Ce vrei sa faci cu banii tai?

Written by Mirela Bojin on October 26th, 2009

„Banii sunt mai putin excitanti decat lucrurile pe care le pot cumpara”.

Mignon McLaughin – jurnalista americana

Atunci cand ne gandim la bani ne trec prin minte tot felul de lucruri pe care le-am putea face cu ei. De la hrana cea de toate zilele, pana la casa visurilor noastre, de la lancezeala pe o plaja insorita, pana la escaladarea celui mai inalt munte din lume, de la educatia copiilo,r pana la o batranete lipsita de griji, de la putere pana la libertate…

De ce ne dorim toate acestea, ce cautam in spatele lucrurilor pe care banii le pot cumpara? Confort, siguranta, aventura, placere sau chiar fericirea?

Asteptam oare prea mult de la banii nostri? Asteptam prea mult de la noi?

Putem face in asa fel incat sa fim stapanii propriilor nostri bani si nu sclavii lor?

Eu cred ca se poate si mai cred ca nu sunt decat cativa pasi:

1. Intelegerea faptului ca, privindu-i drept mijloc de satisfacere a unor nevoi sau placeri, ne raportam la bani dintr-o perspectiva emotionala.

2. Constientizarea faptului ca pentru a putea sa ne controlam banii trebuie intai sa invatam sa ne controlam emotiile.

3. Crearea obisnuintei de a lua deciziile financiare la nivel rational si nu emotional.

Recitind afirmatia lui McLaughin e usor sa intelegem de ce banii nu zabovesc prea mult in buzunarele noastre.  Toti ne dorim placere si amanarea ei ne provoaca suferinta. Cati dintre noi pot rezista ispitei unei prajituri bune, chiar daca recompensa pentru asteptare ar fi o prajitura in plus? Exercitiile facute cu copiii au demonstrat ca foarte putini.

Daca noi, adultii, am fi supusi unui astfel de test oare cum ne-am descurca?

Nu este usor sa rezisti tentatiilor, iar marketingul in societatea de consum tocmai pe acest lucru se bazeaza.

Haideti sa abordam acum aceste lucruri dintr-o perspectiva rationala.

Ce putem face cu banii?

I. Banii risipiti sau cheltuiti inseamna CONSUM

Consumul duce la crestere economica, iar cresterea economica aduce si mai multi bani in buzunarele consumatorilor. Acesta este modul prin care societatea de consum se autointretine.

Veti intreba ce e rau in asta.

Nimic. Dar numai cata vreme consumul la limiteaza la banii proprii, cu alte cuvinte cata vreme nu consumam bani imprumutati. In clipa cand incepem sa consumam pe datorie apare pericolul si incepem sa alunecam pe o panta de unde ne va fi foarte greu sa preluam controlul.

II. Banii economisiti sau investiti inseamna AMANAREA CONSUMULUI

Prin economisire se formeaza capitalul care urmeaza a fi investit. Din investitie vom obtine un castig ce va fi investitit in continuare, sporindu-ne astfel, permanent, averea.

In acest fel, cu cat amanam mai mult consumul cu atat rasplata va fi mai mare.

Dar oare putem astepta?

Cei mai multi dintre noi nu, iar acestia sunt cei care vor scoate banii din buzunarele lor si ii vor baga in buzunarele celorlalti.

Din ce categorie vrei sa faci parte?

Din cea  ale carei buzunare se golesc sau din cea ale carei buzunare se umplu?

Ai ragaz o saptamana sa iti dai un raspuns. Oricare. Pentru ca nici unul nu este gresit…

Intr-o economie este nevoie de ambele categorii. Este ceea ce Keynes numea paradoxul economisirii: „Daca o persoana economiseste este un lucru bun, daca toata lumea economiseste e o catastrofa.”

Investitii vs. Speculatii; Investitori vs. Speculatori (II)

Written by Mirela Bojin on October 19th, 2009

Pentru a intelege mai exact, dincolo de teorie, diferentele intre investitie si speculatie voi incerca sa exemplific prin cateva situatii, precizand de la inceput ca nu am nici cea mai mica pretentie sau intentie sa acopar toata gama posibilitatilor.

1. In cazul actiunilor unei companii

- Investitorul va fi interesat de achizitionarea titlurilor cu un discount cat mai mare fata de valoarea lor reala sau fata de potentialul lor, considerate in functie de analiza fundamentala. Va folosi uneori analiza tehnica a miscarilor pietei, dar numai pentru a incerca sa intuiasca momentul cel mai favorabil de cumparare. Motivatia sa va fi obtinerea unei parti din afacerea respectiva, participarea la fructele acestei afaceri prin intermediul dividendelor, pastrarea actiunilor atata vreme cat ele promit sa aduca beneficii si in viitor si vanzarea (iesirea din investitie) la un pret cel putin egal cu cel de achizitie. Evident ca exista si posibilitatea ca aceste lucruri bune sa nu se intample, investitorul sa astepte dividende in zadar, afacerea sa mearga prost si, in final, investitorul sa se retraga din investitia sa, vanzand in pierdere. Dar important este ca investitorul are, in baza analizei pe care o face inaintea luarii deciziei de investire, certitudinea cresterii afacerii si a sigurantei investitiei sale.

- Speculatorul nu va privi actiunile ca parti dintr-o afacere, ci strict ca pe un suport ce-l poate conduce catre un castig rapid. Pornind de la principiul ca „Piata are intotdeauna dreptate” va analiza numai din punct de vedere tehnic evolutia tritlurilor in trecut, incercand sa anticipeze evolutia in viitorul imediat. Nu va fi interesat de valoarea reala a afacerii sau de cumpararea cu un discount, singura sa preocupare fiind existenta unor participanti la piata care sa fie dispusi sa plateasca mai mult decat pretul la care a cumparat el. Motivatia sa este obtinerea unui castig in urma asumarii riscului (suficient de mare) ca piata sa nu evolueze in directia anticipata. In aceasta din urma situatie va vinde la un pret mai mic, marchandu-si astef pierderea si mergand mai departe.

2. In domeniul imobiliar

- Investitorul va achizitiona un activ imobiliar in scopul de a obtine de pe urma lui un venit regulat (chirie sau renta). In general nu il va vinde decat in situatia in care nu-si mai permite sa-l detina, nu mai e rentabila inchirierea sau arendarea  lui sau va primi o oferta greu de refuzat.

- Speculatorul va cumpara un activ imobiliar doar pentru a-l vinde la un pret mai mare dupa o anumita perioada de timp. Daca piata e in scadere va vinde chiar si in pierdere, orientandu-si banii obtinuti catre alte plasamente.

3. In cazul aurului

- Investitorul va cumpara aur sub forma de lingouri, pe care le va pastra ca refugiu al averii sale, pentru a-i conserva sau creste valoarea, in general pe o perioada lunga de timp. Fac aici precizarea ca bijuteriile sau alte obiecte din aur nu se incadreaza la acest tip de investitie, ele fiind de fapt investitii de colectie. Un investitor in aur nu va investi in bijuterii din aur, intrucat la momentul vanzarii va putea obtine doar contravaloarea materialului, nu si valoarea artistica inmagazinata de acel obiect.

- Speculatorul va cumpara  contracte prin care se obliga sa vanda  sau sa cumpere o anumita cantitate de aur, fara a avea intentia de a face efectiv aceasta operatiune.  Va vinde contractul respectiv (adica isi va inchide pozitia) ininte de scadenta, obtinand un castig sau marcand o pierdere, in functie de acuratetea cu care a anticipat evolutia pietei.

4. In cazul obiectelor de colectie

Cu toate ca in piramida riscului, pe care am descris-o cu putina vreme in urma, obiectele de colectie erau prezentate ca fiind investitii cu risc ridicat (ceea ce, conform definitiei, nici nu ar fi investitie, ci speculatie) eu m-as hazarda sa afirm ca speculatorii doar in foarte rare situatii s-ar aventura in acest domeniu si voi incerca sa argumentez aceasta opinie:

- Piata obiectelor de colectie este una exclusivista, prima conditie pentru a activa pe ea este sa fii un specialist in domeniu respectiv.

- Este o piata absolut impredictibila, fiind formata in special de colectionari, adica de persoane interesate sa achizitioneze pentru a pastra, nu pentru a revinde obiectul respectiv.

- Pe termen lung este, in principiu, favorabila investitorilor, pornind de la premisa ca obiectele de colectie isi sporesc valoarea odata cu trecerea timpului.

- Obiectele de colectie sunt in general unicate sau de serie foarte mica, acest lucru facand practic imposibila anticiparea pretului posibil de obtinut  la o viitoare vanzare.

Ar mai fi multe de spus despre diferentele sau apropierile dintre investitii si speculatii, dar cred ca cel mai bine ar fi sa-i las sa incheie,  pentru moment, pe Buffet si Soros primul un guru al investitiilor, al doilea un maestru al speculatiilor:

„Regula nr.1: Niciodata sa nu pierzi bani.  Regula nr.2:Nu uita niciodata regula nr.1” (W. Buffet , 78 ani, cel mai bogat om din lume in clasamentul Forbes din 2008, pe locul 2 in 2009 cu o avere de 37 mld.$).

„Orice speculatie nereusita se transforma intr-o investitie pe termen lung” (G.Soros, 78 ani-pe locul 29 in clasamentul Forbes in 2009, cu o avere de 11 mld $)

Investitii vs. Speculatii; Investitori vs. Speculatori

Written by Mirela Bojin on October 12th, 2009

“An investment operation is one which, upon thorough analysis, promises safety of principal and an adequate return. Operations not meeting these requirements are speculative.”

Graham and Dodd’s Security Analysis (original 1934 edition)

1) Definitia clasica a investitiei, data de Benjamin Graham, precizeaza cele doua caracteristici  obligatorii ale unei astfel de operatiuni:

• Siguranta principalului (certitudinea recuperarii sumei investite)

• Speranta unui castig adecvat (ca rasplata a amanarii consumului si nu ca recompensa a asumarii unui risc).

Orice alta operatiune se incadreaza in categoria speculatie.

Cu alte cuvinte, in acceptiunea initiala, notiunea de investitie cu risc (chiar si scazut) era in sine insasi un non-sens.

Investitia este considerata o redirectionare activa a resurselor banesti (spre deosebire de redirectionarea pasiva reprezentata de economii) dinspre consumul prezent catre un incert consum viitor in scopul obtinerii de resurse banesti suplimentare.

In opozitie, plasarea de bani (proprii sau imprumutati) in vehicule ce prezinta riscul pierderii partiale sau totale a principalului (suma investita initial) constituie o operatiune speculativa.

Asadar, intr-o prima instanta, putem diferentia speculatiile de investitii prin existenta respectiv inexistenta riscului pierderii capitalului investit sau a unei parti din acesta.

Etimologia cuvantului “investitie”: vine din latinescul vestire – a imbraca, relationat cu vestis- imbracaminte, invelitoare, patura, protectie.

2) J.M.Keynes, in ‘The General Theory of Employment, Interest, and Money” ofera speculatiei urmatoarele definitii:

• Speculatia: activitatea de a prevedea psihologia pietei.

• Motivatia speculatiei: obtinerea unui profit suficient din cunoasterea evolutiei viitoare mai bine decat restul pietei.

Etimologia cuvantului “speculatie”: vine din latinescul speculatio – a observa.

II. Pornind de la aceste definitii primare si de la etimologia celor doi termeni ajungem imediat la instrumentele utilizate in cele doua tipuri de plasamente.

Investitia, avand drept  motivatie conservarea principalului si obtinerea intr-un viitor nedefinit a unui castig multumitor, va utiliza cu siguranta analiza fundamentala economica a activelor ce se doreste a fi achizitionate. Analiza fundamentala se bazeaza pe informatiile macro si micro- economiceaccesibile publicului larg sau specialistilor: raportari financiare, evolutia sectorului, evolutia economiei globale, competenta managementului s.a. Cu alte cuvinte, asa cum zicea W. Buffet: “Daca o afacere merge bine, cel mai probabil actiunile o vor urma.”

Investitia se bazeaza exclusiv pe prezumtia cresterii pretului activelor achizitionate.

Speculatia, avand drept motivatie fructificarea avantajului informational pe care speculatorul considera ca il detine asupra celorlalti participanti la piata, va utiliza in scopul anticiparii evolutiei activului analiza tehnica a acestuia. Analiza tehnica ignora complet evolutia economica a activului suport, studiind numai evolutia trecuta a pretului din piata (denumit curs) si incercand sa anticipeze evolutia viitoare a acestuia doar pe baza unor reprezentari grafice si a unor indicatori matematici.

Pentru mai multe informatii despre analiza tehnica si principalii indicatori gasesti suficiente resurse pe net, de exemplu si aici: http://www.infobursier.ro/tutoriale/tutoriale.php

In practica exista doua mari tipuri de speculatii in functie de sensul evolutiei cursului titlurilor:

a) speculatii pe crestere (fr. a la hausse, engl. bull) – cand speculatorul mizeaza pe cresterea cursului, profitul sau fiind reprezentat de diferenta data de faptul ca a cumparat ieftin si a vandut mai scump;

b) speculatia pe scadere (fr. a la baisse, engl. bear) – cand speculatorul mizeaza pe scaderea cursului, profitul sau fiind reprezentat de diferenta pozitiva data de faptul ca a vandut mai scump si a rascumparat titlurile respective mai ieftin).

In principiu, dintr-o investitie nimeni nu pierde, cresterea valorii acesteia bazandu-se pe cresterea afacerii in particular si a a economiei in general. In perioadele de recesiune, cand economia si afacerea scade, investitorul isi va conserva investitia pastrand-o in portofoliu pana la momentul revenirii acesteia si nu o va vinde decat la un pret superior celui de achizitie.

Speculatorul, in schimb, va incerca sa profite la maximum de fluctuatiile pietei, nu-si va pune probleme de ordin etic, va scapa de titlurile despre care crede ca vor scadea incercand sa le plaseze unor investitori mai putin avizati. Deasemenea, in cazul in care titlurile achizitionate nu evolueaza in directia anticipata, nu va avea nici o ezitare in a-si marca pierderea prin vanzarea acestora.

In ciuda aparentelor, speculatorii nu sunt un factor de dezechilibru in piata ci dimpotriva: preiau o mare parte din riscuri, ofera pietei lichiditatea necesara functionarii iar investitorii interesati in vanzare sau cumparare gasesc mai usor contraparte.  Astfel, prin intermediul acestora, are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc dar si atenuarea volatilitatii pietei.

Ca o prima concluzie, atat prezenta investitorilor cat si a speculatorilor este necesara si benefica pietelor, fiind de dorit ca atat unii cat si ceilalti sa fie foarte bine informati si sa-si cunosca foarte bine obiectivele.

-va urma-

Investitiile si Piramida riscului

Written by Mirela Bojin on October 5th, 2009

Teoria porneste de la conceptul dual risc/castig,  concept ce sta la baza  contructiei oricarui portofoliu de investitii.

Riscul reprezinta posibilitatea de a nu-ti mai recupera (partial sau integral) suma de bani investita. Evident ca, in schimbul acestui risc asumat, investitorul se asteapta sa obtina un castig din investitia sa. Teoretic unui risc mai mare ii este asociat potentialul unui castig mai mare, pe cand unui risc scazut ii este asociat un castig potential deasemenea scazut.

In consecinta, la constructia Piramidei riscului s-a tinut cont in principal de acest criteriu, rezultand modelul celei mai utilizate structuri de investitii:

•    Baza piramidei:  este formata din investitii care au asociat un risc foarte mic sau chiar zero.  Aici sunt cuprinse titlurile de stat (teoretic avand risc zero), depozite bancare si banii numerar (evident posesia acestora nu reprezinta o investitie si nu produc nici un profit prin simpla lor tezaurizare). Teoretic in acesta clasa mai sunt cuprinse si diverse hartii de valoare cum ar fi cambiile, biletele la ordin sau certificatele de garantie, dar ele nu se utilizeaza in tara noastra de catre persoanele fizice.
•    Mijlocul piramidei: este portiunea ce cuprinde investitiile cu risc mediu. In modelul conceput de teoreticienii americani (in figura) apar aici si plasamentele in actiuni tranzactionate la bursa, care in cultura investitionala din tara noastra sunt considerate ca avand un nivel ridicat de risc. In schimb investitiile in fonduri mutuale, obligatiuni cu randament ridicat (in general cele corporatiste sau ale unor state cu rating scazut) sau investitiile imobiliare sunt percepute si la noi ca avand asociat  un risc mediu.
•    Varful piramidei: este partea din portofoliu alocata investitiilor cu risc ridicat si  trebuie sa se bazeze exclusiv pe acea suma de bani care poate fi pierduta .  Este important ca respectiva suma de bani sa fie absolut dispensabila, astfel incat sa nu apara necesitatea vinzarii in pierdere doar datorita nevoii de numerar. Aici se incadreaza instrumentele financiare derivate (options si futures) care mizeaza pe incercarea de predictie a evolutiei unui activ intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Tot aici americanii introduc si investitiile de colectie (arta, automobile de epoca, bijuterii, timbre sau altele asemenea), care au o piata proprie, dar care pot avea, la randul lor, o evolutie impredictibila.

Acest model al unui portofoliu clasic de investitii este in fapt caracteristic investitorilor institutionali (fonduri de investitii). Investitorii mici, in ultima vreme numiti „de retail” intr-o asimilare cu micii cumparatori din supermarket, trebuie sa-si personalizeze aceasta piramida a investitiilor tinand cont si de alte criterii:

1.    Orizontul de timp

Primul lucru pe care trebuie sa-l analizam atunci cand ne pregatim sa facem o investitie este durata acesteia, timpul pe care suntem dispusi sa-l lasam sa treaca pana la momentul cand dorim sa-i culegem roadele.
Daca esti o persoana tanara si ai un orizont lung de investire, de ordinul a zece ani sau mai mult, poti utiliza capitalul pentru investitii cu grad de risc ridicat. Chiar daca aceste investitii iti vor povoca si pierderi, timpul lung de investire va duce la recuperarea acestora si la obtinerea castigului anticipat.
Daca esti o persoana mai varstina sau ai nevoie de bani peste o perioada scurta de timp, atunci cel mai potrivit este sa investesti suma respectiva intr-un activ cu risc scazut si care poate fi transformat rapid in numerar.

2.    Solvabilitatea

Suma de bani pe care iti permiti sa o pierzi este importanta pentru construirea piramidei tale.  Daca nu ai astfel de bani este intelept sa te limitezi doar la investitiile cu risc minim. Daca iti permiti sa pierzi ceva bani poti sa treci la investitii cu risc mediu sau  ridicat. Aceasta masura de precautie este absolut necesara  pentru a nu fi nevoit sa vinzi active in pierdere, pe fond de panica.
Deasemenea nu este recomandat sa investesti bani imprumutati, pentru ca presiunile la care vei fi supus sunt greu de suportat si, in caz de pierdere, va trebui sa acoperi atat pierderea cat si imprumutul.

3.    Toleranta la risc

Acest criteriu, desi subiectiv, este la fel de important ca si cele doua criterii obiective de mai sus. Oamenii sunt diferiti si reactioneaza diferit atunci cand sunt supusi presiunilor exterioare sau interioare. Inainte de a investi cauta sa te cunosti cat mai bine.
Capacitatea de a lua decizii in mod lucid, de a nu actiona impulsiv, pe fondul panicii, de a analiza momentul intrarii sau iesirii dintr-o investitie sunt abilitati care se pot dobandi prin exerecitiu.  Te sfatuiesc sa nu faci greseala de a confunda tranzactionarea prin intermediul conturilor virtuale cu tranzactionarea reala.  Pana nu castigi si, mai ales, pana nu pierzi bani adevarati nu poti stii cum  reactionezi de fapt in aceste situatii.
Chiar daca simti ca iti place riscul te sfatuiesc sa incepi prin a investi sume mici, in instrumente cu grad mediu de risc si apoi, pe masura ce te obisnuiesti cu emotiile specifice si inveti sa le controlezi, poti incepe sa investesti treptat in instrumente tot mai sofisticate.

4.    Profesionalizarea

Pe masura ca gradul de risc al investitiilor tale creste este obligatoriu sa te transformi in profesionist al pietei pe care o utilizezi.
Nu e nevoie sa te instruiesti daca vrei sa-ti depui banii intr-un depozit bancar. Dar pentru aproape orice al tip de investitie trebuie sa incepi sa inveti cat mai mult despre domeniul respectiv. Sa stii sa cauti obligatiunile cu cel mai bun randament, sa iti faci timp sa urmaresti piata valutara, sa fii atent la stirile economice si financiare interne si  internationale, sa inveti macroeconomie, sa stii sa citesti printre randuri, sa inveti sa analizezi activele atat din punct de vedere fundamental cat si tehnic, toate acestea necesita timp si disponibilitatea de a invata.  Dar sunt obligatorii daca doresti sa investesti in instrumente cu risc ridicat.

Asadar, cand vrei sa pui la lucru suma de bani pe care ai reusit sa o economisesti, nu uita sa tii cont in primul rand de tine: cine esti, ce stii si ce doresti de la banii tai.
Nu te lua dupa altii, nu investi in ceva ce e neaparat pe val, pentru ca ceea ce e potrivit pentru ceilalti s-ar putea sa nu functioneze penru tine.
Si apoi tocmai asta e frumusetea: pentru ca suntem diferiti, pentru ca gandim si simtim diferit, pentru ca avem aspiratii diferite, actionam personalizat in piata. Unii cred ca pretul va creste altii ca va scadea. Unii vand, altii cumpara. Unii ies dintr-o investitie pentru a intra in alta, pe care o considera mai buna. Altii fac exact miscarea inversa.
Pentru unii “mai bun” inseamna “mai sigur”, pentr altii “mai bun” inseamna “mai profitabil”.
Este bine ca suntem diferiti. Si in viata si pe pietele de investitii. Daca am merge toti in aceeasi directie ar fi de-a dreptul plictisitor. Poate ca atunci nimeni n-ar pierde dar, cu siguranta ca nimeni n-ar castiga.

Dezvoltarea mentalitatii investitionale

Written by Mirela Bojin on June 22nd, 2009

Mentalitatea investitionala nu este ceva innascut, ea trebuie educata si dezvoltata prin invatare, planificare, disciplina.

Ce este mentalitatea investitionala?

Este preocuparea de a multiplica ceea ce ai,de a crea bogatie pentru viitor, de a lasa in urma ta mai mult decat ai primit.
In mod concret se manifesta prin achizitionarea de active, care sunt reprezentate de toate posesiunile mobiliare sau imobiliare care aduc bani si valoare suplimentare in viata ta si a familiei tale.
Dar inainte de a incerca sa dezvolti mentalitatea investitionala trebuie sa te debarasezi de alte tipuri de mentalitate, ce sunt in contradictie cu aceasta si chiar, din punct de vedere al acestui subiect, pot fi considerate toxice.

Tipuri toxice de mentalitate

1.Mentalitatea de asistat

Mentalitatea de asistat este cea care produce cele mai grave efecte economice si financiare, atat la nivel individual cat si la nivel social.
Acest tip de mentalitate este mai rar intalnit la tineri, in schimb este caracteristic generatiilor mai varstnice care au fost educate si si-au trait viata activa in vremea comunismului. Atitudini de genul: statul trebuie sa imi dea pensie fiindca ca am muncit toata viata, statul sa-mi dea ajutor social sau de somaj, statul sa-mi dea locuinta, asistenta medicala gratuita sau alte servicii sociale, patronul sa-mi dea salariu mai mare, primaria sa-mi dea ajutor ca am venituri mici s.a.m.d. sunt extrem de contraproductive si stimuleaza nemunca (sau munca la negru) in detrimentul muncii intense sau al initiativei economice.
Persoanele cu acest tip de mentalitate nu cauta modalitati de crestere a veniturilor proprii, nu sunt creative, nu se implica economic si social, nu se simt responabile pentru propria viata si cauta mereu vinovati in exterior.

2.Mentalitatea de nomad

Acest tip de mentalitate se intalneste la persoanele, in general foarte tinere, care se muta dintr-ul loc in altul dupa ce, asemeni popoarelor migratoare, secatuiesc toate resursele disponibile.
Nomadul isi schimba frecvent job-ul, fara a face efortul de a-si construi o cariera, fara a avea vreo consideratie fata de cheltuielile facute de societate sau de angajator pentru pregatirea  sa profesionala,  multumindu-se cu castiguri momentane pentru ca apoi sa-si mute activitatea in alta parte, pentru a profita din plin si pentru scurt timp de noi beneficii.
Acesti oameni nu au atentia focalizata pe obiective pe termen lung, nu isi construiesc viitorul pas cu pas, nu investesc timp pentru a produce rezultate nici pentru ei, nici pentru cei din jur.
Pentru societate acest tip de mentalitate determina pierdere de resurse iar incurajarea ei ( in special de catre companiile care isi fura una alteia angajatii) are rezultate dezastruoase pe termen lung.

3.Mentalitatea de consumator

Aceasta mentalitate este foarte larg raspandita si, in tarile dezvoltate eonomic, este baza pe care creste economia.
Toti, fara exceptie, suntem consumatori, dar este important sa consumam doar in limita necesitatilor si a posibilitatilor, fara a ne indatora in acest scop.
Din perspectiva subiectului nostru trebuie sa precizez ca,totusi, consumul limiteaza volumul investitiilor, ele fiind complementare. Intr-o economie, la fel ca si in buzunarul personal, cresterea consumului implica scaderea investitiilor si viceversa.
Asa ca tine cont de faptul ca:
a fi consumator inseamna a scoate bani din portofel,
a fi investitor inseamna a aduce bani in portofel.

4.Mentalitatea de salariat

Mentalitatea de salariat este foarte larg raspandita. Aceasta se bazeaza pe un nivel acceptabil de confort determinat de lipsa (sau diminuarea) riscului, dar nu trebuie uitat ca ea implica o dependenta totala fata de angajator.
Probabilitatea de a te imbogati din salariu este foarte mica, ea apare doar in cazuri exceptionale, ceea ce inseamna ca nu poti sa-ti construiesti viitorul financiar pe o asemenea baza.
Majoritatea salariatilor se concentreaza exclusiv pe majorarea salariului, canalizandu-si resursele si energiile in acest scop. Astfel se intra intr-un cerc vicios, persoanele respective nemaiavand timpul sau disponibilitatea de a-si cauta alte surse de venit in afara salariului.
De fapt salariul nu trebuie privit ca o sursa de bani pentru traiul zilnic, ci ca o resursa de bani pentru investitii. Odata constientizat acest fapt poti salta la nivelul urmator: investeste-ti salariul.

5.Mentalitatea materialista

Toti oamenii vor bani.  Intrebarea este „De ce?”
Presupunand ca ai toti banii din lume, dupa ce cumperi tot ce vrei ce mai urmeaza?
Ce motivatie ai mai avea pentru crestere si dezvoltare?
Pentru a fi cu adevarat investitor trebuie sa distrugi aceasta mentalitate. Investitorul este cel care renunta momentan la bani si la bunurile materiale pe care le-ar putea cumpara in scopul crearii de prosperitate in viitor, pentru el, pentru familia sa, pentru salariatii pe care-i angajeaza, pentru societate prin impozitele pe care le plateste.

Cu alte cuvinte, ce putem face cu banii pe care-i castigam?
Banii pot fi :
Risipiti (ceea ce fac doar prostii )
Cheltuiti (ceea ce face majoritatea oamenilor)
Investiti (ceea ce fac oameni ce isi asuma responsabilitatea viitorului propriu).

Alege in ce categorie vrei sa intri si ia masuri in consecinta. Viitorul tau depinde doar de tine.

Cum putem face banii sa munceasca pentru noi. Partea a III-a.

Written by Mirela Bojin on June 1st, 2009

continuare

2.    Economiseste.

Am atins deja de multe ori subiectul economisirii.  Pare usor, dar adevarul este ca economisirea nu este deloc facila pentru tineri. Atunci cand exista atatea tentatii in jur, atunci cand iti doresti sa fii imbracat dupa ultima moda si sa iesi cu prietenii in cluburi si la petreceri, atunci cand “merita” sa muncesti o luna  intreaga pentru un weekend la mare (ca de strictul necesar oricum se ocupa parintii, nu trebuie sa mai dai bani si-n casa)  te gandesti la momentul cand vei incepe sa economisesti ca la ceva indepartat, in viitor.
Aminteste-ti ceea ce ti-am spus in prima parte a acestui articol: Daca vrei sa ai aceleasi rezultate ca si ceilalti atunci fa ca si ei. Daca vrei mai mult fa exact pe dos.

Pentru a putea rezista tentatiilor trebuie sa ai o motivatie suficient de puternica. Fixeaza-ti cu precizie momentul cand iti vei achizitiona prima locuinta si fa eforturi pentru a nu te abate de la acest plan. Calculeaza cat trebuie sa pui deoparte, lunar, pentru acest scop si investeste banii astfel incat sa-ti aduca si un castig in acest timp. In afara acestei economii lunare este obligatoriu ca minim 10% din ceea ce castigi sa ii investesti pe termen lung pentru atingerea telului de independenta financiara.

3.    Invata sa faci mai multi bani.

Vei observa, in momentul in care iti faci planul de economisire, ca mai multi bani economisiti te aduc mai aproape de realizarea obiectivelor tale. Pentru a putea economisi si ulterior investi mai mult este foarte util sa incerci sa-ti cresti veniturile.
Cauta permanent modalitati de a realiza acest lucru:
•    Fii cat se poate de serios si eficient la job-ul tau, astfel incat sa ti se ofere o marire de salariu sau bonusuri mai mari.
•    Invata o limba straina, sau ceva deosebit in domeniul informaticii, astfel incat sa poti da meditatii in timpul liber,
•    Gaseste-ti un al doilea job. Cata vreme esti tanar si nu ai inca o familie este momentul potrivit sa acumulezi cat mai multa experienta si, de ce nu, cat mai mult capital.
•    Creaza-ti propria afacere. Daca esti foarte priceput la ceva incepe o afacere proprie, de care sa te ocupi dupa serviciu, astfel incat sa-ti sporesti veniturile si sa castigi mai multa stabilitate.
•    Actioneaza in scopul obtinerii unui  venit pasiv:
-    Proprietate intelectuala  (daca esti talentat si poti crea ceva pentru care oamenii sunt dispusi sa plateasca)
-    Network marketing  (daca esti tenace si ai abilitati deosebite de marketing si vanzari)
-    Internet marketing (daca esti priceput iti poti crea propriul site si il poti utiliza pentru obtinerea de venituri pasive)
•    Tine minte ca nu traim intr-o epoca a muncii grele, ci intr-una a MUNCII INTELIGENTE.

4.    Investeste – fa banii sa munceasca pentru tine.

Daca ai ajuns la acest pas inseamna ca deja maturitatea ta financiara este atinsa. O persoana care a invatat sa-si gestioneze corect datoriile, sa economiseasca o buna parte din ceea ce castiga si sa adune un capital poate face pasul urmator catre investirea acestuia. Nu uita ca banii trebuie sa circule, sa curga, trebuie investiti pentru a acoperi inflatia si pentru a produce, la randul lor, alti bani.
Se spune ca in vreme de criza cash-ul e rege. Si acest lucru este absolut adevarat.
Poate ti se pare ca ma contrazic. Abia ti-am spus ca banii trebuie investiti si apoi iti spun ca trebuie pastrati cash.  De ce fac asta?
Pentru ca trebuie sa intelegi, inainte de toate, ca orice investitie, absolut oricare, implica un risc. Asumarea riscului este pretul platit de orice investitor in schimbul castigului pe care spera sa-l obtina. Sa nu crezi pe nimeni care iti promite un castig sigur in urma unei investitii. Asa ceva pur si simplu nu exista. Pentru a putea sa castigi in urma investitiilor pe care le faci va trebui sa inveti in primul rand sa gestionezi riscul.  Este un subiect pe care o sa-l abordez separat, impreuna cu tipurile de investitii si modul in care acestea aduc castiguri.
La nivel de pricipiu trebuie sa stii ca o investitie inseamna achizitionarea unui activ . Activele reprezinta AVEREA TA, bunurile pe care le posezi si care ITI ADUC VENITURI PASIVE si, eventual isi cresc valoarea in timp.
Cele mai uzuale tipuri de investitii sunt:
•    Investitiile in start-up-uri aduc castig prin revanzarea afacerii dupa ce a fost dezvoltata.
•    Investitiile in contructii si terenuri aduc banii din chirie si renta.
•    Investitiile in fonduri mutuale aduc bani prin cresterea valorii participatiei.
•    Investitiile in actiuni sau alte titluri de valoare aduc bani prin dividende si dobanzi, precum si prin cresterea valorii de piata.
Fiecare dintre aceste tipuri de investitii are asociat cate un grad de risc si potential diferit de castig. Diversificarea portofoliului de investitii duce la dispersia riscului si, implicit, micsorarea acestuia.
Momentul actual si anii ce vor urma sunt deosebit de propice investitiilor. Fiind la finalul unui ciclu economic si inceputul unui ciclu nou, aceasta criza mondiala a dus la ieftinirea activelor pana la niveluri imposibil de imaginat in urma cu doi ani. Acest lucru face ca acestea sa poata fi achizitionate la preturi foarte bune si pe termen lung sa aduca foarte mari castiguri investitorilor.
Asa cum se stie in lumea investitiilor “tot ceea ce creste va ajunge sa scada si tot ceea ce scade va incepe sa creasca”. Adevaratii castigatori stiu asta si, asa cum ti-am spus si in prima parte, actioneaza in sens opus actiunii majoritatii. Cand toti cumpara ei vand si cand toti vand ei cumpara. Asa cum cei care urmaresc acest domeniu au observat deja, investitorii inteligenti au inceput sa cumpere active la preturile foarte mici din acest moment, pregatind prin aceasta reintoarcerea pe trend crescator a pietelor internationale.

5.    “Compune-ti” banii. Descopera secretul castigului exponential.

Aceasta regula se refera la reinvestirea intregului castig adus de investitia initiala.  Cu alte cuvinte, banii obtinuti sub forma de chirii, dividende,  venituri din vanzarea activelor, trebuie reinvestiti pentru a fi multiplicati. Aceasta este regula de baza a sporirii activelor, caci in caz contrar ne vom trezi ca nu ne-am ales cu nimic din investitia noastra. La fel ca si in cazul unui depozit bancar din care scoatem in fiecare luna dobanda pentru a cheltui banii respectivi, la final vom constata ca depozitul nostru are tot valoarea initiala, nici macar inflatia nefiind acoperita.
Deci secretul castigului exponential este urmatorul : Investeste banii economisiti, reinvesteste castigul adus de ei. Reinvesteste 100%.

6.    In loc de incheiere.

Daca te vei reintoarce acum la formula de calcul a castigului compus, cea din prima parte a acestui articol, vei putea sa-ti refaci calculele privind viitorul tau financiar tinand cont de noile informatii.  Vei putea sa-ti stabilesti un plan de economisire, sa inveti sa investesti cat mai profitabil , sa reinvestesti tot ceea ce vei castiga si sa dobandesti o avere care sa-ti permita sa traiesti doar din venituri pasive.
Cand se va intampla asta? Depinde doar de tine.
Tu esti cel care ia deciziile si face alegerile in viata.
„Crezi ca poti? Ai dreptate!
Crezi ca nu poti? Ai dreptate!”
Nu spun eu asta.  A spus-o deja Henri Ford.