Cu asta, cu atentia vom lucra pe sistem de “raza laser”…
Daca ne este greu sa facem urmarirea respiratiei (procedeul este simplu, din punct de vedere tehnic, dar destul de dificil pentru persoanele cu o minte foarte activa sau supuse unui stres puternic) mai putem face o relaxare stand pe pamant. Iar o metoda tare draga mie, pentru efectele ei spectaculare.
Cand suntem obositi, preocupati, macinati de o problema sau mai multe, ingrijorati, ori incordati inainte de un test, examen, intalnire, interviu etc. putem sa ne folosim de un petec de pamant – preferabil cu iarba, e mai placut – pe care sa stam macar un sfert de ora. Ne intindem pe o patura si lasam corpul sa-si gaseasca el pozitia cea mai placuta, inchidem ochii si ne lasam sa alunecam in relaxare… Doar respirand. Inteligenta fantastica a corpului nostru ne va ghida spre cea mai buna relaxare posibila. Metoda se combina minunat cu urmarirea respirului, si e posibil sa avem o stare de semi-transa sau chiar sa adormim. Daca se intampla asta e minunat. Putem sa punem un ceas sa ne trezeasca (eu folosesc mobilul). Putem sa imbinam asta si cu o muzica de relaxare. Desi folosesc mult muzica, la acest exercitiu eu prefer sa ascult sunetele din natura; pasari, frunze, voci, pasi…
O alta metoda este aceea a dusului. Am povestit de el la “I love my body. Gimnastica…”
Un exercitiu foarte usor de facut, in timp ce facem dus. Forta mintii e cea care lucreaza aici, cu un pic de vizualizare. Nu conteaza daca nu avem usurinta in a vedea imagini, totul e doar sa “vedem” in minte, sa ne gandim la un circuit al apei, care ne spala nu doar suprafata corpului, ci si interiorul… Ne imaginam si “urmarim” mental cum apa intra in cap si spala pe sub piele si mai adanc organele interne, tesuturile, vasele de sange si mai ales oasele. In qigong se spune ca oasele detin stocate tot felul de amintiri. Unele din ele, dupa cum stim, nu sunt placute si ne ingreuiaza pasii, ne trag inapoi in macinarea continua, in cap, a trecute situatii dificile, conflictuale. Mai bine spalam cat putem de bine, N-aveti grija, amintirile placute raman… ) Si putem cultiva oricand altele, viata e plina de frumuseti.
Dupa un dus facut cu migala, iesim de sub apa usori, calmi, relaxati, refacuti. O prietena imi spunea azi ca a facut asa un dus si i-a trecut raceala care o chinuia de vreo saptamana, cu tot cu antibiotice… (Ei, i-a priit. Acum, sa nu absolutizati valoarea dusului si sa opriti tratamentele recomandate de medic. Doar sa luati in considerare efectul benefic al acestuia, folosindu-l cu discernamant, ca adaos la tratament…)
O alta metoda, foarte placuta si cu rezultate imediate si foarte puternice este ascultarea muzicii. Exista compozitii minunate, care intra in zona numita “muzica de relaxare”,ce duc rapid la o stare de calm, de liniste, de pace… Imi place foarte mult muzica si ma folosesc de ea in fel si chip, dar si aici as avea o recomandare: cu masura. E bine sa nu se formeze o dependenta, ca si cum doar ascultarea muzicii ar fi cea in masura sa ne aduca in stare de linsite. Cunosc pe cativa care au patit cam asa, si a fost mai dificil sa iasa din dependenta. Dar au facut-o.
Ei, si ultima, ca prezentare, dar prima, ca si importanta si ca efecte (benefice e putin spus) este meditatia. Inceputa ca o asezare, ca pentru a asculta linistea, si realizata ca o stare, meditatia este cea care aduce luptatorului linistea dinaintea luptei – am vrut sa zic chiar linistea dinaintea victoriei – caci se stie ca in “lupta” nu forta invinge, ci spiritul luptatorului, si acesta este invincibil cand se manifesta in plina liniste, in pace.
Si iata ca am ajuns la meditatie, despre care voi povesti mai mult data viitoare. Pentru ca inainte de a porni la drum, pentru implinirea visului, ca manifestare a intentiei, trebuie mai intai sa ne trezim. Asa se spune: pentru a visa, trebuie mai intai sa te trezesti…
Secretul de a face doar ce-ti place este: maturitate si responsabilitate.
Maturitate emotionala
Foloseste-ti puterea, energia si timpul pentru a te educa din punct de vedere emotional.
Fa-ti temele, invata lectii, contabilizeaza esecurile si succesele. Vezi ce ai facut bine, fa si in continuare. Vezi ce ai facut prost si schimba-ti atitudinea si comportamentul. Daca continui sa faci lucrurile ca si pana acum vei obtine aceleasi rezultate. Nu spera in schimbarea celorlalti. Urmatoarele evenimente iti vor aduce in fata aceiasi lectie de viata. Pana n-o inveti nu treci mai departe, ramai repetent. Victima indoielii si a temerilor. Nu te-ai saturat de statutul asta? N-ai sa cresti din punct de vedere emotional si spiritual daca te ascunzi in spatele mecanismelor de aparare si a amanarii.
Responsabilitate
Asuma-ti responsabilitatea pentru toate actiunile tale. Nu mai da vina pe mama, tata si lumea inconjuratoare. Da, stiu, societatea e cum e, scoala te obliga sa reproduci, fara sa-ti stimuleze creativitatea si talentul innascut. Stiu cu ce te lupti. Dar in clipa in care iti asumi total responsabilitatea pentru ceea ce gandesti si faci, nimic nu-ti mai sta in cale.
Inscrie-te la Scoala Curajului unde inveti sa devii puternic, invincibil, genial, zeu!
“Exista multa ezitare înainte ca cineva sa se dedice total unui scop, unui vis. Mai mult, sunt sanse mari ca omul sa dea înapoi, sa fie ineficient în multe dintre actiunile sale. Dar în toate initiativele si actele de creatie functioneaza un adevar elementar, a carui ignorare ucide multe idei si planuri splendide: unul e acela ca atunci când cineva se consacra unei idei, si providenta se misca în aceeasi directie! si încep sa se petreaca tot felul de lucruri, care nu s-ar fi produs altfel si care ajuta împlinirii scopului. Un întreg lant de evenimente neprevazute pornesc de la acea decizie de a merge înainte, fie ce-o fi! Incidente, întâlniri, oameni si sprijin material – lucruri la care omul, la început, nici nu a îndraznit sa viseze –, toate îi vin în ajutor.
Orice faci, sa visezi ca poti face si ÎNCEPE sa faci!”Goethe
Nimic nu ti se ofera pe tava. Pe mine m-a luat naiba pana am invatat care-i vocatia mea. Am repetat aceleasi experiente pana am sangerat. Viata m-a trantit la pamant ca sa-mi arate ca drumul pe care mergeam era total gresit. Si n-am inteles. Si am plans. Am acuzat si blestemat. De ce mie? Tocmai de asta, fiindca nu-ntelegeam ca eu eram singura responsabila de ceea ce gandeam si faceam. Viata nu e decat proiectia propriilor ganduri, constiente si inconstiente. Ce mai astepti sa faci ordine in viata ta? Mai astepti mult? Nimic bun nu ti se va intampla pana ce nu vei invata ca tu esti singurul responsabil pentru esecul sau succesul tau. Destul de clar? Inca nu? Atunci mai raman sa-ti vorbesc.
Care sunt aspiratiile, visurile tale?
Care sunt credintele tale?
Cu ce ganduri te imbraci zilnic?
Am o veste buna pentru tine:
Poti face doar ce-ti place si poti fi tot ce vrei in viata asta!
Crezi ca-s nebuna? Nu vorbesc din carti, chiar daca si ele sunt inspirate din realitate, vorbesc din experienta mea de viata. Cred ca ai ajuns sa ma cunosti pana acum, stii cine am fost si stii cine sunt acum. Pana nu demult nu aveam nimic, in afara de un trup si chip frumos, acum am totul. Am tot ce aveam inainte si mai am viata pe care mi-am dorit-o. Cum am ajuns sa-mi descopar vocatia, cum am ajuns sa fac din visul meu o afacere de succes, cum am ajuns sa am relatii de calitate cu cei din jur, cum am ajuns sa cunosc iubirea, cum am ajuns sa fiu cel mai bun psiholog din lume?
Abudenta, bunastarea si calitatea vietii le atingi numai in clipa in care esti constient de cine esti si de misiunea ta aici, pe pamant. Pasiunea si talentul trebuie pus la munca. Perseverenta. Disciplina. Vizualizare. Visul iti influenteaza destinul. Cum era vorba aia, fii rege si regatul ti se va asterne la picioare! Fii stapan pe propria lege, pe propria cale. Urmeaza-ti vocatia, zi si noapte daca vrei sa traiesti o existenta desavarsita.
Te-ai saturat de suferinta?
Perfect!!
Apuca-te de treaba, acum!
Autoeducare si autodisciplina: petrece macar o ora pe zi ca sa te cunosti mai bine si sa te dezvolti si-n urmatorii ani vei fi un expert pe domeniul tau, un zeu. Cunoasterea e noua moneda, nu euro. Cunoasterea te face puternic, invincibil. Iar oamenii puternici atrag experiente si oameni deosebiti
Obiceiurile, stilul de viata iti stabileste viitorul, succesul sau esecul.
Viseaza, viseaza, viseaza…sa nu incetezi niciodata sa visezi si sa crezi in visul tau!!! Zboara!! Nu te opri niciodata!! Meriti totul! Poti fi tot ce vrei!!
Imi pare rau pentru copilaria ta nefericita, dar sa nu o folosesti ca scuza, pentru cu sunt multi cu astfel de copilarie, si care totusi s-au descurcat mai bine. E clar ca nu e tarziu nici pentru tine, dar trebuie sa lasi deoparte mentalitatea “am avut o copilarie nefericita si de aia sunt virgin si disperat” .
Pe langa faptul ca faci pe victima imi si scoti ochii fara sa ma cunosti cu copilaria ta nefericita.
Ceea ce crezi tu ca e respect de la cei din jur, e defapt mila si inainte sa te superi pe mine sa iti mai spun ceva.
Iti face placere sa faci pe victima, pentru ca asta iti aduce atentie de la cei din jur, care e mai buna decat niciun fel de atentie. M-ai facut si pe mine sa scriu un sfert de ora, ca sa iti raspund.
Vei fi tot timpul in situatia asta daca te gandesti ca n-ai noroc in viata si o sa vii cu scuze care te fac sa te simti bine.
Ce-ar fi sa iti ASUMI RESPONSABILITATEA pentru viata ta, sa te uiti la sutele si miile de exemple de copii distrusi, care nu au cedat sub presiunea conditiilor mizere, a lipsei de educatie, a anturajului si au reusit sa isi construiasca o viata asa cum au visat.
Asuma-ti responsabilitatea, pentru ca ce semeni aduni si doar tu ai adus in viata ta disperarea. Numai tu poti sa o alungi.
Citeste, munceste, persevereaza si indiferent cat timp va dura, vei reusi. Si meritul va fi doar al tau.
Dezvolta-te personal, mergi la lucru, fa un ban, citeste, fa sport, sunt sigur ca ai ceva hobby-uri, etc
Sa vezi cum, daca pornesti din interiorul tau, totul in exterior se va schimba.Vei avea prieteni, prietene, familie, bani si orice mai vrei tu.
Daca te plangi si faci ce ai facut pana acum, vei avea ce ai avut pana acum. Logica e simpla.
SCHIMBA ceva, daca vrei rezultate diferite. Si schimba la tine, in tine.
“Esti alfa intotdeauna , atunci cand esti fericit.”
E o poveste care circula.
Un tip ajunge la marginea unui oras nou si vede un batran stand pe o bancuta.
Il intreaba:” Auzi tataie, cum sunt oamenii din orasul asta?” . Batranul intreaba:” Spune-mi cum sunt oamenii din orasul tau?”
” Pai sunt egoisti, rai, umbla doar dupa interese, prieteni falsi, etc”
La care batranul raspunde:” Asa sunt si oamenii din orasul asta.”
Peste o vreme alt tanar ajunge la marginea orasului si il intreaba pe batran acelasi lucru :” Cum sunt oamenii din orasul asta?”
Batranul si el, aceeasi intrebare:” Cum sunt cei din orasul tau?”
” Pai sunt oameni cu mare potential, te distrezi cu ei, toti evolueaza desi unii sunt mai jos si altii mai sus, te asculta cand vorbesti, pot fi prieteni adevarati, etc”
Cred ca iti trebuie un ghid pentru a fi tu insuti in zilele noastre. Cum s-a intamplat de ai ajuns sa nu mai stii cine esti si incotro pasesti. Pe toate zidurile gasesti scris urmatorul mesaj: Fii tu insuti!” Ok . Perfect adevarat. Dar cum sa fii tu insuti cand tu nu stii cine esti? Te cred ca nu mai stii. Te cred ca n-ai fost niciodata tu insati, fiindca n-ai cum atata timp cat continui sa asculti ce zic vocile externe, mama, tata, iubitul, seful, sora, catelul, televizorul.
Gura!!!!!
O iau razna pe tema asta de fiecare data cand aud vreun “intelept” dand sfaturi : “Cine ti-a cerut parerea?”
Inainte de a ma apuca sa-ti scriu discutam cu mama mea despre ideea de a scoate pranzul traditional din meniu fiindca imi saboteaza productivitatea, sangele pompand in stomac, raman fara combustibil in creier, adica, fara cuvinte, ganduri pentru articole. Si fara articole n-am ce manca. Asta e meseria mea.
Si ii zic ca ma intind 30 de minute fiindca nu pot gandi dupa marele ospat.
Si vrei sa zici ca somnul e indicat?! Niciodata sa nu te culci dupa ce ai mancat.
Cine te-a pus sa mananci si placinta cu dovleac? Si de aici curg o serie de profetii…
Gura!!!
Eu am avut o singura sugestie si tu ai inceput cu istoria stramosilor. Te rog, taci. N-am nevoie de profetiile tale. Imi ajunge cat stiu. Acum ma retrag.
Crezi ca am mai dormit? Crezi ca a tacut? Ai ghicit. A continuat cu prelegerea ei despre viata si sfaturile aferente. De ce cred parintii ca inca mai ai nevoie de indrumare? Fiindca au 20 de ani in plus? Fiindca au trait mai multe? Fiindca varsta spune multe?
Lasa-ma sa traiesc asa cum stiu si vreau. E viata mea!
Gura!!!
Lasa ca o sa vezi tu mai tarziu ca am avut dreptate. Si eu am comentat si-n timp vorbele mamei au devenit realitate. Cand o sa ai copiii tai o sa vezi ce-nseamna educatie. Bla, bla, bla.
Oare inteleptii astia stiu ce-nseamna individualitate, personalitate?
Mi-e teama ca habar n-au, dar gura nu le tace.
Cum ar fi sa descoperi lumea prin ochii tai? S-ar supara tare parintii tai?
Cum ar fi sa-ti asculti vocea interioara?
Cum ar fi sa spui stop sfaturilor intelepte?
Cum ar fi sa traiesti experienta ta de viata?
Alegerile sunt totul!
Traiesti dupa legea ta?
Sau inca esti sclavul programarii sociale?
Conventiile sunt pentru mediocritate.
Cine esti?
Care e vocatia ta?
Care e visul tau?
Care e viata ta?
Te provoc sa vorbesti despre visurile tale marete, despre rolul tau pe acest pamant, despre talentul tau innascut, despre tot ce-nseamna viata adevarata.
Esti o fiinta unica, o personalitate?
“Multi sunt chemati, putini sunt alesi.”
Ce-nseamna asta?
Putini indraznesc sa traiasca dupa propriile reguli?
Te mai intreb o data: Esti o personalitate?
Pasesti dupa propriile legi?
Nietzsche spune ca, niciodata un om nu se inalta mai sus decat atunci cand nu stie unde il va mai duce soarta.
Mi-as fi ratat viata daca as fi ales drumul lor, mi-as fi pierdut identitatea urmand programele si regulile sociale, mi-as fi vandut sufletul facand altceva. Eu am ales fara sa-ntreb in stanga si-n dreapta daca e bine ce fac, sau daca alegeerea ma va duce la mal. Am inotat, fara sa stiu unde-i tarmul. Tot inainte , cu incredere nebuna in mine si-n opera mea. Nu m-au interesat profetiile celorlalti. Mi-am astupat urechile si mi-am creat lumea mea, in care ma misc si traiesc asa cum dintotdeauna am visat. Nu fac nimic fiindca “trebuie”, fac tot ce-mi place, si muncesc la imperiul meu, construiesc, zidesc, caramida cu caramida. Destinatia? Nici nu mai are valoare. Calatoria cotidiana e minunata. Asta spune despre un om daca e fericit sau mai putin fericit.
Personalitate pura – sunt eu insami in orice imprejurare, ma prezinta sa cum sunt, fara sa mai port masti, fara sa-mi pese daca sunt acceptata sau injurata. Intelegi?
Eu m-am salvat, sufletul meu e viu, e liber. Pentru mine asta inseamna fericire.
Sunt fericita sa ma trezesc dimineata, sa meditez, sa iau micul dejun, sa ascult muzica, sa citesc, sa scriu, sa iubesc, sa calatoresc, sa alerg, sa dansez, fara sa ma-ntreb ce zice lumea despre stilul meu?
Si toate astea de cand am inteles ca, singura cale de a trai o existenta plenara este atunci cand faci ceea ce simti si gandesti fara sa-ti pese de ce au ceilalti de zis.
Fii tu insuti inseamna, fii asa cum ai fost la nastere, pur si adevarat. A trecut multa vreme de atunci, nu-ti mai aduci aminte cum erai…erai asa cum nu esti acum. Nimic nu-i pierdut!
Niciodata nu-i prea tarziu sa incepi o viata noua, sa faci o fapta buna, sa construiesti, sa eliberezi, sa salvezi, sa spui o vorba buna.
Jung spune ca, personalitatea este fapta curajului suprem al vietii, a afirmarii absolute a fiintarii individuale si a adaptarii pline de succes la datul universal in conditiile unei maxime libertati de decizie.
Traducere?
Vine acum: Fii tu insuti! Invata de la copiii mici ce-nseamna sa fii tu insuti. Ei se misca liber si autentic. Sunt zei. Traiesc cu impresia ca stapanesc lumea, asta pana-n clipa in care mama, tata si invatatoarea isi pun amprenta pe unicitatea lor. Nimic pierdut…
Acum ai ocazia sa fii tu insuti.
Cum?
Fa ce stii, fa ce-ti place, faptele, felul in care traiesti vorbeste despre personalitatea ta.
“Suntem ca soarele care hraneste viata pamantului si produce tot felul de frumuseti.”
Creeaza, construieste, scrie, picteaza, canta, danseaza. Asta-i tot ce conteaza.
La inceput nu stii ce-i bine si ce-i rau, care-i destinul tau, dar incerci, mergi inainte, experimentezi si abia intr-un tarziu iti dai seama ca, de fapt asta e vocatia ta.
Mergi pe mana ta! Asculta-ti intuitia. Curaj! Felul in care traiesti spune ce fel de om esti.
“Lasii mor de mai multe ori inaintea mortii lor.” Shakespeare
Personalitatea este fapta curajului suprem.” – mediteaza si actioneaza!
Gandeste pe cont propriu:
Mai putin televizor, mai putine activitati colective inutile, mai putina vorba si mai multa fapta. Devii curajos facand mai multe acte curajoase. Indrazneste! Cucereste. Stapaneste.
Traim intr-o lume incorsetata, limitata, cenzurata, frustrata, unde furtul de identitate a luat locul incurajarii sanatoase. Cine-ti mai spune? Bravo Andreea! Ai ales bine!!! Tine-o tot asa?!! Pe naiba!!! Vai, fata mea, nu te-ai angajat? Nu te-ai maritat? Ce o sa se aleaga de tine? Cine o sa te mai ia? Ai deja 30 de ani. N-ai carte de munca?! Cum o sa-ti asiguri batranetea? Cunosti placa…:-)
Daca te intreb repede cine esti sigur ai sa te blochezi.
Cine esti?
Stop!! Nu vreau cnp-ul, nici adresa din buletin, nici mailul de la servici, nici numele de familie.
Te vreau pe tine!! Liber de titluri si apartenente la grupuri fara nume.
Sunt Andreea, sunt vie, fericita, pasionata de ce fac, incantata sa vad ca te desprinzi de turma si te-ndrepti spre tine si pasiunile tale. Faptul ca tu te trezesti si rupi lanturile conditionarii imi face mie ziua minunata. Asta e visul meu!
Daca iti urmezi propria cale vei trai o viata zilnica de extaz, si cu cat esti mai viu, mai autentic si mai plin de bucurie, cu atat mai multa lume va sta la usa ta. Si asta fiindca, toata lumea vrea sa fie inconjurata de oameni bucurosi, zambitori, veseli si plini de viata.
Hai sa vedem ce stil de viata ai:
Modus vivendi
Ce spune prestatia ta cotidiana despre tine? Se conformeaza naturii tale sau regulilor sociale?
Care-i sistemul de valori dupa care te-ai ghidat in toti acesti ani?
Ti-ai depasit sistemul de nevoi si valori primare?
Iti exprimi plenar propriile valori si scopuri?
Lupti pentru visurile tale?
Lupta pentru o viata excelenta, puterea e la tine!
Tin si acum minte ca, din copilaria tata imi spunea mereu sa invat, sa am rezultate foarte bune la scoala, sa termin o facultate si sa obtin imediat un loc de munca din care sa pot iesi la pensie la batranete. Imi spunea asta de fiecare data cand mai veneam cu o nota mica, ca “trebuie” sa invat si sa am o carte de munca.
Erau alte vremuri inainte, nu existau mari schimbari de la un an la celalalt. Un director de banca ramanea tot director de banca, erau posturi sigure pentru toti absolventii.
Acum, totul e in schimbare.
Posibilitatea de a-ti gasi o slujba depinde in primul rand de relatiile pe care le ai, si apoi de perfectionarea profesionala.
Insa, daca esti bun in ceea ce faci, te asigur ca iti vei mentine postul pentru mult timp, nicio relatie oricat de influenta ar fi, nu te poate da la o parte.
Cine a zis vorbele astea: “omul cat traieste invata” a avut perfecta dreptate!
Tot ceea ce se intampla in ziua de astazi, se afla intr-o continua schimbare, in fiecare clipa apare ceva nou. Cei care vor face fata schimbarilor si “crizei” sunt cei cu o personalitate flexibila si adaptabila.
Crezi ca e destul ce inveti la scoala sau la facultate, pentru ca la sfarsitul acestora sa si obtii un job bun in domeniu?
Trezeste-te! Se cere experienta in domeniu, minim un an.
Stiu, ai 23 de ani, ai terminat acum facultatea si cand ai fost sa te angajezi ti s-a spus ca trebuie sa ai experienta in domeniu minim un an. Te-ai mirat si ti se pare o prostie, ca nu ti se da posibilitatea sa profesezi si astfel sa-ti dobandesti experienta.
Pentru a fi nevoie de tine, trebuie sa adaugi activitatii profesionale componente de “cunostinte, inteligenta si atitudine” , asta inseamna ca zi de zi sa inveti ceva nou. Sa cauti informatii si sa te dezvolti in permanenta.
Viata e un program de dezvoltare libera. Orice ti s-ar intampla ia-o ca pe o experienta din care poti invata ceva.
Ia-ti mereu cu tine un carnetel si noteaza-ti acolo toate gandurile si ideile ce le ai sau fa-ti cont pe www.evernote.com si salveaza aici tot ce ti se pare interesant pentru dezvoltarea ta continua.
Citeste mult. Sunt din ce in ce mai multe carti de dezvoltare personala. (Pera Novacovici, in curand isi va publica cea mai tare carte din tara pe acest domeniu). Nu te zgarci in a procura carti si materiale pentru educatia si formarea ta continua, investeste in tine!
Fa-ti cat mai multe relatii si pastreaza legatura cu toti cunoscutii. Vorbeste cu ei din cand in cand si trimite-le informatiile care i-ar putea interesa. Vei vedea ca si ei for face acelasi lucru pentru tine.
Planifica-ti activitatile si fii organizat.
Imparte-ti sarcinile in asa fel incat sa nu te sperie cantitatea lor (deseori motivatia scade datorita cantitatii mari de sarcini atribuite).
Noteaza-ti intr-o agenda activitatile si orele intre care vrei sa fie parcurse acestea.
La sfarsitul zilei marcheaza-le pe cele indeplinite si planifica-ti urmatoarea zi tinand cont si de activitatile ramase.
Odata pe luna verifica-le pe toate si vezi ce progrese ai facut.
Iti spun toate astea pentru a te motiva sa te perfectionezi continuu si sa fi cel mai bun in domeniul tau de activitate (in nisa ta).
Nu mai sta pe ganduri, pune-ti osul la treaba si da-i voie artistului din tine sa se manifeste si el va fi dornic sa se exprime!
Astazi e momentul potrivit sa începi sa faci schimbarile pe care le vrei, pentru ca tu trebuie sa fi schimbarea pe care vrei sa o vezi în lume!
Prietene drag, sunt fericita! Astazi mi-am cumparat “Caietul visurilor”.
De mult timp pun pe hârtie ceea ce-mi doresc sa realizez, si scriu: “visez la ziua când îmi voi înlocui laptop-ul cu unul mult mai performant”, “visez ziua când îmi înving teama de apa si fac rafting pe un râu rapid”, visez sa calatoresc în……, “visez sa fiu cel mai bun psiholog!”, etc.
Stii câte vise am? 80. Si în curând vreau sa ajung la 100.
Am început sa-mi scriu visele când am realizat care e scopul si misiunea mea în viata, când mi-am gasit pasiunea, si din acel moment în fiecare zi muncesc ca visele mele sa devina realitate.
Am atribuit fiecarei pagini o descriere succinta cu visul meu, am pus o imagine relevanta (am intrat pe internet si am accesat google imagini, si mi-am facut un folder special cu “poze pentru visele mele”) si am scris data când vreau sa se realizeze visul, data când am realizat visul si o patratica în care sa bifez fericita trairile din acel moment al împlinirii.
Odata ce ai pus pe hârtie ceea ce-ti doresti, tot universul lucreaza pentru tine, toate energiile se canalizeaza spre îndeplinirea scopului propus, si inconstient atragi îndeplinirea visului tau.
Viziunea face lucrurile sa se îndeplineasca!
Acum am peste 10 vise îndeplinite din cele mentionate, si ma simt din ce în ce mai bine si mai motivata sa muncesc în fiecare zi pentru mine, si pentru visele mele.
Unul dintre lucrurile pe care le vei afla întotdeauna despre oamenii de succes si care pun lucrurile în miscare, este ca acestia au viziune. De asta te sfatuiesc si pe tine, draga prietene, sa-ti imaginezi în detaliu visul tau, si sa pui si o data când crezi ca ti-l vei îndeplini.
Pasi simpli care te vor ajuta sa-ti îndeplinesti scopul si visul:
- identifica piedicile si provocarile ce pot aparea. Ce-ti poate sta în cale, ce nu-ti permite sa actionezi? Poate fi lenea sau confortul, sau poate motivatia. Închide ochii si gândeste-te o clipa, permite-ti sa aflii raspunsul.
- cauta resurse existente pentru atingerea scopului. Gândeste-te acum de ce ai avea nevoie pentru a-ti îndeplini visul. Poate e nevoie de energie sau credinta, sau poate de anumite persoane. Cum le poti contacta sau gasi? Ce materiale îti trebuie pentru aceasta?
- Ai nevoie de resurse suplimentar? Aici poate fi vorba de o investitie materiala, de bani.
- Ce posibilitati de realizare ai?
- Enumera-le pe toate: în ce mod poti ajunge la scopul tau?, ce cai ai pentru asta? Care este primul pas pe care îl vei face?
Anatole France spunea: “pentru a realiza lucruri marete nu trebuie doar sa actionam, ci sa si visam, nu doar sa planificam, dar si sa credem.”
Sfatul meu e sa îndraznesti sa faci ceea ce poti visa.
Fi perseverent în actiunile tale!
Scrie-mi un comentariu si spune-mi câte vise ti-ai notat pâna acum si daca ai început sa muncesti pentru tine.
“Cand lucrezi, Tu esti un flaut prin care trece soapta orelor, transformandu-se in muzica.
… Si ce inseamna sa lucrezi prin iubire? Inseamna sa tesi haina cu firele extrase din popria ta inima, constient ca cea care va purta haina va fi iubita ta… “
(Kahlil Gibran, Profetul)
Ce inseamna sa lucrezi prin iubire?
Ne-am apropia de raspuns, intelegand ce inseamna sa lucrezi cu pasiune, cu pathos, cu entuziasm.
In cartea sa Cele sapte legi spirituale ale succesului, Deepak Chopra vorbeste despre legea dharmei sau legea menirii in viata, aratand ca atunci cand lucrezi ca sa implinesti menirea ta reusesti sa atingi nu doar prosperitatea, ci mai mult, sa atingi vietile altora intr-un fel care imbunatateste lumea.
Spuneam data trecuta ca esential, pentru succes, e sa faci ceea ce faci cu pasiune.
Si asta echivaleaza cu a avea “in dotare” nu doar cea mai putenica masina, ci si combustibilul necesar sa prinzi cate sute vrei pe ora. Chiar si soselele cele mai bune si drumul liber…
Pentru ca ceea ce faci cu pasiune faci usor, placut, aproape fara efort, desi poate presupune intampinarea si chiar depasirea multor obstacole. Dar nu le simti asa de tare, ori chiar daca le simti, puterea pe care ti-o da invingerea lor face sa fii propulsat peste cateva trepte de viteza, ca si cum ai zbura cu o nava cosmica.
Pasiunea, forta aceea interioara care te face sa lucrezi fara sa simti nevoia de odihna ori de hrana, timp de ore intregi, care te tine in forta cand altii abia se misca, e o resursa interioara care trebuie captata si folosita toata viata.
Si cum asta da secretul reusitei, ea trebuie gasita devreme, din copilarie.
Deepak spune in cartea amintita:
“Orice om are un talent unic si o maniera unica de a-l exprima. Exista ceva ce putem face mai bine decat oricine altcineva din intreaga lume. Oricarui talent unic (si expresiei sale manifestate) ii corespund o serie de nevoi unice. Atunci cand aceste nevoi se suprapun peste expresia creativa a talentului nostru, scanteia produsa da nastere la abundenta si belsug. Exprimarea talentelor noastre pentru a raspunde acestor nevoi creeaza prosperitate.
Daca i-am invata pe copii acest principiu inca de la inceputul vietii lor, am vedea ce efecte remarcabile poate sa produca el. Personal, am facut acest lucru cu copiii mei. Le-am spus intotdeauna ca exista un motiv pentru care se afla pe aceasta lume si ca ei trebuie sa descopere singuri care este acest motiv. Copiii mei au auzit aceste lucruri de la varsta de patru ani. In plus, i-am invatat cum sa mediteze, dupa care le-am spus: “As dori sa nu va temeti niciodata, dar niciodata, in legatura cu felul in care va veti castiga existenta. Daca nu veti reusi singuri acest lucru, eu voi avea grija de voi, asa ca nu trebuie sa va faceti griji. As dori de asemenea sa nu va concentrati excesiv asupra notelor pe care le obtineti la scoala. Nu tin sa deveniti cei mai buni. Ceea ce mi-as dori in schimba in formarea voastra ar fi sa va puneti intrebarea in ce fel puteti servi umanitatea si care sunt talentele voastre speciale. Fiecare om are un talent special pe care nu-l mai are nimeni altcineva, si fiecare are o maniera speciala de a exprima acel talent, pe care nimeni nu o mai are.” Si astfel toti copiii mei au ajuns la cele mai bune scoli, au avut cele mai bune note si fiecare incearca sa-si exprime unicitatea concentrandu-se asupra lucrurilor pe care le au de daruit.”
Iata ca gasirea din timp a talentului, a acelui dar pe care il avem cu totii pentru omenire nu tine de varsta. Poate fi gasit din copilarie, poate fi descoperit mai tarziu, dar e important sa-l gasim.
Cum ne descoperim ceea ce ne pasioneaza?
In primul rand, acel ceva facut cu pasiune ne produce o anume stare. Facem ceea ce facem cu atentie marita, cu placere, cu interes constant si chiar crescand, timp de ore intregi, fara pauze, uitand de timp, de noi, de orice altceva… Imi amintesc aici o istorioara amuzanta cu Isaac Newton, care era adancit intr-un studiu si nu avea habar de altceva. Un amic, invitat la masa, a sosit la ora potrivita. Majordomul l-a instiintat pe Newton, care a trimis vorba amicului sau sa il astepte putin, ca vine, vine el… Dupa un timp, omul nostru a aratat nerabdare, iar majordomul a intrebat iar pe Newton, care a trimis invitatie amicului sa inceapa sa manance, ca el vine uite-acusi… Omul a mancat linistit tot puiul, a mai stat o vreme, apoi a multumit si a plecat. Intr-un tarziu, Newton s-a ridicat de la masa de lucru si a cautat ceva de mancare. S-a dus la masa, a ridicat capacul si a vazut o farfurie goala. “Ia te uita, ce distrat sunt – a zis el -am si uitat ca am mancat”…
Cam asa e lucrul cu muulta, foarte multa pasiune…
In al doilea rand, ceea ce ne pasioneaza ne iese bine. Adica facem ce facem cu placere dar si cu pricepere. Suntem priceputi mai bine la cate ceva. Unii sunt mesteri innascuti, altii buni cantareti ori desenatori, ori priceputi la gradinarit, ori la calculatoare etc. De aici, din observarea a ce facem mai usor si mai cu indemanare, putem gasi ceea ce ne pasioneaza.
In al treilea rand, dar nu ultimul, ca importanta, ceea ce ne pasioneaza puternic este si ceea ce atinge viata celor din jur, schimband-o in bine. Este darul nostru, cum ziceam. Daca din doua-trei activitati care ne pasioneaza nu ne putem hotari care e cea mai importanta pentru noi, nu avem decat sa urmarim care din ele aduce mai mult in viata celor din jur. Care e remarcata de prieteni ori chiar necunoscuti ca fiind importanta, interesanta pentru ei. Care are o contributie mai mare la binele celorlalti. Aceea este cea care trece din pasiune in vocatie. Adica menirea noastra printre semenii nostri.
Daca o gasim, suntem pe cale sa atingem nu doar prosperitatea, ci o viata implinita din toate punctele de vedere. Pentru ca punerea in slujba nu doar a noastra insine, ci si a celorlalti, atrage in viata noastra momente de gratie.
Dar despre astea, despre momentele de gratie povestim data viitoare.
Pana atunci, incercati sa va gasiti propriile pasiuni, alegand dintre ele pe cea mai puternica. Si poate ne veti impartasi si noua ceva din ce descoperiti…
Ieri am fost in vizita la o prietena. De fapt, ea a venit in vizita in Romania, sa-si revada mama. O face de doua ori pe an, caci traieste in Japonia de peste 30 de ani. Mama ei sta intr-un bloc de patru etaje, si vecinul “de sub ea” este un tanar de 23 de ani. Isi cauta de lucru si ar vrea sa intre intr-un domeniu anume. Baiatul are doar mama, tatal a murit mai de mult si el sta cu mama, cam bolnava…
Vorbind de cum am cautat si eu si de cum am tot schimbat, pana la urma Elena l-a invitat pe Alin, sa vorbim “fata in fata”.
Alin e un tanar minunat. Placut, zambind frumos, deschis, se vede ca are deja ceva din acel aer al barbatului care “tine casa”. Lucreaza de trei ani, dar ar vrea sa incerce “altceva”. Pare mai bun acel altceva, mai bine platit. Vorbim, povestesc cum am incercat si eu si ce am gasit, cum am schimbat pana la momentul “prezent”, si incet-incet desfacem niste fire. Nu multe, doar cateva, cat sa stabilim un “plan de bataie”. Pe urma Alin pleaca si eu vorbesc cu Elena. Ea imi spune:
- E un baiat tare bun, muncitor, serios…
- Se vede limpede, zic eu.
- E disperat, are nevoie de bani…
- Nu se vede, zic eu.Nu se vede ca e disperat. Mi se pare ca e destul de chibzuit si ca stie ce vrea, acum.
Dar… doar acum. Da, are nevoie de bani, caci e greu. Mama bolnava, fara tata… Baiatul insa a terminat o facultate, urmeaza masteratul…. Si totusi… Alin se vede impins deoparte la interviuri, lovindu-se de un mare obstacol: lipsa de experienta.
- Da – i-am zis eu – multi vor sa angajeze tineri foarte tineri, cel mult 25 de ani, care sa aiba cinci ani experienta, din care vreo trei afara, sa stie sapte limbi straine (desi in companie nimeni nu stie perfect nici trei, poate nici doua), si sa vrea si salariul mediu ori chiar minim…
Desigur, exista si cazuri disperate. In care accepti orice pentru ca nu ai pe moment alternative prea multe nici prea bune. Dar de multe ori, dupa ce accepti, ramai acolo. Si trec anii… Si vezi pe altii trecand in viteza pe langa tine, “pe cai mari”, cum se zice.
“Au avut mai mult noroc”, iti zici, si strangi din dinti, acceptand coceanul care ti se serveste pe post de masa – dimineata-la pranz-si seara.
I-am aratat lui Alin ca are un avantaj, acolo unde el nu vede, unde chiar credea ca e un “handicap”. Avantajul lui enorm este varsta. Faptul ca e foarte tanar e un mare avantaj. Poate sa aleaga devreme drumul pe care sa paseasca spre cee ce il implineste.
Lipsa de experienta este chiar cautata de unii angajatori, care vor fie sa formeze ei pe cei care intra in companie, fie doar sa fie sigur ca angajatul nu va cere mult la salariu.
Nu e deloc avantajos sa generalizam: “toti vor oameni cu experienta, toti vor oameni tineri”…Conteaza incercarea, mersul inainte. E important “sa tii cu tine”. Sa stii ce valorezi. Si sa crezi in tine.
Despre asta vom mai povesti, acum ma intorc un pic la Alin si la cautarea lui.
Din start e important, e esential, cand pleci la drum, sa fixezi o tinta. Daca te urci in taxi, omul de la volan te intreaba el, in caz ca esti in transa si casti gura pe geam:
“- Unde va duc?”
Trebuie sa-i dai adresa, nu?
Numero uno, cand “pleci sa-ti cauti norocul”, e sa stii ce vrei. Mereu sa te intrebi ce vrei. Daca iti de deja clar, daca deja ai studiat si ai lucrat la asta, e mult mai simplu, dar daca nu… Sunt multi tineri, ca Alin, copii buni, care invata bine, cu note de 10, dar cand termina scoala nu stiu exact ce vor face. Fiindca se ghideaza doar dupa ce spune piata. Ce spun prietenii, ce se aude, se citeste, se vede. Confunda pe ce vor cu ce este posibil, cu ce pare posibil, in anumiti paramentri, cu ce se ofera…
Desigur, e important sa tii cont de asta, doar nu te faci fantanar in Sahara, dar de fapt stii care e secretul? Stii cum ajungi sa faci cel mai usor pasii spre succes, acolo unde te simti bine din cat mai multe puncte de vedere?
L-am intrebat pe Alin:
- Dar tu ce ai vrea sa faci?
Nu ii era inca limpede. Ceva care sa ii faca rost de bani. Dar ce? Ce esti gata sa accepti, doar pentru a face rost de bani? Cu alte cuvinte, pe cat esti gata sa te vinzi? Poate asa ar fi sunat, dur, taios, o intrebare. Dar Alin e baiat bun, si nu merita asa ceva.
Daca tot e sa vrei, cum ar fi sa vrei pana la capat? Cum ar fi sa fii si prosper si fericit nu cu ceea ce trebuie ci cu ce vrei sa faci? Cum ar fi sa iti placa ceea ce faci si sa faci asa de usor, asa de placut, incat sa fie aproape sau chiar fara efort? Cum ar fi sa faci ce faci din si cu PASIUNE?
Luisa, fata Elenei e in Japonia. Are 20 de ani. Se straduie din greu sa stea cu chirie in apropiere de Tokio, unde a facut deja doi ani de scoala de muzica. A abandonat un an, acum a luat-o de la cap cu alta scoala. Face tot muzica. Ea canta dumnezeieste -am ascultat pe caseta- dar nu are inca incredere in ea. Are emotii mari care o gatuie. Pe o cantareata, sa o gatuie emotiile, asta e chiar “problema”…
Nu voi mai povesti prea multe. Dar as vrea, ca si solutie la situatiile in care se afla Alin si Luisa, poate si altii ca ei, sa va spun o scurta poveste.
O fetita ilegitima a unei tinere negrese este lasata in grija bunicii. La trei ani, fetita deja stia sa citeasca. Asta i-a placut, cum avea sa spuna ea peste ani. I-au placut cuvintele. Tot ce e avut, in copilaria plina de neacazuri, au fost cuvintele. Felul in care scria in clasa a treia un copil de negri saraci, care invata intr-o scoala de albi instariti, a impresionat pe profesori. Fetita citea carti despre viata negrilor, in special a celor care cunoscusera sclavia. O interesa mult viata comunitatii si deja avea ceva de spus. La saptesprezece ani are primul job la un post de radio, intr-o emisiune de stiri. Singurul redactor de stiri, de culoare, in Nashville. La 22 de ani are primul ei show de televiziune “Oamenii spun”, in care aduce povesti adevarate de viata, cu impartasirea vie a trairilor celor invitati. Felul ei de a face emisiunile tv devine in scurt timp marca unui spectacol care inspira si misca oamenii. La 29 de ani isi face propriul talk show, care va atrage personalitati si oameni simpli si prin care va reusi sa schimbe in bine cursul vietii multora. Fetita aceea, care si-a gasit pasiunea in cuvinte, in forta lor, si a hranit-o pana si-a atins implinirea, se numeste Oprah Winfrey.
Toata structura vietii noastre are la baza credinta care ne-a fost bagata in cap inca de cand eram copii si anume ca fara recunoastere suntem nimeni, suntem lipsiti de valoare. Fara a termina o facultate dupa care apoi imediat sa te angajezi, sa primesti un salariu mizer, care sa nu-ti ajunga nici pentru intretinere, dar cu care sa ai cica siguranta ca ai de unde iesi la pensie.
Asa ca, toti facem ceea ce am invatat sau copiem modele parentale.
Muncim pentru altii cu speranta ca intr-o buna zi sa fim promovati pe un post mai bun, asteptand o amarata prima de sarbatori si daca ai noroc de un concediu pe an, esti un caz fericit.
Hmmm…nu ti se pare ca s-a intors lumea cu susul in jos?
Munca trebuie sa fie importanta, o bucurie prin ea insasi. Trebuie sa muncesti, nu ca sa fi recunoscut, ci pentru ca iti face placere sa fii creator.
Trebuie sa iubesti munca de dragul ei.
Asa trebuie privite lucrurile – muncesti daca iti place sa muncesti. Nu cauta recunoastere, daca ea vine – foarte bine, daca nu vine, nu te gandi la ea.
Implinirea ta trebuie sa fie munca in sine. Daca fiecare om ar invata arta de a-si iubi munca, indiferent care e ea, daca ar face-o cu placere, fara sa urmareasca recunoastere, am avea o lume mult mai frumoasa, o lume in care exista numai sarbatoare.
Dar, in zilele noastre, asa cum stau lucrurile, dorinta de recunoastere face ca nimeni sa nu munceasca in tihna, liniste, facand cu placere ceea ce face. Iar viata e alcatuita din lucruri marunte, pentru ca nu se dau premii sau titluri care sa reflecte recunoasterea.
Urasti munca, nu-ti place, dar o faci pentru recunoastere, pentru ca vei fi respectat si apreciat?
Decat sa te gandesti la recunoastere, mai bine reconsidera munca.
O iubesti ?
Foarte bine.
N-o iubesti ?
Schimba-o !
Parintii, profesorii iti baga in cap ca trebuie sa fii recunoscut, acceptat.
Asta e o strategie foarte vicleana de a tine oamenii sub control.
Invata un lucru de baza : fa ce vrei sa faci, iubeste ce faci, si nu cere recunoastere.
De ce sa stai cu mana intinsa pentru acceptare ?
Cauta in tine, poate nu-ti place ce faci, poate ca te temi ca esti pe drumul gresit. Acceptarea te va ajuta sa simti ca ai dreptate. Problema tine despre ce simti tu in sinea ta, n-are nicio legatura cu lumea exterioara.
Si de ce sa depinzi de altii ?
Orice om care are personalitate traieste din propria iubire, din propria munca, fara sa-i pese de ce spun altii.
Increderea in tine iti lipseste pentru ca nu ai trait destule experiente, rele si bune.
Asadar, care ar fi primul pas ca sa incepi sa dobandesti incredere in tine?
….
…
….
Te-am lasat sa iti dai raspunsul singur. Experiente. De asta ai nevoie.
Acum, exista o chestie misto care are un nume nu la fel de misto. Se cheama curba de invatare.
Ce ai vrea tu defapt este sa eviti curba de invatare, dar in acelasi timp sa ai rezultatele dorite. Dupa cum deja ai vazut pe pielea ta nu este posibil sa stai cu mana in fund si universul sa iti faca cadouri.
Curba de invatare are urmatorii pasi:
1. Curaj si energie sa actionezi
2. Esec ( orice activitate sau abilitate noua incepi sa o dezvolti, esecul e parte fireasca din procesul de invatare)
3. Perseverenta ( nu te lasi doborat de esecuri. Modalitatea de a nu mai suferi esecuri niciodata este sa inveti ceva de fiecare data cand gafezi. Asa-i ca e fain gandul ca nu vei mai suferi esecuri niciodata? ?
4. Curaj inca o data si lectii invatate
5. Succes
Cam asta e pe scurt.
Mai ramane sa alegi domeniul in care vrei sa ai incredere in tine. Pentru ca nimeni nu poate avea incredere oarba in propria persoana in orice situatie. Daca ma pui sa pilotez un avion cu 200 de pasageri o sa mor de frica.
Dupa ce iti alegi domeniul, de exemplu, daca esti baiat, succes cu femeile, sau sa devii sufletul petrecerii si sa invingi timiditatea sau orice vrei tu, iti iei un jurnal. Un caiet.
Apoi te apuci sa experimentezi in domeniul ala si iei notitze. Si la fiecare 10, 20, 30 de zile te uiti pe notite si cauti tipare. De exemplu sunt fete care sunt interesate de tine si tu nu faci nimic. Si asta se intampla in toate experientele tale.
E clar ca e nevoie sa inveti seductie. Pentru ca esti barbat si tu esti cel care actioneaza. Altfel chiar daca te abordeaza ea si te iubeste, tu fiind un pampalau, cand apare un barbat adevarat cu tupeu si care stie sa creeze atractie ea te paraseste in secunda 2 pentru ca are ” sentimente” mai puternice pentru celelalt tip. E mama natura la lucru.
Asadar nu-ti fa iluzia ca poti lua seductia cu jumatati de masura. Ai nevoie de o trezire dura la realitate.
Pe langa jurnal, mergi la librarie AZI si cumpara cartea ” Cei 6 stalpi ai increderii in sine de Nathaniel Branden” . Iti va deschide ochii, o carte de 5 stele din 5.
Si ca sa iti satisfac si nevoie de recompensa imediata ? citeste si articolul asta a lui Raul, mi se pare potrivit pentru tine acum: http://www.artaseductiei.ro/ce-te-motiveaz…ductie-lectia-1
Iti doresc o calatorie plina experiente si esecuri din care sa inveti sa fii puternic ca un spartan, nu slab… cum esti acum ?
“- Cand ai examenul?
- Maine, de la 10…
- Si stii?
- Da, dar nu cred ca-l iau… Mi-e teama ca nu stiu suficient…”
Cum sa nu te iei cu mainile de par (la figurat ) cand auzi asa? Tocmai copilul tau, caruia i-ai explicat deja de o suta de ori cum sta treaba ! Eh, numerele merg pana la infinit, o suta unu face si el parte din sir, asa ca …doar mama invataturii e repetitia, nu ?
Credinta muta si muntii – spune un vechi proverb. Puterile tale, atat fizice cat si psihice, pot fi amplificate prin credinta, sau daca iti place mai mult prin INCREDERE. Cu siguranta ca ti s-a intamplat macar odata, crezand ca un lucru e extrem de usor de facut, sa-l faci aproape de la sine, fara sa depui nici un efort. Cand pornesti cu ideea ca ceva e greu de realizat sau iti depaseste posibilitatile, treaba chiar devine asa, asta in cazul in care nu ai abandonat din start realizarea ei. Pesimismul si neincrederea in fortele tale sunt clar sursa esecului.
Sugestia pozitiva te mobilizeaza, iti creste tonusul psihic, ajutandu-te sa iti atingi mai repede si mai usor scopul. Ea depinde in mare parte de gradul tau de receptivitate la o idee, un gest, o imagine sau un cuvant. Sugestia negativa, devenita energie negativa, te franeaza din mersul ascendent.
O mare responsabilitate o au din acest punct de vedere fata de viitorul copiilor chiar parintii. Prin critici repetate si reprosuri aduse in mod exagerat, ei pot induce o serie de complexe puternic marcante personalitatii copiilor – teama, pesimism, inferioritate, care conduc la o eronata imagine nesatisfacatoare despre sine si implicit la lipsa de respect de sine.
Distrugerea sugestiilor negative care te conduc este o etapa importanta in dezvoltarea ta personala. Una din cele mai simple metode este autosugestia- fixarea, voluntara sau involuntara, a unei idei la nivel subconstient. Sugestia insistenta ca un lucru se poate face cu usurinta iti va aduce rezultatul dorit fara intarziere si fara prea mari eforturi.
Primul pas pe calea succesului in viata este dezvoltarea ideii si permanenta sa alimentare cu increderea ca se va realiza.Toate actiunile ulterioare in acest scop vor fi pline de optimism, de energie pozitiva si nu vei avea niciodata ocazia sa te simti obosit sau plictisit si nici sa vezi piedici si bariere la fiecare pas.
Cuvintele pe care le folosesti au de asemenea o mare capacitate de autosugestie, prin imaginea mentala pe care o evoca, prin starile emotionale asociate, prin diferentele semnalate sau prin simbolistica proprie.
Primul care iti asculta cuvintele esti chiar tu ! Gandeste inainte de a le rosti !
Incearca sa-ti inlocuiesti in vocabular cuvintele cu aspect negativ referitoare la situatii nefavorabile (problema, esec ) cu termeni care sa reflecte o cat de mica parte pozitiva a respectivei situatii, pentru ca stii ca in orice rau e si un bine (oportunitate, experienta).
Schimba cuvintele negative cu cele pozitive si daca poti, chiar si pe acestea cu unele entuziaste si iti vei schimba automat modul de a vedea lucrurile, de a gandi si chiar de a trai.
Gandeste pozitiv, vorbeste cum gandesti si toate actiunile tale vor dobandi un plus de energie pozitiva.
Fii deci atent ce gandesti si ce vorbesti, pentru ca “We are what we think. All that we are arises from our thoughts. With our thoughts, we make the world.”, dupa cum spune Buddha. Si nu uita ca in vremurile in care traim persoana care spune ca un lucru e imposibil, tocmai a fost intrerupta de cea care l-a facut!
“Lupta Dreapta se poarta in numele viselor. Cand acestea explodeaza in noi cu toata vigoarea, in tinerete, avem mult curaj, dar inca n-am invatat sa luptam.
Dupa multa cazna, invatam sa luptam, dar atunci nu mai avem acelasi curaj in lupta. De aceea ne intoarcem impotriva noastra si ne luptam cu noi insine, ajungand sa ne fim cel mai mare dusman. Zicem ca visele noastre erau infantile, greu de realizat sau rodul necunoasterii realitatilor vietii. Ne inabusim visele pentru ca ne este frica sa luptam in Lupta Dreapta.” (Paulo Coelho - Jurnalul unui mag)
Cat de des vad in jurul meu oameni care au ajuns sa depuna armele… Blazati, scufundati in acea rutina care nu-i lasa nici sa moara, nici sa traiasca. Plictisiti, traind dupa-amiezele de duminica, in care pare ca nimic nu mai misca, nu se mai petrece mare lucru… Iar ziua de luni incepe greu de tot, intr-o mare lipsa de chef, asteptand deja vinerea, de parca ar avea mari proiecte pentru cele doua zile libere…
Iar cand vine week-end-ul, urmeaza aceleasi dupa-amieze plicticoase, in care, dupa o eventuala vedere cu cativa prieteni, vine o noua luuunga tragere de timp. Mereu, cu aceeasi nemultumire… Cu o concluzie oftata: “Uite asa se trece viata…”
Hmmm, parca nu asta ne-am dorit, cand eram foarte tineri. Parca aveam aripi si ne doream mai mult. Vedeam scenarii indraznete. Si chiar, lucru maret, VISAM.
“Unde ne sunt visatorii?” ar spune Alexandru Vlahuta…
Momentul confruntarii apare in viata fiecaruia. Bilanturile se fac, fie ca vrem, fie ca nu. Iar pretul neascultarii chemarii interioare, al visului abandonat, este intotdeauna mult prea mare. Este lipsa dulcetii vietii. O viata golita de bucurie…
Nimeni nu-si doreste asa ceva. Si atunci, ce-i de facut? Cum sa iesi dintr-un scenariu asa de sumbru?
Primul lucru e sa iti cunosti visele. Sa le recunosti si sa vezi de unde vin. Din ce parte a sufletului tau, dinspre ce pornire, de la ce aptitudine a ta se trage acea chemare.
Unii descopera de foarte tineri asta. Picteaza, scriu, joaca fotbal, desurubeaza maruntaie de masini, deseneaza ori canta, rezolva necunoscute, fac anumite lucruri cu placere si usurinta. Poate aici le e chemarea… Altii afla mai tarziu, intr-un anume context, ca ar fi fost buni la ceva, ce nu-si imaginasera macar. Poate fi o descoperire la treizeci, patruzeci, ori cine stie cate zeci de ani.
Indiferent de cand se intampla, important e
Sa crezi in visul tau. In capacitatea ta de a realiza acel ceva, acel vis.
Asa s-au nascut inventiile marete. Edison a crezut in el, in visul lui de a face lumina. Vis “inceput” de mic, de cand a fost nevoie de lumina, noaptea, pentru ca doctorul sa o poata opera urgent pe mama lui…
Asa s-au nascut marii sportivi. Marii muzicieni.Marii descoperitori. Asa a crezut in el insusi, in chemarea lui, Columb, desi nu avea nici un indiciu clar, curat, ca va gasi pamant. A mers inainte, desi chiar echipajul corabiilor dadea semne de revolta.
Chiar daca uneori nu intrevezi capatul drumului, e foarte important sa crezi
si apoi
Sa gasesti resurse.
Mai intai, le cauti, desigur. Ele sunt:
Resurse proprii, care determina pastrarea ta, in ciuda oricaror piedici, pe drumul ales.
Sunt calitatile tale, acelea care te ajuta sa faci unele lucruri mai usor, ori poate chiar cu talent.
Pe langa calitati, sunt faptele tale. Pasii mici, dar parcursi, dau si satisfactie si feedback, incurajandu-te prin ceea ce iti iese, dand corectii acolo unde mai ai de ajustat cate ceva.
Si mai ales, entuziasmul. Bucuria cu care faci ceea ce faci. E o resursa fantastica, din care iti trebuie o doza zilnica. Pe masura ce faci pasii, el creste. Si pe masura ce depasesti obstacolele, iti este si mai mare. Te sustine pe perioadele in care apare “golul” de realizari, cand nimic pare ca nu merge. Neaparat, trebuie sa te orientezi atunci spre ce te entuziasmeaza, ca sa dai iar forta actiunilor tale.
Desigur, aici, la resure proprii e acel “crezut in tine” pe care insa l-am detaliat mai sus, ca element-cheie pentru implint vise…
Si mai e ceva: tineretea. O resursa fantastica. Specifica frumoasei varste… Acest curaj al tineretii este un atu ce trebuie folosit din plin, pentru a nu se pierde, pentru a nu pierde “Lupta Dreapta”… Cand descoperi visul tau de tanar, e grozav sa te folosesti de resursa asta.
Resursele imprumutate, ceea ce poti primi de la altii, nu sunt deloc de neglijat. Pot fi sfaturi, chiar suport material, in diverse forme, ori doar preluarea unui model. De multe ori, modelul face enorm pentru noi daca stim sa ni-l alegem (vezi articolul cu pricina). Le numesc resurse imprumutate, pentru ca se intampla sa avem sansa de a raspunde darului primit, cel putin cu recunostinta, daca nu chiar cu alte forme prin care ii facem pe “donatori” sa fie bucurosi de ajutorul dat. Ma gandesc la parintii copiilor care au reusit performante deosebite. La parintii Nadiei Comaneci de plida… Ori la cei care incurajeaza un campoin la schi. Sigur se simt bine ca au luat parte la lupta lui cu el insusi, cand a “fortat” pentru victorie, iar ei au strigat cat ii tinea gura “hai!hai!hai!” pe partie…
In timp, cel care isi urmeaza visul gaseste un sens propriei sale vieti. Se umple de satisfactii, chiar si pentru pasii mici. Si dupa ce implineste un vis e posibil sa ii placa si sa mai aleaga ceva, si inca ceva… Important e sa ne urmam chemarile, care nu ne tradeaza niciodata. Ele contureaza cele mai frumoase desene ale destinului nostru si ne fac sa fim patrunsi de implinire. Iar un om implinit este intotdeauna unul care influenteaza pe cei din jur in bine, “sfintind locul”, cum se zice…
Despre ce pot face cei care isi urmeaza visele vom mai povesti.
Pana atunci, va doresc tuturor sa va descoperiti cel mai indraznet, cel mai frumos vis al vostru. Si apoi sa vedeti de ce este el cel mai frumos…
Va mai impartasesc ceva: Copil fiind, mi-a placut cantecul din filmul “Vrajitorul din Oz”. Am visat sa cant si eu asa.
Nu chiar in plina tinerete, mi-am implinit visul.
Fara a fi neaparat o vedeta, am cantat pe o scena “Somewhere over the rainbow”. Un vis implint…
Lucruri de genul asta se intampla cand astepti prea multe de la cei din jur si prea putine de la tine.
Si acum ajungem la radacina problemelor pentru fiecare om. Propria persoana.
Esti tanar si ai destule calitati care te fac sa crezi ca meriti mai mult. Asa e, doar ca nu ai invatat sa valorifici calitatile.
Cat timp iti petreci lucrand la propria ta persoana? In cazul tau ma refer sa lucrezi la a deveni o persoana interesanta.
Pari un baiat inteligent. Spune-mi si mie, ti se pare normal sa stai acasa in scaun sau in pat si sa te gandesti ca sunt femei care te plac, dar nu are rost sa faci nici un pas pentru ca vei suferi un esec?
Ti se pare normal ca atunci cand vine vorba de femei, atractie, emotii, sex sa te gandesti inainte la scenarii care exista doar in capul tau si apoi sa nici nu actionezi?
Daca imaginatia ta are o influenta atat de mare asupra actiunilor tale din viata reala, macar IMAGINEAZA-TI chestii faine. Sau esti masochist?
Ti se pare normal sa spui ca marea ta problema este lipsa de experienta, in timp ce tu nu faci nimic ca sa dobandesti aceasta experienta?
Iti spun eu ce sa faci. Te duci la fetele care te plac, desi poti merge fara problema si la alea care nu lesina cand te vad, si le spui ca vrei sa va vedeti. Dupa ce te refuza TOATE, vi si ne spui ce anume ai facut si noi incercam sa te ajutam. Apoi, daca accepta si te intalnesti cu unele, dar nu ajungi la ce vrei tu , din nou, vi si ne spui ce anume ai facut si cum, iar noi din nou incercam sa te ajutam. Si tot asa, pana cand vei dobandi experienta.
Ai sa constanti ca pentru fiecare pas important cu o femeie, de la abordare, trecand pe la intalnire, atingeri, body language, creat o conexiune emotionala si pana la sarut, intimitate si sex, exista o caruta plina de solutii dar pe care trebuie sa le aplici si sa vezi care ti se potrivesc.
Tu ai multe presupuneri si ganduri. E ABSURD sa te gandesti la lucruri INAINTE sa le faci.
TRAIESTE, actioneaza si apoi cu feedback-ul pe care il ai, poti sa evaluezi situatia.
Oamenii traiesc prea mult in capul lor si fac prea multe presupuneri despre ce e posibil si ce nu.
Apoi, ma intreb cum iti imaginezi tu, ca daca ar fi oameni care sa te duca in cluburi… asta te va face un om mai fain, mai interesant, un magnet pentru femei si cu lumea la picioare. Esti acelasi om si acolo, cu aceleasi nesigurante, temeri si stil.
Ceea ce te va face un om mai bun, mai interesant, un magnet pentru femei si cu lumea la picioare e DESTINUL TAU. Tu cine esti si ce scop ai in viata?
Multa lume se sperie cand aude un cuvant ca destin, pentru ca nu stie ce inseamna si ii este frica sa descopere. Asa cum am mai spus, cred ca esti un baiat destept si daca tot iti place sa gandesti mult, ia gandeste-te. Iti dai seama ca problemele pe care le ai acum sunt niste probleme mici si neinsemnate? Am mai spus-o:
Sursa nefericirii pe care o simti acum nu e colega de la lucru, nu e lipsa de experienta cu femeile, nu e lipsa oamenilor care sa te duca in club si sa te tuneze ca sa devii un star.
Sursa nefericirii tale o reprezinta asteptarile mari pe care tu le ai de la cei din jur si asteptarile mici sa inexistente pe care le ai fata de PROPRIA TA PERSOANA. Nu astepta nimic de la nimeni. Astepti degeaba. Nu e nimeni pe lumea asta care sa vina si sa iti dea pe tava ce ai tu nevoie ca sa te simti implinit si multumit.
Ce trebuie sa faci e sa scoti din tine acele lucruri care te vor face o persoana extraordinara:
- Sa ai destin. Uite-te la viata ta si la pasiunile tale. Ce iti place sa faci? Cum ai putea face lumea din jur mai buna si cum ai putea oferi celor din jur ce ai tu mai bun?
-Sa inveti despre personalitate si nevoile oamenilor . Invata ce ii motiveaza, invata ce nevoi au si vino in intampinarea lor. Da-i primul tu, nu astepta sa primesti.
-Sa incurajezi oamenii si sa crezi in ei cand nimeni nu crede, nici chiar ei insisi.
-Sa stii sa aduci emotii pozitive, optimism si distractie peste tot unde te duci. Cand ai ocazia sa te distrezi, sa fii cel care da tonul. Fa ca oamenii sa isi aduca aminte de ziua sau noaptea in care ai fost si tu acolo si fa-i sa isi doreasca sa fii si data viitoare.
-Sa spui povesti, sa citesti in palma, sa interpretezi scrisul de mana, sa le spui oamenilor despre ei si sa ii ajuti sa se descopere.
-Sa lasi dracului temerile si nesigurantele. Cand ai de gand sa si traiesti? La 50 de ani? Stii ce zice un om de 50 de ani? “Ce stiu la 50 de ani stiam si la 20. 30 de ani am facut doar o munca de verificare”. Actioneaza si invata din intamplari.
Intr-o vreme a vietii mele am facut o alegere care m-a scos din multe obiceiuri.
Renuntand la un job care ma incorseta, in care nu faceam cu placere ceea ce faceam, am renuntat, desigur, si la banii pe care ii luam, luna de luna…
Traind din “rezerva”, adica fara sa “produc”, in acea pauza de respiro am invatat enorm despre mine.
Unul din lucrurile importante, pe care le port cu mine de atunci, e intelesul lui “a da”, a oferi. Credeam ca pentru a putea sa dau, trebuie neaparat sa am ceva, si doar ceva anume putea fi dat. De pilda, ajutor banesc celor aflati in lipsa.
Am primit insa eu insami ajutor, prin intermediul unei carti. O prietena mi-a dat cu imprumut o micuta carte a… altei prietene (stiti cum e, nu?). O carte scrisa de Neale Donald Walsch, in care vorbea despre Abundenta. Neale a trait o vreme in saracie, dormind in parc si cautand hrana in gunoaie. Povestea in carte cum facea, in vremuri bune acum, ateliere despre abundenta cu oameni de diverse categorii, ca si profesie, varsta ori preocupari. Dar toti doreau sa aiba abundenta. El ii invata cum s-o ofere, de acolo de unde ei credeau ca le lipseste.
La pauza, un domn s-a apropiat de el si i-a spus ca el chiar nu are de unde oferi. Ca e atata de lipsit de mijloace materiale, incat abia a strans, de la prieteni, banii sa vina la seminar. Si ca nu vede de unde poate sa ofere ceva altora.
Neale l-a intrebat atunci daca are vreo calitate, vreun dar al sau, cu care se remarca el mai usor. Omul i-a spus ca da, are simtul umorului si spune bancuri bune.
“- Ok, – i-a spus Neale – ofera atunci din timpul tau altora si adu celor din jur bucurie prin glumele tale. Ia vezi, ar merge asta?”
In pauza, omul nostru s-a dus in sala de mese, unde erau multi oameni, veniti la alte prezentari si cursuri. S-a apropiat de unii si le-a spus un banc. Pe urma, a mers la altii. Desigur, a fost pe la cei pe care ii ochea el, vazandu-i mai abatuti sau prea preocupati. Le-a descretit fruntile si a facut chiar un fel de mic “show”. A primit chiar aplauze.
La terminarea pauzei, s-a dus la Neale. Era radios, incantat de ce facuse, caci a face pe altii sa se bucure, il bucurase si pe el.
“- Ei, cum a fost? – a intrebat Neale.
- Grozav! Nici nu-mi vine sa cred… Si ma simt atat de bine!”
Si pe urma, Neale a scos la iveala o palarie, in care colegii de atelier, carora el le spusese povestea omului, stransesera o suma de bani ca sa-l ajute sa mai recupereze din costul cursului. Omul nostru a fost coplesit.
Citind aceasta poveste, am ales atunci sa ofer ce aveam: timp. Si asa, o vreme, am fost alaturi de niste voluntari, care ofereau timp si prezenta lor unor oameni aflati in suferinta. Am primit inmiit: lectii de viata, povesti de suflet, prietenii, bucurie, implinire. Am invatat multe, multe…
Nimic cu bani, nimic masurabil in bani. Si nici macar epuizabil, ca si valoare, pentru mine. Asa am aflat ca:
1. Poti oferi de acolo de unde ai
( In cazul meu: ceva timp, placerea de a scrie, de a vorbi si de a asculta, pasiunea de a cunoaste alti oameni, interesul pentru dezvoltare personala)
2. De unde ai, poti lua si nu se termina, ba chiar sporeste
Fiind vorba de calitati personale, cand oferi ceva folosindu-te de ele, nu doar ca nu le epuizezi, ci chiar le dezvolti. Si poate ca descoperi despre tine o noua cale, o noua menire in viata. Cine stie…
3. Cand oferi, Universul iti intoarce inmiit
Aici, cred, nu-i nevoie de exemple. Sigur aveti in viata voastra multe astfel de intamplari, in care darul oferit a fost rasplatit peste asteptari; chiar bucuria facuta alora e o rasplata care ne hraneste.
4. Pe masura ce oferi, te cunosti pe tine
In relatia cu cei carora le oferi ceva, intalnesti reactii neasteptate. Pot fi multumiri pentru darul tau, poate fi indiferenta sau chiar opusul lui “multumesc”, in fel si fel de forme. Cum vei primi toate astea, depinde de tine. Afli despre tine de ce faci darul:
Vrei sa ai o imagine buna, sa fii vazut ca “omul bun?”
Vrei sa fii iubit pentru ca esti placut si cu inima larga? Sau sa fii iubit ca esti asa cum esti?
Vrei sa oferi pentru ca simti ca poti ajuta? Stii sa te opresti, cand ti se refuza ajutorul?
De ce o faci? Pur si simplu, fiindca te impinge inima?
In timp, motivele pentru care darui se schimba, caci si tu te schimbi si cresti… Aici e o lunga poveste, poate vom mai spune multe, alta data.
Pana atunci, va invit sa vedeti ce resurse puteti gasi in voi, pentru a oferi celor din jur bucurie care vi se va intoarce inmiit. Sa gasiti motivele pentru care vreti sa oferiti.
Si poate chiar sa povestiti aici cum ati avut si voi bucurii cand ati daruit asa, din inima.
Nu, nu vorbim de piesa de teatru TV, regizata de Florian Pittis, dupa “City Sugar” a lui Stephen Poliakoff.
Intrebarea e chiar asta : Cum se chemau cei patru Beatles?
O intrebare pusa astazi, in birou, in timp ce vorbeam cu o tanara colega. In mod sincer, imi spunea ca “il stie pe Paul MacCartney”, dar nu prea stie de unde “il stie”…
Nu, nu e vorba de un caz de “incultura”. Colega mea gusta muzica buna, citeste mult, merge la teatru…
Mi-am dat seama ca se-ntampla altceva. Mi-am dat seama ca nu-mi amintesc de cand nu am mai auzit si n-am vazut pe Beatles. Cel putin, in emisiunile noastre, pe posturi romanesti. Nu ca m-as uita mult la televizor, dar uneori mai caut si mai prind ceva interesant.
Au disparut modelele. Beatles-ii au fost un model al unei generatii intregi, si al multora din alte generatii dupa aceea. Au inspirat oameni din lumea intreaga. Ce anume a facut asta? O muzica anume, desigur. Un ritm alert, un “beat” care a aprins inimile tinerilor nascuti imediat dupa la doilea razboi mondial. O sete de libertate, o naturalete si un cantec liber al dragostei, al tineretii. Un nonconformism elegant, nu anarhic, placut, tonic, nu periculos (desi poate mamele tinerilor fani ingramaditi sa-i vada n-ar fi de aceeasi parere).
Acesti tineri au fost indragiti de fanii care i-au ales ca model. Au fost urmati si copiati, iubiti si dupa ce, ca “Beatles”, ca formatie “activa”, n-au mai existat.
Desigur, meritul cel mai de seama e-al lor. De necontestat. Dar urmeaza si meritul fanilor.
Care au gasit in acesti tineri simboluri ale unei generatii, apoi ale alteia, ale alteia…
Cum au fost alese si recunoscute aceste simboluri? Prin ceea ce vibra si rezona in acesti tineri fani.
Care i-au ales drept model.
E important sa ne gasim modele.
Acestea ne sustin si ne hranesc motivational atunci cand pornim intr-o incercare, intr-un proiect, cand avem nevoie de orientare.
De multe ori, cand suntem gata sa ne urnim corabia, parca n-avem vant in panze. Si nici busola, nici macar echipaj… Ei, bine ca avem corabie. Adica dorinta de a porni intr-un proiect, in a face acel ceva ce ne-am propus… Si daca e asa, e bine. Dar nu stim naviga, nici n-avem harti… Cum sa facem?
Eiiii… avem poate internet. Si carti. Si filme documentare. Si poate niste prieteni. Ne informam si aflam cine a mai facut ce dorim noi sa realizam. Cum a facut-o? Care au fost pasii? Din eventualele erori, ce a-nvatat? Dar realizarile, ce i-au adus? Ne urmarim pas cu pas modelul.
Pentru a fi insa “pe val”, e important
Sa alegem modelul cel mai potrivit.
(Ori modelele, caci s-ar putea sa ne hotaram mai greu, si pastram o “echipa” intreaga.)
Aici, e important sa ne ascultam inima. Care stie, draga de ea, care ii e cel mai apropiat model, care e cel mai bun exemplu. Daca ne ghidam dupa cum simtim noi, nu dupa cum ne vor incanta si “vraji” altii, putem scapa de cantecul sirenelor, si vom invata
Sa evitam kitsch-urile
Imi place muzica si merg din cand in cand in cluburi. Aleg insa cu grija doar ce-mi place. Chiar daca e anuntata o formatie la moda, daca nu mi-e potrivita inimii mele, caut alta varianta. E usor sa te lasi dus de val si sa mergi acolo unde merg mai multi prieteni, pentru ca e la moda un anume band sau artist. Dar aduce oare ceva constructiv? Hranitor? Placut inimii?
Desigur, Beatles-ii n-au fost doar “o moda”, ci un fenomen… Ofereau muzica si nu doar atat. Simboluri de o anume calitate.
Daca veti urmari tinuta lor pe youtube, de pilda, veti gasi destule imagini in care ei cantau stand lejer, pe scaun, fara prea multa miscare scenica. Nu aveau costume sclipitoare. Nu aveau multe surprize coregrafice si trupe de dans in spate. Asta nu inseamna ca nu sunt valoroase si aceste elemente intr-un spectacol, dar nu ele dau esenta, ele doar imbunatatesc, accentueaza ceva care are deja o calitate.
Alegerea modelelor, ca orice alegere, e personala si e important sa o facem pentru noi, nu pentru a fi “in trend”. Depinde de ce vrem sa realizam.
Modelele ne vor ghida in multe: de la aspect, tinuta, conversatie, relatii, pana la pasii pe care ii parcurgem in implinirea unui obiectiv.
Pentru a avea cat mai usor trasata calea, de mare folos ne e sa avem si tovarasi de drum. Sa ne inconjuram de cei care impartasesc aceeasi idealuri ca si ale noastre. Si atunci e important
Sa cunoastem modelele altora.
“Spune-mi cu cine te imprietenesti, ca sa-ti spun cine esti”…
Cam asa e si cu modelele. Nu ma refer doar la gusturi si preferinte muzicale.
Modelele spun multe despre cum e omul. Daca urmezi exempul Nadiei, de pilda (oooo, sper ca se mai stie cine-i Nadia),voi sti ca esti preseverent si ca indraznesti ce altii inca n-au facut. Ca tinzi spre nota 10. Daca model iti e o persoana care are succes doar fiindca arata foarte bine, s-ar putea sa te vad mai rar, fiindca stiu ca look-ul este temporar, dar perseverenta si indrazneala”produc” pe durata lunga…
Toate aceste alegeri ne vor invata
Sa ne cunoastem pe noi insine.
Alegerea unui model se face, cum am spus, ascultandu-ne inima. In timp ce urmam pasii si exemplul celui ales ca model, descoperim de fapt ce ne-a ghidat alegerea. Ce recunoastem “comun” la noi si la model.
Sunt de fapt calitati pe care fie le avem, si nu le banuiam a fi in noi, fie le dobandim in procesul nostru evolutiv bazat pe acel exemplu. Sunt dorinte si idei care se nasc in interactiunea nostra cu acel model.
Sunt valorile noastre, care evolueaza in timp.
Uneori putem descoperi ca am fost chiar mai buni intr-o anume actiune, caci avem propria inteligenta si variante noi apar din imaginatia noastra.
Si inca ceva, foarte important:
Sa folosim puterea modelului.
Cand ne ghidam dupa un model, ne e mai usor sa facem pasii. Stim ca el/ea a juns acolo unde vrem si noi sa ajungem. Acest “daca un singur om a reusit, si eu pot reusi” este chiar un model care ne sustine cand ezitam…Ne gasim in aceasta entuziasmul si increderea, ne sprijinim pe o realizare facuta mai inainte si parca avem acum si harta, si echipaj, si vant in panze.
Avem model de actiune, model de realizare a telului, plus curajul celui care stie ca “se poate”.
Ei, si acuma, bomba de final!
Dupa ce facem toate cele de mai sus, capatm incredere in noi insine si vedem ca putem realiza ce ne propunem, ca nu e “chiar asa de imposibil”, observam ca avem anume calitati care aduc la implinire telul, si incepem sa capatam elan, si chiar viteza…
Atunci vine o vreme cand nu ne mai tinem doar dupa modele. Descoperim in noi insine puterea si imaginatia, elanul si talentul creator. Ne dam drumul aripilor si vedem ca “aerul ne tine”.
Atunci e momentul sa ne desprindem si
Sa renuntam la modele.
Nu la toate, caci ne schimbam, in viata, multe: dorinte, idealuri, valori…
Dar nu mai suntem dependenti, ca la-nceput, de ele. Poate ca, in timp, vom fi si noi printre cei care fac lucururi ce altora li se par deosebite. Si poate vom fi noi modele pentru altii.
Pana atunci, avem drum de strabatut. Va invit sa va gasiti modele care va ajuta sa cresteti, care va construiesc. Daca le aveti deja, urmariti daca sunt cele care va incanta inima si cautati sa dezvoltati “relatia” cu ele, notand performantele pe care le atingeti urmand exemplul lor. Si nu in ultimul rand, observati cat de mult modifica in bine starea voastra si a celor din jur felul in care voi urmati aceste exemple.
Poate ca veti descoperi asa ca multi va sunt alaturi, ca aveti noi prieteni si ca va bucurati cu totii mai mult de viata. Asa cum faceau cei patru Beatles…
Soare crud in liliac,
Zbor subtire de gandac,
Glasuri mici
De randunici,
Viorele si urzici…
(Rapsodii de primavara – George Toparceanu)
Cred ca nu e om sa nu simta, primavara, forta cu care totul infloreste, se umple de viata si da pe dinafara de atata energie.
Primavara merg mai mult pe jos si ma bucur de frumusetile noi care ne incanta si ne umplu de bucurie.
Intr-o zi de duminica, acum cativa ani, am mers o alee cu pomi infloriti si ma incantam de parfumul delicat al florilor albe cu aripi de fulturi, cand am ramas pe loc, privind uimita la o minune: langa o bancuta, o mamica isi tinea de manute baietelul, care facea poate primii pasi din viata lui. Asa am vrut eu sa ma cred atunci: martora primilor pasi. Cu varful rotunjit al ghetutei albastre, piciorusul acestei jucarii vii pipaia asfaltul, apoi, cand simtea ca poate sa incerce, micutul se lasa pe el, cu burtica impinsa inainte, ca si cum asa ar fi inaintat, cu burtica…. Clatinandu-se pe piciorusele indoite, se lasa pe mana mamei, care il ghida cu rabdare si dragoste. Mama radea si il incuraja, desi mersul era mai mult un luat pe sus…
Tot intr-o primavara am fost cu niste prieteni in Gradina Botanica din Bucuresti. Fetita lor, de vreun an jumate – doi, intr-o salopetica alba impecabila, a fost enorm de fericita sa poata alerga pe alei “pe unde nu trece masina”. Libera, alerga si poc! Buf! In patru labe sau in fund. Praful se alesese – ba nu, se lipise – de albul pufos al hainutelor, dar nimeni nu se suparase. Parintii fetitei o incurajau sa se simta in largul ei in acest loc unde putea, in fine, sa alerge. M-am uitat cum fetita cadea, radea si se ridica, luand-o de la cap… Nici vorba de tipete sau plansete. M-am prins de ce era asa. Nu fusese obisnuita cu reactia de “au!” exagerata a parintilor, care, cand cade copilul, tipa si se vaita, de parca pe ei ii doare. Locul, alee de asfalt, nu era prietenos deloc, dar ea nu parea a baga de seama asta. Nu daduse cu capul de asfalt, doar cu funduletul, care poate ca avea inca un “pampers” protector… oricum, fetita nu plangea si isi vedea de joaca.
Mi-am dat seama ca acel copil si parintii lui mi-au aratat multe.
In primul rand:
Sa nu ne temem de cadere.
Nu e obligatoriu sa ne doara. Si daca doare, va trece.
Teama de durere nu-i mereu a noastra.
Caderea, sau esecul, sau greseala, oricum am spune, e parte din invatarea pasilor. E “inclusa in pachet” si e ceva firesc.
Daca de mici invatam asta de la parintii nostri, suntem atat de mult ajutati sa economisim timp, timp din viata noastra, in incercarile ce vor veni…
De cate ori am renuntat sa incercam din teama ca ne-am putea lovi in cadere? De parca intotdeauna esecul ar pricinui dureri… Legam, in mintea noastra, una de alta, si deja facem un tipar din asteptarea unei inevitabile dureri care insoteste ratarea.
Ia sa vedem, cum e de fapt?
Se poate sa nu iasa un proiect asa cum l-am dorit. Dar peste un timp, vedem ca “a fost un rau spre bine”. De ce sa cred ca e ceva dureros dinainte sa incerc? Posibil sa ma tem degeaba… Posibil si sa reusesc, daca incerc, nu-i asa? Si, daca e sa nu reusesc si sa doara, oare va tine la nesfarsit? Nu ne vom ridica intr-un final, mai puternici, mai abili de a face lucrul ce tot incercam sa-l facem? Si oare nu de multe ori teama de esec ne e strecurata de prieteni, rude, cunostinte, care, in dorinta lor de bine, ne taie aripile, punandu-ne noua in spate temerile lor? Sau esecurile lor?
Cautati pe cei ce va incurajeaza, acea mana de sprijin a mamei care ajuta pe copil sa mearga, nu pe cei care fug de incercari.
In al doilea rand.:
Arta caderii ne invata.
Nu, nu e eroare de scriere. Bineinteles ca “arta caderii se invata”. Dar ne si invata ceva.
Daca am trecut de prima etapa, in care am incercat, stiind ca e greu, ca poate vom cadea, putem sa invatam enorm.
In multe forme de arte martiale se face scoala caderii. E o adevarata scoala, care nu ne invata doar cum sa cadem cat mai ferit de accidente, cum sa trecem prin cadere si sa ne ridicam, ci chiar cum sa ne folosim de cadere pentru a a castiga.
Inveti astfel ca a cadea, a gresi, a face altfel decat “binele” dintr-un anume criteriu, nu inseamna sa abandonezi incercarea. Inveti cum, data viitoare, poti face aici altfel, acolo asa, pe urma “asta nu”, si tot vei sti cum sa gasesti o varianta spre a trece cu bine prin incercare.
In vanzari, de pilda, se spune ca mai multi nu te apropie mai mult de da, decat mai putini. Adica daca ai incercat la mai multe usi, asta face sa dai si de unele care se deschid; mai multe incercari aduc, pe langa refuzuri, si vanzari, pe cand daca stai acasa nu vei avea refuzuri, dar nici nu vei vinde nimic.
Prin invatarea asta ajungi la o arta, caci iti formezi reflexe, stii sa eviti uneori esecul, facand rapid mutari in plan, alegand o noua varianta, sau iti intaresti partea pe care cazi, devenind mai intelept, mai intelegator cu tine, mai rabdator. Stii deja ca e o etapa trecatoare, ca poti gasi iesirea din situatie.Deja ai un antrenament si stii ca poti respira un pic, calm, cu detasare, si gata, ai trecut de prima reactie… Mintea lucida si calma e gata de atac, adica de pornit din nou ce vrei sa faci.
In al treilea rand:
Arta caderii ne invata despre noi insine.
Imi amintesc cum mi-a fost mie. Invatam cum sa fac alergare, un soi de bataie rapida, salt pe barna si din nou alergare.
Aveam 26 de ani, si nu fusesem deloc buna la gimnastica in scoala. Mi-era frica sa ma urc pe barna, darmite sa merg si chiar sa mai si alerg pe ea.
Sensei, un tanar fantastic, bun profesor, ne-a pus in fata un “desen”:
- Va alearga o haita de caini si tre’ sa fugiti si sa sariti gardul care imprejmuieste curtea scolii (“dojo” era in sala de sport a unui liceu). Poate sariti si alergati chiar pe gard…
Eu, care ma temeam de cadere si de faptul ca “nu sunt buna la gimnastica”, am insa un atu: stau fooooooarte bine la capitolul imaginatie. Mi-a fost usor sa “vad filmul”. Sincer, mi-am facut o cruce maaare, un soi de “Doamne ajuta”, si mi-am dat drumul. Nu stiu exact cum am facut, dar m-am trezit sus pe barna, si alergand ca pe trotuar. A fost apoi o joaca de copil.
M-am folosit de o calitate descoperita cand m-am aflat in plina amenintare cu caderea…
Am invatat ca pot, imi place, sunt chiar “buna la echilibru” si ca nu-mi trebuie prea multe detalii, doar sa fac, doar sa imi dau drumul in practica respectiva.
Am invatat ca totul era in mintea mea. Si de aici, am inceput sa inteleg ca aici, in minte, sunt butoane magice, unde am de umblat, ca sa pot face ce-mi propun.
Dar despre asta, despre butoane, povestesc o data viitoare.
Acuma, va invit sa derulati cateva filme din viata voastra, cand ati avut o cadere, un esec, si de acolo ati invatat ceva: un nou mod de a face, o calitate care a iesit la iveala, o stare care v-a fost impuls spre alte realizari… Gasiti ce va-nvatat caderea.
Si profitati din plin de primavara. De primavara vietii voastre. La inceput, in viata, este minunat sa faci pasii cu incredere. Chiar daca o sa cazi, mersul devine un proces interesant, uneori chiar uluitor.
La vorba aceea pe care o stiti multi: “ce nu te doboara te face mai puternic” se poate adauga si “caderea te poate invata cum sa te ridici, sa mergi si chiar sa zbori”…
Primavara frumoasa sa aveti, cu multe alei la dispozitie, sub pomii infloriti. Puneti-va genuncherele si dati-va drumul pe role, fara frica de caderi!
Zilele trecute am facut niste chestionare printre elevi de liceu cu scopul de a le afla nevoile, dorintele si visele lor.
Apoi, sa putem scrie materiale care sa ii ajute exact in acele domenii in care ei au nevoie.
Asfel a luat nastere si primul meu articol scris pentru AVANTAJ LA START.
Am ramas suprins sa vad ca mai mult de jumate din chestionare aveau ca raspuns la intrebarea ce vis ai : ”Vreau o slujba buna, casa, masina si o familie fericita”
Aparent nu e nimic rau in asta.
Dar daca ne uitam putin in spatele acestui raspuns, care e sansa ca zeci de tineri sa aibe acelasi vis ? Oricum ai lua-o, sansele sunt mici.
In primul rand, e clar ca acest ”vis” nu vine din interiorul acelor tineri si e aceeasi poezie pe care si eu si generatiile vecine le-au auzit repetate obsesiv.
Ia note bune, ca sa ai o slujba buna si apoi sa poti avea casa, masina si familie fericita.
Daca asta e visul tau cand esti in liceu, am o veste proasta.
Sunt sanse mari ca sa nu obtii ceea ce vrei. Pentru ca mesajul asta cu note bune si slujba si promisiunea unui loc in rai daca tii capul plecat si supus nu este facuta cu intentia ca tu sa ai un viitor implinit si fericit.
Intentia este inca din prima clipa cand pasesti intr-o clasa sa stai in banca ta, sa iti tii gura inchisa si sa asculti de autoritate.
Pentru ca atunci cand vei ajunge sa fii un muncitor in fabrica sau un functionar sa fii deja dresat.
Ei bine, aceste lucruri de care iti zic sunt deja depasite. Chiar in acest moment in intreaga lume se produce o revolutie in care tinerii isi cer inapoi ce e al lor.
Viitorul !
Lupta este abia la inceput insa lumea a devenit constienta azi, cand sute de mii de oameni isi pierd slujbele care acum 2 ani erau considerate ”sigure si pe viata”, ca sa urmezi turma nu mai e o investitie buna.
Vine vremea cand inca de la varsta adolescentei trebuie sa iti asumi resposabilitatea pentru viitorul tau.
Daca vrei casa, masina si familie fericita le poti avea. Insa acestea sunt doar beneficii secundare, bonusuri ale unei vieti traite cu pasiune si din tot sufletul.
Cand ai o pasiune si o urmezi, s-ar putea sa fie momente cand iti pierzi increderea, cand suferi esecuri si de multe ori nu vei avea siguranta pe care o slujba ti le da.
Insa la sfarsit, cand pui la un loc toate piesele acestui puzzle, trebuie sa recunosti ca doar oamenii care au trait cu pasiune au ajuns exemple de urmat.
Un tanar a avut pasiunea programarii. A jurat ca intreaga lume va avea pe birou o cutie facuta in magazinul lui. A renuntat la facultate sa isi urmeze visul. A inceput sa lucreze intr-un garaj. Toti l-au facut nebun.
Numele lui e Bill Gates.
Un alt tanar avea ca pasiune sportul. La 12 ani s-a inchis in camera lui si a inceput sa planga. A fost dat afara din echipa de baschet a scolii.
A fost declarat in 2001 cel mai mare atlet american al tuturor timpurilor.
Numele lui e Michael Jordan.
O fata tanara visa sa scrie. A inceput sa scrie de la 6 ani dar nu a scris niciodata un roman complet. Isi dorea sa scrie si sa traiasca din asta.
In 1993, la 28 de ani s-a mutat in Edinburg, Scotia pentru a fi langa sora ei. Divortata, a trecut printr-o perioada de saracie incercand sa supravietuiasca si sa isi creasca fiica, Jessica. In aceasta perioada grea a terminat prima ei carte, Harry Potter si piatra filozofala. A fost refuzata de cateva edituri pana cand una a acceptat sa ii scoata cartea.
Astazi, este a-12-a cea mai bogata persoana din Marea Britanie cu o avere de 780 de milioane de dolari.
Numele ei este J.K. Rowling
Exemplele sunt multe dar ma opresc aici. Crezi ca acesti oameni au casa, masina si familie fericita? Cu siguranta. Si-au propus asta ca scop in viata? NU Si-au urmat visul cu perseverenta in ciuda oricarui obstacol.
Asadar, in viata nu masina, casa, slujba conteaza.
Visul conteaza.
Urmeaza-ti visul si restul va veni ca un bonus pentru tine.
Casa, masina, slujba sunt bonusurile unei vieti traite corect. Ale visului urmat.
Ca sa te ajut mai departe am cele 5 intrebari din chestionar. Raspunde la ele si voi scrie urmatoarele articole astfel incat sa corespunda cu nevoile tale.
Spune-mi ce vrei intr-un coment la acest articol:
1. Ce nevoi urgente ai?
2. Ce abilitati ai vrea sa iti dezvolti, abilitati care te vor face o persoana mai buna, mai fericita cu mai multe rezultate?
3. Ce vis ai in aceasta viata?
4. Pe plan afectiv, sexual, al relatiilor cu sexul opus, ce vrei sa inveti/dezvolti?
5. Pe plan financiar, de afaceri, al castigului material ce vrei sa inveti/dezvolti?
am si eu o mica/mare problema.Mi -e imi place de un baiat cu care am vb da nu mult,si stiu ca si el ma iubit,insa acum nu sunt sigura pt noi ne vedem zilnic l sc ca facem naveta,si cand ma vede se fereste,se uita l mn da eu cand ma uit ,intoarce capul ,vorbeste de mine pe la prieteni,adica zicea ceva de genu ca eu il vorbesc pe la altii,trece pe langa mine sta cu privire in jos,nujtiu ce sa cred,voi ce ziceti?
,
Referitor la exemplul tau, din ceea ce vad tipul se prezinta ca nefiind milionar si neconducand o masina de fite. Uitandu-ma la veniturile lui, dupa standardele din SUA, pot zice ca omul face parte din clasa mijlocie. In nici un caz nu cred ca reprezinta cei 1% de la varf. Faptul ca are venituri pasive e cu totul altceva. E super sa ai venituri pasive. Sunt multi bani pentru standardele noastre. Dar asta e clasa mijlocie la ei.
Am spus-o si cu alte ocazii, cei care au vocatia bogatiei nu au nevoie (dupa parerea mea) de sfaturi. Nici din partea mea, nici din a altora mai experimentati in domeniu. Reusesc singuri si, de cele mai multe ori, urmand carari nebatatorite. Ei sunt exceptiile care, ca de obicei, confirma regula.
Acest fapt nu schimba cu nimic realitatea ca cei mai multi care viseaza la imbogatire rapida rateaza un astfel de obiectiv. O demonstreaza statistica repartizarii bogatiei pe planeta.
Si tot statistic, cele mai mmulte mari averi actuale sunt obtinute prin... mostenire :)
Mirela,
te felicit pentru articol, este echilibrat si ofera perspectiva ta asupra acestui subiect.
totusi, sunt dator sa ofer o alternativa, care, la prima vedere, pare sa fie in contradictie cu ceea ce spui tu.
este vorba de cartea The Millionaire Fastlane
si mai ales deun interviu cu autorul, care iti va arata ca nu e vorba de o carte de genul "get rich quick scheme" ci experienta personala a unui tip care chiar a ajuns milionar, in timpul vietii sale, cand inca era tanar!
e o varianta care, cum spui tu, e rara, dar nu trebuie ignorata.
va recomand sa lasati parerrile preconcepute si sa audiati interviul.
Loading ...