Carti pentru cunoasterea si antrenamentul memoriei II

Written by Lia Stelea on July 31st, 2009

Titlu: Memoria Umana
Autor: Alan Baddele
Editura: Teora
ISBN: 973-601-892-X
Gen: Psihologie
Se adreseaza: publicului larg

O lucrare de baza pentru cine doreste sa isi cunoasca memoria in particular si o parte foarte importanta din modul de functionare a mintii umane in general.

Cartea ne prezinta sistematic si pe scurt o teorie cu care ar fi bine sa ne familiarizam daca vrem sa retinem mai bine lucrurile. Cartea ne prezinta ce este memoria din perspective neurofiziologice, ce este memoria de scurta durata, de lunga durata, memoria de lucru, cum anume sunt stocate, regasite (sau uitate) informatiile, precum si cum sa ne imbunatatim memoria. Cititorul poate sa afle de aici si o serie de lucruri interesante, cum ar fi viata pentru amnezici, cum anume retinea cel mai bun mnemotehnician din lume formulele matematice, rolul imagisticii, cat de incredere sunt depozitiile martorilor oculari, in special copiii. O lucrare de luat in considerare daca vrei sa incepi a-ti cunoaste capacitatile si a le folosi pe deplin.

Carti pentru cunoasterea si antrenamentul memoriei I

Written by Lia Stelea on July 24th, 2009

Titlu: Tehnici de suprainvatare. Cum sa înveti foarte repede si foarte bine
Autori: Oana Panagoret, C.M Armeanu ISBN 973-8223-71-7
Gen: optimizarea invatarii – se adreseaza in primul rand elevilor

O carte pe care am gasit-o acum doi ani la librarie, dar pe care o poti gasi probabil si la biblioteca, Tehnici de suprainvatare trateaza foarte echilibrat subiectul invatarii. Cartea nu intra direct in tehnicile propriu-zise, ci incepe cu o sectiune introductiva, foarte important, de pregatire a invatarii. Cum trebuie sa ai ambientul, muzica, alimente, oxigenarea creierului. Apoi, cum sa te relaxezi si sa-ti organizezi invatarea.

Subiectele aduse in discutie sunt importante, majoritatea informatiilor de acolo sunt bine documentate si de actualitate, insa unele precum sunt cele privitoare la alimentatie pot contine inexactitati. Recomand cu caldura capitolul de planificarea invatarii.

Trecem apoi intr-o sectiune destinata psihologiei invatarii eficiente, unde sunt prezentate informatii despre particularitatile emisferelor cerebrale, despre inteligenta, moduri de a gandi si tehnici de concentrare pe care le-am gasit utile. Insa cea mai interesanta sectiune este cea a tehnicilor de invatare eficienta: tehnici de memorare, tehnici de citire, luare a notitelor, folosirea vizualizarii precum si tehnici de sustinere a examenelor.

Per ansamblu, am considerat-o o carte buna ca introducere in subiectele prezentate si prezinta recomandari care merita urmate, cu toate ca mai prezinta si opinii care nu sunt suficient fundamentate stiintific, cum sunt cele despre alimentatia corecta sau legate de “aura”. Partea de invatare eficienta este destul de bine fundamentata, utila, prezentata intr-un limbaj direct si foarte accesibil.

Urmate intocmai, sistematic, majoritatea recomandarilor din aceasta carte pot duce la imbunatatirea performantelor in invatare. Recomand o vizita la biblioteca (probabil ca nu se mai gaseste in librarii) si lecturarea ei, cel putin.

Spatiul mnezic

Written by Lia Stelea on May 8th, 2009

O metoda pe care o aplic, nu foarte des insa cand ma grabesc, este asemanatoare cu cea descrisa de Laura Tripa in articolul ei, “Cum sa avem o memorie fantastica”. Tehnica povestita de Laura este un pic avansata, insa poate fi aplicata cu mult exercitiu si succes in viata de zi cu zi. Este vizualizare aplicata. Vizualizarea iti poate folosi in multe domenii: sport, inginerie, afaceri, nu numai arta. De obicei artistii sunt renumiti pentru asta, reusind sa isi puna pe ecran, hartie sau panza, viziunile.

Desi nu intentionam sa intru asa repede in tehnica asta, Laura mi-a dat un imbold. Voi povesti despre spatiul meu virtual unde imi stochez listele de cuvinte.
Acum voi face o marturisire. Voi povesti putin despre o parte a imaginatiei mele, acolo unde stochez anumite amintiri. Nu ca specialist, Laura e specialista, ci ca practicanta.

Important este ca am mizat pe punctele mele forte. Asta cred ca trebuie sa faci si tu. Vezi ce merge mai usor la tine. Eu, din frageda copilarie, am observat ca cel mai usor dintre toate lucrurile, retin geografia unui loc. Inca din adolescenta plecam in orientare fara harta, fara busola, si ma intorceam la fel. Mi-am educat privirea, timp de ani si ani, sa retina elementele ambientale, astfel incat sa am o intoarcere rapida si lipsita de risc. De aceea profesez acum ecologia, fiindca am ochiul foarte bine format si spiritul de observatie in alerta. Imi exersez continuu privirea, plimbandu-ma, citind in scrieri diferite, rezolvand teste si analizand obiecte din natura si opere de arta. Uneori, desenez.

Asta mi-a ajutat cand am trecut la tehnici de memorare. Am avut probleme in scoala, fiindca uitam foarte repede. Carnetul meu de note din gimnaziu si prima parte a liceului nu arata prea grozav. In scoala primara am capatat primele notiuni de mnemotehnica, insa erau numai pentru a trece clasa. In liceu si facultate am ajuns la performanta, initial cu mnemotehnici, apoi folosind vizualizarea in alte moduri. Mi-am creat cateva spatii virtuale, in care depozitez amintiri sau pur si simplu experimentez idei noi. Iata cum:

Pentru a retine rapid liste de cuvinte, ca pentru teste de memorie rapide, atunci cand mi se da o lista si trebuie sa o memorezi intr-un minut si sa o uiti, am urmatorul spatiu: o straduta cu doua case si lateral un pod peste un paraias, pe malul caruia sunt buruieni cu flori galbene si ciuperci cu palarie iar in buruieni o masinuta rosie. Nu folosesc acest spatiu decat pentru o durata scurta de timp, apoi e programat sa se curete singur. Desi locul este pasnic, este pregatit pentru actiune. De pilda lista: sera, butoaie, pilot, timp, conducere, grijuliu, manastire, branza, ulei, set, chei, tigru. Imediat ce vad cuvintele, ele se localizeaza undeva in scena. Cum?

Acoperind cele doua case apare o sera uriasa, plina cu vrejuri din care cresc butoaie ruginite in loc de pepeni. Vrejurile nu sunt oricum, ci miscatoare si vin dupa tine. Un pilot de F-16 cu casca pe cap si in combinezon verde apare si el calare pe un butoi saltator, sa te alerge. Nu ai prea mult timp la dispozitie. Mai rau, un ceas mare zburator iti zdrancaneste in cap, incat sa iti iasa cucuie. Butoiul te prinde din urma, iar tu ajungi la pod si sari in tufe, unde aveai masinuta. Ti-ai uitat permisul de conducere, iar tu conduci grijuliu printre firele de iarba, sa nu te prinda politia care vegheaza pe marginea drumului. Stiind ca acum ai devenit invizibl pentru butoi, asa ca te gandesti sa aduci ofrande la manastire. Manastirea este bineinteles in varful unei ciuperci rotitoare, pe care trebuie sa te cateri. Acolo vezi un indicator: “Pentru a vizita manastirea aduceti branza si ulei”. Vezi ca ai un triunghi de branza topita in buzunar, si pete de ulei pe tricou si pantaloni. Dar cu ce sa te urci la manastire? Cauti in masina un set de chei pe care le modifici cu mana si le transformi in pioleti. Apoi, te cateri pe ciuperca, incercand sa nu te uiti in lateral, fiindca e o ciuperca ROTITOARE. In manastire, doar stegulete la intrare, un covor rosu, un tigru dormind (Un tigru!) si o farfurie cu apa. Tigrul zice, cu vocea specifica lui Donald Trump: “You’re late!”
Amintirea respectiva e programata sa se stearga dupa cateva minute. Cateva principii:
1.    Mintea mea face exact ce ii comand. E cel mai performant computer pe care il am si probabil il voi avea vreodata la dispozitie.
2.    Alegerea si vizitarea frecventa a locurilor pentru amintiri. Imi aleg locurile de amintiri ca fiind exact locurile pe care le visez cel mai des. Astfel, nu am nevoie de nici un pic de exercitiu de vizualizare in plus si pot sa ii adaug chestii noi si interesante.
3.    In timpul somnului imi pot vizita locurile pentru amintiri daca aplic punctul 2.
4.    Locurile trebuiesc vizitate constant si observate in mare detaliu.
5.    Trebuie sa fie curatenie exemplara si obiectele trebuie sa nu fie deteriorare, vechi, decolorate, acoperite de praf sau mici. Pot fi murdare daca este relevant.
6.    Scena trebuie sa fie in miscare. Nu imi amintesc bine ceva static. Altii da, eu nu.
7.    Intotdeauna trebuie sa fie elemente neplacute, socante, exagerate.
8.    Sa nu exagerez cu exagerarile. Daca totul este exagerat devine comun si deci neinteresant.
9.    Mentinerea contactului cu realitatea, cred ca e evident de ce. Poate ca un efect secundar al stapanirii imaginatiei, ea nu ma mai stapaneste pe mine. Nu cred in efecte invizibile, minuni, superstitii, OZN-uri, monstri, legende, aure, astrologie, ghicit, vindecari miraculoase, reptilieni , spirite bune sau rele, oricum ar fi ele numite. Poate de aceea, unele religii considera imaginatia un pacat, desi sunt destule cazuri de sfinti care au dus lupte pur imaginare (Sf. Gheorghe).
10.    Antrenament constant pentru imaginatie. Cel mai bun antrenament pentru mine este ancorarea in realitate, cu simturile treze. Apoi, uneori, meditatia. Daca vad ca mi-au ruginit oarecum neuronii, trec la ce scrie in paragraful urmator.

Materiale pe care le-am folosit si le folosesc pentru stimularea fanteziei sunt cartile de aventuri cu foarte multe exagerari (Lewis Caroll: Alice in Tara minunilor; Rudolph Erich Raspe: Aventurile baronului Munchausen; Jonathan Swift: Calatoriile lui Gulliver), cartile fantastice cu un tempo foarte alert si un element de groaza (Michael Crichton: Jurassic Park, Timeline; Stephen King: Orasul bantuit), iar preferatele mele si cele mai solicitante dpdv al imaginatiei sunt pentru mine cele de matematica, fizica si chimie. Richard Feynman este preferatul meu, si ar mai fi Roger Penrose. Lista poate sa ti se para extrem de surprinzatoare, insa este nevoie de mai multa imaginatie sa citesti Richard Feynman decat sa citesti Alice in Tara Minunilor. Nu recomand nici un film, fiindca ai de-a face cu o lista de cuvinte scrise, pe care trebuie sa ti le reprezinti folosindu-ti propria imaginatie.

In episodul viitor voi descrie mai detaliat alte spatii pe care le foloseam sau le folosesc in memorare sau analiza. Ce mai am: am un bloc cu 5 nivele (deocamdata) pazit de o camasa, pe care il folosesc pentru liste de cuvinte memorate pe lunga durata, cel putin un an. Mai am un spatiu mare de ~2400km patrati cuprinzand un oras istoric, sate, padure, terenuri agricole, pasuni, drumuri. La 20 de km de oras am aeroportul si zonele industriale si de cercetare-dezvoltare. Acesta e simulatorul meu de ecologie, detaliat pe masura ce trece timpul. Orice invat din domeniul ecologiei sau din orice domeniu intra automat in simulator si observ ce sa intampla, dar, atentie, aici nu retin decat fenomene, nu si cuvinte. Astfel, am un mediu mental controlat, unde informatiile pe care le primesc sunt integrate armonios, capata forma, culoare, sunet si personalitate proprie.

Avantaj la invatat – liste de cuvinte

Written by Lia Stelea on May 1st, 2009

Am prezentat in articolul anterior o metoda de a tine minte numere cu multe cifre, in functie de literele prezente intr-o serie de cuvinte. Pentru a iti da o idee, iti prezint un soft, singurul de acest tip pe care il cunosc, care functioneaza dupa sistemul pe care l-am prezentat.

Softul se gaseste la aceasta adresa: http://www.sweetscape.com/010memorizer/ si poate fi testat pentru 30 de zile.

Din pacate, cuvintele generate sunt in limba engleza, limba cu un vocabular foarte bogat, si nu intotdeauna accesibil utilizatorilor de nivel mediu. Adesea, cuvintele generate sunt obscure. Programul poate fi folosit pe un sistem de operare tip Windows si functioneaza cu succes si pe Linux, daca ai Wine instalat.

Dar cum sa tii minte o lista de cuvinte?

Daca avem o lista de cuvinte pe care trebuie sa le tinem minte, un bun lucru pentru inceput este sa ne dam seama ce ne spun ele.
De pilda, avem o lista de 20 cuvinte in ordine alfabetica:
brad, cacao, carpen, cedru, chiparos, conopida, fag, mar, matraguna, migdal, molid, mustar, papusoi, par, pin, sequoia, stejar, tisa, tuia, varza.

Ce putem spune despre acea lista?

1. Sa ne uitam putin la cuvinte… mai precis la literele initiale.
literele b; f, v apar o singura data;
Literele s si t apar de doua ori ca initiale;
Litera p apare de trei ori;
5 incep cu litera c si 5 cu litera m.

Astfel putem face o harta a cuvintelor. Adesea, daca stim cu ce litera incepe un cuvant, ni-l aducem aminte… Lista de mai sus poate avea o harta auxiliara care sa arate astfel:
b1, c5, f1, m5, p3, s2, t2, v1. Sau, 1bvf, 2st, 3p, 5mc.

2.Ce ne spun cuvintele?

Vedem ca este o lista care are de-a face cu plantele. Metoda pe care o folosesc eu este de a analiza lista pentru a determina categoriile si subcategoriile din care fac parte acestea. Dar mai intai, este totul clar?

Este important ca totul sa fie clar de la bun inceput. De pilda, poate intelegi toate cuvintele, mai putin vreo doua-trei. Sa zicem cedru, chiparos, tisa. Daca nu le intelegi, cauta-le. Sfatul meu este sa nu te rezumi la definitii de genul celei din Dex 98 pentru cedru: Numele mai multor specii de arbori din familia pinaceelor, cu lemnul tare, cu ramurile orizontale (Cedrus). De ce? Pentru ca cei mai multi dintre noi nu stiu ce inseamna familia pinaceelor, si astfel ai un cuvant care exprima un lucru despre care nu stii mai nimic. Sfatul meu este sa cauti si definitia, care poate sa te lamureasca sau nu, dar sa si gasesti informatii care sa fie mai potrivite cailor senzoriale (celor 5 simturi).
Compara definitia din DEX cu imaginea alaturata, reprezentand un cedru.

Care ne spune mai mult?
Hraneste-ti si celelalte simturi: cum ii miroase oare rasina, sau frunzele strivite intre degete? Acele lui inteapa, sau nu? Ramurelele se rup usor sau sunt flexibile? Frunzele ii sunt moi, sau tari? Conurile sunt pergamentoase sau lemnoase? Cat timp mi-ar lua sa ma catar pana in varful lui?

Daca nu cunosti toate cuvintele din lista de mai sus, opreste-te si cauta ACUM, apoi intoarce-te la text.

Acum ca te-ai lamurit, cum ai putea grupa acele cuvinte?
Majoritatea cuvintelor sunt nume de plante. Se potrivesc oare celeltalte cuvinte aici? De pilda, „par” s-ar putea potrivi, deoarece avem si „mar”, iar „papusoi” este un regionalism pentru porumb.

Nu dau criterii batute in cuie, dar o clasificare posibila ar putea fi urmatoarea:

1. arbori si arbusti, sau produse din arbori si arbusti:

brad, cacao, carpen, cedru, chiparos, fag, mar, migdal, molid, par, pin, sequoia, stejar, tisa, tuia. Dintre ei, unii sunt cu frunze cazatoare: carpen, fag, mar, migdal, par, stejar.
Carpenul, fagul si stejarul sunt arbori de padure
Marul, migdalul si parul se cultiva pentru fructe/seminte.
Sau sunt cu frunze permanente: brad, [arbore de] cacao, cedru, chiparos, molid, pin, sequoia, tisa, tuia
Bradul, cedrul, molidul, pinul, sequoia si tisa sunt arbori rasinosi cu frunzele in forma de ace;
Chiparosul si tuia au frunzele in forma de solzi;
Arborele de cacao.

2. plante ierboase sau produse din plante ierboase: conopida, matraguna, mustar, papusoi, varza.

O alta clasificare ar putea fi dupa utilitatea imediata adusa omului, de pilda:
Plante alimentare, plante medicinale si aromatice, arbori din paduri, plantatii si gradini.

Daca analizezi proprietatile obiectelor dintr-o lista, este foarte greu sa o uiti. Daca timpul imi permite, merg pana acolo incat sa compar fiecare element cu fiecare, cautand de obicei cate o asemanare si cate o deosebire.
Atentie: este mai dificil decat pare, dar merita efortul.

Exemple:
arbore de cacao si carpen; au frunze late, nu ace sau solzi (asemanare); traiesc in regiuni climatice diferite (deosebire);
conopida si fag; ce asemanare poate fi intre ele? Sunt angiosperme magnoliate, cu structura asemanatoare a florii, frunzelor, tulpinii, semintelor. Deosebire: talia fagului la maturitate este mult mai mare decat a conopidei;
par si mar; asemanari foarte mari, mai ales la flori si fructe; exista pere (mai ales din Orient) care arata precum  merele; deosebirile sunt putine: perele sunt ceva mai lignificate in general decat merele. Exista o mare diversitate de specii de mar si par.

In articolul viitor voi prezenta o alta tehnica ce te ajuta sa retii mai usor liste de cuvinte, facand apel mai mult la imaginatie.