A trecut o saptamana de cand scriam despre noile obligatii declarative si contributive ale „independentilor” la fondurile de asigurari sociale. O saptamana plina de intrebari si telefoane. Incheiata cu o singura certitudine: daca eu n-am reusit inca sa-mi declar si sa-mi platesc aceste obligatii atunci, cu siguranta, nimeni n-a putut.
Mai avem 3 zile. Nu stiu cati “independenti” sunt in intreaga tara. In Timis sunt vreo 15 mii. Cum se va reusi preluarea si procesarea declaratiilor tuturor in doar 3 zile?
Raspunsul nu intereseaza pe nimeni. Important e doar ca ni s-a aratat batul. Si ni s-a mai ocupat o parte din timp, astfel incat sa nu apucam sa ne imbogatim cumva.
Doar asta era scopul, nu?
Oricum nu credea nimeni ca veniturile obtinute din aceste contributii vor acoperi costurile administrarii lor.
O noua piedica in formarea clasei de mijloc? Asta da!
O noua ingradire a libertatii economice? Bineinteles!
In 2009 a fost impozitul minim. Firmele mici au fost obligate sa inchida sau sa plateasca. Unele s-au incapatanat sa reziste…
Atunci s-a renuntat, din 2010, la cota de 3% pe impozitul microintreprinderilor. Cei care rezistasera si-au refacut socotelile, au inchis si s-au transformat in PFA sau I.I. Hartii mai putine, contabilitate mai simpla, taxe mai mici (adica doar 16%, ca toata lumea).
Da, rezultatele nu erau cele scontate. Mici intreprinzatori se incapatanau sa supravietuiasca…
Atunci a venit solutia: declaratii lunare! De data asta sigur vor ceda!
Nu este si n-a fost niciodata vorba despre bani!
Majoritatea celor vizati de noile norme platea si pana acum aceste contributii: contributia la sanatate se platea pentru orice venit, la pensii erai oricum obligat sa ai contract si sa platesti. Doar contributia la somaj era optionala. Din motive evidente, evident…
A fost vorba doar despre imagine.
“I-am pus cu botul pe labe si pe independentii aia. Ii tinem ocupati, de acum vor sta la cozi si vor tremura in fata controalelor noastre…”
Buuun, ne-am ocupat de intreprinzatori, de presa si de artisti. Cine e la rand?
Evident… medicii…
Si astia reprezinta un pericol de inavutire. Le-am taiat salariile dar ei se incapataneaza sa castige inca prea mult. Mai din spagi, mai de la “privati”…Spagile nu le putem interzice, ca ar trebui sa pedepsim poporul care le da iar poporul e de-al nostru, e ala care voteaza…
Dar putem sa le interzicem practica “la privat”. Impuscam doi iepuri: le suprimam o sursa de venit si dam si “satisfactie” poporului…
Cine va urma? Profesiile liberale? Nu cred, astia au lobby bun si scapa de fiecare data…
Si, oricum, sunt putini. Au ei singuri grija sa-si conserve numarul mic de profesionisti.
Va fi atacata, in schimb, orice alta categorie sociala care va incerca sa se ridice, prin munca, de la nivelul de clasa saraca la nivelul de clasa medie.
Nu le convine? Sa plece din tara! Doar ne-am castigat dreptul la libera circulatie, nu? Si dreptul de a profesa oriunde. Si dreptul de a contribui la PIB-ul altor tari…
Eu totusi ma intreb: se va incapatana clasa mijlocie din Romania (asa firava cum e) sa supravietuiasca? Aici, in tara?
Daca raspunsul nu este “Da” atunci viitorul nostru economic este unul de lumea a treia. Unul cu discrepante enorme intre cei putini si foarte bogati si cei multi si extrem de saraci.
Asta este ceea ce ne dorim pentru copiii nostri?
P.S. Si fiindca veni vorba despre copiii, supravietuire si medici:
In trecut (vezi aici) nu consideram obligatorie, in conditiile specifice de la noi, o asigurare privata de sanatate. Dar lucrurile sunt in miscare, se schimba (din rau in mai rau) si se schimba si opiniile mele.
Chiar daca asigurarea sociala de sanatate la care, precum spuneam mai sus, suntem toti obligati sa contribuim, pentru toate veniturile obtinute, ar trebui sa ne asigure accesul la intreaga gama de servicii medicale din sistemul de stat, realitatea ne demonstreaza ca nu e intelept sa ne bazam pe acest lucru. Dimpotriva, pentru asigurarea supravietuirii este recomandabil sa evitam sistemul medical de stat si sa ne indreptam catre cel privat, acolo unde speram sa poata practica (in continuare) si medicii nostri renumiti.
Asadar, asigurarea privata de sanatate devine, pentru prima data intr-o Romanie sociala, o necesitate absoluta si o recomand ca fiind una dintre primele achizitii care trebuie facute de catre fiecare persoana responsabila din aceasta tara.
Pentru ca s-ar putea ca, in curand, in Romania sa supravietuiasca doar cine isi permite.
Am lasat la urma partea cea mai savuroasa a modificarilor aduse de Normele Metodologice de aplicare a ordonantei 58/2010: anexa referitoare la art. III. Nu doar pentru ca este cel mai controversat articol, nu doar pentru ca a fost cel mai dezbatut, nu doar pentru ca ma afecteaza si pe mine,ci pentru ca nu a fost stabilita , pana la acest moment, procedura practica de punare in aplicare. Joi 12 august au fost publicate pe site-urile CNPAS si ANOFM modelele declaratiilor la care se face referire dar nu avem inca informatii mai aplicate la acest subiect.
Asadar, ce ne precizeaza art. III al Ordonantei 58 si Normele corespunzatoare?
Aplicare:
Se aplica veniturilor de natura profesionala, altele decat cele salariale (ordonanta).
Prin sintagma venituri de natura profesionala altele decat cele salariale se intelege veniturile realizate de o persoana fizica din orice alte activitati decat activitatile definite ca dependente, activitati desfasurate de aceasta persoana in afara unei relatii de angajare.
Nu se aplica veniturilor care nu provin din “activitati”, ci din alte surse. Lista veniturilor exceptate o gasiti la alin. (2).
Exceptii (orice act normativ care se respecta trebuie sa aiba si exceptii, nu-i asa?):
- persoane asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii (aici s-adorit a se face referire la avocati, acestia avand un sistem propriu de asigurare, dar unii sunt de parere ca si persoanele asigurate la Pilonul III ar putea beneficia de aceasta exceptare. Personal, cred ca o exceptare pe baza asigurarii la un sistem privat de pensii ar putea fi obtinuta doar prin intermediul unei instante de judecata).
- Persoanele care su calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii.
Alte exceptii: persoanele care realizeaza venituri profesionale ocazional, daca au si venituri de natura salariala.
Nu sunt exceptate:
- persoanele care realizeaza venituri profesionale ocazional dar nu au si venituri de natuara salariala
- persoanele care au venituri de natura salariala dar, pe langa acestea, realizeaza si venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv.
Cotele contributiilor individuale datorate:
CAS (pensii): 10,5%
CASS (sanatate): 5,5%
Somaj : 0,5%
TOTAL: 16,5%
Baza de calcul a acestor contributii:
Pentru veniturile cu caracter repetitiv:venitul net lunar realizat dar plafonat superior la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.
Pentru veniturile cu caracter ocazional: venitul net anual realizat dar plafonat superior la echialentul a 5 salarii medii brute pe economie.
Venitul net lunar se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului.
Despre venitul net anual nu se spune nimic dar banuim ca se calculeaza in mod similar.
Contributia la sanatate
Aici este cel mai simplu: modul de declarare si de plata este cel reglementat prin Legea 95 / 2006 deci nu se schimba nimic. Vom declara si vom plati la fel ca si pana acum, pe baza Deciziei de plati anticipate eliberata de ANAF, urmand a se face regularizarea odata cu declararea definitiva a venitului impozabil la inchiderea anului fiscal.
Declararea veniturilor la Casa de pensii si Agentia de somaj
Modelele declaratiilor au fost publicate pe site-urile institutiilor respective
Declaratiile de asigurare se depun, o singura data, pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care s-au realizat venituri de natura profesionala.
Interpretari posibile:
- se depun o singura data, dupa prima luna in care se realizeaza astfel de venituri,
- se depun o singura data pe luna, dupa fiecare luna in care se realizeaza astfel de venituri.
Pentru venituri cu caracter repetitiv
Actualizarea declaratiilor de asigurare, de catre persoanele care obtin venituri cu caracter repetitiv, este obligatorie in termen de 14 zile lucratoare de la data modificarii cuantumului veniturilor de natura profesionala, prin depunerea unei noi declaratii, care sa ateste cuantumul veniturilor de natura profesionala realizate pe fiecare sursa de venit.
Interpretari posibile:
- Daca declaratia se depune o singura data, dupa prima luna in care se realizeaza veniturile, fiecare modificare (in aproape toate cazurile lunara) se declara in urmatoarele 14 zile. Probabil cele 14 zile incepem sa le numaram din data de 1 a lunii urmatoare?!
- Daca declaratia se depune lunar atunci termenul este de 25 sau de 14 a lunii urmatoare, tinand cont de faptul ca, in cazul activitatilor independente, venitul net realizat nu este niciodata identic de la o luna la alta?!
Lunile fara venituri: Pentru lunile in care nu se obtin venituri de natura profesionala persoanele au obligatia de a notifica acest fapt casei de pensii si agentiei de somaj.
Lunile cu pierdere: Nimeni nu ne spune ce facem in lunile cu pierdere. Exista posibilitatea ca, in anumite perioade, sa avem cheltuieli mai mari decat veniturile (de ex. perioda de concediu (n-ai venituri dar ai cheltuielile fixe) , perioada in care se efectueaza o reparatie la un mijloc fixsau, pur si simplu, o luna in care nu prea ai clienti). Ce se intampla cu aceste perioada cu pierdere? Cum se reporteaza ele in declaratia pentru luna urmatoare?
Pentru venituri cu caracter ocazional
Persoanele care obtin astfel de venituri cu caracter ocazional depun declaratii de asigurare ori de cate ori le realizeaza, pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care au realizat aceste venituri.
Plata contributiilor
Termenele de declarare constituie si termene de plata a contributiilor individuale.
Pentru neplata la termen se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere.
Incetarea activitatii
Persoanele care nu mai realizeaza venituri de natura profesionala au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii si agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca in termen de 3 zile de la data intervenirii acestei situatii.
Ce inseamna ca nu mai realizeaza venituri? Care este data intervenirii acestei situatii? Consider ca aici ar fi trebuit specificate situatii certe: de ex.data radierii de la Registrul Comertului, data incetarii ultimului contract de colaborare, data vanzarii ultimei carti, data vanzarii ultimului album din raft etc.
Contraventii:
Necomunicarea datelor si informatiilor solicitate in scris de casele de pensii si Ajofm sau comunicarea de date si informatii incomplete sau eronate: amenda 300 – 600 lei.
Nedepunerea la termen a declaratiilor de asigurare, netransmiterea notificarii la incetarea activitatii: amenda 2.500 – 3.000 lei.
Pentru contributiile de asigurari sociale de sanatate constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac in conformitate cu Legea 95/2006.
Concluzii:
De acum inainte va trebui sa ne calculam venitul net in fiecare luna si nu anual, asa cum aveam obligatia conform Codului Fiscal,
Va trebui sa avem grija sa nu inregistram luni cu pierdere fiscala deoarece nu sunt semne ca aceasta pierdere ne va fi dedusa de la obligatiile contributive la fondurile de pensii si somaj,
Va trebui sa tinem cont lunar de amortizarea fiscala. Atentie deci: in situatia in care aveti mijloace fixe in curs de amortizare tineti cont de aceasta cheltuiela deductibila atunci cand va calculati venitul net lunar.
Atentie la cheltuielile deductibile in mod limitat. Cuantumul deductibilitatii se stabileste in functie de venitul net anual, nu lunar. Eventual in ultima luna a anului regularizati acest tip de cheltuieli, inainte de a calcula venitul net de declarat.
ATENTIE CEI CARE SUNTET IMPOZITATI PE BAZA NORMELOR DE VENIT. Deoarece nu aveti obligatia de a tine contabilitate si de a va calcula venitul net, solicitati in scris lamuriri suplimentare casei judetene de pensii si agentiei judetene de ocupare de care apartineti. Indiferent care va fi solutia aleasa de cei care va solicita declaratiile asigurati-va ca aveti raspunsul oficial, in scris, al acestor autoritati.
Ii rog pe toti cei care au sau vor obtine de la autoritati, raspunsuri la intrebarile lor sau ale noastre, lamuriri suplimentare, detalii cu privire la aceste subiect, sa le posteze la comentarii. La fel voi face si eu pe masura ce aflu noutati.
In incheiere va doresc tuturor Bafta la declaratii!
Nimeni nu e mai rob decat acela care se crede liber, fara sa fie liber cu adevarat.”
Goethe
Orice restangere a libertatii personale o resimtim ca frustrare. Evident, atunci cand suntem constienti de ea.
Orice restrangere a libertatii altora ni se pare justificata, mai ales atunci cand se intampla sa ne dea, in vreun fel, satisfactie.
Incantatia “Sa moara si capra vecinului!” a functionat perfect. Pana la punctul in care au murit toate caprele.
Restrangerea libertatii economice a ajuns la punctul in care e lovita intreaga societate. Bugetari sau angajati la “privat”, pensionari sau nou-nascuti, angajati sau liber profesionisti, antreprenori sau investitori, tuturor le-au fost limitate optiunile economice.
Unii ar spune ca e bine asa. Daca e austeritate atunci sa fie pentru toti. Daca e recesiune atunci sa piarda toti. Daca ne ducem catre fundul gropii macar sa cadem toti, tinandu-ne de mana.
Dar eu ma intreb altfel: dupa ce vom fi toti pe fundul gropii cine ne va aunca franghia pe care sa ne cataram spre iesire?
Da, politica fiscala este atributul suveran al guvernului. Da, normele fiscale sunt imperative si statul le aplica prin coercitie. Da, masurile fiscale reprezinta una dintre cele mai subtile dar ferme limitari ale libertatii individuale.
Dar, totodata, o politica fiscala anticiclica era singurul instrument macroeconomic ce ar fi putut ajuta la reluarea cresterii economice. Iar o politica fiscala anticiclica in recesiune insemna a lasa mai multi bani disponibili pentru consum si investitii. Fara cresterea consumului recesiunea nu va fi oprita. Fara investitii noi cresterea economica nu va fi reluata.
Ce sfat as putea da acelora care, in ciuda contextului economic descurajant, ar vrea sa faca pasi spre libertatea economica?
Economiseste, strange bani pentru visul tau? Da, este un sfat bun in orice situatie. Dar daca faci sacrificiul de a economisi, renuntand astfel la consumul din prezent, vei avea surpriza sa platesti impozit pe dobanda real negativa. Cu alte cuvinte, banii economisiti prin renuntare vor valora din ce in ce mai putin odata cu trecerea timpului.
Incepe o afacere, deschide-ti o firma? Da, poate in alte vremuri ar fi fost o idee buna. Acum impozitul minim te va dobora din start. Nici nu apuci sa ai clienti si deja esti trecut pe rabojul fiscului. Si daca ai pierderi la inceput de activitate? Treaba ta, daca ai vrut sa fii patron acum plateste.
Incepe o activitate independenta? Pai sa vedem daca reusesti inainte de toate sa convingi fiscul de independenta ta. Abia apoi incepe greul, caci la jumatatea lunii iulie inca nu stie nimeni care este procedura de declarare si plata a noilor biruri aruncate in carca independentilor.
Investeste la bursa? Poti sa o faci daca iubesti riscul. Pe langa adrenalina cotidiana si eventualele minusuri in portofoliu te mai pricopsesti si cu vizite trimestriale la fisc unde trebuie sa declari tot, ca nu cumva sa ramana vreun banut neimpozitat in avans.
Investeste in imobiliare? Fa-o daca te tin buzunarele. Cat de curand vei incepe sa castigi din investitia ta? Inca nu se stie dar nu uita sa tii cont la calcule si de impozitul progresiv pe celelalte proprietati in afara celei de domiciliu.
Dupa atatea constrangeri cine ne va aduce, la final, mult asteptata revenire economica? Poate TVA… caci e singura care creste…
Romanii au pretentia ca cei bogati sa arunce cu bani in dreapta si-n stanga, sa ofere salarii uriase angajatilor, sa faca donatii mari cu orice ocazie, sa ajute statul in perioade de criza, sa plateasca integral nota, atat la restaurant cat si in societate. Nu este corect. Cei care au facut avere nu au ajuns in aceasta situatie cheltuind fara limita pentru orice moft, ci din contra, au adunat banut cu banut, zi de zi, cu multa grija si planificare. Sumele cresc exponential in timp doar daca nu te atingi de ele la inceput. Primii ani sunt foarte grei pentru o firma; de multe ori, ai mai putini bani decat angajatii tai si te straduiesti sa faci rost de unde poti pentru a-ti acoperi costurile zilnice. Haiducia nu duce la progres social, ci doar la saracirea intregii natiuni.
6. Cei care au avere cunosc secrete inaccesibile celorlalti.
Cei care adora teoriile conspirationiste “stiu” ca bogatii fac parte din grupuri oculte, care detin trucuri doar de ei cunoscute, prin care si-au acumulat avutia, si incearca cu disperare sa le afle. Nu exista insa asemenea smecherii. Reteta succesului este destul de simpla: creeaza valoare pentru altii si implementeaza un mod inteligent de a o distribui. Fa asta cu perseverenta si incapatanare, timp de mai multi ani, si pana la urma vei obtine tot ce iti doresti. Nu exista tehnici accesibile doar unor initiati; puteti reproduce si voi ceea ce au facut multe alte mii de tineri inaintea voastra si au avut succes.
7. Ai nevoie de mult noroc si ajutor divin pentru a reusi.
Norocul exista uneori in afaceri, dar este exceptia, nu regula; am putea spune mai degraba ca trebuie sa nu ai ghinion mai mult decat sa ai noroc. Cu ambitie si munca sustinuta vei reusi, chiar daca nu ai rezultate spectaculoase datorate unor conjuncturi favorabile. Cei carora soarta le surade si ajung sa castige mult intr-un termen scurt nu o duc neaparat bine pe termen lung, pentru ca nu s-au lovit de greutati si n-au acumulat experienta necesara.
Nici Dumnezeu si nici astrele nu te pot ajuta daca nu te ajuti singur. Nu exista forte supranaturale care sa-ti aduca banii pe tava daca tu nu faci nimic pentru a-i castiga. Renunta la rugaciuni si horoscoape si mai bine apuca-te de studiat si pus in practica! Marii moguli, ca Gigi Becali, pe care-i vezi facand donatii la biserici si afisandu-si cu ostentatie credinta, au devenit religiosi si altruisti DUPA ce s-au imbogatit. Dar cati fac aceleasi gesturi de la bun inceput, cand nu au resurse materiale prea mari?…
8. Exista metode miraculoase prin care sa castigi multi bani peste noapte.
Cei care vor sa va vanda sisteme miraculoase de imbogatire sunt niste smecheri care profita de naivitatea voastra. Stiti cum se spune: cel mai usor mod de a te imbogati peste noapte este sa vinzi o carte in care sa explici cum sa te imbogatesti peste noapte. Daca astfel de metode ar functiona, de ce nu le-au folosit chiar cei care vor sa va vanda voua secretul?
Sunt cai prin care poti castiga sume enorme in scurt timp. De exemplu, poti jefui o banca. Doar ca nu e legal, faci pana la 15 ani de inchisoare si, cel mai important, nu e etic – pe termen lung castigi cu adevarat doar producand valoare, nu furand-o. O alta modalitate este sa joci la loto. Sansele de a castiga marele premiu la loto 6/49 cu o varianta simpla sunt de 1 la 13.983.816. Iti urez succes. Pe de alta parte, daca ai investi banii pe care-i joci saptamanal, in cativa ani s-ar strange sume consistente.
9. Ai nevoie de bani pentru a avea succes la femei.
Este adevarat ca, daca ai multi bani, femeile incep sa roiasca in jurul tau. Dar tu ce fel de femei iti doresti? Daca vrei doar sa faci sex, am noutati pentru tine: poti face asta oricand, si cu 10 lei in buzunar. Pe de alta parte, daca vrei relatii serioase cu femei de calitate, in niciun caz nu trebuie sa astepti hienele care te pandesc si asteapta sa te imbogatesti. Pentru a incepe o legatura adevarata cand esti bogat, cel mai bine este ca cealalta persoana sa nu stie exact cat de bine stai din punct de vedere financiar.
In mare parte, aceste sfaturi se aplica si pentru femei. Exista unii barbati care cauta tipe cu bani pentru a le exploata. Superficialitatea, lipsa de personalitate si incultura nu se pot compensa cu bani, oricati papuci si oricate posete ti-ai cumpara. In plus, cand esti bogat, desi esti tot timpul inconjurat de oameni, esti de fapt foarte singur, deoarece majoritatea au niste interese clare legate de tine. Iti va fi, deci, mai dificil sa gasesti prieteni adevarati.
10. Fericirea se poate obtine doar daca ai multi bani.
Cineva spunea ca banii nu aduc fericirea, dar o intretin. Pana la un punct, este adevarat. Exista un nivel minim de satisfactie materiala pe care trebuie sa-l ai pentru a putea fi fericit. Dar acesta e relativ usor de obtinut. De fapt, trebuie doar sa-ti implinesti nevoile fundamentale, sa traiesti decent; dincolo de acest prag, mai multi bani nu aduc mai multa fericire. E nevoie de mult mai mult pentru a fi fericit. Poti fi fericit doar daca stii pentru ce traiesti, daca stii sa creezi si sa iubesti, daca esti dispus sa-i ajuti pe ceilalti, daca vrei sa iti aduci o contributie in acest univers si daca nu te opresti niciodata din evolutia ta personala.
Va las pe voi sa mai adaugati si alte mituri – haideti sa le discutam impreuna!
Zilele acestea se implinesc 10 ani de cand am terminat liceul. Imi amintesc cate planuri mi-am facut, prin cate esecuri am trecut, dar si cat de putine stiam atunci si cat de multe stiu acum, cate iluzii si prejudecati aveam despre business in adolescenta. Am hotarat sa va impartasesc si voua cateva.
1. Nu poti face multi bani decat daca ai deja bani.
Este adevarat ca unele metode sofisticate de investitii sunt accesibile doar celor cu bani, dar lumea business-ului s-a democratizat mult in ultimii ani odata cu aparitia internetului; poti sa tranzactionezi actiuni, valute sau derivate online cu un cont de doar cateva zeci sau sute de dolari, iar numarul persoanelor care au inceput cu bani putini si au ajuns sa aiba avere e foarte mare, chiar si in Romania. In fond, cine avea rezerve mari de bani la inceputul anului 1990?…
Nu are rost sa-i invidiezi pe cei cu parinti bogati: faptul ca nu pleaca de la zero poate fi un dezavantaj pentru ei; fara sa treaca prin greutati nu vor acumula experienta si, de multe ori, vor irosi fondurile mostenite.
2. Plecand de la zero poti sa te imbogatesti doar prin furt.
Aceasta e o convingere tipic romaneasca; dar cum de au ajuns zeci de mii de romani sa aiba firme mari, proprietati sau conturi in banci? Chiar credeti ca toti s-au ocupat doar cu smenuri? Eu cunosc multe persoane care au inceput foarte modest dupa revolutie (cu un chiosc de inghetata, cu o taraba de haine importate din Turcia) si care azi sunt relativ bogate. Iar cu 20 de ani in urma nu existau oportunitatile de afaceri online, pe care voi le aveti azi. Daca vreti cu adevarat, veti reusi si in tara noastra, cu tot specificul ei balcanic.
3. Cine munceste e fraier.
Inca un element mioritic care e total anormal pentru restul lumii occidentale; spuneti-i unui neamt treaba asta sa vedeti cum reactioneaza! Evident ca nu esti fraier daca muncesti. Ba mai mult, doar prin munca te poti imbogati. Ideea este insa sa muncesti inteligent. Sa obtii maximum de beneficii de pe urma muncii prestate si sa progresezi pe termen lung, crescand valoarea produsa intr-un interval de timp si implementand modalitati automatizate de castig financiar. Pot sa va spun din experienta mea si a multor prieteni ca patronii sau managerii adevarati sunt cei care muncesc cei mai mult, iar daca unii au ajuns azi sa aiba parte de conturi grase si vacante exotice este pentru ca ani la rand au muncit pe branci.
4. Oamenii bogati sunt rai si imorali.
In Romania, cei care s-au imbogatit sunt considerati de majoritatea populatiei escroci; unii ii urasc, altii ii invidiaza; in plus, religiozitatea exagerata si prost inteleasa de la noi contribuie la aceasta preconceptie. Se vorbeste foarte putin despre actele de filantropie facute de bogatasii romani sau despre contributia lor pozitiva in societate. In mass-media singurele modele prezentate sunt manelistii, fotbalistii si curvele; foarte rar vezi vreo poveste de succes in care un om pleaca de la zero, lucreaza din greu si ajunge sa isi asigure independenta financiara aducand in acelasi timp valoare societatii. Dar, fara acesti temerari, lumea nu ar putea sa functioneze. Spiritul antreprenorial e motorul care face economia sa progreseze. Persoanele bogate au un rol esential in dezvoltarea tarii si, in plus, doar daca ai bani poti face cu adevarat actiuni caritabile de impact. Rautatea si imoralitatea sunt cel mai des legate de saracie si frustrare: cand esti independent financiar prioritatile tale se schimba si sunt mai mari sansele sa ai preocupari pozitive.
ARTICOLUL 45 – Libertatea economica
Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.
In ultima vreme nu pare sa-i mai pese cuiva de drepturile cetatenilor Romaniei. Cu toate acestea eu cred ca ar trebuie sa ne pese chiar noua, cetatenilor.
Zvonurile care se aud (si se scriu) in ultima vreme despre asimilarea activitatilor independente celor dependente devin din ce in ce mai ingrojoratoare. In opinia mea adeverirea lor ar insemna tocmai incalcarea dreptului la libera initiativa.
Intre activitatea dependenta si cea independenta exista o asemanare si foarte multe deosebiri, despre care am mai scris cu cateva ocazii.
Cu toate acestea, sub pretextul acelei singure asemanari (faptul ca si una si alta au drept scop obtinerea mijloacelor de trai), se doreste a se pune semnul egal intre ele.
Pretextul? Unul foarte nobil: sustinerea fondului de pensii.
Ce legatura au pensiile de stat cu libertatea economica? Nici una.
Ba as spune ca dimpotriva: pensiile de stat au legatura cu dependenta economica.
Dependenta economica este blestemul pensionarului de stat de ieri, de azi si de maine. Evident al celui al carui unic venit este aceasta pensie, pntru ca exista multi pensionari care obtin totodata si venituri independente (din diverse activitati economice sau din chirii) dar acestia sunt , din pacate, doar exceptii.
Se pare ca de sub acest blestem nu va scapa nimeni.
Se urmareste eliminarea completa a independentei economice? Atat din prezent cat si din viitor? Ba chiar din trecut daca e sa ne luam dupa informatiile ca ANAF va obliga la plata retroactiva, pe ultimii 5 ani, a contributiilor sociale pentru toate activitatile independente.
Ce rost ar mai avea libera initiativa, cu tot efortul, investitiile si riscurile asumate, daca ea nu-ti poate garanta dorita libertate economica?
Ce libertatea este aceea care se traduce prin confiscarea unei treimi din munca proprie doar pentru a sustine un sistem falimentar si lipsit de viitor. Ce libertate este aceea care nu-mi ofera dreptul de a alege?
Cea mai liberala economie a lumii, cea a Statelor Unite, obliga, prin comparatie, toate persoanele active (indiferent daca sunt angajati, intreprinzatori, investitori, patroni) sa depuna anual un anumit procent din venituri, intr-un vehicul de investitii pentru viitor, Acesta poate fi un simplu cont bancar, un fond de pensii privat, sau un portofoliu divers de investitii. Ideea e ca fiecare va dormi asa cum isi asterne, rolul statului fiind limitat la aceea de a verifica existenta si contributia permanenta la acest „fond” pentru pensie.
Nu zic ca e sigur, au fost destule fonduri care au dat faliment sau au pierdut enorm in aceasta criza.
Dar fondul de pensii de stat de tip „pay as you go” este falimentar din start, este un urias sistem piramidal la care singurele contributii sunt cele luate cu japca.
Inteleg ca e nevoie de solidaritate.
Dar hai sa-i spunem asa.
Hai sa o numim taxa (sau impozit) de solidaritate, s-o platim la un nivel acceptabil si sa stim ca din ea se achita pensiile parintilor si bunicilor.
In schimb sa ni se lase resurse pentru a ne construi singuri „fondul de pensie”. Asta inseamna responsabilizare. Asta inseamna libertate economica. Asta inseamna bunastare pentru fiecare dintre noi si, pana la urma, bunastare pentru societate.
Cred ca asimilarea activitatilor independente cu munca dependenta este o incalcare a art. 45 din Constitutia Romaniei.
Cred ca libertatea economica este premisa celorlalte libertati cetatenesti.
Cred ca libertatea economica este premisa gandirii libere si a rezistentei la manipulare.
Cred ca libertatea economica este premisa dezvoltarii economice a intregii societati.
Cred ca asasinarea libertatii economice va duce inevitabil la saracie endemica.
Si nu va fi de folos nimanui. Toti, absolut toti, avem de pierdut.
Trebuie sa recunosc: nu-mi plac generalitatile (nici generalizarile dar asta e o alta poveste). Din generalitati nu inveti nimic. Gasesc generalitatile inutile si plictisitoare ba chiar, in unele cazuri, de-a dreptul periculoase atunci cand ajungem sa luam decizii in viata pe baza unor informatii cu caracter general si superficial.
In tinerete am invatat foarte multe lucruri din carti.
La maturitate am invatat mult mai multe lucruri din viata.
In tinerete neglijam complet detaliile. Mi se parea meschin sa analizez orice gest si orice vorba, sa urmaresc fiecare privire, sa despic firul in patru si sa cer explicatii acolo unde aveam indoieli. Preferam sa traiesc intr-un vis si sa-mi imaginez ca pot schimba lumea, ca e suficient sa-mi doresc si visul devine realitate.
La maturitate am inteles ca tocmai aceste lucrurile marunte sunt cele care conteaza. Am inteles ca viata e alcatuita din detalii, ca lor trebuie sa le acord atentia cuvenita, ca de ele depinde viitorul meu si al copilului meu. Am inteles ca singura persoana pe care o pot schimba sau controla sunt eu insami iar pe ceilalti trebuie sa-i accept asa cum sunt, cu bune si cu rele, fara a incerca sa le impun opiniile mele si, mai ales, fara sa-i judec.
Si mai trebuie sa recunosc: nu-mi plac discursurile motivationale. Mi se par false, manipulatoare, ascunzand mereu un interes. Mai ales atunci cand par gratuite.
Eu cred in incurajarea din partea unui prieten, in sustinerea oferita de familie, in ajutorul pe care ti-l dau, neconditionat, cei apropiati.
Am invatat, de cand imi traiesc viata pe cont propriu, doua lucruri extrem de importante:
Cand cineva spune ceva intreaba-te ce interes are.
Intotdeauna fii atenta la detalii.
Primul principiu este unanim recunoscut in lumea financiara. Orice declaratie, afirmatie, analiza sau prognoza facuta de o persoana sau un grup financiar ascunde in spate un interes. Ascultand cu atentie ce spune fiecare poti sa anticipezi in ce sens vor incerca sa impinga lucrurile.
Al doilea pricipiu dupa care ma ghidez e valabil atat in afaceri cat si in viata personala.
Intre profit sau pierdere, avantaj sau dezavantaj, fericire sau tristete, dragoste sau ura, placere sau durere detaliile fac diferenta.
Tocmai de aceea nu cred in retete universale. Nu cred ca poti aplica in viata ce ai citit intr-o carte.
Nu cred (si am mai scris-o si alta data) ca putem face aici afaceri ca in America. Pur si simplu din cauza unor detalii. Unul dintre ele ar fi ca la noi afacerile se impoziteaza de cinci ori mai mult. Un altul ar fi ca acolo afacerile se incheie cu o strangere de mana pe cand la noi nici un teanc de contracte nu te apara de tepe.
Cred ca inainte de a lua decizii (mici sau mari) in viata trebuie sa iei in calcul detaliile. Pentru ca de ele va depinde, la final, succesul sau esecul.
N-a ramas in legenda curajul lui Icar de a parasi in zbor insula pe care fusese exilat. A ramas in legenda doar prabusirea sa. Pentru ca in orgoliul sau nemasurat s-a apropiat prea mult de Soare pana cand i s-au desprins aripile. Desigur, faptul ca aripile erau lipite cu ceara nu era decat un detaliu.
Ce decizi? Ce vrei sa fii, sclavul banilor sau stapanul banilor ?
Angajatii si liber-profesionistii muncesc pentru bani.
Poate e cam dur spus, dar ei mai pot fi numiti si « sclavi ai banilor ».
De ce ?
Pentru ca sunt prinsi in asa-numita « capcana timp contra bani » : oricat de mult ar munci, venitul lor va fi intotdeauna limitat.
Dimpotriva, patronii si investitorii sunt cei care nu mai muncesc pentru bani,
ci pun TIMPUL si BANII sa munceasca pentru ei.
Patronii si investitorii sunt « stapanii banilor ».
Intrebarea pe care am auzit-o de foarte multe ori este: De ce nu sunt toti oamenii bogati, daca este asa de simplu sa te imbogatesti ?
Raspunsul este foarte simplu: pentru ca nu toti oamenii isi doresc cu adevarat sa fie bogati. Este vorba de dorinta, care sa te motiveze sa actionezi cu putere pentru a-ti atinge scopul. S-ar putea sa spui ca nu este de ajuns numai dorinta puternica, pentru a te imbogati.
Intr-adevar, mai trebuie sa cunosti ceea ce nu ai invatat la scoala, adica “ABC-ul banilor”. Fara a sti cum se misca banii, va fi imposibil sa acumulezi vreodata mai multi bani decat in prezent.
Acum o sa afli despre acel « ceva »care iti scoate mereu bani din buzunar, fara ca tu sa iti dai seama.
Ce este acel « ceva » ?
Pasivele: calea spre sclavia banilor.
O notiune fundamentala din ABC-ul financiar o reprezinta PASIVELE.
Mai simplu si pe inteles, PASIVELE inseamna ceva ce iti scoate bani din buzunar, fara sa iti mai aduca alti bani in schimb.
De exemplu, daca ai cumparat o masina cu care te plimbi, iti scoate mereu bani din buzunar fara sa iti mai aduca alti bani, inseamna ca ai bagat banii intr-un PASIV.
Acum gandeste-te tu in cate pasive ai bagat bani pana acum …
Desigur, ai nevoie sa cumperi si pasive. Problema este ca angajatii sunt educati sa cumpere NUMAI pasive, adica tot felul de lucruri care nu le sunt neaparat necesare si sunt si costisitoare. Isi fac rate la banci, iar pentru achitarea lor vor trebui sa munceasca si mai mult. In final, vor ramane prinsi in aceasta capcana: timp=bani.
Mentalitatea salariatului, este aceasta : “Trebuie sa am o sursa stabila de bani, pe care sa-i cheltuiesc lunar.”
Schema este simpla: castig si cheltuiesc. Atat. Evident ca nu vei scapa niciodata de Pasive.
In timp ce tu dormi, frigiderul consuma electricitate. Centrala termica consuma gaz, etc… Angajatilor le lipseste conceptia « pun banii sa munceasca pentru mine ». Atata vreme cat cumperi numai pasive, adica in ceea ce iti scoate bani din buzunar, vei fi un simplu sclav al banilor.
Imediat vei afla despre « magnetul »care poate atrage din ce in ce mai multi bani catre tine.
Fara acest ”magnet”, vei avea toata viata ta probleme financiare.
Ce este acest magnet ?
Activele: Calea spre libertate.
Ca sa devii stapan al banilor, trebuie sa inveti sa ai “active”.
Ce sunt activele ?
ACTIVELE reprezinta « ceva » care iti genereaza mereu alti bani.
De exemplu, daca ai cumparat o masina cu care reusesti sa faci alti bani(transport, taximetrie, etc.), inseamna ca ai investit intr-un activ. Cred ca ai inceput acum sa intelegi care sunt cele doua instrumentecare te pot face sa acumulezi bogatie:
VALORIFICAREA si ACTIVELE
Uite un exemplu foarte simplu si clar: sa spunem ca iti deschizi o firma de taximetrie.
Ca patron, tu folosesti cele doua instrumente:
1. VALORIFICAREA (valorifici efortul soferilor angajati sa lucreze pentru tine).
2. ACTIVELE (investesti in masini care iti aduc profit), iar acel profit il investesti iar in alte active, care sa-ti aduca alt profit, etc. Soferii angajati de tine isi vand efortul si timpul contra bani, insa tu esti un « stapan al banilor »,pentru ca din profitl obtinut, le platesti salariile, benzina, si restul de bani raman la tine. Pui banii sa munceasca pentru tine, valorifici efortul altor oamenisi acumulezi profit din ce in ce mai mare. Poate o sa spui ca tu nu dispui de asa multi bani pe care sa-i investesti in active. Tocmai pentru oamenii cu venituri modeste a fost creat un tip revolutionar de afacere: “FRANCIZA ALTERNATIVA”, adica o afacere pe care sa o poata porni orice om, indiferent de venitul lui.
Motivatie!
Fara reprezentare la nielul dialogului social, fara sindicat, fara demonstratii si proteste, independenta in viata si cariera incepe sa aiba un pret tot mai ridicat. Optiunea pentru o activitate independenta nu a fost niciodata lipsita de riscuri. Incepand cu investitia initiala in cele necesare activitatii, continuand cu patrunderea pe piata, pastrarea clientilor, preocuparea pentru calitate si terminand cu conformarea voluntara la plata obligatiilor fiscale, lucratorul independent este singur in mijlocul razboiului economic.
Daca munca dependenta este reglementata si excesiv protejata de Codul muncii, munca independenta este complet expusa riscurilor economice de piata.
Cu toate acestea lucratorilor independenti li se cere, tot mai vocal, sa contribuie similar lucratorilor dependenti la serviciile sociale prestate de catre stat tuturor cetatenilor sai. Cu alte cuvinte, dupa principul „unii sunt mai egali decat altii” urmeaza “unii sunt mai solidari decat altii”.
Hai sa luam, de exemplu, asigurarile de sanatate. Stiti probabil ca printre riscurile acoperite de acest sistem se afla si dreptul la concediu medical platit. De unde sa isi ia intreprinzatorul individual concediu medical? De la client? Pai notiunea de concediu, in sine, nu are sens decat in cadrul unui raport de munca dependent. Liber profesionistul nu poate beneficia de concediu medical platit ( cum nu poate beneficia nici de concediu de odihna platit, evident) pur si simplu pentru ca nu este angajatul nimanui.
Concluzia e clara: independentul daca nu munceste nu castiga. Indiferent cat de bolnav ar fi, clientul nu se solidarizeaza cu el astfel incat sa-l platesca atunci cand sta. Asadar intentia de a egaliza cuantumul contributiei la asigurarile sociale de sanatate prin obligarea si la plata cotei corespunzatoare angajatorului nu se poate justifica in cazul persoanelor care nu au un angajator.
Contributia angajatorului pentru angajatul sau are tocmai rolul de a-l scuti pe patron, in cazul imbolnavirii salariatilor sai, de plata indemnizatiei de concediu medical prin suportarea acesteia din bugetul comun al asigurarilor de sanatate.
Persoanele care desfasoara activitati independente nu pot beneficia (desi contribuie cu aceeasi cota de impozit ca si celelalte categorii de contribuabili) de indemnizatie pentru cresterea copilului pana la 2 ani decat in cazul in care isi intrerup activitatea, adica renunta pe aceasta perioada la dreptul de a-si practica meseria. Asta inseamna, evident, pierderea clientilor si iesirea definitiva de pe piata.
Nici un intreprinzator independent nu-si permite asta asa ca nu va cere niciodata sa beneficieze de acest drept.In cazul asigurarilor sociale (sau de pensii) obligarea persoanelor care obtin venituri din activitati independente de a contribui in cuantum egal cu suma dintre contributia angajatului si contributia angajatorului pune chiar in pericol existenta economica a acestor activitati.
Daca in cazul muncii dependente obligatia angajatorului de a contribui la fondul de pensie al angajatului cu un procent de 20% din salariul sau brut face parte, in fapt, din pachetul de beneficii oferit salariatilor, in cazul muncii independente acest procent ar trebui sa se adauge la pretul sau tariful practicat. Cati clienti ar fi dispusi sa plateasca in plus?
Contributia la fondul de pensii de stat a lucratorului independent trebuie sa fie stabilita in limite rezonabile, astfel incat sa-i ofere acestuia, pe langa asigurarea unui trai in conditii decente, posibilitatea economisirii pentru pensie intr-un sistem privat sau prin alt mod de investire, mult mai potrivit profilului sau de risc.
Persoanele care aleg munca dependenta au, in general, o toleranta la risc scazuta si cunostinte economice, financiare si de management al vietii personale mai putin aprofundate. Din acest motiv poate fi inteles interesul de a reglementa obligativitatea contributiei, cunantumul acesteia si chiar si modul de plata (prin stopaj la sursa) in cazul angajatilor.
In cazul persoanelor care obtin venituri din activitati independente situatia nu poate fi, in nici un caz, abordata din aceeasi perspectiva. Societatea nu este solidara in nici un mod cu aceste persoane, ele fiind nevoite a se ocupa in mod nemijlocit de toate aspectele ce tin de activitatea lor profesionala si financiara, fara a putea beneficia de compensatii sau despagubiri daca s-ar afla in imposibilitatea de a mai munci.
Obligatii egale fara beneficii egale este un mod injust de a face protectie sociala.Acelora care nu au parte de nici un favor din partea societatii, ci se descurca independent, asa cum si-au dorit, nu trebuie sa li se ceara favoruri de catre societate. Singura lor obligatie este de a-si plati la timp si corect impozitele datorate.
In rest trebuie sa li se permita sa ramana independenti asa cum au ales. Inclusiv independenti de sistemele publice de asigurari sociale.
Cu vreo 14 ani in urma incercam sa-i conving pe cei din jurul meu ca singura lor sansa pentru o batranete linistita nu poate fi decat asumarea responsabilitatii pentru acesta.
Nu existau inca prea multe variante de investire in acea vreme, legislatia in domeniul pensiilor private avea sa apara dupa multi ani , in schimb se stia deja, la nivelul tarilor industrializate ale Europei, ca sistemul de pensii de tip „pay as you go” va ajunge in criza datorita imbatranirii populatiei.
Chiar daca problema era inteleasa si acceptata ca atare lipsea totusi actiunea. Prea putini sunt cei care au luat masuri si au investit in propriul lor viitor. Cei mai multi s-au lasat tot in grija statului.
Nu stiu din ce vremuri ancestrale vine aceasta intepenire ce ne caracterizeaza dar constat ca ea se manifesta la scara nationala si ne tine pe loc de cel putin 20 de ani.
Criza economica, in mod predictibil, a acutizat aceasta problema.
Nici o persoana cu scaun la cap nu poate declara, in mod onest, ca e surprinsa de faptul ca nu mai sunt bani pentru pensii. Cata vreme numarul persoanelor active a scazut dramatic (in primul rand datorita somajului dar si din alte motive) era logic sa scada si marimea contributiilor la fondul de pensii. Se astepta cineva la un alt rezultat??
E drept ca situatia, tragica in sine, nu are solutii rapide de rezolvare.
Sau poate are?
Unii se pare ca au gasit-o. Solutia salvatoare, rapida, fara durere, nu necesita nici macar anestezie.
Doar ca, asa cum stiti, totul in viata si, mai ales in economie, are un pret.
De data asta pretul il platesc cei tineri. Cu viitorul lor. Condamnati sa repete destinul tragic al bunicilor si parintilor. Daca nu invatam din propriile greseli suntem condamnati sa nu iesim niciodata din cerc.
Singurul lucru bun facut in materie de legislatie a pensiilor a fost introducerea pilonului II si obligativitatea contributiei la acesta. Chiar daca, din lipsa de informare sau pur si simplu din dezinteres fata de propriul viitor, salariatii nu isi incheiau un contract de pensie privata, cel putin contributia obligatorie la pilonul II le va crea un mic surplus, un fel de pensie suplimentara, fata de cea de stat.
Ei, si? De ce sa ne pese de pensionarii de maine sau de poimaine?
Noi avem nevoie de bani astazi.
Asa ca le luam banii din pilonul II, ii deturnam cinstit si legal catre falimentarul pilon I si-i consumam imediat. Acum, azi! Ce vor face ei maine mai vedem.
Asa ca solutia geniala, sclipitoare, salvatoare s-a gasit. Reducerea contributiei catre pilon II de la 2,5% din salariu la doar 0,5% din salariu. Restul de 2% se vor duce direct la pilonul I, pentru a alimenta pensiile aflate in plata. Bani luati din pensia ta viitoare.
Unde te vei afla peste 40 sau 45 de ani?
Acolo unde sunt azi bunicii tai?
Vei sta cu mana intinsa catre falitul sistem de pensii de stat?
Vei trai din ajutor social?
Vei cere sprijin financiar copiilor tai?
Cand iti vei lua destinul in propriile maini?
Cat mai devreme cu atat mai bine, stii asta!
Cand vei lua decizia sa actionezi? Cand vei incepe sa pui deoparte pentru vremurile in care vei putea, in sfarsit, sa te odihnesti fara nici o grija?
Exista o singura piedica: lipsa de actiune. Inamicul nostru perpetuu. Poate e timpul, totusi, sa-l invingi!
Aceasta sintagma reprezinta exemplificarea concisa si pragmatica a comportamentului economic anticiclic al unui bun gospodar. Vechea intelepciune populara nu are nevoie de teorii economice complexe pentru a exprima un adevar experimentat de veacuri.
Dar ce inseamna, de fapt, un comportament anticiclic?
Se refera la comportamentul pe care in avem, de la gestionarea finantelor proprii pana la politicile fiscal-monetare ale guvernelor, in diverse etape ala ciclurilor economice .
Comportamentul prociclic este acela care accentueaza tendinta acelui moment si anume: in perioada de crestere economica stimuleaza consumul si dezvoltarea excesiva (ceea ce duce la supraincalzire a economiei ) iar in perioada de recesiune franeaza consumul si investitiile (ceea ce duce la adancirea declinului si la intarzierea revenirii. Comportamentul prociclic este cel mai des intalnit, atat la nivelul economiilor personale cat si al celor nationale, deoarece este specific naturii umane de a prefera placerea momentului in locul austeritatii prevazatoare. Evident, la nivelul economiilor statelor motivatia este electorala dar decurge din acelasi determinat comportament uman.
Comportamentul aniticiclic este acela de a „strange bani albi pentru zile negre”. Concret, in perioadele de crestere economica aceasta trebuie incetinita prin masuri de descurajare a consumului excesiv (in special cel pe datorie) si stimularea economisirii, astfel incat sa existe rezerve pentru relansarea economica din perioada de recesiune ce va urma iar in perioada de scadere economica se stimuleaza investitiile si consumul pentru a limita astfel prabusirea pietelor.
Mi se pare minunat ca taranul roman stia aceste lucruri si-si organiza viata economica in ritmul ciclului agricol ce se repeta an de an.
Da, a cumpara atunci cand toti vand si preturile scad este un exemplu de comportament castigator in economia financiara personala. Si nu numai pentru investitori. Acelasi lucru este valabil si pentru consumatorul obisnuit. A cumpara bunuri necesare, de folosinta indelungata si de valoare mare, in momente grele ale pietei, cand discounturile sunt mari si cumparatorii putini, poate insemna economii substantiale in bugetul familiei.A-ti construi o casa in perioada in care materialele si mana de lucru sunt ieftine inseamna a-ti rezolva nevoia locativa la conturi mult mai mici decat in perioada de boom economic.
Dar penru a putea beneficia de preturile joase din piata o conditie este obligatorie: sa ai cu ce sa cumperi.
Da, aceasta este cea de-a doua componenta a unui comportament anticiclic: sa fi economisit atunci cand iti mergea bine, sa te fi abtinut de la a consuma absolut tot ce castigai atunci cand era suficient sa te muti din sase in sase luni de la un angajator la altul pentru a obtine automat o marire de salariu de 30%.
Iti amintesti acele vremuri? Iti par indepartate? N-au trecut nici doi ani de atunci dar eu cred ca vremurile acelea, cand angajatul era rege, nu se vor intoarce prea curand.
Cred ca, in ciuda aparentelor, momentul in care ne gasim poate insemna o sansa nesperata pentru intreprinzatorii curajosi.
Ce argumente am pentru asta?
In primul rand cred ca locul gol lasat pe piata de companiile mai vechi, inflexibile si prea indatorate, care au fortat extinderea bazandu-se pe imprumuturi, trebuie luat de cineva. E adevarat ca piata s-a restrans, dar, asa cum se stie, orice scadere este urmata de o crestere. Iar o firma mica, pornita fara datorii si fara investitii mari, isi permite sa aiba rabdare si sa creasca odata cu piata.
In al doilea rand cred ca va dura destul de mult pana cand angajatii vor prelua din nou controlul asupra pietei muncii. Costul muncii, chiar daca nu va mai scadea, cel putin nu va creste in perioada urmatoare, ceea ce va oferi firmelor posibilitatea de a rezista mai usor pana la momentul revenirii.
Am spus de multe ori ca a fi intreprinzator in Romania este foarte greu. Dar, pentru prima data in ultimii ani, a fi salariat este cel putin la fel de greu. La fel de nesigur, la fel de stresant, la fel de lipsit de o perspectiva stabila pe termen scurt si mediu.
Astfel de momente nu se intalnesc prea des intr-o viata de om. Dupa ce cresterea va deveni evidenta si teama va disparea, preturile vor exploda din nou in piata. Si ale actiunilor si ale imobilelor si ale bunurilor de consum. Asta nu se va intampla, evident, de maine, dar daca vrei sa fii un castigator trebuie sa inveti sa urmaresti si sa anticipezi tendintele. Iar perioada pe care o vom traversa in lunile urmatoare este cea mai buna scoala pe care o poti urma. Asa cum se spune, pana la urma tot raul e spre bine. Cu conditia sa stim sa invatam ceva din asta.
Nu uitati! Pana in 17 mai trebuie sa va depuneti declaratia de venit pentru anul 2009.
Pentru aceia care obtineti venituri in calitate de persoane fizice este momentul (daca nu ati facut-o deja) sa completati si sa transmiteti administratiei financiare declaratia corespunzatoare.
Pentru a vedea concret daca te regasesti printre cei care trebuie sa depuna declaratia si cum trebuie sa o completezi, am copiat articolele corespunzatoare din Codul Fiscal (Legea 571/2003 actualizata) :
ART. 41
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;
b) venituri din salarii, definite conform art. 55;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;
d) venituri din investitii, definite conform art. 65;
e) venituri din pensii, definite conform art. 68;
f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 771;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.”
Fiecare dintre aceste surse de venit este explicata in codul fiscal, la articolul precizat. Veniturile provenite din unele din aceste surse sunt neimpozabile si ele se regasesc in totalitate in Codul Fiscal.
Ceea ce ne intereseaza pe noi sunt veniturile impozabile. O parte dintre acestea a fost supusa integral impozitarii la momentul platii iar impozitul retinut atunci a fost platit si declarat de catre platitorul venitului. Pentru toate celelalte surse, care nu au fost impozitate in intregime (final) la momentul platii trebuie sa ne calculam venitul impozabil, sa-l declaram si sa-l platim singuri.
ART. 83
Declaratia de impunere
(1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau într-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole, determinate în sistem real, au obligatia de a depune o declaratie de impunere la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pâna la data de 25 mai (n.a.: data de 25 mai este valabila incepand cu anul 2010, declaratia pt 2009 o vom depune pana la termenul de 17 mai) inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia de impunere se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
(2) Declaratia de impunere se completeaza si pentru câstigul net anual/pierderea neta anuala, generata de:
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decât partile sociale si valorile mobiliare, în cazul societatilor închise;
b) operatiuni de vânzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
(3) Nu se depun declaratii de impunere pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ în luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;
b) venituri din cedarea folosintei bunurilor prevazute la art. 63 alin. (2), a caror impunere este finala;
c) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse în fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;
d) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole, a caror impunere este finala potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
g) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
h) venituri din alte surse.
Cum stabilim venitul net anual? Acest lucru difera in functie de sursa acestuia. Baza impozabila (aceea la care se aplica cota de impunere de 16%) se calculeaza, in principiu, ca si diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile dar exista si exceptii, deci trebuie sa verifici cu atentie in ce categorie te incadrezi.
Dupa ce ai calculat venitul net pentru anul declarat (2009) urmeaza deducerea eventualelor pierderi din anii anteriori. Atentie, e important sa respecti regulile de deducere.
ART. 80 Stabilirea venitului net anual impozabil
(1) Venitul net anual impozabil se stabile?te de c?tre contribuabil pe fiecare surs? din categoriile de venituri men?ionate la art. 41 lit. a), c) ?i f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate ?i se înscrie în declara?ia de impunere..
(2) Veniturile din categoriile prev?zute la art. 41 lit. a), c) ?i f), ce se realizeaz? într-o frac?iune de an sau în perioade diferite ce reprezint? frac?iuni ale aceluia?i an, se consider? venit anual.
(3) Pierderea fiscal? anual? înregistrat? pe fiecare surs? din activit??i independente, cedarea folosin?ei bunurilor ?i din activit??i agricole se reporteaz? ?i se completeaz? cu venituri ob?inute din aceea?i surs? de venit din urm?torii 5 ani fiscali.
(31) Pierderile provenind din str?in?tate se reporteaz? ?i se compenseaz? cu veniturile de aceea?i natur? ?i surs?, realizate în str?in?tate, pe fiecare ?ar?, înregistrate în urm?torii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urm?toarele:
a) reportul se efectueaz? cronologic, în func?ie de vechimea pierderii, în urm?torii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal ?i netransmisibil;
c) pierderea reportat?, necompensat? dup? expirarea perioadei prev?zute la lit. a), reprezint? pierdere definitiv? a contribuabilului
La ce trebuie sa fim atenti:
- Completam declaratia alocand fiecarei surse de venit cate o pozitie distincta.
- Nu cumulam veniturile provenite din mai multe surse trecandu-le in aceeasi pozitie (de ex. venituri din activitati comerciale impreuna cu venituri din drepturi de autor)
- nu despartim pe mai multe pozitii veniturile provenite dintr-o singura sursa (de ex. contracte civile) chiar daca ele au rezultat de la mai multi beneficiari.
- Suntem atenti, atunci cand calculam venitul impozabil, la eventualele deduceri acordate prin lege (ex, drepturi de autor sau venituri din cedarea folosintei bunurilor) care pot fi diferite in cazul fiecarei surse de venit. Exista si surse de venit pentru care nu se deduc nici un fel de cheltuieli (ex. contractele civile).
- Suntem atenti la reportarea pierderilor din anii precedenti. Cumulam pierderea din anii precedenti cu castigul din anul curent numai pentru aceeasi sursa de venit.
- Pentru activitatile independente suntem atenti la cheltuielile deductibile sau deductibile partial. Nu toate cheltuielile pentru care ai factura sunt si deductibile.Citeste cu atentie articolul din codul fiscal referitor la cheltuielile deuctibile.
- Atentie: Impozitul pe venit nu este cheltuiala deductibila. Unele persoane care exercita activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla obisnuiesc sa preia in declaratia de impunere totalul veniturilor din coloanele de incasari si totalul cheltuielilor din coloanele de plati (unde sunt incluse si platile anticipate ale impozitului). Nu este corect. Din totalul coloanelor de plati se scad cheltuielile nedeductibile, inclusiv impozitul platior anticipat. Atentie la cheltuielile cu mijloacele fixe. Acestea sunt deductibile doar conform planului de amortizare (deci nu integral in anul in care a fost facuta achizitia, char daca e a fost inregistrata in intregime in registrul de incasari si plati). Atentie la sponsorizari , protocol sau cotizatii catre organizatiile profesionale. Aceste cheltuieli sunt deductibile limitat, la 5% respectiv 2% din baza de calcul impozabila, deci nu din venit.
Cu siguranta ca sunt multe alte situatii in care te poti regasi si pe care eu nu le-am exemplificat aici. Citeste cu atentie codul fiscal si incearca sa identifici pozitia in care te regasesti. Nu intarzia cu depunerea declaratiei.
Daca n-ai chef sa stai la coada la ghiseu poti sa o trimiti si prin posta dar, obligatoriu, prin scrisoare recomandata sau scrisoare cu continut declarat.
Nu uita ca daca gresesti poti depune ulterior, oricand, o declaratie rectificativa.
In saptamana tocmai incheiata s-au publicat de catre Institutul National de Statistica datele referitoare le veniturile si cheltuielile popolatiei in ultimul trimestru al anului 2009.
Probabil va intrebati de ce abordez acest subiect plictisitor si complet neinteresant.
Pai am sa va raspund asa: pentru orice persoana interesata de mersul economiei si, in special, pentru orice investitor informatiile statistice reprezinta cel mai important indicator si criteriu pentru luarea deciziilor. Asa ca orice persoana care isi doreste sa fie propriul stapan si sa se ridice deasupra marii mase ignorante trebuie sa invete sa urmareasca aceste stiri, sa le interpreteze si sa incerce sa estimeze evolutia viitoare.
In SUA, de exemplu, datele statistice determina evolutia actiunilor la bursa, cotatia dolarului, cotatiile metalelor pretioase si a materiilor prime si chiar a obligatiunilor de stat. In consecinta investitorii din lumea intreaga, inclusiv cei romani, urmaresc cu mare atentie raportarile statistice americane.
Ce a raportat INS pentru trimestrul IV din 2009 referitor comportamentul economic al familiilor:
Economisire: 247 lei; 10,33% din venitul total.
Cheltuieli: 2.143 lei; 89,66% din venitul total.
Pana aici stam binisor. Limita minima de economisire recomandata de analisti este de 10%, asa ca ne incadram. As spune chiar surprinzator data fiind rata mare a somajulul si puternica recesiune in care ne aflam. Indraznesc sa afirm ca un rol important in aceasta cifra il joaca si veniturile neimpozitate, rezultate din economia subterana.
Structura cheltuielilor:
Consum: 70,7%
Impozite, contributii, taxe: 15,1% (aici am o dilema: cum o fi iesit cifra asta cand 19% din consum este reprezentat doar de TVA? Singura explicatie este ca exista foarte multe produse de consum cumparate de pe piata neagra, fara TVA. Despre impozitul de 16%, contributia individuala la fondul de pensii de aprox. 10% si altele nici nu mai vorbesc, probabil ca statistica se refera la veniturile nete, altfel nu ar fi explicabil.)
Cheltuieli de productie: 8,9% (adica oamenii au mai adus si bani de acasa pentru ca sa-si tina productia pe linia de plutire)
Alte cheltuieli: 4,1%
Investitii:doar 1,2%.
Concluzie: cheltuieli de consum uriase, investitii cvasiinexistente,este vizibil faptul ca nu exista absolut deloc o cultura investitionala in randul populatiei.
Structura cheltuielilor de consum:
Alimente si bauturi nealcoolice: 40,3%
Cheltuieli cu locuinta (utilitati, amenajari, mobilare): 21%
Bauturi alcoolice si tutun: 7,6%
Imbracaminte si incaltaminte: 6,6%
Cheltuieli pentru sanatate: 4,3%
Cheltuieli pentru educatie: 0,9%
Concluzie: 1. Daca vreti sa dati lovitura intr-un timp scurt intrati in afaceri cu tigari si bauturi alcoolice. Nu veti duce lipsa de clienti si daca reusiti sa faceti asta la negru, fentand plata accizelor, TVA-ului si impozitelor, precum si cu personal angajat tot la negru, veti reusi sa va imbogatiti in scurt timp. Evident ca va asumati riscurile de rigoare .
2. Nu incercati afaceri in domeniul educatiei. La „uriasul” interes al familiilor de a depasi nivelul educatiei gratuite din scoala prin educatie suplimentara, contra cost, nu cred ca va veti imbogati prea curand din asta.
Structura veniturilor:
Salarii si asociate salariilor: 48%
Venituri in natura: 18,4%
Prestatii sociale: 24,7%
Activitati neagricole independente: 2,9%
Agricultura: 2,6%
Venituri din proprietate si vanzari de active din patrimoniul gospodariei: 1,8% (aici par a fi veniturile din investitii (in principal chirii) dar formularea mi se pare confuza si nu inteleg daca este inclusa si vanzarea vechiturilor de prin casa?)
Concluzii: 1. Nepermis de mare ponderea veniturilor in natura. Ne indreptam catre o economie a schimbului natural, tip comuna primitiva?
2. Ingrijoratoare ponderea veniturilor din prestatii sociale. Este explicabila totusi prin includerea pensiilor in aceasta categorie de venituri.
3. Foarte mica ponderea veniturilor din activitati independente. Inca un semnal ingrijorator cu privire la lipsa atitudinii antreprenoriale la nivelul populatiei. In conditiile in care aceasta categorie este principala componenta a clasei mijlocii in economiile dezvoltate la noi intreprinzatorii independenti par a fi exceptii aparute absolut accidental.
4.In conditiile in care mai mult de o treime din populatie lucreaza in agricultura veniturile din acest domeniu mi se par absolut ridicole.
5. Faptul ca nici macar nu exista un capitol dedicat veniturilor din capital ma face sa cred ca patronii nu au castigat mai nimic in aceasta perioada, ba mai mult, asa cum vedem la capitolul de cheltuieli de productii, au mai dus sa bani de acasa. Acesta nu este un semn care sa anunte inceperea revenirii economice.
Ce am inteles eu din aceasta statistica:
In primul rand educatia financiara a populatiei lipseste cu desavarsire. Dezinteresul pentru investitii, pentru antreprenoriat este categoric o consecinta a dezinteresului pentru educatie. Romanii nu investesc nu pentru ca nu ar avea ce, ei nu investesc pentru ca nu stiu cum.
Si chiar ma intreb cum ar putea stii din moment ce educatia financiara in Romania este facuta, in colaborare cu OPC, de catre o institutie financiara acuzata de practici camataresti cu acte in regula.
Romanii raman, in continuare, mari consumatori. Afacerile din retail vor creste probabil si in viitor. La aceeasi concluzie se pare ca au ajuns si marile lanturi de magazine, care continua expansiunea chiar in ciuda crizei actuale.
Ar trebui sa existe masuri de incurajare a micii initiative private astfel incat ponderea acestai categorii sa creasca in structura veniturilor populatiei.
Pentru afacerile mici sanse reale exista in domeniul serviciilor, unde investitiile necesare sunt minime, in special in domenii de nisa sau foarte specializate.
Afacerile in domeniul agricol par sa nici nu existe. Asemeni vanzatorului optimist indraznesc sa spun ca este un imens potential nevalorificat inca.
Anul 2009 a fost un an excelent pentru investitii la bursa. Chiar daca putini au avut curajul sa riste, capitalul investit s-a dublat sau chiar triplat. Primul trimestru din 2010 a fost la fel de bun, Bursa de Valori Bucuresti fiind a treia din lume in ordinea cresterii indicilor.
Poate v-am plictisit cu toate aceste informatii. Daca asa s-a intamplat va sfatuiesc sa nu va apucati de afaceri sau investitii de nici un fel. Nu sunt pentru voi.
Daca vreti sa realizati mai mult decat ceilalti atunci nu faceti ca ei. Cei care vor sa se ridice deasupra masei trebuie sa actioneze diferit, chiar opus:
Daca ceilalti consuma atunci fiti voi comerciantii.
Daca ceilalti vand voi cumparati, caci presiunea la vanzare inseamna preturi mici.
Daca ceilalti evita investitiile riscati voi, pentru ca lipsa cumparatorilor inseamna, deasemenea, preturi mici.
Daca toti vor sa fie salariati incearca tu sa fii intreprinzator. Intr-un fel sau altul acei salariati vor avea nevoie de serviciile tale.
Educa-te permanent (chiar si contra cost), informeaza-te si invata sa citesti semnele si actioneaza. Este cea mai simpla metoda de a iesi din multime.
Obiceiurile comportamentale se formeaza inca din prima copilarie. Copiii vor face in viata de adult ceea ce au vazut ca fac, acasa, parintii lor. Sau vor face exact pe dos in situatia in care ceea ce au trait in familie nu le-a fost pe plac.
Cale de mijloc nu exista.
Americanii, ce au obiceiul de a despica firul in patru si de a cerceta cele mai traznite lucruri, au studiat si au concluzionat: comportamentul si pozitionarea emotionala a adultului fata de bani este puternic influentata de modul in care parintii si bunicii se comportau in relatia cu acestia.
Aceasta inseamna ca atat comportamentul financiar sanatos cat si cel nesanatos al adultului isi au radacinile acasa, in copilarie.
Din aceasta perspectiva educarea din punct de vedere financiar a copiilor mici dar si a parintilor in egala masura devine necesara daca dorim o generatie viitoare cu un comportament sanatos.
Asa ca in urma cu o saptamana am fost, vreme de un ceas si jumatate, impreuna cu copiii din grupa mica a unei gradinite din Timisoara. Am fost surprinsa de reactiile lor. Pas cu pas dorintele lor s-au canalizat catre un vis: o jucarie cumparata cu banii proprii. Credeti ca a fost greu? Absolut deloc. Entuziasmul si bucuria experimentarii cred ca sunt maxime la aceasta varsta. Credeti ca a fost greu sa-i conving sa renunte la dulciuri, sucuri si ingheta pentru urmatoarele trei luni? Absolut deloc. Stiau deja ca acestea sunt nocive pentru dinti si pentru stomacel. Acum au aflat ca sunt daunatoare si pentru pusculita. Asa ca au obtinut un motiv in plus sa renunte la ele, mai ales ca fiecare renuntare inseamna inca un pas catre micul vis.
Oferindu-le obiective SMART adecvate varstei si posibilitatilor lor avem mari sanse de reusita. Copiii sunt pregatiti sa ne asculte si sa ne urmeze pe noi, adultii, pentru ca insusi instinctul lor asa le dicteaza. Copiii invata vazand si facand. Fiti adulti responsbili si oferiti exemple constructive copiilor din preajma voastra.
In viata se intampla sa invatam unele lucruri si din carti. Dar cea mai mare parte a invatarii se produce experimentand. Nici un sfat nu are efectul si impactul pe care il are propria experienta.
Incurajand copiii sa experimenteze economisirea cu ajutorul unei pusculite le oferim sansa unei vieti organizate si cumpatate. Invatandu-i sa renunte la unele placeri imediate pentru a-si redirectiona resursele astfel disponibilizate catre o satisfactie viitoare (materializata prin jucaria dorita) le oferim insusi instrumentul de baza al economisirii: capacitatea de a amana consumul.
De ce este importanta economisirea? Pentru ca este primul pas catre stabilitatea financiara. Din punct de vedere economic ea are rolul de formare a capitalului initial. Pentru a putea investi, pentru a putea crea bani, pentru a putea multiplica ceea ce ai trebuie, in primul rand, sa ai ceva. Iar acel ceva poate incepe, in mod firesc si absolut necesar, cu prima pusculita la varsta de trei ani.
Iar daca nu ai facut-o atunci… nici acum nu e prea tarziu.
Lucrurile bune se pot invata la orice varsta.
Poti invata acum sa economisesti, stabilindu-ti un obiectiv SMART, notand pe hartie sau in minte lucrurile la care esti dispus sa renunti si redirectionand resursele economisite, prin „pusculita”, catre visul tau. Daca este posibil pentru un copil de trei ani inseamna ca trebuie sa fie posibil si pentru tine.
Probabil ca multi dintre voi au citit cartile de educatie financiara ale lui Kiyosaky. Probabil ca ati citit si articolele de educatie financiara de pe AS. Poate ca ati citit si alte carti, bloguri sau articole pe aceasta tema. Unii ati participat poate, contra cost evident, la seminarii pe aceasta tema.
Bun. Si mai departe?
Cum stati cu practica?
Probabil ca cei care cititi aceste randuri stiti deja ce aveti de facut:
Sa cheltuiti mai putin decat castigati.
Sa puneti bani deoparte.
Sa contribuiti la un fond de pensie privata.
Sa nu va indatorati mai mult decat puteti duce.
Sa faceti investitii.
Sa gasiti surse suplimentare de castig.
Sa va puneti la adapost familia printr-o asigurare de viata.
Sa va ingrijiti de viitorul copiilor vostri in primul rand printr-o educatie financiara inceputa devreme, inca din familie.
Intr-un cuvant sa va asumati responsabilitatea pentru viata voastra si pentru viata copiilor vostri.
Sunt foarte curioasa cati dintre voi au inceput sa puna in practica ceea ce stiu.
Cati dintre voi au inceput sa lucreze la planul financiar pentru maturitate si batranete, cati au inceput sa faca pasi concreti in aceasta directie?
Sau poate vreti sa traiti din pensia de la stat? Aia pe care o s-o primim dupa varsta de 65 de ani si pe care tot copiii nostri vor fi nevoiti, prin taxe enorme, sa ne-o plateasca?
Poate vreti ca in a doua jumatate a vietii sa aveti un loc de refugiu, undeva in mijlocul naturii, unde sa va puteti bucura de aer curat, padure, pescuit, de unde sa nu trebuiasca sa alergati la 7 dimineata la un job cu sef enervant si colegi pisalogi.
Poate v-ar placea sa lucrati cand vreti, daca vreti, cu cine vreti, eventual pe internet, sa aveti surse sigure si constante de venit provenind din investitiile anterioare, sa va puteti bucura de liniste si relaxare stiind ca viitorul financiar e asigurat.
Poate viitorul e prea departe? Mai ai timp destul pana atunci?
Stii ce ai de facut dar mai ai timp pentru asta…
Inca esti tanar, acum e vremea sa te distrezi. O sa incepi sa economisesti mai tarziu…
Mai tarziu o sa vrei o casa a ta. Ce-o sa faci pentru asta? O sa te imprumuti pentru viitorii 30 sau 40 de ani, cu o dobanda enorma, pentru o locuinta ce va fi deja neincapatoare dupa 5 ani?
Vei ramane intreaga viata sclavul bancii si al uni job pe care il urasti dar de care ai disperata nevoie? Ce se va intampla daca vei pierde si acel job nenorocit?
Intreaba-i pe tinerii care tocmai si-au cumparat o locuinta in 2007 cum se simt.
Erau fericiti cu doi ani in urma. Cum privesc acum viitorul? Cu incredere, cu speranta? Sau cu neliniste? Ratele la banca sunt in urma cu doua –trei luni, restantele la intretinere se tot aduna, pericolul de a-si pierde casa creste de la o luna la alta.
Crezi ca planificarea financiara este o chestiune “batranesca” si nu merita sa-ti pierzi tineretea batandu-ti capul cu ea? Te plictisesc sfaturile si teoriile despre viitor pentru ca mai ai destul timp pentru asta si acum e vremea sa te distrezi, sa-ti “traiesti viata”?
Evident alegerea iti apartine. Dar nu uita “cum iti asterni asa dormi.”
Nu conteaza asta? Oricum nu ai timp de somn?
Esti liber sa alegi. Esti obligat sa-ti asumi alegerea.
Sper sa aflu totusi ca ati inceput sa puneti cate o caramida la fundatia vietii voastre viitoare.
Asa mi s-a intamplat si mie si nu cred ca era vorba de gandire negativa.
Scriam aici in decembrie ca e momentul sa ne inchidem firmele, deoarece posibilitatea de a opta pentru varianta fiscala de microintreprindere va inceta la sfarsitul anului. Eram suficient de sigura de acest lucru incat sa-mi suspend activitatea firmei si, in consecinta, am facut-o. Cu toate acestea mai pastram o farama de speranta (nu pentru mine, intrucat dupa suspendare nu mai aveam cale de intoarcere) ci pentru alti mici intreprinzatori care, nefiind conectati permanent la fluxul de informatii din domeniul fiscal, neavand o capacitate de reactie suficient de rapida sau chiar fiind indusi in eroare de diverse promisiuni, nu au actionat proactiv si au ramas prinsi in aceasta capcana, chiar si o singura zi, in anul 2010.
Intr-un final, dupa jumatatea lunii ianuarie 2010, cu deosebit respect fata de contribuabil, Ministerul Finantelor Publice ne informeaza oficial ca microintrepriderile si-au pierdut acest statut la data de 31 decembrie 2009. Cam tarziu anuntul, dupa parerea mea, dar cui ii pasa de asta?
Urmeaza marea agitatie. Toata lumea da din colt in colt disperata, pana la sfarsitul lunii trebuie modificat, prin declaratie, vectorul fiscal. Toti incep sa se teama de termene depasite, amenzi si cozi la ghisee. Dupa mai mult de o saptamana, in 25 ianuarie, vine si raspunsul: contribuabilii nu trebuie sa depuna declaratia, vor fi trecuti din oficiu la statutul de platitori de impozit pe profit.
Ce se schimba pentru o fosta microintreprindere devenita platitoare de impozit pe profit:
1.In primul rand calcularea impozitului datorat. Firma va datora o cota de impozit de 16% pe suma rezultata din diferenta intre Venituri si Cheltuielile deductibile. Atentie aici. La o microintreprindere nu existau cheltuieli deductibile, asadar nu conta prea mult ce cheltuieli faceai pe fima. Acum conteaza, iar pentru cheltuielile care nu se justifica din punct de vedere al afacerii va trebui sa platesti impozit, intrucat acestea sunt nedeductibile.
2.Impozitul minim. Daca impozitul calculat dupa formula de mai sus este mai mic decat impozitul minim stabilit de codul fiscal atunci vei fi obligat sa platesti impozitul minim.
3.Declararea profitului. Impozitul pe profit calculat se declara si se plateste trimestrial pentru firmele cu cifra de afaceri mica. Dar la finalul anului fiscal se completeaza o declaratie speciala privitoare la profitul obtinut pe intreg anul. Aceasta declaratie (Decl.101) va fi in mod obligatoriu certificata de un consultant fiscal.
4.Declaratiile privitoare la impozitul pe salarii si contributii sociale, pentru firmele care au angajati, nu se vor mai depune trimestrial, ca in cazul microintreprinderilor, ci lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare. Pana la acelasi termen trebuie facuta si plata impozitelor si contributiilor respective.
Ce alte noutati aduce 2010 pentru patroni:
1.Contributii sociale pentru dividende. Legea unitara a pensiilor, aflata inca in dezbatere publica, dar care se preconizeaza a fi adoptata pana la jumatatea anului, preconizeaza obligatia de a plati o cota de 31,5% din suma ridicata de asociati sau actionari sub forma de dividende catre fondul de asigurari sociale (pensii) cu titlul de contributie.
Concluzii:
Dupa plata impozitelor si contributiilor datorate pentru salariati, patronul urmeaza sa plateasca in continuare urmatoarele:
1.Impozit de 16% pe profit su impozitul minim, dupa caz.
2.Impozit de 16% pe dividende
3.Contributie de 5,5% din suma obtinuta ca dividende la fondul de asigurari de sanatate in cazul in care nu plateste deja la acest fond si in calitate de angajat
4.Probabil contributie de 31,5% din suma obtinuta ca dividende la fondul de pensii cu exceptia cazului in care este deja pensionar.
Unii considera ca toate aceste modificari sunt corecte si benefice pentru mediul de afaceri. Evident, cei care nu fac afaceri. Evident, cei care nu inteleg ca a avea o afacere proprie inseamna asumarea unor riscuri, de la acela de a-ti pierde somnul linistit incercand sa gasesti idei si solutii pentru dezvoltare sau chiar supravietuire, pana la acela de a da faliment si de a-ti pierde sursa de venit pentru tine si familia ta. Pentru ei, asumarea unor asemenea riscuri nu trebuie rasplatita, ci doar penalizata, pentru ca, nu-i asa, patronii sunt cei care exploateaza, fac afaceri murdare si evaziune fiscala.
Cel putin asa am auzit eu la televizor. Ca firmele care s-au inchis sunt alea care oricum faceau evaziune fiscala, ca nimeni n-o sa le simta lipsa, ca economia noastra poate creste si se poate dezvolta doar pe baza supradimensionarii sectorului bugetar si a sustinerii lui cu bani imprumutati. Da, dragii mei, Romania va iesi din criza prin efortul herculean al functionarilor publici si pensionarilor si asistatilor sociali, care par a fi singurii castigatori ai momentului.
Unde este loc pentru generatia urmatoare? Un raspuns oficial n-am auzit inca. Pe cel neoficial il stim: in afara granitelor tarii.
Si totusi, niste solutii pentru micii intreprinzatori exista, chiar daca nu sunt grozave, chiar daca nu sunt sigure pe termen lung. Dar astea sunt calitatile principale ale unui intreprinzator, flexibilitatea, adaptabilitatea, atitudinea proactiva.
Despre aceste solutii am sa va povestesc saptamana viitoare.
Fie ca suntem parinti sau copii stim la ce se folosesc banii. Dar stim adevarul? Cine ne invata cum sa gestionam banii? Parintii, scoala?
Cateva raspunsuri va ofera… verbal Mirela Bojin, cea care va ofera de ceva timp sfaturi despre bani. Acum o pueti vedea in cadrul rubricii “Provocari matinale” de pe TVR3.
Vizionare placuta!
Provocari matinale cu: Simona Hupov si Mirela Bojin
In prezent doctrinele de stanga cunosc, in special prin abordarea economica, o intindere destul de larga, de la extrema stanga a unicului stat comunist din lume (Cuba) trecand prin socialismul (comunist in devenire) al lui Chavez si socialismul de piata de mare succes al Chinei, pana la nuantele de centru-dreapta al laburistilor britanici sub conducerea lui Tony Blair.
Despre comunism si socialismul democratic nu am sa spun nimic aici, generatia mea le-a trait pe propria piele iar generatia voastra sper sa le invete doar din cartile de istorie.
Social-democratia moderna isi stabileste drept obiectiv nu doar libertatea si egalitatea in fata legii a cetatenilor (precum liberalismul) ci si libertatea economica a acestora, (de ex. eliminarea dependentei angajatilor fata de patron). In practica se manifesta in special prin cresterea rolului statului in reglementarea unor aspecte importante ale vietii economice, nationalizarea serviciilor publice (sanatate, educatie, asigurari sociale), precum si promovarea diversitatii si multiculturalismului.
Social democratia este in prezent regasita inclusiv in programele sociale din SUA si, mai nou, in incercarile presedintelui Obama de reglementare a functionarii pietei financiare de dincolo de ocean. Dealtfel Obama a fost acuzat de catre conservatorii americani de inclinatii de centru stanga sau chiar de socialism, cu toate ca acest lucru nu este sustinut printr-o eventuala comparatie cu lumea veche.
Europa continentala si, in ultimii ani si Marea Britanie, sunt in schimb social-democrate, de la economia sociala de piata germana pana la modelul nordic, considerat pana in prezent cel mai de succes model economic de stanga.
In economie social-democratia contemporana sustine:
•o economie mixta, cuprinzand atat intreprinderi private cat si publice, precum si programe publice de sanatate, educatie si asigurari sociale pentru toti cetatenii.
•un sistem extins de securitate sociala in scopul combaterii saraciei si asigurarii cetatenilor impotriva pierderii veniturilor din motive de boala sau somaj.
•Preocuparea fata de mediu si legislatie protectiva in domeniu, impreuna cu sustinerea utilizarii energiilor alternative.
•Sisteme de impozitare progresiva in scopul sustinerii cheltuielilor guvernamentale.
•Comertul “corect” (fair trade) in fata comertului liber.
Elemente ale economiei mixte.
•Libertatea de a poseda mijloace de productie, de a lua decizii manageriale, de a calatori, de a cumpara si vinde, de a angaja si concedia, de organizare, de comunicare si de protest.
•Administarea de catre stat, pe baza taxelor colectate sau ca intreprinderi ale acestuia a unor elemente de interes public: sanatate, invatamant, justitie, infrastructura de transporturi sau de producere a energiei, resursele naturale, utilitatile publice sau infrastructura de posta si telefonie.
•Oferirea de autonomie persoanelor defavorizate prin redistribuirea veniturilor: ajutor social pentru saraci, securitate sociala (pensie) pentru batrani sau infirmi
•Oferirea de ajutoare de stat pentru anumite afaceri, in scopul crearii de locuri de munca
•Restrictii stipulate prin legi sau regulamente: reguli pentru piata muncii (inclusiv salariul minim garantat), taxe de mediu, reguli de protectie a consumatorilor, legislatie antitrust, de protectie a proprietatii intelectuale sau de reglementare a inregistrarii persoanelor juridice.
Flexicuritatea si modelul tarilor nordice
Flexicuritatea este un concept social-democrat modern, introdus de primul ministru al Danemarcei Paul Rassmusen in anii ’90. Rezultat din combinatia intre flexibilitate si securitate, conceptul descrie o piata a muncii libera in combinatie cu securitatea sociala pentru angajati precum si cu politici de ocupare active ce implica drepturi si obligatii specifice pentru populatia neocupata.
Ca exemplu, in Danemarca si tarile scandinave nu este legiferat un salariu minim garantat, fiecare ramura economica negociind, prin intermediul sindicatelor, un eventual nivel minim. In schimb persoanele fara ocupatie sunt obligate sa se instruiasca permanent in scopul reorientarii profesionale si, pana la gasirea unui loc de munca, sa activeze ca trainee (invatacel) in cadrul serviciilor publice.
Tarile nordice au avut si o activitate de pionierat in directia eficientizarii serviciilor publice. Suedia, de exemplu, si-a “privatizat” din1992 serviciile de invatamant prin intermediu vaucherelor pentru educatie.
Flexicuritatea a fost adoptata si prin tratatul revizuit de la Lisabona drept strategia europeana in domeniul pietei muncii.
Criticile aduse econimiei sociale sunt, in general, urmatoarele:
•Impozitatarea progresiva duce la fuga capitalurilor catre zone mai putin taxate. De exemplu gigantul suedez IKEA opereaza cu sediul in Olanda.
•Redistribuirea, considerata exagerata, a bogatiei este considerata de opozanti ca fiind o incalcare a libertatii si chiar a proprietatii.
•Extinderea acoperirii serviciilor sociale poate duce la situatia in care un procent semnificativ din populatie sa traiasca exclusiv din ajutoare, ceea ce are drept efect scaderea motivatiei de a munci si stagnarea sau chiar scaderea economica.
•Redistribuirea veniturilor duce la aparitia asa-numitului parazitism social. Aceasta teorie arata ca acesta nu este reprezentat, asa cum s-ar crede, de persoanele defavorizate, ci de reprezentantii birocratiei statale. Sub pretextul administrarii unor fonduri tot mai mari si redirectionarii lor catre mari programe sociale aparatul administrativ al statului devine supradimensionat si consuma din ce in ce mai mult din fondurile publice. In plus, prin faptul ca detine dreptul de a legifera functionarea economiei, marimea impozitelor si modul de cheltuire a banilor publici, acest aparat birocratic ajunge sa detina adevarata putere economica. Se intra astfel intr-un cerc vicios, in care un aparat birocratic din ce in ce mai mare consuma din ce in ce mai mult din avutia nationala, pana cand, in cele din urma, ajunge sa nu mai poata fi sustinut.
Totodata, dependenta financiara a institutiilor de invatamant, mass-media si societatii civile de fondurile publice duce treptat la dependenta lor morala si ideologica.
In acest context, adeptii modelului liberal avertizeaza ca suprareglementarea economiei va duce, in fapt, la pierderea treptata a libertatii economice in locul generalizarii ei, asa cum era obiectivul initial.
Vin sarbatorile! Bucuria, pacea si calmul ar trebui sa ne umple sufletele. Vacanta de Craciun, binevenita dupa un an intreg de munca si griji, ar trebui sa fie singura noastra preocupare.
Din nefericire nu este pentru toata lumea asa.
Va amintiti ca va spuneam de fiecare data ca orice lucru in viata are pretul sau, ca nu exista nici o situatie care sa aduca doar avantaje, ca trebuie sa fim pregatiti sa ne asumam responsabilitatile pentru deciziile pe care le luam? Ei bine, acum e unul dintre acele momente.
Avem un mare ghinion: in Romania anul fiscal coincide cu anul calendaristic.
In alte economii, cu mai multa experienta, anul fiscal difera de cel calendaristic, incepand, in general la 1 martie. De ce? Tocmai pentru ca la final de an calendaristic toata lumea, inclusiv institutiile statului, intra in vacanta de sarbatori. Asa ca nimeni nu te mai poate ajuta sa-ti rezolvi eventualele probleme inainte de inceperea anului fiscal urmator. Nimeni nu mai are chef de munca, asa ca niciodata nu putem incepe un an nou cu un buget bine calculat si realist. In consecinta, in mod invariabil, incepem noul an fiscal, de fiecare data, cu stangul.
Asadar, ce ne aduce Mos Craciun? Fiindca nu am apucat sa ma dezmeticesc dupa socul produs de cadourile de la Mos Nicolae, mai am o singura dorinta: Mos Craciun, te rog, te rog din suflet sa nu ne aduci nimic.
Cadourile de Mos Nicolae imi ajung, mie si multor altora, cu varf si indesat.
Dupa un an 2009 cu masuri dezastruoase pentru micile afaceri, care au fost lovite din plin de impozitul minim si biciuite cu discursuri cinice de genul „daca nu pot plati macar atata atunci merita sa se inchida”, in ghetute am gasit cadouri noi:
-In primul rand am aflat ca impozitul minim (sau asa numit forfetar), care a inchis jumatate din afacerile mici in cursul anului 2009 si despre care toti ne povesteau pana mai ieri ca va fi suspendat, ramane si in 2010.
-Apoi am aflat ca nu s-a prelungit posibilitatea de optare, in cazul microintreprinderilor, pentru plata impozitului pe venit si dupa 1 ianuarie 2010. De ce? Pentru ca cei care ar fi trebuit sa notifice Comisia Europeana si sa solicite prelungirea acestei facilitati au avut alte preocupari, mult mai importante. Asa cum au uitat sa solicite si subventiile pentru agricultura pentru 2010.
Despre incetarea functionarii, din punct de vedere fiscal, a microintreprinderilor voi vorbi mai pe larg, pentru ca masura are implicatii mult mai multe decat pare la prima vedere. Automat, cei care optasera pentru acest statut, vor trece in categoria intreprinderilor platitoare de impozit pe profit. Aceasta inseamna ca:
-Vor plati impozit de 16% din profit sau, daca nu au, vor plati cel putin impozitul minim (forfetar), care este de la 5% pe cifra de afaceri in sus, pana la 100% sau chiar trebuie sa aduci bani de acasa.
-Vor plati la final de an, pe banii castigati prin munca lor, care le revin sub forma de dividende, impozit de 16%.
-Din start asta inseamna impozit de cel putin 32% pe munca unui mic proprietar de afacere din Romania. (asta pentru cei care chiar au crezut ca exista cu adevarat cota unica)
-Vor fi obligati sa declare la finalul anului profitul obtinut (sau neobtinut) printr-o declaratie care, surpriza, incepand cu 2010 va trebui certificata de un consultant fiscal. Consultantii fiscali sunt insuficienti, aproape toti provenind din randul functionarilor de la fisc si nimeni nu stie ce tarife vor avea pentru a contrasemna o declaratie pe care nu ei o intocmesc si pentru care, conform legii, oricum nu-si asuma nici o responsabilitate. A, sa nu uit, acest nou bir va fi platit chiar daca firma are pierdere sau profit zero. Asa ca spor la treaba.
-In plus, modificarile codului fiscal prevad pentru 2010 cresterea impozitelor si taxelor locale cu pana la 20%, iar dupa Mos Nicolae, plini de buna dispozitie, consilierii locali au si inceput sa le aprobe prin vot.
Acum intelegeti de ce ma tem sa mai uit in sacul lui Mos Craciun? Petru ca in el, cu siguranta, se va gasi bugetul pentru anul 2010. Impreuna cu, foarte probabil, noi mariri de taxe, de data aceasta nu doar pentru intreprinzatori ci pentru noi toti.
Asa ca nu-mi ramane decat sa va doresc o vacanta placuta si Sarbatori Fericite. Pentru cei care nu aveti firme.
Pentru ceilalti, grabiti-va sa le inchideti pana mai aveti timp. Fiindca nici Registrul Comertului nu lucreaza de sarbatori, asa ca veti intra in noul an fiscal cu mai multe taxe decat puteti duce. Happy New Year!
Pentru ca tocmai am incheiat un ciclu electoral (cam lung, de data aceasta unul de 5 ani) si suntem la inceputul altuia (e adevarat ca mai scurt, de doar 3 ani) am cosiderat util sa aruncam o privire asupra modului in care este influentata economia unei tari de aceste procese.
Teoria ciclului politic sustine ca periodicitatea alegerilor in sistemele democratice impreuna cu puterea guvernelor de a influenta economia prin politica fiscala si cea a cheltuielilor publice, vor provoca cicluri economice de o durata asemanatoare cu cea a perioadelor legislative. Se mizeaza pe efectul imediat al unor masuri care afecteaza in mod direct viata electorilor tinandu-se cont de studiile care demonstreaza ca acestea ofera satisfactie doar pe termen foarte scurt.
Prin urmare, inaintea unor alegeri, guvernul va lua masuri economice expansive, care promoveaza investitiile si crearea de locuri de munca, pentru ca in momentul votarii majoritatea votantilor sa fie satisfacuta si sa sprijine partidul la putere. Aceasta expansiune artificiala va provoca un exces al cererii si tensiuni inflationiste. Dupa alegeri, indiferent de partidul castigator, aceste excese vor fi corectate prin masuri nepopulare, ce au ca scop reducerea inflatiei chiar cu pretul cresterii somajului, masuri ce vor fi adoptate cat mai rapid, intrucat pana la scrutinul urmator, cand vor avea nevoie din nou de aprobarea maselor, urmeaza sa treaca o perioada suficient de lunga de timp. Catre finalul ciclului electoral vor fi luate, din nou, masuri expansioniste, fiecare guvern aflat la final de mandat sperand sa obtina simultan crestere economica, somaj redus si, totodata, o inflatie mica (situatie care din punct de vedere economic un este posibila pe termen lung).
La cealalta extrema se situeaza adeptii teoriei asteptarilor rationale.
Se stie ca in economie asteptarile sunt foarte importante. Asteptarile pesimiste îi determina pe investitori sa cheltuiasca o anumita suma de bani, iar pe consumatori sa hotarasca sa îsi economiseasca veniturile. In schimb, asteptarile optimiste ii determina pe primii sa investeasca mai multi bani decat cei de care dispun iar pe cei din urma sa cheltuiasca mai mult decat castiga, in ambele situatii pe baza creditelor.
In incercarea de a aborda in mod logic aceasta problema economistii neoclasici au formulat ipoteza asteptarilor rationale. Potrivit acesteia, previziunile sunt obiective si se bazeaza pe toate informatiile disponibile.
Ipoteza asteptarilor rationale porneste de la faptul ca oamenii fac previziuni obiective. Mai controversata este ideea conform careia oamenii se folosesc de întreaga informatie existenta si chiar de teoria economica. Aceasta presupune ca ei înteleg modul în care functioneaza economia si ce anume face guvernul. Presupunand ca acesta sporeste intotdeauna cheltuielile în anii electorali, potrivit teoriei asteptarilor rationale populatia va anticipa acest comportament si va actiona în consecinta. Principala noutate ce apare în teoria economica neoclasica este aceea ca, datorita asteptarilor rationale, statul nu poate pacali populatia cu masuri economice pre-electorale.
Inchei aceasta scurta prelegere de macroeconomie spunand doar ca orice asemanare cu fapte sau personaje reale nu este deloc intamplatoare.
M-am intrebat de multe ori ce sechele purtam in memoria noastra de s-a ajuns pana intr-acolo incat, intr-o reclama comerciala, un copil sa-si intrebe mama „Nu spuneai tu ca oamenii bogati nu sunt neaparat mai buni?”. Precum vulpea care “nu tanjeste” la strugurii prea acri si noi ne ascundem esecurile sub ipocrizia unei asemenea false invataturi, fara a ne pasa ca sadim in sufletul copiilor nostri aceleasi frustrari care au facut din “sa moara si capra vecinului” cel mai raspandit cliseu de gandire nationala.
Mi-a revenit in minte aceasta intrebare zilele trecute, citind o mica nota din Ziarul Financiar, pe care o preiau mai jos:
Miliardarul american Warren Buffett, care detine fondul de investitii Berkshire Hathaway, prin intermediul caruia a preluat Burlington Northern Santa Fe, a declarat ca rezultatele operatorului de cai ferate in urmatorii 100 de ani vor justifica investia care “nu este un chilipir”.
“Este un activ bun pentru Berkshire pentru urmatorul secol”, a spus Buffett intr-un interviu acordat postului de televiziune PBS. “Nu te alegi cu chilipiruri in asemenea privinte. Nu este ceva ieftin”.
Incredibil! Extraordinar! Nu-mi venea sa cred ceea ce citeam.
Warren Buffett are 79 de ani! Ce-i pasa lui de ceea ce va fi in urmatoarea suta de ani? Cum poate, la varsta lui, sa se gandeasca asa la viitor?
E al doilea cel mai bogat om din lume. Cu averea lui poate trai oriunde pe glob, in cele mai luxoase conditii, taind frunza la caini, chiar inca o suta de ani. Si nu numai el, ci si urmasii urmasilor lui, in vecii vecilor.
O avere de 37 miliarde de dolari la inceputul lui 2009, an de criza. Al doilea in topul bogatiei. Pe locul 14 in topul Forbes al celor mai puternici oameni din lume.
Nici nu pot sa-mi imaginez ce-ar face un fante de pe meleagurile mioritice cu a mia parte din asemenea banet. Cu ce masini luxoase s-ar plimba pe bulevardele pline de gropi ale oraselor noastre, la ce restaurante si cluburi exclusiviste si-ar pierde noptile si in ce vile sau penthouse-uri de cel putin un milion de euro si-ar invita prietenii la petreceri si, bineinteles, n-ar munci nici o zi, dar deloc, nici macar o zi, in toata viata lui.
Doamne, cata poleiala ieftina pe mastile de carton ale unor astfel de personaje care se cred buricul pamantului dar care, in fond, nici nu stiu ce-i aia, cu adevarat, bogatie.
Warren Buffett e mult, mult mai bun da atat.
Warren Buffett a devenit bogat prin el insusi, nefacand parte din clubul mostenitorilor de averi, pe care-l numea “lucky spearm club”. A devenit bogat mai intai imbogatindu-si prietenii care au avut curajul si increderea sa-i dea pe mana banii lor pentru a infiinta primul sau fond de investitii. Mai tarziu a devenit bogat imbogatind fondurile de caritate catre care facea donatii. A devenit bogat castigand, in ultimii ani, un salariu anual de 100.000$.
Traieste in aceeasi casa din Omaha pe care a cumparat-o in 1958 cu 31.500$ si care este evaluata in prezent la 700.000$.
Isi conduce singur masina, un Cadillac DST.
Poarta costume fabricate in China.
Mananca hamburgher si bea cola.
In 2007 critica sistemul de taxe din SUA in baza caruia platea un impozit de 17,7%, in timp ce secretara sa, simpla angajata, platea 30%.
Dar cel mai important lucru din viata lui Warren Buffett este modul in care si-a crescut copiii, carora, spunea, vrea sa le lase “suficienti bani pentru a face orice ar dori dar nu pentru a nu face nimic.” Observarea lumii in care traia l-a condus la concluzia ca bogatia mostenita are un “efect de debilitare” .
Asa ca a preferat, pe langa enormele donatii facute de-a lungul vietii, sa lase ca mostenire 83% din averea sa fundatiei Bill&Melinda Gates.
Ce s-ar fi intamplat daca Warren Buffett s-ar fi nascut in Romania? In primul rand probabil n-ar mai fi fost Warren Buffett. Dar haideti sa facem un efort si sa ne imaginam ca ar fi depasit cei 50 de ani de comunism si cei 20 de capitalism bezmetic si, in anul de gratie 2009 ar fi fost totusi al doilea cel mai bogat si al 18-lea cel mai puternic om din lume. Credeti ca ar fi fost admirat? Apreciat? Iubit?
Eu nu cred. Eu cred ca ar fi fost hulit, injurat, acuzat, poate chiar hartuit.
Pentru ca asa am fost noi educati.
Pentru ca asa ne educam copiii.
Pentru ca noi nu putem vedea mai mult decat lungul nasului.
Pentru ca noi nu avem viziune.
Pentru ca noi nu am putea, nici in cele mai altruiste fantezii, sa investim 27 miliarde de dolari din propria avere pentru ca, peste 100 de ani, beneficiarii operelor noastre de caritate sa se infrupte din roadele acestei investitii.
De asta ma gandesc ca, totusi, uneori, oamenii bogati chiar sunt mai buni…
Te-ai decis ca nu poti trai fara cumparaturi. Shopping-ul te face fericit, iti intretine moralul si te elibereaza de stres. Esti consumatorul suprem. Dar oare vrei sa fii si risipitorul suprem?
Daca raspunsul tau este NU atunci citeste mai departe.
Primul lucru pe care trebuie sa-l stii este ca fiecare leu ce iese din buzunarul tau intra in buzunarul altuia. In buzunarul cuiva care, in loc sa cheltuiasca, a preferat sa investeasca. Asa ca ar fi bine sa te gandesti de doua ori inainte de a-ti arunca banii in stanga si-n dreapta.
O mare parte a banilor cheltuiti de tine, aproape o cincime, intra in buzunarul statului sub forma TVA-ului, care este o taxa pe consum.
Daca alegi sa cumperi carburanti, tigari sau produse de lux, mai mult de jmatate din pretul platit pentru acestea intra tot in buzunarele statului sub forma accizelor.
Ceea ce ramane dupa plata acestor taxe se imparte pe tot lantul comercial, de la producator la transportator si vanzator.
Producatorul, transportatorul si comerciantul sunt persoane care si-au investit banii in afacerea lor si se asteapta sa castige pe seama consumului tau.
Daca te-ai razgandit si ai decis ca scopul tau in viata nu este sa muncesti doar pentru a-i imbogati pe altii atunci ar trebui sa elimini risipa si sa incepi sa consumi inteligent.
1.Nu imprumuta niciodata bani pentru consum. Creditele de consum si cardurile de credit sunt capcane pe care trebuie sa le eviti daca nu vrei sa platesti apoape dublu tot ceea ce cumperi. Ideea de a cumpara ceva ce-ti doresti chiar daca nu ai bani pentru asta poate fi tentanta dar cu siguranta o sa-ti dispara toata bucuria cand vei avea de platit rate multa vreme dupa ce te-ai plictisit de produsul achizitionat.
2.Foloseste listele de cumparaturi. Inainte de a pleca la cumparaturi fa-ti doua liste, una cu produsele strict necesare si alta cu produsele ne-necesare dar pe care ti le doresti. Citeste de mai multe ori a doua lista si ordoneaza produsele in functie de intensitatea dorintei de a le avea. Limiteaza-te la a cumpara doar primul produs de pe aceasta lista (evident daca ti-l poti permite), pentru celelalte amana decizia de cumparare. Pana saptamana viitoare poate nici nu ti se va mai parea atat de interesant.
3.Atentie la cantitate. Produsele care pot fi stocate si utilizate pe o perioada mai lunga de timp (cum ar fi cele pentru curatenie si igiena personala) sunt mai ieftine daca le cumperi in cantitati mai mari. In schimb produsele alimentare trebuie cumparate doar in cantitatea necesara, pentru a evita aruncarea lor dupa expirare.
4.Atentie la calitate. „Sunt prea sarac pentru a cumpara lucruri ieftine” este un dicton deja bine cunoscut. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa cadem in extrema cealalta. A cumpara produsele cele mai scumpe doar pentru brand-ul lor inseamna deja snobism. Alege calea de mijloc: produsele de calitate la un pret rezonabil sunt intotdeauna cea mai buna alegere, nu numai pentru portofel ci si pentru propria noastra imagine. Cine isi doreste totusi sa devina purtator de imagine pentru vreun brand celebru ar trebui sa se gandeasca daca merita sa mute, in schimbul acestui privilegiu, o gramada de bani din buzunarul sau in cel al creatorului.
5.Socializeaza cumpatat. Daca cei din anturajul tau obisnuiesc sa risipeasca banii iti va fi greu sa te desprinzi de acest obicei. Daca nu poti rezista tentatiilor limiteaza-ti iesirile in oras la cel mult una pe saptamana si stabileste-ti un buget pentru asta. Nu lua cu tine mai mult decat ti-ai programat sa cheltuiesti. In restul serilor gaseste ceva placut de facut acasa. O carte, un film sau chiar internetul pot fi o companie excelenta. Inlocuieste sportul la sala cu cel in aer liber atunci cand vremea iti permite.
6.Nu cheltui tot ceea ce castigi. Indiferent de cat de mult sau putin castigi, indiferent de cat de mult iti place sa cheltuiesti, indiferent cat de mult iti doresti sa-ti satisfaci capriciile, indiferent de cati prieteni, copii, fite sau alte masinarii de scos banii din portofel ai, economiseste cel putin 10% din ceea ce castigi. Acest lucru este absolut obligatoriu, indiferent de circumstante. Chiar daca esti sarac si plin de datorii sau esti bogat si obisnuit sa arunci toti banii pe fereastra strange bani albi pentru zile negre. Nu stii niciodata ce iti poate aduce viitorul, nu stii cand slujba cea buna poate sa devina o amintire, nu stii cand poate sa apara o problema grava de sanatate sau cand vei dori din consumator sa te transformi in, cine stie, chiar investitor. Stii cum se spune: „Never say never”.
„Banii sunt mai putin excitanti decat lucrurile pe care le pot cumpara”.
Mignon McLaughin – jurnalista americana
Atunci cand ne gandim la bani ne trec prin minte tot felul de lucruri pe care le-am putea face cu ei. De la hrana cea de toate zilele, pana la casa visurilor noastre, de la lancezeala pe o plaja insorita, pana la escaladarea celui mai inalt munte din lume, de la educatia copiilo,r pana la o batranete lipsita de griji, de la putere pana la libertate…
De ce ne dorim toate acestea, ce cautam in spatele lucrurilor pe care banii le pot cumpara? Confort, siguranta, aventura, placere sau chiar fericirea?
Asteptam oare prea mult de la banii nostri? Asteptam prea mult de la noi?
Putem face in asa fel incat sa fim stapanii propriilor nostri bani si nu sclavii lor?
Eu cred ca se poate si mai cred ca nu sunt decat cativa pasi:
1.Intelegerea faptului ca, privindu-i drept mijloc de satisfacere a unor nevoi sau placeri, ne raportam la bani dintr-o perspectiva emotionala.
2.Constientizarea faptului ca pentru a putea sa ne controlam banii trebuie intai sa invatam sa ne controlam emotiile.
3.Crearea obisnuintei de a lua deciziile financiare la nivel rational si nu emotional.
Recitind afirmatia lui McLaughin e usor sa intelegem de ce banii nu zabovesc prea mult in buzunarele noastre. Toti ne dorim placere si amanarea ei ne provoaca suferinta. Cati dintre noi pot rezista ispitei unei prajituri bune, chiar daca recompensa pentru asteptare ar fi o prajitura in plus? Exercitiile facute cu copiii au demonstrat ca foarte putini.
Daca noi, adultii, am fi supusi unui astfel de test oare cum ne-am descurca?
Nu este usor sa rezisti tentatiilor, iar marketingul in societatea de consum tocmai pe acest lucru se bazeaza.
Haideti sa abordam acum aceste lucruri dintr-o perspectiva rationala.
Ce putem face cu banii?
I.Banii risipiti sau cheltuiti inseamna CONSUM
Consumul duce la crestere economica, iar cresterea economica aduce si mai multi bani in buzunarele consumatorilor. Acesta este modul prin care societatea de consum se autointretine.
Veti intreba ce e rau in asta.
Nimic. Dar numai cata vreme consumul la limiteaza la banii proprii, cu alte cuvinte cata vreme nu consumam bani imprumutati. In clipa cand incepem sa consumam pe datorie apare pericolul si incepem sa alunecam pe o panta de unde ne va fi foarte greu sa preluam controlul.
II.Banii economisiti sau investiti inseamna AMANAREA CONSUMULUI
Prin economisire se formeaza capitalul care urmeaza a fi investit. Din investitie vom obtine un castig ce va fi investitit in continuare, sporindu-ne astfel, permanent, averea.
In acest fel, cu cat amanam mai mult consumul cu atat rasplata va fi mai mare.
Dar oare putem astepta?
Cei mai multi dintre noi nu, iar acestia sunt cei care vor scoate banii din buzunarele lor si ii vor baga in buzunarele celorlalti.
Din ce categorie vrei sa faci parte?
Din cea ale carei buzunare se golesc sau din cea ale carei buzunare se umplu?
Ai ragaz o saptamana sa iti dai un raspuns. Oricare. Pentru ca nici unul nu este gresit…
Intr-o economie este nevoie de ambele categorii. Este ceea ce Keynes numea paradoxul economisirii: „Daca o persoana economiseste este un lucru bun, daca toata lumea economiseste e o catastrofa.”
Investitii vs. Speculatii; Investitori vs. Speculatori (II)
Pentru a intelege mai exact, dincolo de teorie, diferentele intre investitie si speculatie voi incerca sa exemplific prin cateva situatii, precizand de la inceput ca nu am nici cea mai mica pretentie sau intentie sa acopar toata gama posibilitatilor.
1.In cazul actiunilor unei companii
-Investitorul va fi interesat de achizitionarea titlurilor cu un discount cat mai mare fata de valoarea lor reala sau fata de potentialul lor, considerate in functie de analiza fundamentala. Va folosi uneori analiza tehnica a miscarilor pietei, dar numai pentru a incerca sa intuiasca momentul cel mai favorabil de cumparare. Motivatia sa va fi obtinerea unei parti din afacerea respectiva, participarea la fructele acestei afaceri prin intermediul dividendelor, pastrarea actiunilor atata vreme cat ele promit sa aduca beneficii si in viitor si vanzarea (iesirea din investitie) la un pret cel putin egal cu cel de achizitie. Evident ca exista si posibilitatea ca aceste lucruri bune sa nu se intample, investitorul sa astepte dividende in zadar, afacerea sa mearga prost si, in final, investitorul sa se retraga din investitia sa, vanzand in pierdere. Dar important este ca investitorul are, in baza analizei pe care o face inaintea luarii deciziei de investire, certitudinea cresterii afacerii si a sigurantei investitiei sale.
-Speculatorul nu va privi actiunile ca parti dintr-o afacere, ci strict ca pe un suport ce-l poate conduce catre un castig rapid. Pornind de la principiul ca „Piata are intotdeauna dreptate” va analiza numai din punct de vedere tehnic evolutia tritlurilor in trecut, incercand sa anticipeze evolutia in viitorul imediat. Nu va fi interesat de valoarea reala a afacerii sau de cumpararea cu un discount, singura sa preocupare fiind existenta unor participanti la piata care sa fie dispusi sa plateasca mai mult decat pretul la care a cumparat el. Motivatia sa este obtinerea unui castig in urma asumarii riscului (suficient de mare) ca piata sa nu evolueze in directia anticipata. In aceasta din urma situatie va vinde la un pret mai mic, marchandu-si astef pierderea si mergand mai departe.
2.In domeniul imobiliar
-Investitorul va achizitiona un activ imobiliar in scopul de a obtine de pe urma lui un venit regulat (chirie sau renta). In general nu il va vinde decat in situatia in care nu-si mai permite sa-l detina, nu mai e rentabila inchirierea sau arendarea lui sau va primi o oferta greu de refuzat.
-Speculatorul va cumpara un activ imobiliar doar pentru a-l vinde la un pret mai mare dupa o anumita perioada de timp. Daca piata e in scadere va vinde chiar si in pierdere, orientandu-si banii obtinuti catre alte plasamente.
3.In cazul aurului
-Investitorul va cumpara aur sub forma de lingouri, pe care le va pastra ca refugiu al averii sale, pentru a-i conserva sau creste valoarea, in general pe o perioada lunga de timp. Fac aici precizarea ca bijuteriile sau alte obiecte din aur nu se incadreaza la acest tip de investitie, ele fiind de fapt investitii de colectie. Un investitor in aur nu va investi in bijuterii din aur, intrucat la momentul vanzarii va putea obtine doar contravaloarea materialului, nu si valoarea artistica inmagazinata de acel obiect.
-Speculatorul va cumpara contracte prin care se obliga sa vanda sau sa cumpere o anumita cantitate de aur, fara a avea intentia de a face efectiv aceasta operatiune. Va vinde contractul respectiv (adica isi va inchide pozitia) ininte de scadenta, obtinand un castig sau marcand o pierdere, in functie de acuratetea cu care a anticipat evolutia pietei.
4.In cazul obiectelor de colectie
Cu toate ca in piramida riscului, pe care am descris-o cu putina vreme in urma, obiectele de colectie erau prezentate ca fiind investitii cu risc ridicat (ceea ce, conform definitiei, nici nu ar fi investitie, ci speculatie) eu m-as hazarda sa afirm ca speculatorii doar in foarte rare situatii s-ar aventura in acest domeniu si voi incerca sa argumentez aceasta opinie:
- Piata obiectelor de colectie este una exclusivista, prima conditie pentru a activa pe ea este sa fii un specialist in domeniu respectiv.
- Este o piata absolut impredictibila, fiind formata in special de colectionari, adica de persoane interesate sa achizitioneze pentru a pastra, nu pentru a revinde obiectul respectiv.
- Pe termen lung este, in principiu, favorabila investitorilor, pornind de la premisa ca obiectele de colectie isi sporesc valoarea odata cu trecerea timpului.
- Obiectele de colectie sunt in general unicate sau de serie foarte mica, acest lucru facand practic imposibila anticiparea pretului posibil de obtinut la o viitoare vanzare.
Ar mai fi multe de spus despre diferentele sau apropierile dintre investitii si speculatii, dar cred ca cel mai bine ar fi sa-i las sa incheie, pentru moment, pe Buffet si Soros primul un guru al investitiilor, al doilea un maestru al speculatiilor:
„Regula nr.1: Niciodata sa nu pierzi bani. Regula nr.2:Nu uita niciodata regula nr.1” (W. Buffet , 78 ani, cel mai bogat om din lume in clasamentul Forbes din 2008, pe locul 2 in 2009 cu o avere de 37 mld.$).
„Orice speculatie nereusita se transforma intr-o investitie pe termen lung” (G.Soros, 78 ani-pe locul 29 in clasamentul Forbes in 2009, cu o avere de 11 mld $)
“An investment operation is one which, upon thorough analysis, promises safety of principal and an adequate return. Operations not meeting these requirements are speculative.”
Graham and Dodd’s Security Analysis (original 1934 edition)
1) Definitia clasica a investitiei, data de Benjamin Graham, precizeaza cele doua caracteristici obligatorii ale unei astfel de operatiuni:
•Speranta unui castig adecvat (ca rasplata a amanarii consumului si nu ca recompensa a asumarii unui risc).
Orice alta operatiune se incadreaza in categoria speculatie.
Cu alte cuvinte, in acceptiunea initiala, notiunea de investitie cu risc (chiar si scazut) era in sine insasi un non-sens.
Investitia este considerata o redirectionare activa a resurselor banesti (spre deosebire de redirectionarea pasiva reprezentata de economii) dinspre consumul prezent catre un incert consum viitor in scopul obtinerii de resurse banesti suplimentare.
In opozitie, plasarea de bani (proprii sau imprumutati) in vehicule ce prezinta riscul pierderii partiale sau totale a principalului (suma investita initial) constituie o operatiune speculativa.
Asadar, intr-o prima instanta, putem diferentia speculatiile de investitii prin existenta respectiv inexistenta riscului pierderii capitalului investit sau a unei parti din acesta.
Etimologia cuvantului “investitie”: vine din latinescul vestire – a imbraca, relationat cu vestis- imbracaminte, invelitoare, patura, protectie.
2) J.M.Keynes, in ‘The General Theory of Employment, Interest, and Money” ofera speculatiei urmatoarele definitii:
•Speculatia: activitatea de a prevedea psihologia pietei.
•Motivatia speculatiei: obtinerea unui profit suficient din cunoasterea evolutiei viitoare mai bine decat restul pietei.
Etimologia cuvantului “speculatie”: vine din latinescul speculatio – a observa.
II.Pornind de la aceste definitii primare si de la etimologia celor doi termeni ajungem imediat la instrumentele utilizate in cele doua tipuri de plasamente.
Investitia, avand drept motivatie conservarea principalului si obtinerea intr-un viitor nedefinit a unui castig multumitor, va utiliza cu siguranta analiza fundamentala economica a activelor ce se doreste a fi achizitionate. Analiza fundamentala se bazeaza pe informatiile macro si micro- economiceaccesibile publicului larg sau specialistilor: raportari financiare, evolutia sectorului, evolutia economiei globale, competenta managementului s.a. Cu alte cuvinte, asa cum zicea W. Buffet: “Daca o afacere merge bine, cel mai probabil actiunile o vor urma.”
Investitia se bazeaza exclusiv pe prezumtia cresterii pretului activelor achizitionate.
Speculatia, avand drept motivatie fructificarea avantajului informational pe care speculatorul considera ca il detine asupra celorlalti participanti la piata, va utiliza in scopul anticiparii evolutiei activului analiza tehnica a acestuia. Analiza tehnica ignora complet evolutia economica a activului suport, studiind numai evolutia trecuta a pretului din piata (denumit curs) si incercand sa anticipeze evolutia viitoare a acestuia doar pe baza unor reprezentari grafice si a unor indicatori matematici.
Pentru mai multe informatii despre analiza tehnica si principalii indicatori gasesti suficiente resurse pe net, de exemplu si aici: http://www.infobursier.ro/tutoriale/tutoriale.php
In practica exista doua mari tipuri de speculatii in functie de sensul evolutiei cursului titlurilor:
a) speculatii pe crestere (fr. a la hausse, engl. bull) – cand speculatorul mizeaza pe cresterea cursului, profitul sau fiind reprezentat de diferenta data de faptul ca a cumparat ieftin si a vandut mai scump;
b) speculatia pe scadere (fr. a la baisse, engl. bear) – cand speculatorul mizeaza pe scaderea cursului, profitul sau fiind reprezentat de diferenta pozitiva data de faptul ca a vandut mai scump si a rascumparat titlurile respective mai ieftin).
In principiu, dintr-o investitie nimeni nu pierde, cresterea valorii acesteia bazandu-se pe cresterea afacerii in particular si a a economiei in general. In perioadele de recesiune, cand economia si afacerea scade, investitorul isi va conserva investitia pastrand-o in portofoliu pana la momentul revenirii acesteia si nu o va vinde decat la un pret superior celui de achizitie.
Speculatorul, in schimb, va incerca sa profite la maximum de fluctuatiile pietei, nu-si va pune probleme de ordin etic, va scapa de titlurile despre care crede ca vor scadea incercand sa le plaseze unor investitori mai putin avizati. Deasemenea, in cazul in care titlurile achizitionate nu evolueaza in directia anticipata, nu va avea nici o ezitare in a-si marca pierderea prin vanzarea acestora.
In ciuda aparentelor, speculatorii nu sunt un factor de dezechilibru in piata ci dimpotriva: preiau o mare parte din riscuri, ofera pietei lichiditatea necesara functionarii iar investitorii interesati in vanzare sau cumparare gasesc mai usor contraparte. Astfel, prin intermediul acestora, are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc dar si atenuarea volatilitatii pietei.
Ca o prima concluzie, atat prezenta investitorilor cat si a speculatorilor este necesara si benefica pietelor, fiind de dorit ca atat unii cat si ceilalti sa fie foarte bine informati si sa-si cunosca foarte bine obiectivele.
Teoria porneste de la conceptul dual risc/castig, concept ce sta la baza contructiei oricarui portofoliu de investitii.
Riscul reprezinta posibilitatea de a nu-ti mai recupera (partial sau integral) suma de bani investita. Evident ca, in schimbul acestui risc asumat, investitorul se asteapta sa obtina un castig din investitia sa. Teoretic unui risc mai mare ii este asociat potentialul unui castig mai mare, pe cand unui risc scazut ii este asociat un castig potential deasemenea scazut.
In consecinta, la constructia Piramidei riscului s-a tinut cont in principal de acest criteriu, rezultand modelul celei mai utilizate structuri de investitii:
• Baza piramidei: este formata din investitii care au asociat un risc foarte mic sau chiar zero. Aici sunt cuprinse titlurile de stat (teoretic avand risc zero), depozite bancare si banii numerar (evident posesia acestora nu reprezinta o investitie si nu produc nici un profit prin simpla lor tezaurizare). Teoretic in acesta clasa mai sunt cuprinse si diverse hartii de valoare cum ar fi cambiile, biletele la ordin sau certificatele de garantie, dar ele nu se utilizeaza in tara noastra de catre persoanele fizice.
• Mijlocul piramidei: este portiunea ce cuprinde investitiile cu risc mediu. In modelul conceput de teoreticienii americani (in figura) apar aici si plasamentele in actiuni tranzactionate la bursa, care in cultura investitionala din tara noastra sunt considerate ca avand un nivel ridicat de risc. In schimb investitiile in fonduri mutuale, obligatiuni cu randament ridicat (in general cele corporatiste sau ale unor state cu rating scazut) sau investitiile imobiliare sunt percepute si la noi ca avand asociat un risc mediu.
• Varful piramidei: este partea din portofoliu alocata investitiilor cu risc ridicat si trebuie sa se bazeze exclusiv pe acea suma de bani care poate fi pierduta . Este important ca respectiva suma de bani sa fie absolut dispensabila, astfel incat sa nu apara necesitatea vinzarii in pierdere doar datorita nevoii de numerar. Aici se incadreaza instrumentele financiare derivate (options si futures) care mizeaza pe incercarea de predictie a evolutiei unui activ intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Tot aici americanii introduc si investitiile de colectie (arta, automobile de epoca, bijuterii, timbre sau altele asemenea), care au o piata proprie, dar care pot avea, la randul lor, o evolutie impredictibila.
Acest model al unui portofoliu clasic de investitii este in fapt caracteristic investitorilor institutionali (fonduri de investitii). Investitorii mici, in ultima vreme numiti „de retail” intr-o asimilare cu micii cumparatori din supermarket, trebuie sa-si personalizeze aceasta piramida a investitiilor tinand cont si de alte criterii:
1. Orizontul de timp
Primul lucru pe care trebuie sa-l analizam atunci cand ne pregatim sa facem o investitie este durata acesteia, timpul pe care suntem dispusi sa-l lasam sa treaca pana la momentul cand dorim sa-i culegem roadele.
Daca esti o persoana tanara si ai un orizont lung de investire, de ordinul a zece ani sau mai mult, poti utiliza capitalul pentru investitii cu grad de risc ridicat. Chiar daca aceste investitii iti vor povoca si pierderi, timpul lung de investire va duce la recuperarea acestora si la obtinerea castigului anticipat.
Daca esti o persoana mai varstina sau ai nevoie de bani peste o perioada scurta de timp, atunci cel mai potrivit este sa investesti suma respectiva intr-un activ cu risc scazut si care poate fi transformat rapid in numerar.
2. Solvabilitatea
Suma de bani pe care iti permiti sa o pierzi este importanta pentru construirea piramidei tale. Daca nu ai astfel de bani este intelept sa te limitezi doar la investitiile cu risc minim. Daca iti permiti sa pierzi ceva bani poti sa treci la investitii cu risc mediu sau ridicat. Aceasta masura de precautie este absolut necesara pentru a nu fi nevoit sa vinzi active in pierdere, pe fond de panica.
Deasemenea nu este recomandat sa investesti bani imprumutati, pentru ca presiunile la care vei fi supus sunt greu de suportat si, in caz de pierdere, va trebui sa acoperi atat pierderea cat si imprumutul.
3. Toleranta la risc
Acest criteriu, desi subiectiv, este la fel de important ca si cele doua criterii obiective de mai sus. Oamenii sunt diferiti si reactioneaza diferit atunci cand sunt supusi presiunilor exterioare sau interioare. Inainte de a investi cauta sa te cunosti cat mai bine.
Capacitatea de a lua decizii in mod lucid, de a nu actiona impulsiv, pe fondul panicii, de a analiza momentul intrarii sau iesirii dintr-o investitie sunt abilitati care se pot dobandi prin exerecitiu. Te sfatuiesc sa nu faci greseala de a confunda tranzactionarea prin intermediul conturilor virtuale cu tranzactionarea reala. Pana nu castigi si, mai ales, pana nu pierzi bani adevarati nu poti stii cum reactionezi de fapt in aceste situatii.
Chiar daca simti ca iti place riscul te sfatuiesc sa incepi prin a investi sume mici, in instrumente cu grad mediu de risc si apoi, pe masura ce te obisnuiesti cu emotiile specifice si inveti sa le controlezi, poti incepe sa investesti treptat in instrumente tot mai sofisticate.
4. Profesionalizarea
Pe masura ca gradul de risc al investitiilor tale creste este obligatoriu sa te transformi in profesionist al pietei pe care o utilizezi.
Nu e nevoie sa te instruiesti daca vrei sa-ti depui banii intr-un depozit bancar. Dar pentru aproape orice al tip de investitie trebuie sa incepi sa inveti cat mai mult despre domeniul respectiv. Sa stii sa cauti obligatiunile cu cel mai bun randament, sa iti faci timp sa urmaresti piata valutara, sa fii atent la stirile economice si financiare interne si internationale, sa inveti macroeconomie, sa stii sa citesti printre randuri, sa inveti sa analizezi activele atat din punct de vedere fundamental cat si tehnic, toate acestea necesita timp si disponibilitatea de a invata. Dar sunt obligatorii daca doresti sa investesti in instrumente cu risc ridicat.
Asadar, cand vrei sa pui la lucru suma de bani pe care ai reusit sa o economisesti, nu uita sa tii cont in primul rand de tine: cine esti, ce stii si ce doresti de la banii tai.
Nu te lua dupa altii, nu investi in ceva ce e neaparat pe val, pentru ca ceea ce e potrivit pentru ceilalti s-ar putea sa nu functioneze penru tine.
Si apoi tocmai asta e frumusetea: pentru ca suntem diferiti, pentru ca gandim si simtim diferit, pentru ca avem aspiratii diferite, actionam personalizat in piata. Unii cred ca pretul va creste altii ca va scadea. Unii vand, altii cumpara. Unii ies dintr-o investitie pentru a intra in alta, pe care o considera mai buna. Altii fac exact miscarea inversa.
Pentru unii “mai bun” inseamna “mai sigur”, pentr altii “mai bun” inseamna “mai profitabil”.
Este bine ca suntem diferiti. Si in viata si pe pietele de investitii. Daca am merge toti in aceeasi directie ar fi de-a dreptul plictisitor. Poate ca atunci nimeni n-ar pierde dar, cu siguranta ca nimeni n-ar castiga.
De ce reiau acest subiect? De ce pe un site pentru tineri?
Pentru ca tocmai a aparut un raport al unei comisii, foarte-foarte oficial, care prezinta inca o data pericolul pe care il prezinta modul in care functioneaza sistemul pensiilor de stat in Romania.
Pentru ca cei afectati de acest sistem nu sunt batranii (ei sunt in prezent beneficiarii lui) ci tocmai tinerii, cei care ar trebui sa fie viitorii beneficiari dar care sunt sacrificati pe altarul intereselor sociale ale prezentului.
Pentru ca generatia ta este cea care va achita nota de plata a greselilor economice si sociale ale prezentului.
Pentru ca situatia a devenit prea ingrijoratoare pentru a o mai putea ascunde sub pres.
Pentru ca trebuie chiar de acum, de la inceput, sa-ti pregatesti singur viitorul financiar. Pentru ca atunci cand statul va avea curajul sa-ti spuna ca nu mai poate sa-si tina promisiunile pentru tine va fi prea tarziu.
In loc de comentariu asupra acestui subiect am ales sa copiez integral un articol aparut zilele acestea in publicatia electronica www.wall-street.ro. Pentru ca in afara informatiilor si concluziilor acestuia cred ca nu mai e nimic de spus. Sau poate doar atat:
Viitorul tau depinde de tine, il vei avea exact asa cum ti-l construiesti. Singur.
“Sistemul public de pensii din Romania, o bomba cu ceas?
Sistemul public de pensii este supus „unor riscuri uriase”, fiind „impovarat” de cheltuieli foarte mari, astfel incat nu mai poate miza la nesfarsit pe subventiile de la bugetul de stat ca „solutie de criza”. Acestea sunt concluziile comisiei de experti care a publicat ieri un raport pe tema riscurilor si inechitatilor sociale din Romania.
Semnal de alarma: Cheltuielile anuale pentru pensii, peste 10 mld. euro
Raportul atrage atentia asupra situatiei precare a sistemului public de pensii si admite faptul ca sistemul de pensii private, mai ales cel obligatoriu (pilonul II), a fost aplicat in Romania cu o intarziere „nepermis de mare” fata de alte state din regiune si din Europa Occidentala.
Studiul a fost elaborat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice, care reuneste 23 de experti in politici sociale, asistenta sociala, demografie, statistica sociala si alte domenii conexe.
Sistemul de pensii din Romania reprezinta cea mai mare categorie de cheltuieli publice, conform raportului. Cheltuielile anuale pentru pensii in Romania se cifreaza la peste 10 miliarde de euro, adica peste 9% din PIB si peste 26% din toate cheltuielile bugetului general consolidat.
„Raportul comisiei de experti arata foarte clar ca Romania sta pe o bomba cu ceas, iar numele acestei bombe cu ceas este sistemul public de pensii. Aici avem una dintre cele mai defavorabile situatii din Europa, cu o inrautatire brutala a raportului salariati-pensionari in doar 20 de ani si cu perspective deloc imbucuratoare. Desigur, intrebarea este: ce e de facut? Este de datoria noastra, a tuturor, sa recunoastem: sistemul de pensii private pe care Romania l-a introdus cu succes in ultimii 2-3 ani este parte a solutiei acestor probleme”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele studiului prezentat ieri.
Idei principale din raport
- in prezent, raportul dintre numarul de salariati si numarul de pensionari din sistemul public de pensii este de 1:1. Daca sunt luati in considerare si pensionarii din categoriile speciale, precum si pensionarii agricultori (care nu sunt inclusi in sistemul public, contributiv), raportul salariati:pensionari devine 1:1,2. „Este evident ca riscurile implicate sunt uriase, mai ales ca de atunci (2008, n.n.) situatia s-a degradat si mai mult”;
- procesele socio-demografice care au transformat Romania in ultimele doua decenii (imbatranirea si reducerea populatiei) transforma problema administrarii mai eficiente a sistemelor de pensii in cea mai mare provocare a sistemului de protectie sociala din Romania;
- „Romania se confrunta si cu presiuni suplimentare generate de introducerea foarte tarzie a pilonului II”, a carui aplicare a intarziat „nepermis” de mult;
- „(sistemul public de pensii din) Romania se afla in una dintre cele mai dificile situatii din intreaga Uniune Europeana, iar sistemul de pensii va constitui piatra de incercare a fiecarei guvernari de aici inainte”;
- numarul pensionarilor de invaliditate a crescut cu 430% in perioada 1990-2008, de cele mai multe ori prin „frauda”. „Este ca si cum populatia Romaniei s-ar fi imbolnavit in proportii de masa”;
- „acoperirea sistemului public de pensii este foarte mica pentru viitoarele generatii de pensionari. In prezent, mai putin de jumatate din populatia activa este asigurata pentru pensii”;
- este necesara cresterea varstei medii reale de pensionare si egalizarea ei in functie de gen; etc
Ce pensii plateste acum bugetul public?
- peste 1,5 milioane de pensionari (32% din total) au o pensie medie lunara mai mica de 500 de lei;
- peste 3,8 milioane (81% din total) au o pensie medie lunara mai mica de 1.000 de lei;
- doar 43.488 de pensionari (0,9% din total) au o pensie medie lunara mai mare de 2.000 de lei;
- pensia medie: 714 lei pe luna, adica unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeana.
Surse: CNPAS, Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor;
Cine sustine sistemul public de pensii?
- numarul de pensionari cu limita de varsta si stagiu complet de cotizare: 1,9 milioane (41% din total);
- numar de pensionari de invaliditate, cu pensionare anticipata, fara stagiu complet: 2,8 milioane (59% din total), dintre care pensionari de invaliditate sunt 903.000 (1 din 5 pensionari este „invalid”).
- in 1990: existau 8,2 milioane de salariati si 2,5 milioane de pensionari de asigurari sociale de stat (adica un raport de 3,3 salariati care sustin fiecare pensionar);
- in 2009 (iulie): exista 4,52 milioane de salariati si 4,72 milioane de pensionari de asigurari sociale de stat (adica un raport de 0,96 salariati la fiecare pensionar);
- estimare Eurostat pentru Romania anului 2050: un raport de 0,4 salariati la 1 pensionar.
Cum merge bugetul public de pensii. Mai ajung banii?
- primele sapte luni din anul 2009: deficitul bugetului de asigurari sociale de stat a fost de 2,84 mld. Lei (maxim istoric). Estimare pentru intreg anul 2009: 5-6 mld. lei. „Inghetarea contributiei” la Pilonul II de pensii private obligatorii (care a economisit 250 mil. lei la buget, potrivit Ministerului Finantelor) reprezinta doar 5% din acest deficit anual estimat;
- deficitul reprezinta 14% din incasarile bugetului de asigurari sociale de stat. Adica: la fiecare pensie medie platita de buget, din cei 714 lei, peste 100 de lei sunt subventie de la bugetul de stat (nesustenabil);
- bugetul public de pensii inregistreaza deficite in mod cronic, nu exista ani recenti cu excedente, ci doar unele surplusuri minore la inceputul anilor 1990.
„Pilonul II inca reprezinta o investitie pe care sistemul de pensii din Romania si-o poate permite. Inghetarea la 2% a contributiilor anul acesta a economisit o suma echivalenta de doar 5% din deficitul estimat pentru bugetul de pensii la nivelul intregului an. Sunt bani pe care bugetul si-i permite si care puteau fi investiti anul acesta cu rezultate de 14%-15%, asa cum s-a intamplat cu toti banii administrati de fondurile de pensii private obligatorii”, a mai afirmat Crinu Andanut (foto), presedintele APAPR.
De aceea, el considera necesar, in ton cu concluziile acestui raport, ca Romania sa revina la calendarul initial de contributii in Pilonul II, adica 3% in 2010, si nu 2,5%, inca de anul viitor, pentru a construi finantarea sistemului de pensii de maine. “Dupa parerea mea, este inadmisibil ca, in numele aparentei rezolvari a situatiei de azi a sistemului de de asigurari sociale de stat, sa se arunce, cu ochii inchisi, o povara inca si mai mare pe spatele viitoarelor generatii. Nu pot accepta o asemenea abordare”, a spus Andanut.”
Saptamana trecuta s-a implinit un an de la caderea Lehman Brothers, una dintre cele mai vechi si mai mari banci ale SUA. Evenimentul nu a fost trecut cu vederea de nici una dintre publicatiile economice, iar povestea o stie, desigur, aproape toata lumea. Iar cei care n-o stiu o pot gasi aici: http://en.wikipedia.org/
De ce m-am gandit sa scriu despre asta?
Pentru ca in acea zi, de 15 septembrie, precum si in cele urmatoare, indicii Bursei de Valori Bucuresti scadeau cu maximul admis de regulament, acest lucru ducand de mai multe ori la oprirea tranzactionarii.
Pentru ca in acea zi un mic investitor roman se uita pe ecranul calculatorului si vedea cum economiile lui din ultimii ani, care deja erau injumatatite, se topeau pur si simplu odata cu aceste scaderi. Pentru ca in timp ce la Bucuresti se vorbea triumfalist despre crestere economica record, despre faptul ca economia duduie , despre cresteri cu 50% ale unor salarii, cateva mii de romani traiau pe propria lor piele, poate chiar amplificat, drama celor de peste ocean. Si, odata cu ei, inca multe milioane de investitori de pe toate continentele.
De ce? Ce treaba aveam noi cu Lehman Brothers? Pana atunci prea putini auziseram acest nume, de ce ne afecta pe noi si lumea intreaga?
Caderea bancii a fost rezultatul unui lung sir de decizii gresite. S-a analizat si s-a scris mult despre cei care ar fi vinovati, despre sirul de cauzalitati care a condus aici, dar aceste lucruri aproape ca nu mai conteaza.
Ceea ce conteaza este ca din acel moment lumea s-a schimbat. Toti analistii sunt de acord ca economia mondiala nu va mai fi niciodata la fel. Dar cum va arata ea? Deocamdata nimeni nu stie raspunsul. Deocamdata se cauta inca solutii pentru stoparea caderii, pentru ca piesele de domino nu sunt toate la pamant. Sunt economii care nu au ajuns la punctul cel mai de jos si, din pacate, cred ca ne aflam si noi printre ele.
Dar lectia falimentului Lehman Brothers este o lectie din care toti avem de invatat.
Este lectia influentei.
Nu traim singuri, nu traim izolati.
Noi, oamenii, suntem fiinte sociale si ne-am creat reguli dupa care traim in comunitate. Iar aceasta comunitate s-a dezvoltat pana a devenit globala.
Nu mai putem sa scapam de influentele celorlati, nu mai putem sa ne controlam intru totul lumea personala. Suntem ca rotitele unui mecanism gigant si fiecare din ele determina, intr-o masura mai mica sau mai mare, rezultatul final.
Deciziile luate intr-o parte a lumii influenteaza sute de milioane de oameni din alte parti ale globului.
Deciziile pe care le iau cei din jurul tau te influenteaza pe tine.
Deciziile pe cere le iei tu ii influenteaza pe ceilalti.
Oameni pe care nu ii cunosti contribuie, prin deciziile lor, la lumea ta viitoare. Si implicit la viata ta viitoare.
Te sperie asta?
Poate ca nu e confortabil sa stii ca sunt multe lucruri in lume care iti scapa de sub control. Dar mult mai periculos este sa ignori acest fapt.
Poate ca ti-ai dori sa poti sa-ti construiesti singur viitorul.
Dar la constructia viitorului tau participa si altii, dintre care pe unii nici nu ii cunosti.
Oare tinerii angajati la Lehman Brothers, lucrand in birouri ultramoderne si avand salarii uriase, nu se considerau oameni de succes?
Cu siguranta ca da. Dar succesul lor era cu picioare de lut. Si s-a transformat peste noapte in somaj.
Oare tinerii nostri care lucreaza in banci sau multinationale, castigand din primul an de munca de trei ori mai mult decat parintii lor, nu se considera castigatori? Cu siguranta da.
Si totusi, pe ce se bazeaza acest „succes”. Cati au construit ceva pornind de la zero, doar cu munca lor sau cu banii lor sau cu ideile lor?
E usor sa ai succes pe banii altora, cand ai norocul sa te nimeresti la locul potrivit, la momentul potrivit. Dar cat din acest succes ti se datoreaza tie si cat celorlalti? Si cat din acest succes va fi de durata?
Se spune ca atunci cand lucrurile merg bine toti ne asumam meritul pentru asta, iar atunci cand merg rau toti cautam vinovati in afara noastra.
Dar poate ca si succesul si esecul ne apartin intotdeauna si noua si celorlalti.
Nu putem reusi in viata singuri, mereu avem nevoie de sprijin, de ajutor sau de noroc, chiar daca ne prefacem ca nu vedem acest lucru.
Dar cred ca cei care sunt constienti de influentele lumii asupra lor au mai multe sanse de a-si controla destinul. Cred ca cei care reusesc sa ramana lucizi si sa nu se culce pe lauri pot sa observe si pericolele care apar in jur.
A sti ca depinzi de altii si ca altii depind de tine te face mai responsabil.
A sti ca nu poti controla tot ce se intampla in jurul tau te face mai vigilent.
A sti ca lumea nu graviteaza in jurul persoanei tale te face mai puternic.
Lucrurile care se intampla in casa ta, in orasul tau, in tara ta si in lumea intreaga, toate vor lasa o urma in tine. Toate vor face parte, cu bine si rau, din viata ta. Invata sa traiesti cu ele, invata sa observi ceea ce sa intampla in jurul tau, incerca sa anticipezi urmarile. Invata sa privesti in viitor cu luciditate, sa accepti schimbarile care vor veni si sa fii pregatit pentru ele.
Cred ca si acesta este un motiv pentru care falimentul Lehman Brothers a fost un moment de cotitura: lumea intreaga a inteles ca lucrurile trebuie sa se schimbe. Nu peste noapte, nu intr-un an. Dar cu siguranta in timpul vietii tale.
Despre Regula 20-80 sau Cum sa-l folosim pe Pareto daca tot nu putem sa-l invingem
Ideea de a scrie aici despre acest subiect mi-a venit cu putina vreme in urma, cand citeam despre modul in care principiul lui Pareto se regaseste in functionarea pietelor financiare. Mai abordasem acest subiect in trecut, intr-o analiza legata de managementul timpului, iar acum ma gandeam ca am putea descoperi impreuna in ce fel un principiu ce pare initial a pune limite ne poate ajuta, la final, tocmai sa depasim limitele.
Despre ce este vorba?
Vilfremo Pareto, un economist, sociolog si folosof italian, a fost primul care a cuantificat inegalitatea distributiei averii in tara, observand ca 80% din terenuri sunt detinute de 20% din populatie.
Pornind de aici a dezvoltat o formula matematica a venituror si bogatiei ca distributie logaritmica. Nu numai ca 80% din bogatii se afla in posesia a 20% din indivizi, dar indiferent la ce nivel te plasezi distributia ramane aceeasi. Daca iei primele 20 de procente din bogatiile lumii, in interiorul lor observi ca 80% din ele sunt in posesiunea a 20% din cei mai bogati dintre cei bogati. Si tot asa mai departe…
De ce se intampla astfel? Nimeni nu a reusit sa explice.
In schimb, timpul a scos la iveala si alte coincidente stranii:
•In domeniul vanzarilor 80% din venituri vin de la 20% din clienti
•In domeniul calitatii: 80% din defecte sunt produse de 20% din cauze
•In afaceri 80% din rezultate sunt obtinute cu 20% din resurse
•In Mangementul Timpului: 80% din probleme sunt rezolvate in 20% din timpul total de lucru
•In domeniul investitiilor: 20% din capital iti aduc 80% din castig
Sau generalizat: 20% din cauze produc 80% din efecte.
Acesta este si motivul pentru care acest principiu al lui Pareto a fost numit ulterior de catre dr. Joseph Juran, un pionier in domeniul calitii, “vital few and trivial many”
Intrucat Principiul lui Pareto porneste de la o constatare si este considerat o axioma in toate domeniile economice, ramane sa-l acceptam ca atare si sa ne impacam cu ideea ca aceasta polarizare exista de facto, indiferent daca ne place sau nu.
Daca stim si acceptam acest principiu, putem sa il utilizam (asa cum se si face dealtfel in management) pentru eficientizarea muncii noastre si obtinerea de rezultate maxime cu un efort minim.
Pentru inceput putem sa cautam acel domeniu in care, prin talentul, abilitatile sau capitalul pe care le posedam, putem obtine rezultatul cel mai bun astfel incat sa ne putem plasa in topul celor 20%.
E clar ca nu putem sa ajungem toti in topul averii. Dar sunt sigura ca fiecare dintre noi poseda cel putin un talent special care poate sa-l plaseze intr-o elita. Si aici nu ma refer deloc la bani. Poti fi printre cei mai buni din orasul tau intr-ul domeniu artistic, sportiv sau profesional. Poti sa te situezi printre cei 20% cei mai eficienti in meseria ta. Chiar daca nu te vei clasa in topul averilor, cu siguranta vei obtine satisfactii mari facand ceea ce-ti place si fiind foarte bun in ceea ce faci.
Putem alege sa avem mai mult tip liber renuntand la cei 80% din clienti care ne aduc doar 20% din venituri sau concentrandu-ne doar pe acele 20% din activitati care ne aduc 80% din castig. Asta inseamna ca ne vom reduce timpul de munca doar la 1/5 obtinand aproape aceleasi rezultate.
Regula 80-20 nu se refera doar la bani. Regula 80-20 se refera, in primul rand, la eficienta.
Daca am invata sa ne organizam si sa muncim eficient am putea sa folosim doar 20% din timpul nostru pentru a castiga cele necesare traiului, alocand 80% din timp familiei noastre, celor dragi, pasiunilor sau viselor noastre.
Dincolo de un principiu economic, de niste numere sau de o formula matematica, Pareto ne arata ca risipim enorm din viata noastra in activitati inutile, munca ineficienta sau dezorganizare. Ca ne concentram prea putin pe problemele importante si ne irosim prea multe resurse pentru lucruri minore.
E sigur ca nu putem fi toti intre cei 20% care detin bogatiile lumii, dar putem sa invatam sa gestionam eficient ceea ce avem: bani, talent, invatatura, creativitate, sentimente si, mai ales, timpul. Cel putin acesta a fost oferit in mod egal tuturor: si bogatilor si saracilor. Dar ceea ce facem cu el poate deveni adevarata noastra comoara.
Indiferent daca esti o persoana cheltuitoare sau una chibzuita, construirea unui buget personal te ajuta sa-ti gestionezi cu o mai mare acuratete viata financiara. Pentru ca, asa cum am mai precizat si cu alta ocazie, in domeniul financiar lipsa unui sistem este cea mai proasta varianta.
Sistematizarea veniturilor si cheltuielilor personale sau, dupa caz, ale familiei te va ajuta sa iti pui ordine in acest cotlon al vietii tale si sa gasesti instrumente de atingere a obiectivelor financiare.
Iata cativa pasi simpli pentru crearea bugetului personal:
1.Alege un sistem
Hotaraste-te cum sa tii evidenta veniturilor si cheltuielilor tale. Poti sa o faci pur si simplu cu o hartie si un creion sau poti sa-ti construiesi un sablon in excel care sa-ti usureze calculele. Dupa ce iti vei stabili limitele in care doresti sa te incadrezi poti sa vizualizezi imediateventualele depasiri astfel incat sa-ti poti ajusta cheltuielile.
2.Determina veniturile.
Calculeaza-ti veniturile medii lunare luand in considerare toate sursele pe care le ai: salariu, bonusuri, diverse contracte, chirii, dobanzi, dividende, pensie sau alocatia copilului. Pentru determinarea cat mai precisa este bine sa aduni veniturile pe o perioada mai lunga de timp (6 luni sau un an) si apoi sa imparti totalul la numarul de luni corespunzator.
3.Determina cheltuielile.
Aceasta este partea la care vei avea cel mai mult de lucru. Pentru a-ti usura munca poti sa le imparti pe tipuri de cheltuieli:
·Cheltuieli obligatorii fixe:rate la banca, rate la leasing, taxe si impozite, asigurari, cheltuieli pentru educatia copiilor (meditatii,cazare etc.) , diverse abonamente cu tarife fixe si alte cheltuieli similare.
·Cheltuieli obligatorii variabile: utilitati, alimente, transport, reparatii diverse, imbracaminte, medicamente, diverse servicii, convorbiri telefonice si alte cheltuieli care variaza de la o luna la alta.
·Cheltuieli discretionare: recreere si distractie, carti, filme, cadouri, iesiri in oras, vacante, mobilier, echipament sportiv, abonament la sala, donatii, bani de buzunar si alte cheltuieli care nu sunt strict necesare.
Noteaza toate aceste cheltuieli, indiferent cat de mici, timp de doua sau trei luni, perioada in care incearca sa-ti pastrezi obiceiurile de consum precedente.
4.Compara veniturile si cheltuielile.
Dupa ce ai urmat pasii anteriori vei putea vedea cu usurinta cat castigi, cat cheltuiesi si, mai ales, pe ce cheltuiesti. Este foarte importanta in acest context ponderea pe care o au cheltuielile obligatorii fixe in totalul veniturilor, intrucat acestea sunt cheltuieli pe care nu le poti diminua si ele vor afecta in mod decisiv bugetul.
Daca totalul cheltuielilor tale depaseste totalul veniturilor atunci prioritatea este sa-ti schimbi obiceiurile. Imprumutand bani pentru a-ti acoperi necesarul nu faci altceva decat sa te scufunzi tot mai mult in datorii si iti va fi din ce in ce mai greu sa iesi din acest cerc vicios.
Daca te afli in aceasta situatie trebuie, in mod obligatoriu, sa-ti reduci cheltuielile. Vei incepe, bineinteles, cu cele discretionare, iar daca aceasta nu este suficient va trebui sa reduci cat mai mult posibil si din cele variabile.
Eu personal sunt impotriva imprumuturilor, indiferent de motivul lor. Aici gandesc exact ca si W. Buffet, care spunea ca „oamenii destepti nu au nevoie sa se imprumute, iar celilalti e mai bine sa nu o faca”.
Dar, in mod evident, acest subiect poate naste o vasta discutie si admit ca sunt persoane care gandesc si altfel. Daca ai un motiv care ti se pare suficient de intemeiat pentru a lua un credit (de ex. taxe de scolarizare,o prima casa sau ceva care iti este absolut necesar pentru a-ti desfasura activitatea) esti liber sa o faci, dar te sfatuiesc sa analizezi cu atentie toate costurile si sa te limitezi la o suma cat mai mica, pe un termen cat mai scurt.
Daca pana aici ti s-a parut usor atunci sa trecem la pasii urmatori, care te vor ajuta sa-ti depasesti conditia actuala si sa salti la nivelul urmator.
5.Stabileste-ti scopurile.
Acum, dupa ce ai o oglinda clara a finantelor tale, stabileste-ti un buget tinta si actioneaza pentru a-l indeplini. Tine cont de scopurile importante, pe termen lung, pentru care trebuie sa incepi sa economisesti: educatia copiilor, o casa mai mare sau pentru retragerea din activitate (ca sa nu folosesc cuvantul pensie).
Un obiectiv pe termen scurt, cum ar fi reducerea cheltuielilor la 90% din venituri si economisirea a 10% poate fi un bun inceput.
Odata ce ai stabilit cat trebuie sa reduci din cheltuieli poti sa stabilesti si modul in care vei face acest lucru: poti sa-ti scurtezi calatoriile din concediu cu o zi, sa iesi mai rar in oras, sa circuli mai putin cu masina, sa-ti refinantezi creditele, sa renunti la fumat, la articolele de lux sau la alte obiceiuri costisitoare. Aici optiunile sunt foarte multe si depind de structura cheltuielilor din bugetul personal.
6.Imbunatateste situatia.
Poti atinge mai repede obiectivele financiare stabilite daca gasesti simultan si modalitati de a-ti spori veniturile. Pentru aceasta vei gasi nenumarate sugestii in articolele de pe acest site, atat pentru sporirea surselor de venit obtinut din activitati lucrative cat si pentru obtinerea de venituri pasive.
Dar trebuie sa recunoastem ca, din pacate, majoritatea oamenilor nu consideradiversificarea surselor de venit ca fiind o optiune. Acestia se multumesc sa solicite, in mod justificat sau nu, doar o marire de salariu, aceasta fiind in viziunea lor singura modalitate de a-si creste veniturile.
In consecinta, pentru aceste persoane, singura modalitate de a-si atinge obiectivele financiare este reducerea cheltuielor, lucru perfect posibil daca actioneaza planificat si sistematic.
7.Monitorizeaza progresele.
Odata ce ti-ai stabilit un buget care sa-ti permita sa-ti atingi obiectivele dar sa traiesti in continuare confortabil mai ai de facut un singur lucru. Dar e un lucru pe care trebuie sa-l faci consecvent: sa-ti monitorizezi permanent bugetul pentru a avea confirmarea ca esti in grafic. Gseste o cale de a face aceasta verificare fara sa-ti consumi prea mult timp, stabileste-ti niste repere si urmareste progresul pe care il faci catre tinta aleasa.
Este posibil sa constati in aceasta etapa ca obiectivele pe care ti le-ai stabilit nu sunt realiste. In acest caz reevalueaza situatia si stabileste obiective posibil de atins.
Iar pe masura ce acumulezi bani prin economisire poti sa treci la pasul urmator si sa incepi sa-i investesti…
Incheiere
Sunt sigura ca vei gandi ca nu ti-am spus nimic nou, ca toate lucrurile astea le stiai si tu, ca-s banalitati la indemana oricui.
Ai perfecta dreptate. Sunt lucruri simple, de bun simt, pe care le stie oricine.
Cu toate astea aproape nimeni nu le face.
De ce? Poate ai tu raspunsul. Pentru ca eu nu-l am.
Cunosc oameni care s-au indatorat pana peste cap pentru a-si cumpara aparatura care se va demoda inainte ca ei sa-si achite creditul.
Cunosc oameni care s-au indatorat pentru toata viata pentru o locuinta pentru care nu-si permit sa platesca intretinerea lunara.
Cunosc oameni care s-au indatorat pentru o saptamana de vacanta.
Cunosc oameni care s-au indatorat pentru ca sa dea bani la o nunta.
Si cred ca se mai pot da multe alte exemple.
Exista o mare diferenta intre A STI si A FACE. Toti stim ceea ce ar trebui sa facem. Foarte putini sunt cei care si actioneaza in consecinta. Poate ca tocmai asta este diferenta intre cei care doar viseaza si cei care isi indeplinesc visele.
Este realist? Stiu ca nu, dar toate argumentele rationale nu ma pot impiedica sa sper. Poate ca totusi generatia urmatoare… sau urmatoarea…sau urmatoarea…
„Be either the Entrepreneur or the Employee of an Entrepreneur.”
Aceasta “either-or situation” adica, in romaneste “sau-sau” este una din paradigmele educatiei traditionale americane, inceputa inca din familie.
Esenta antreprenoriatului: RISCUL.
Rasplata succesului: LIBERTATEA DE ALEGERE.
Pedeapsa in caz de esec: FALIMENTUL.
America
Asa arata rata de crestere a numarului de angajati ai companiilor in primii ani dupa infiintare:
De ce sunt ei diferiti?
In primul rand pentru ca:
In SUA companiile au o foarte mare libertate de a angaja sau concedia.
Cetatenii americani au constiinta faptului ca isi controleaza propriul destin.
Americanii, prin traditie si educatie, se simt confortabil in a-si asuma riscuri.
In caz de esec falimentul nu este blamat iar intreprinzatorul o poate lua, de oricate ori, de la capat.
Pe langa aceste fapte determinante, SUA au si avantaje structurale deloc de neglijat:
Detin cel mai mare capital de investitii din lume,
Exista o relatie stransa, traditionala, intre universitati si industrie,
Politica de imigrare (52% din start-up-urile din Silicon Valley sunt fondate de imigranti).
Europa
Europa are o atitudine culturala diferita, ceea ce conduce la un spirit antreprenorial mult diminuat:
In primul rand, datorita taxelor mari, europenii au mult mai putin de castigat de pe urma asumarii de riscuri.
Tot ei, in caz de esec, au mult mai mult de pierdut din cauza consecintelor grave ale unui eventual faliment. In Germania, de exemplu, un falit nu mai poate conduce niciodata o afacere. (Acest lucru este valabil si in Romania).
Spiritul egalitarist european militeaza impotriva antreprenoriatului.
Dorinta europenilor de a avea cat mai mult timp liber duce la garantarea prin lege a timpului de lucru, a sfarsitului liber de saptamana si a concediilor de odihna, ceea ce nu se intampla in America.
In plus europenii au si o atitudine mentala anticapitalista: un eurobarometru citat de Economist.com arata ca 42% dintre europeni considera ca antreprenorii exploateaza munca angajatilor, in timp ce in SUA doar 26% din populatie gandeste in acest fel.
Dezavantaje structurale ale Europei:
Europa este o piata fragmentata, fiecare stat avand legislatia proprie.
Capitalul de investitii, care aici se numeste capital de risc (ceea ce spune deja multe), este mai mic decat cel american si a inceput sa se dezvolte masiv abia dupa anul 2000.
Japonia
In mod surprinzator, una dintre cele mai mari economii ale lumii nu imbratiseaza antreprenoriatul capitalist. Cei considerati ca fiind cei mai inteligenti si mai harnici lucratori de pe planeta prefera sa fie angajati in companiile mari.
Rata oamenilor de afaceri din Japonia este 1/3 fata de SUA.
Capitalul de risc este aproape inexistent.
Falimentul este foarte aspru pedepsit si, in plus, este considerat extrem de degradant, ducand de multe ori la sinuciderea persoanei responsabile.
Romania
Unde suntem noi in acest context?
Poate cineva ar fi tentat sa spuna ca nicaieri. Si totusi nu este chiar asa.
Romania, in special dupa aderarea la UE, a devenit o destinatie deloc de neglijat a capitalului pentru investitii. Problema noastra nu este lipsa investitiilor, ci lipsa investitiilor de capital autohton.
Din punct de vedere cultural suntem parte a Europei. Din punct de vedere istoric suntem in partea cea mai napastuita a Europei.
Cat a avut romanul capitalism? Cel mult 100 de ani. Cand sa puce sa-l inteleaga, sa-l accepte si, mai ales sa-i culeaga roadele?
Dincolo de cauze ce tin de lipsa traditiei si educatiei antreprenoriale exista piedici obiective in calea dezvoltarii spiritului de intreprinzator:
Legislatia muncii: exista un mare dezechilibru intre drepturile si obligatiile angajatilor respectiv angajatorilor. In timp ce primii au aproape numai drepturi, angajatorii au exclusiv obligatii.
Politica fiscala: Antreprenoriatul nu este stimulat ci penalizat fiscal. Raportat la aceleasi venituri realizate, taxele si impozitele platite de o firma sunt mai multe si mai mari decat cele platite de un angajat. Asumarea riscului antreprenorial nu este rasplatita. De exemplu, daca un salariat ar renunta azi la contractul sau de munca si, de maine, ar continua aceeasi activitate pentru acelasi venit brut dar lucrand pe firma proprie, venitul sau net ar scadea cu cel putin 50%.
Legislatia sociala: Datorita protectiei sociale excesive in Romania este incurajata nemunca si, mai ales, neasumarea riscurilor.
Birocratia: Daca infiintarea unei firma este relativ simpla si putin costisitoare, mentinerea ei in activitate implica o cantitate insemnata de documente obligatorii, ceea ce implica un cost neproductiv foarte ridicat, in special pentru firmele mici.
In caz de esec nu numai ca nu mai poti administra o alta afacere dar nici macar sa-ti gasesti un loc de munca nu-ti va fi prea usor. Companiile au nevoie de angajati loiali, fara spririt intreprinzator, asa ca nu te vei mai incadra in profilul cerut.
Este totusi romanul complet lipsit de spirit antreprenorial? As spune mai degraba ca nu. Atata doar ca intreprinzatorul din noi se manifesta doar in zona bisnitarelilor, micilor invarteli si muncii la negru. Aici romanul e extrem de proactiv.
Sa renunte la job-ul sau de toate zilele pentru ca sa-si infiinteze o firma? Pai de ce, cand poate sa faca si asa un ciubuc, la negru, poate chiar in timpul serviciului daca are norocul de-a lucra la stat?
Asadar, dezvoltarea spiritului antreprenorial este o chestiune de educatie dar si una de legislatie, de atitudine publica si de politici economice.
Cata vreme un angajat obisnuit (mai ales unul din sectorul bugetar) va castiga mai mult si mai sigur decat un mic intreprinzator care lucreaza la propria sa firma nu exista nici un motiv care sa justifice asumarea riscului.
Cata vreme un om de afaceri de anvergura medie nu are nici o sansa de dezvoltare daca nu este inregimentat si nu activeaza politic nu exista nici o sansa de creare a unei economii capitaliste concurentiale reale.
Cata vreme impozitele pe o afacere vor fi mai multe si mai mari decat cele pe munca salariata de ce sa ne miram ca cele mai multe firme infiintate isi suspenda imediat activitatea?
Cata vreme politica economica a tarii este facuta de sindicate si pensionari unde sa cautam spiritul antreprenorial? Si mai ales unde sa-l gasim? Evident… in America!
Am citit zilele trecute, pe Yahoo Finance, un articol al lui Robert Kiyosaki intitulat „Don’t Be Average”. Pe scurt, este vorba de raspunsul pe care il da Kiyosaki atunci cand este intrebat ce sfat ar da unui investitor obisnuit: “Nu fi obisnuit”. Daca in perioade de crestere economica toti investitorii, inclusiv cei obisnuiti, castiga, in perioade de criza sau de recesiune investitorii obisnuiti pierd intotdeauna, iar cei care castiga sunt doar profesionistii. Asadar concluzia articolului : daca vrei sa castigi bani din investitii nu te comporta ca un amator, devino profesionist.
Ii multumesc frumos pentru sfat d-lui Kiyosaki, dar, din pacate, sfatul lui vine mult prea tarziu, cam cu vreo doi ani. In acest timp am invatat singura, pe pielea mea, acest lucru.
Ce este de fapt o criza?
O criza are loc atunci cand echilibrul relativ al unui sistem (nu numai economic, ci si personal, familial sau al unui grup) se strica dintr-un motiv sau altul. Dar se strica rau de tot. Atat de rau incat simti ca totul se prabuseste.
Daca ai avut vreodata in viata astfel de senzatii, daca ai simtit ca-ti fuge pamantul de sub picioare, ca ti se blocheaza pur si simplu respiratia din cauza unui atac de panica si ti se pare ca tavanul ti-a picat drept in cap atunci inseamna ca stii despre ce iti vorbesc.
Toti trecem in viata, mai devreme sau mai tarziu, prin crize. Ele sunt necesare pentru ca ne obliga sa analizam ce nu merge, sa schimbam ceva in viata noastra, sa gasim solutii de iesire, sa ne mobilizam pentru a merge mai departe. Niciodata n-o sa ne cunoastem in totalitate resursele interioare pana n-o sa le testam prin proba de foc a unei crize.
Sa revenim la actuala criza mondiala. Ce este asa de special la ea? Tocmai ca este mondiala. Cine si-ar fi inchipuit in urma cu doi ani ca goana dupa bani virtuali a unui sistem financiar de dincolo de ocean construit mai mult pe iluzii va duce la topirea, aproape peste noapte, a valorii unui portofoliu construit in niste ani de zile de un mic investitor de la Bursa de Valori Bucuresti? Eu in nici un caz. Dar nici marii profesionisti ai finantelor mondiale nu si-au inchipuit, oricat s-ar bate acum cu pumnul in piept.
Dar uite asa, dupa ce am trecut prin iad si am revenit pe pamant, am invatat prima regula a unui investitor profesionist:
1. Nu actiona emotional.
Niciodata in viata, cand ai de luat decizii importante, nu actiona pe baza emotiilor. Deciziile corecte se iau pe baza rationala. Asteapta o vreme pana emotiile se decanteaza, pana cand prima reactie furioasa sau dureroasa se domoleste. Abia apoi aseaza-te calm, analizeaza toate optiunile si incearca sa gasesti cea mai potrivita solutie pentru iesirea din criza. Invata sa-ti controlezi emotiile. Pana nu vei invata acest lucru nu ai ce cauta, pe cont propriu, in lumea afacerilor sau a investitiilor.
Controlul emotiilor este, dupa parerea mea, unul din semnele maturitatii emotionale. Lipsa controlului, rabufnirile nervoase, agresivitatea “pasionala” sunt manifestari specifice adolescentilor si persoanelor foarte tinere in general, dar in timp, prin contactul cu cei din jur, cu provocarile si experientele care apar de-a lungul vietii, invatam sa ne controlam aceste emotii puternice in loc sa ne lasam stapaniti de ele.
Acesta este si motivul pentru care, de exemplu, tradingul pe un cont virtual nu da aceleasi rezultate ca si tranzactionarea reala. Pana nu pierzi sau castigi bani adevarati nu poti sa-ti cunosti cu adevarat reactiile in situatii limita.
2. Nu urma turma.
Efectul de turma este foarte puternic in lumea investitiilor si pe el se bazeaza, de fapt si analiza tehnica a evolutiei cotatiilor unui activ. Toti investitorii adevarati, incepand cu Buffet, iti vor spune sa vinzi atunci cand toti cumpara si sa cumperi atunci cand toti vand.
Desi orice investitor, chiar si incepator, cunoaste aceasta regula, foarte putini o respecta, tocmai din cauza punctului 1. Atunci cand piata creste si fiecare zi iti aduce un surplus de castig este greu sa-ti invingi lacomia, iar dorinta de a castiga inca ceva in plus este mai puternica decat ratiunea care iti sopteste ca ai castigat deja destul.
In capcana asta am cazut si eu, asemeni majoritatii. Iar cand vezi ca in trei zile piata s-a prabusit la jumatate din valoare nu-ti mai vine sa vinzi. Daca toti ai pierdut asa mult, ce mai conteaza? Ce poate fi mai rau decat atat?
Da, crezi ca nimic nu poate fi mai rau? Esti pesimist.
Dar vine optimistul si-ti spune: Ba se poate!
Si s-a putut. Intr-o alta sptamana, la fel de brusc, pietele s-au prabusit din nou. La BVB multe actiuni valorau doar o zecime din valoarea dinaintea crizei. Altele, cele mai bune, valorau cam un sfert. Ce se intampla atunci? Turma isi urmeaza din nou instinctul. Panicati, investitorii care nu si-au vandut pana atunci actiunile sperand tot timpul in revenire, cuprinsi de adevarata panica se inghesuie sa vanda tot ce au, la orice pret, adica aproape pe nimic, pierzand orice sansa de a-si mai recupera vreodata banii.(Recunosc ca in acest timp eu imi invatasem deja lectia, asa ca nu am mai urmat turma).
Este momentul cand investitorii profesionisti (deja ma pot include in aceasta categorie ?) au inceput sa cumpere. Pietele au inceput, incet-incet, sa urce si de atunci s-au ivit nenumarate ocazii, pe baza unor decizii de data aceasta rationale, de a castiga.
3. Nu fii zgarcit
A incerca sa cumperi un activ la pretul minim si sa-l vinzi la pretul maxim este o greseala frecventa a investitorilor incepatori. De ce? Pentru ca statistic este foarte putin probabil sa le nimeresti.
Extremele, minime sau maxime, nu sunt cunoscute decat dupa ce au fost depasite, asa ca “nimerirea” se poate intampla doar din noroc. Cei care urmaresc aceste extreme vor pierde, cu siguranta, multe ocazii bune de a cumpara, respectiv de a vinde.
O buna regula atunci cand investim este sa nu ne concentram asupra pretului unui activ, ci asupra valorii acestuia. Pretul este o notiune relativa, se modifica permanet, mai ales in perioade de instabilitate, si un pret care ni se pare acum bun poate ni se va parea urias dupa o saptamana. Sau invers. Dar daca apreciem valoarea activului respectiv, stim ca ea va creste in viitor, are potentialul de a ne aduce un profit bun, atunci este cazul sa luam decizia de investire si sa platim pretul cerut de vanzator la acel moment, fara a astepta eventuale ieftiniri ulterioare. Nu de altceva, dar s-ar putea ca ele sa nu mai vina.
La fel si cand vindem un activ, daca pretul oferit de piata este mai mare decata valoarea pe care consideram ca ne-o poate aduce pe viitor este momentul sa ne despartim de el si sa incasam cash-ul pentru a intra intr-o alta investitie.
4. Ai grija ce sfaturi urmezi.
In general, intr-un domeniu in care esti nou si nu te pricepi, se spune ca este bine sa urmezi sfaturile celor mai experimentati.
Stii cati investitori au pierdut in aceasta perioada de criza urmand sfaturile brokerilor sua consultantilor de investitii? Toti.
Atunci cand investesti ia propriile decizii. Pentru ca nu numai castigul, dar si pierderea, iti vor apartine in intregime. Brokerul si consultantul castiga indiferent daca tu pierzi sau castigi.
Iar acest lucru este valabil nu numai pentru investitii, ci pentru orice fel de achizitie pe care o faci. Cand cumperi o masina nu te lua dupa sfatul dealer-ului. Va incerca cu siguranta sa-ti vanda masina pentru care el ia comisionul cel mai mare, nu pe cea care este cea mai potrivita pentru tine.
Cand auzi la televizor diversi analisti sau oameni de afaceri care isi spun parerea despre tendintele pietei valutare, imobiliare sau de actiuni, intreaba-te intotdeauna ce interese au?
Iti vor spune ca preturilor vor scadea? Poate intentioneaza sa cumpere active ieftine si incearca sa induca panica pentru a provoca o si mai mare scadere a preturilor.
Iti vor spune ca euro va creste fata de leu? Poate ca are o pozitie “long” pe euro (adica detine valuta respectiva si spera sa o vanda mai scump in viitor).
Eu, cu toate ca nu am nimic de castigat sau de pierdut, nu iti voi da sfaturi cand si in ce active sa investesti. Aceste decizii trebuie sa iti apartina in intregime. Sfaturile mele se vor rezuma strict la principii si reguli generale, pe care le-am invatat de la altii si le-am experimentat pe pielea mea. Sunt aproape sigura ca nu le vei urma nici tu, ci vei experimenta pe nervii si pe banii tai tot ce ti-am spus. Nu-i nimic, asa se invata. Fiecare are nevoie de micile sau marile lui crize. Iar cei care supravietuiesc sunt, intotdeauna, mai puternici decat inainte.
Daca ai reusit sa-ti definesti visul tau, telul care te va inspira in viata, te poti considera un om fericit. Ai reusit un lucru pe care doar o parte din oameni sunt in stare sa faca: sa priveasca viata dincolo de supravietuirea zilnica, de necesitatile pe care le are orice om (adapost, hrana, familie, divertisment). Dar nu e suficient.
Pentru ca visul personal sa se manifeste, trebuie sa actionezi. Cel mai bun moment de a incepe sa-ti urmaresti pasiune este chiar acum!
Prea multi dintre semenii nostri au un vis care ramane ceea ce este… un vis. Se afla intr-o permanenta stare de reverie, gandindu-se la marile realizari pe care le vor avea. Nu fac decat sa astepte momentul oportun pentru a porni spre visul lor. Dar, curios lucru, momentul oportun nu vrea sa apara.
Trebuie sa intelegi un lucru: nu exista momentul oportun. Niciodata in viata nu se vor aduna in acelasi timp toate conditiile necesare pentru a porni o actiune, in conditii ideale. Ideal inseamna:
ca tu sa fii pregatit din toate punctele de vedere (intelectual, emotional, motivational…)
ca oamenii de care ai nevoie in proiectele tale sa fie prezenti, gata sa te ajute
din punct de vedere financiar sa ia banii necesari
viata, realitatea inconjuratoare sa fie propice actiunilor tale
Sunt mult prea multe variabile si e aproape imposibil ca ele sa aiba valoarea de care tu ai nevoie. Ca atare e bine sa pui deoparte idee de moment oportun. Incepe acum.
Cum? Foarte simplu. Pur si simplu incepe.
Cauta informatii despre pasiunea ta
Cea mai simpla modalitate de a incepe este sa te informezi despre domeniul tau de interes. Pana nu demult cartile si revistele de specialitate erau singurele surse. Astazi, internetul reprezinta o biblioteca virtuala unde poti avea acces nu numai la informatii pure dar mai ales la experienta pasionatilor in orice domeniu de interes care exista. Cu o simpla cautare pe Google vei obtine zeci, sute, mii sau milioane de pagini web, in functie de cat de exotic este lucrul care te pasioneaza.
Sursele de informatii sunt:
site-uri cu informatii generale (e bine sa incepi cu ele)
site-uri cu informatii de specialitate (evident, cea mai buna sursa de informatie)
blogurile celor care activeaza in domeniul tau de interes (o resursa deosebit de valoroasa)
forumuri unde se intalnesc cei care activeaza in zona care te pasioneaza (e important sa te inscrii la ele si sa urmaresti discutiile)
newslettere ale specialistilor in domeniu (foarte importante!)
ebook-uri sau podcast-uri (inregistrari audio)- gratuite…
Deschide un blog legat de pasiunea ta
E pasul urmator, deosebit de important. Toate resursele pe care le strangi despre domeniul care te pasioneaza trebuie adunate undeva. Cel mai bine este sa folosesti blogul pentru aceasta activitate.
Blogul are enorme avantaje pentru orice pasionat, indiferent de domeniu:
cum spuneam, este locul unde poti sa-ti construiesti biblioteca de resurse de informatii, fie sub forma de link-uri, fie sub forma de documente salvate
este locul unde iti inregistrezi progresele zilnice pe care le faci pe calea spre indeplinirea visului tau
este cartea ta de vizita, o vitrina in miscare in care arati lumii cat de pasionat esti
este locul unde se pot strange alti pasionati de acelasi subiect
va fi viitoarea ta baza de networking (vom vorbi despre asta mai tarziu)
va fi viitoarea ta platforma de lansare a vanzarilor, prin care poti sa incepi sa-ti monetizezi pasiunea
Blogul este ESENTIAL. Daca ma urmaresti pe blogul meu, iti dai seama ca eu nu scriu cu majuscule. Faptul ca am scris cuvantul esential cu majuscule inseamna ca e ceva total neobisnuit. Da, e esential sa-ti faci un blog. In ziua de azi si mai ales in cea de maine, daca nu esti pe internet:
nu existi
nu ai acces la cea mai mare piata de vanzare din lume: comunitatea oamenilor conectati la internet (ceilalti aproape ca nu conteaza, daca nu isi pot permite o conexiune de internet sau daca nu ii intereseaza acest mediu de comunicare)
Incepe sa-ti construiesti reteaua
Network inseamna retea. Voi folosi in continuare acest termen cu sensul de retea de socializare, adica legaturile pe care le stabilesti cu acei oameni care au o pasiune asemanatoare cu tine.
Indiferent cat de exotica e pasiunea ta, fii sigur ca exista in lume alti oameni care sunt la fel de preocupati de acest subiect. Ei doresc la fel de mult ca si tine sa intre in contact cu cei care le impartasesc visul.
Ii vei gasi in cele mai neasteptate locuri, de aceea e bine sa ii cauti in toate. Oamenii se string in retele sociale, atat in viata de zi cu zi dar mai ales prin intermediul internetului. Netul este cea mai buna unealta de comunicare din ziua de azi, pentru ca permite conectarea oamenilor care se gasesc in cele mai indepartate colturi ale lumii. Ei se strang in mod natural daca se creeaza o platforma pentru intalnire. Iata cateva dintre acestea:
forumuri pe diverse subiecte
Facebook
Twitter
Linkedin
hi5 (mai ales pentru tineri)
….
Sunt mii si zeci de mii de platforme de acest gen. Nu ai cum sa fii prezent in toate dar iti recomand sa le folosesti pe cele mai populare. Pur si simplu iti faci un cont la ele si iti expui public pasiunea pe care o ai. Cele mai simple trei metode sunt:
listarea adresei blogului tau
trimiterea de mesaje legate de pasiunea ta
inscrierea in grupuri legate de pasiunea ta
Cel putin la fel de importanta ca pornirea unui blog, socializarea cu cei care au aceiasi pasiune cu tine este calea spre succes. Din acesti oameni iti vei alege viitorii colaboratori sau parteneri de afaceri, precum si cei mai buni viitori clienti.
Banii sunt in lista
Ca sa poti vinde pe internet ai nevoie de o lista a oamenilor interesati de subiectul care te pasioneaza si din care vrei sa faci bani. Iti fac o recomandare: niciodata, absolut niciodata sa nu faci spam. Sunt sigur ca urasti spamul la fel de mult ca toata lumea, ca atare cred ca iti dai seama ca este o sabie cu doua taisuri, care in final o sa-ti produca mai multe probleme decat castiguri.
Cea mai buna metoda de a strange emailuri de la persoane interesate de ceea ce faci este sa folosesti marketingul prin permisiune. Ofera ceva gratuit, orice lucru care il crezi de valoare (o lista de resurse cu informatii din domeniul de interes, un ebook, etc.) si trimite acel lucru prin email, gratuit, doritorilor. In acest fel vei oferi o valoare si vei avea acces la adresa de email a celui care imparte cu tine pasiunea.
Pentru moment nu voi intra in detalii, iti spun doar ca trebuie sa iti faci de la inceput o modalitate de a strange o lista de emailuri. Ea cere timp, deci cu cat vei incepe mai devreme, cu atat mai bine.
Pentru inceput ajunge.
Scrie pe blog, incearca sa-ti faci contacte cu oameni care au aceiasi pasiune ca si tine, strange adrese de email de la cei interesati de domeniul in care activezi. Fa aceste lucruri continuu, luna de luna, an de an si vei vedea ca lucrurile bune vor incepe sa apara in viata ta. Ca prin minune, vei primi oferte de colaborare, cereri de a da sfaturi sau cereri de ajutor, cereri de a furniza servicii sau produse (depinzand de domeniul tau de activitate), contra cost.
Aceste lucruri nu se vor intampla dintr-o data, dar vor apare precis. Cauza este una simpla: lumea observa persoanele pasionate de un anumit lucru si isi dau seama ca acesti pasionati devin sau vor deveni experti in domeniul lor, iar lumea are nevoie de experti.
Trebuie sa fii pasionat, trebuie sa devii un expert in domeniul tau si automat vei cunoaste faima iar banii o sa inceapa sa curga spre tine.
Sper ca intentia mea de a-ti pune la dispozitie cateva informatii de la care poti porni in proiectarea viitorului tau financiar sa-si fi atins scopul. Sper ca ti-am transmis incredere in posibilitatea indeplinirii unui astfel de obiectiv si ca ai inceput deja sa socotesti anii pe care ii mai ai de petrecut muncind pana la mult dorita retragere in “dulcea facere de nimic”.
Ti-am prezentat cateva surse de venituri pasive si anume investitiile, intrucat acestea sunt accesibile tuturor si nu necesita nici un fel de talente speciale. Abilitatile numerice iti vor fi cu siguranta folositoare (ca nu strica niciodata sa stii sa-ti numeri banii) dar si daca esti complet lipsit de astfel de inclinatii vei putea investi prin intermediul specialistilor din acest domeniu.
Exista insa si alte surse de venituri pasive, dar intrucat acestea presupun niste talente sau abilitati deosebite este evident ca nu pot fi fructificate decat de un numar restrans de oameni, asa ca nu voi insista prea mult asupra lor.
Creatia artistica este o astfel de sursa, prin intermediul drepturilor de autor putand fi incasate venituri din vanzarea continua a exemplarelor cartii, discurilor, inregistrarilor video, filmelor etc.
Crearea unui sistem de vanzari care se autosustine si se autodezvolta ulterior, de genul retelelor de vanzari directe sau prin internet este o alta optiune. Aceasta metoda reprezinta un succes pentru un procent foarte mic din cei care incearca, intrucat necesita niste abilitati de vanzare si marketing deosebite.
Crearea de afaceri, dezvoltarea acestora si apoi revinderea lor unui mare concern reprezinta o sursa de venituri substantiala. O singura astfel de tranzactie reusita poate asigura un viitor confortabil nu numai initiatorului ci probabil si urmasilor sai. Cred ca cei care reusesc astfel de lucruri sunt persoane cu o viziune extraordinara si extrem de increzatoare in ideea pe care o dezvolta. Dar cati dintre noi suntem asa?
Si cred ca astfel de exemple pot continua, se mai pot gasi nise care sa genereze venituri pasive, dar aici fiecare trebuie sa-si puna la bataie intuitia si creativitatea.
Revenind la necesitatea adunarii, in timp, a unui fond „de pensie” din care sa putem trai fara griji pana la sfarsitul vietii, se mai pune problema dimensionarii acestuia.
Intrucat nu stiu la noi in tara sa se fi facut prea multe studii statistice pe aceasta tema si, in mod sigur, nu exista experienta in crearea si cresterea unei astfel de „averi” in cadrul bugetului unei familii obisnuite de romani, am preluat cateva date dintr-un studiu al unui strateg de investitii, Brett Hammond, studiu prezentat recent intr-un articol din BusinessWeek.
Studiul porneste de la premisa ca oamenii au nevoie, dupa retragerea din activitate, de minim 70% din veniturile obtinute inainte de pensionare. Pentru un venit pasiv de asemenea marime Hammond calculeaza ca necesara detinerea, la momentul pensionarii, a unor active care sa valoreze de 7,7 ori valoarea salariului anual obtinut pana atunci. Considerand ca aceste active genereaza anual un randament de 6% si consumand pentru trai, in fiecare an, 70% din valoarea salariului anual anterior pensionarii, acest „cuib cu oua de aur” va putea sa ne intretina timp de 25 de ani.
In cat timp se ajunge la colectarea acestor active? Depinde. Cu cat intervalul este mai lung, cu atat este mai usor. Pentru a verifica daca ne aflam in grafic primim si cateva indicatii de parcurs:
Daca ai 35 de ani si intentionezi sa te retragi la 65 trebuie sa ai deja active valorand de 2,1 ori venitul anual, la varsta de 45 de minim 3,6 ori, la 55 ani multiplul se ridica la 5,4, iar la 65 de ani obiectivul de 7,7 trebuie sa fie indeplinit.
Evident ca modul de cladire a acestui „depozit” este diferit la noi fata de SUA, contributiile la fondurile de pensii sunt diferite si, in plus, pe sistemul de pensii de stat consider ca nu se poate conta pe termen lung.
Dar calculul poate fi utilizat si, pornind de la el, fiecare dintre noi poate sa isi construiasca propria schema pentru securitate financiara. Stabilindu-ne obiective succesive, posibil de atins, precise si bine localizate in timp, avem toate sansele sa reusim.
Eu cred ca si in acest demers, de adunare a unor surse de venit pasiv pentru pensie, se aplica o zicala din lumea tranzactiilor financiare care zice ca „orice sistem, oricat de prost, este mai bun decat lipsa oricarui sistem”.
Asa ca nu lasa lucrurile la intamplare, pentru ca oricat de indepartata iti pare acum varsta de 65 de ani, crede-ma pe cuvant ca ea va veni cu siguranta. Si nu iti doresti sa fii printre cei care vor fi prinsi nepregatiti.
Am scris in multe din articolele de pe acest site despre independenta financiara. Dar ce inseamna exact aceasta si de ce trebuie sa fie un obiectiv al fiecarei persoane?
Definitia independentei financiare a devenit deja clasica: a avea un venit lunar pasiv mai mare decat totalul cheltuielilor tale lunare.
De ce este un obiectiv al tuturor? Pentru ca doar independenta financiara iti permite ca, la un moment dat, sa te retragi din activitate, sa incetezi sa mai muncesti.
Din aceasta perspectiva vei observa imediat ca cel mai des intalnit venit pasiv este pensia. Este putin probabil ca te-ai gandit vreodata la acest lucru, dar vreme de multe decenii pensia de stat a fost singurul venit pasiv posibil de obtinut in tara noastra. Si, din pacate, pentru multi contemporani ai nostri, este singurul si in prezent.
De ce trebuie sa schimbam, pentru generatia ta, aceasta mentalitate?
In majoritatea cazurilor pensia de stat acopera doar la limita cheltuielile lunare, iar asta se intampla de fapt prin restrangerea cheltuielilor, nicidecum prin suficienta venitului pasiv. Pentru a intelege de ce se intampla acest lucru trebuie sa aruncam o privire in sistemul de functionare al pensiilor de stat.
Toate persoanele care muncesc in baza unui contract de munca sunt asigurate, obligatoriu, in sistemul de pensii de stat , catre care se indreapta o cota de aproximativ 28% din salariul brut. Totalul acestor contributii se indreapta, instantaneu, catre pensionarii care deja primesc, la acest moment pensiile cuvenite. Acest sistem, denumit pay as you go, nu permite acumularea si investirea sumelor de bani pentru pensiile viitoare. Deoarece intreaga lume dezvoltata se confrunta de cateva decenii cu scaderea demografica, persoanele care in prezent contribuie la acest sistem sunt mult mai putine decat in trecut si, in consecinta, sumele colectate de la acestea nu mai sunt suficiente pentru a plati pensiile numarului tot mai mare de pensionari.
Acest sistem, cel putin in forma in care exista in prezent, are sanse minime de a rezista pana la momentul la care vei deveni tu pensionar. Nici macar masurile de prelungire a perioadei active nu vor reusi salvarea sistemului si, oricum, nu cred ca idealul tau este sa muncesti pana la 70 de ani.
Acesta este principalul motiv pentru care gasirea unor surse complementare de venituri pasive trebuie sa fie principala ta preocupare pe plan financiar, de la primul salariu pe care-l incasezi si apoi pe toata perioada vietii active.
• Pensia obligatorie administrata privat este o optiune pe care nu o faci tu, ci o face guvernul pentru tine. Prin lege, o cota de 2% din salariul tau este directionata catre un fond de pensii administrat privat. Chiar daca alegerea administratorului iti apartine, marimea contributiei este determinatata prin lege si, din nefericire, este mult prea mica pentru a putea genera un venit pasiv suficient.
• Pensia facultativa administrata privat este o optiune pe care trebuie neaparat sa o iei in calcul. Desi, precum ii spune si numele, este facultativa, ea trebuie luata neaparat in considerare de cei tineri, pentru ca iti ofera sansa unei pensii mai mari si, in plus, este partial deductibila fiscal. Din pacate marimea contributiei este si aici limitata prin lege, la maxim 15% din salariul brut.
• Asigurarile de viata cu componenta investitionala sunt o sursa de venit pasiv deloc de neglijat si, in plus, asigura si o protectie prin despagubire in cazul in care evenimente nedorite vor avea loc in viata ta. Primele de asigurare nu sunt deductibile fiscal, in schimb castigul adus, la final, de aceasta polita nu este impozabil.
• Investitiile in fonduri mutuale. Fondurile de investitii au inceput in ultimii ani sa recastige increderea investitorilor romani datorita reglementarilor mult mai precise din domeniu. Fondurile monetare si de obligatiuni au oferit in ultima perioada castiguri semnificativ mai mari decat dobanzile bancare, in timp ce fondurile de actiuni sunt inca rezervate, investitiile de acest tip aducand in ultimul an pierderi mari in portofoliile acestora. Dar intrucat pietele de capital au inceput de cateva luni sa creasca usor dar constant, probabil ca randamentele acestor fonduri vor creste in viitorul apropiat.
Toate aceste modalitati de a strange bani albi pentru zile negre sunt facile, accesibile tuturor, nu necesita cunostinte aprofundate si nici alocarea de timp sau alte resurse. Prezinta riscuri investitionale minime si au, pe termen lung, randamente superioare inflatiei sau dobanzilor bancare. Aceste instrumente sunt recomandate tuturor si, daca investitia a fost inceputa cat mai de timpuriu si a fost dimensionata corect, ele singure pot asigura un trai confortabil la batranete, fara grija pensiei de la stat.
Chiar si prin aceste mijloace simple, fara sa aloce timp suplimentar pentru educatie financiara, pentru investitii sau pentru studierea tendintelor, orice persoana care are in prezent un venit isi poate asigura, pentru un anumit moment din viitor, independenta financiara. Nu trebuie sa ti se para greu, nu trebuie sa ti se para imposibil. Trebuie doar sa ai o atitudine proactiva, disciplinata si increzatoare.
Pentru cei care isi permit mai mult (adica mai mult timp, mai multi bani si mai mult risc) exista si alte modalitati de obtinere a unor venituri pasive, despre care vom discuta saptamana viitoare.
Imagineaza-ti un scenariu apocaliptic: s-a intamplat un cataclism natural si majoritatea omenirii a pierit. Ici-colo se mai gasesc grupuri razlete de oameni care incearca sa supravietuiasca. Tehnologia care altadata ne asigura un trai confortabil este acum distrusa. Dar pentru a trai ai nevoie de adapost si de hrana.
In caz de pericol, oamenii au tendinta sa se adune in grupuri, comportament care creste sansele de supravietuire. Tu esti unul dintre norocosii care a scapat cu viata din cataclism si te-ai alaturat unui asemenea grup. Incet, iti dai seama ca in interiorul grupului se formeaza o ierarhie, care se stabileste in functie de anumite criterii.
Indivizii care au un fizic puternic vor avea tendinta sa-si impuna suprematia. Dar forta muschilor nu este singurul mod de a domina. Mai eficienta decat ea este puterea mintii. In situatii de supravietuire, cei care detin cunostinte valoroase devin automat persoane importante pentru restul grupului.
Ce inseamna “cunostinte valoroase” (in conditii de catastrofa)?
ce plante pot fi mancate
cum sa cultivi plante
cum sa vanezi animale
cum sa cresti animale
cum sa vindeci bolile
cum sa-ti construiesti un adapost
cum sa-ti construiesti si sa manuiesti arme
cum sa organizezi un grup de oameni pentru a realiza sarcini care nu pot fi duse la capat de un singur individ
cum sa creezi o forta de aparare sau atac (o armata)
cum sa-ti gestionezi resursele
Persoanele care au asemenea cunostinte vor fi propulsate automat in calitate de conducator, pentru ca sunt in stare sa creasca sansa de supravietuire a grupului. Ei vor deveni sefi militari, organizatori, vraci…
Informatiile inseamna putere.
Acest lucru s-a intamplat in mod natural in timpul evolutiei primare a omenirii, datorita a ceea ce suntem ca specie. Este important sa intelegi ca astazi, chiar daca am creat o civilizatie, in esenta nu ne-am schimbat de loc ca indivizi si ca specie. Viitorii liderii apar din multime, iar multimea ii transforma in lideri adevarati, tocmai datorita informatiilor pe care le au (denumite know-how sau stiinta de a face) si tendintei lor naturale spre actiune, care ii fac folositori multumii.
Tine minte un adevar dureros: oamenii nu te baga in seama atata timp cat nu le aduci macar un beneficiu. Nici macar partenerul tau sexual (prietenul sau prietena ta) nu te iubeste dezinteresat: are nevoie de corpul tau pentru a-si satisface instinctele de procreere (indiferent daca esti barbat sau femeie). Cele mai romantice sentimente de iubire se bazeaza pe instinct. Daca nu ma crezi, citeste blogul lui Pera Novacovici, unul dintre putinii psihologi care are curajul de a spune lucrurilor pe nume.
Iti mai spun o data:
Esti invizibil pentru ceilalti oameni pana in momentul in care poti sa ii ajuti cu ceva.
Acesta este realitatea si e bine sa bagi la cap.
Iar daca esti invizibil pentru ceilalti, cum crezi ca vei putea face bani (primiti de la ‘ceilalti’?). Raspunsul este simplu: trebuie sa devii important pentru ei. Una dintre cele mai simple modalitati este de a detine informatii de care ei au nevoie sau de a avea abilitati pe care ei nu le au.
Desigur, banii se pot face si in alte (multe) feluri, dar pentru inceput e bine sa stii acest lucru. Daca poti sa faci anumite lucruri pe care altii nu le stiu, automat esti o persoana interesanta. Pentru a realiza planul de care iti vorbeam, planul care iti va permite sa faci bani in cantitatile de care ai nevoie, va trebui sa detii urmatoarele tipuri de informatii (cunostinte):
despre folosirea computerelor
despre internet si ceea ce iti poate oferi
despre cum sa-ti creezi un site web
despre cum se obtin si se prelucreaza imaginile
despre cum se inregistreaza un clip video
despre retelele sociale constituite pe internet (denumire pretentioasa pentru Facebook, Twitter etc.)
despre cum se prelucreaza (editeaza) un clip video
despre marketing in general (stiinta de a vinde)
despre marketingul online (stiinta de a vinde prin internet)
Toate aceste abilitati sunt legate de internet si de capacitatea de a vinde prin internet. Internetul este cea mai puternica unealta de vanzare inventata de om, pentru ca el iti da posibilitatea de a ajunge rapid si ieftin la miliarde de oameni care au o conexiune de internet. Chiar daca visul tau (vom vorbi despre el mai incolo), domeniul in care vrei sa activezi nu este legat de internet, pentru a vinde cat mai mult si cu costuri cat mai mici, e nevoie sa te folosesti de internet, deci trebuie sa inveti sa faci lucrurile din lista de mai sus.
Stiu, lista pare destul de lunga si ar putea sa te sperie. Iti spun un lucru: nu e nevoie sa fii as in fiecare din domeniile de mai sus (exceptie face vanzarea prin internet…) ci trebuie doar sa ai suficiente informatii care sa te ajute in planul tau.
Pentru ca citesti acest ebook inseamna ca te pricepi sa faci cel putin unul din lucrurile de pe lista: sa folosesti un computer. Poate stii mai mult de atat. Chiar daca majoritatea dintre ele sunt o necunoscuta pentru tine, ai mai multe avantaje de necontestat:
faci parte dintr-o generatie care s-a nascut in preajma computerelor si a internetului
esti tanar si ai capacitatea de a invata foarte rapid
esti tanar si ai tot timpul inainte
Nu trebuie sa inveti peste noapte toate domeniile din lista. Porneste incet, incepand cu un blog (vezi capitolul respectiv) si mareste-ti expertiza pe masura ce vei avea nevoie de diferite aptitudini. Invata sa cresti natural, pentru ca este cea mai stabila dintre formele de crestere.
Exista si avantaje secundare, de necontestat, in momentul in care vei stii sa faci lucrurile de mai sus:
o multime de oameni nu stiu sa le faca, deci poti deveni important pentru ei (printre altii, pentru colegii tai de scoala sau de facultate, care vor vedea in tine o persoana capabila sa-i ajute)
vei avea cunostinte si experienta cu care, in orice moment, te poti angaja la un patron, pe o multitudine de posturi (operare de computer, prelucrare de imagine si video, design web, vanzari…)
faptul ca detii informatii din mai multe domenii te va ajuta sa faci conexiuni noi, nebanuite, iti va ajuta creierul sa se dezvolte, sa devina o unealta eficienta, care sa te ajute in domenii noi, pe care nu le stapanesti. Creierul functioneaza pe baza de informatii si analogii, cu cat ai mai multe informatii cu atat el devine mai puternic
Pentru a invata lucrurile de care ai nevoie iti trebuie doar un computer si o conexiune la internet. Probabil le ai deja. Internetul geme de informatii gratuite, de mare valoare, care necesita doar timp si energie pentru a fi dezgropate. El este o comoara care isi dezvaluie valoarea doar celor care sunt dispusi sa investeasca munca pentru a gasi informatiile potrivite. Are toate cunostintele de care ai nevoie pentru ca tu sa devii un om foarte bogat, in momentul in care le vei aplica. Ca atare, nu rata aceasta comoara: cauta si vei gasi.
Dar inainte de a incepe sa inveti, mai trebuie sa faci un singur lucru, dar care este de departe cel mai important dintre toate: sa-ti gasesti visul. Despre asta in capitolul viitor.
Pentru ca suntem in mijlocul vacantei, pentru ca avem nevoie, macar din vreme in vreme, sa ne reechilibram energetic, sa ne incarcam cu optimism si ganduri pozitive, m-am gandit la un subiect mai relaxant, o experienta personala pe care m-am gandit sa v-o impartasesc si voua.
Nu sunt specialista in feng shui, de fapt nu stiu despre aceasta filosofie exotica decat niste generalitati, adunate de ici si colo sub forma unei bucatele de cultura foarte, foarte generala. Cum regleaza obiectele din jurul nostru energiile ce curg prin noi si prin casa noastra? Nu stiu, nu mie foarte clar.
Ceea ce stiu sigur este ca toti avem nevoie de echilibru si ca, de cele mai multe ori depinde de noi insine sa realizam asta. Dar poate ca sunt momente cand lucrurile par sa ne fie impotriva, cand norocul ne ocoleste si cand, indiferent cat ne straduim, rezultatele pozitive se lasa asteptate. Ne poate ajuta feng shui in astfel de momente? Chinezii cred de mii de ani ca da. Poate e doar efectul placebo, poate sentimentul ca avem si un suport in exteriorul nostru este cel raspunzator de schimbarile pozitive. Sau poate ca se schimba ceva nu numai in noi, ci si in cei cu care relationam? Actionam altfel, ne concetram mai bine sau poate facem alegerile potrivite, suntem mai inspirati sau mai norocosi? Sau poate doar ni se pare? Chiar nu stiu exact explicatia, dar am sa va marturisesc faptul ca mie chiar mi s-a intamplat.
Atrasa de obiectele decorative, cumparasem cu niste ani in urma un clopotel de vant pe care l-am asezat intr-un loc oarecare din casa, mai mult la nimereala. Apoi, in urma cu un an, intr-o perioada foarte proasta atat pentru mica mea afacere cat si pentru investitii (criza economica, nerecunoscuta la vremea aceea in Romania, afectase in mod absolut dramatic Bursa de Valori Bucuresti), avand o foarte proasta stare de spirit si nevazand prea multe optiuni de redresare in viitorul apropiat, am simtit imboldul de a aseza clopotelul de vant in locul din casa reprezentand banii si prosperitatea.
Nu credeam ca se va schimba ceva si, sincer, nici nu am asociat acesta actiune cu faptul ca, dupa cateva saptamani, mica mea afacere s-a inviorat brusc.
La inceputul acestui an mi-am facut cadou, de ziua mea, un manunchi de bambus norocos, pe care l-am asezat tot in zona banilor. Acolo avea suficienta lumina si, in plus, ma gandeam ca nu mi-ar strica putin noroc, mai ales ca in acea perioada bursa ajunsese la valorile minime ale ultimilor 5-6 ani. Fara nici o legatura cu asta, evident, dupa vreo luna s-a intamplat sa castig o suma frumusica de bani chiar la bursa datorita, incredibil, unui ordin de cumparare pe care l-am transmis gresit. Credeti-ma ca a fost noroc chior, chiar puteam sa pierd mai mult decat imi permiteam, dar cel mai inedit lucru este ca nici macar nu mi-am dat seama de greseala decat dupa ce aveam deja banii castigati in cont. Foarte tare, nu?
Evident ca norocul mi-a imbunatatit considerabil starea de spirit si, imediat ce gandirea pozitiva a fost repusa la treaba, au aparut si ocaziile, oportunitatile, noi proiecte de pentru viitorul apropiat.
Habar n-am daca toate astea au vreo legatura cu feng shui . Dar eu nu cred in coincidente. Asa ca mi-am mai cumparat si o broasca avand trei picioare si un banut in gura, atarnand deasura unui clopotel cu siraguri de monede, stiti, din acelea legate cu snur rosu. Si le-am atarnat tot in zona prosperitatii. Doar asa, preventiv. Putin ajutor nu strica niciodata, nu?
Orice lucru are un inceput. Primii pasi sunt deosebit de importanti.
A porni pe drumul care te duce spre independenta financiara inseamna a incepe o ucenicie. Si ca orice ucenicie, ea presupune mai multe lucruri:
trebuie sa inveti ‘meseria’
vei avea pozitia cea mai mica in cadrul organizatiei (cu toate dezavantajele care sunt legate de aceasta situatie)
vei incepe cu lucrurile simple, de baza
de multe ori ucenicia se face pe gratis, doar pentru ‘casa si masa’ sau pe bani putini
Nu se poate alfel. Sistemul uceniciei este folosit de cand oamenii au inventat mestesugurile, indiferent care au fost acestea, iar institutia uceniciei s-a perpetuat pana in zilele noastre, luand forme variate, dar mentinandu-si rolul. Chiar si in firmele cele mai mari, daca te angajezi ca incepator vei fi nevoit s-o iei ‘de jos’, pentru a cunoaste organizarea firmei si activitatea pe care o vei desfasura.
In cazul nostru vorbim despre ucenicia legata de castigarea banilor. Inceputul ei inseamna ca va trebui sa te angajezi ‘la patron’. Acest lucru este important din mai multe motive:
vei cunoaste din experienta personala ce inseamna sa fii angajat
vei privi avantajele acestui statut (castig relativ stabil, lipsa unor responsabilitati majore legate de asigurarea supravietuirii firmei, comoditatea de a face ce ti se spune, etc.)
vei cunoaste dezavantajele (vei avea un sef, va trebui sa faci ce-ti spune seful chiar daca nu-ti convine, salariul este insuficient pentru nevoiele tale, cea mai mare parte a valorii pe care o produce munca ta va fi preluata de patron si de stat, iar tie iti va ramane doar o mica parte, sub forma de salariu, etc.)
Sa fii angajat e nashpa, cum spun adolescentii. Cel mai nasol este ca trebuie sa asculti de ordine si ca mare parte din munca ta va ajunge sub forma de bani in buzunarul patronului si al statului. Stiu ca nu ti se pare normal, dar acestea sunt regulile dupa care functioneaza societatea de azi.
Oricum, pentru dezvoltarea ta viitoare, a incepe prin a fi angajat este un lucru necesar pentru ca:
pe viitor, atunci cand (poate) vei fi patron, vei stii ce inseamna a fi angajat si ce trebuie sa-i pretinzi unui angajat
vei putea sa-ti castigi primii bani care iti vor asigura o prima felie de independenta financiara
A fi angajat este cel mai simplu mod de a face bani. Iti recomand sa te angajezi de indata ce poti, adica dupa 16 ani, conform legii. Poti incepe prin a munci in timpul vacantelor, in job-uri adecvate varstei si pregatirii tale. Iti recomand sa citesti un articol pe aceasta tema, ‘Cum putem castiga bani, scris de Mirela Bojin. Acolo vei gasi informatii detaliate despre cadrul legal si despre cum sa-ti alegi un serviciu.
Trebuie sa fii foarte atent referitor la schimbarile din viata ta care vor apare in urma faptului ca te-ai angajat:
sub nici o forma nu trebuie sa neglijezi scoala; trebuie sa gasesti un echilibru intre a munci pentru bani si timpul alocat invataturii; de aceea sa lucrezi doar in vacante cand esti elev si cu jumatate de norma daca esti student
aparitia unui castig financiar iti va da posibilitatea sa cheltui acei bani; acest lucru este un avantaj si o capcana in acelasi timp pentru ca vei fi tentat sa-ti cheltui toti banii pe lucruri care ti se par importante, dar nu sunt decat o moda de moment (haine, gadgeturi). Nu spun sa nu-ti cumperi nimic, dar este esential sa economisesti bani pentru a-ti deschide o firma sau pentru a incepe sa investesti. Cu cat vei aloca o parte mai mare din salariu pentru telul tau de a deveni independent financiar, cu atat vei scurta timpul in care vei avea banii pe care ti-i doresti
a fi angajat creeaza o stare de comoditate, de amorteala: stii ca daca vei munci vei avea suficienti bani pentru a supravietui si vei fii tentat sa faci tocmai acest lucru: sa supravietuiesti. Ca atare te vei departa de telul initial, acela de a avea suficienti bani pentru a-ti indeplini orice dorinta pe care ai putea s-o ai.
Pentru nimic in lume nu trebuie sa te abati de la telul tau, care trebuie sa fie independenta si mai apoi libertatea financiara. Te asigur ca, in ciuda a ce auzi de la parinti, de la prieteni sau de la scoala, a fi angajat nu iti aduce suficienti bani pentru a deveni cu adevarat independent financiar. Sunt alte metode de a face bani, metode pe care le vei cunoaste in capitolele viitoare.
Ca atare, a fi angajat este doar primul pas spre o viata fara grija banilor, dar trebuie sa fii atent pentru a nu ramane blocat in acest prim pas. Majoritatea oamenilor raman aici pentru ca asa au fost invatati, pentru ca li se spune: ‘fa in asa fel incat sa ai un salariu mare, iar asta iti va rezolva toate problemele’. Tu trebuie sa fii mai destept decat ei si sa mergi mai departe, intr-un teritoriu plin de aventuri, surprize, esecuri si succese rasunatoare, munca, efort si bucurii, care in final te va duce spre telul pe care ar trebui sa-l aiba toti oamenii: de a avea bani in cantitati suficiente, fara sa fie nevoiti sa munceasca pentru ei.
Stiu ca pare o poveste, o promisiune fara suport, dar te provoc sa citesti capitolele urmatoare, pentru ca vei cunoaste planul care iti va permite obtinerea independentei financiare. In momentul in care vei aplica acest plan, la un moment dat vei incepe sa faci bani. Atunci vei putea abandona serviciul pentru ca vei castiga mai multi bani aplicand planul, cu un efort mai mic din partea ta. In final, atunci cand planul va functiona la capacitate maxima, va fi nevoie din partea ta doar de un mic efort de management: banii vor veni ’singuri’ la tine, pentru ca ai creeat un sistem care produce bani.
M-am hotarat sa intrerup temporar seria articolelor de vacanta pentru care ma pregatisem pentru ca in saptamana ce abia s-a incheiat s-a intamplat un eveniment in premiera, cel putin in istoria economica postdecembrista.
Tocmai citisem un articol al lui Eugen Ovidiu Chirovici, intitulat „De ce (nu) iubim bogatii”. Mi s-a parut cu foarte multa luciditate si, totodata, o privire dintr-o perspectiva noua pentru publicul larg, neobisnuit sa analizeze societatea si istoria prin filtrul macroeconomic.
Asa ca ma gandeam sa lansez acest subiect de discutie, intrucat eram curioasa care sunt sentimentele generatiei tinere fata de acesta „clasa sociala”.
Nu a trecut decat o zi de la aceasta intamplare si aflu ca un patron s-a decis sa declanseze prima greva fiscala, cu „acte in regula”de care s-a auzit pe meleagurile noastre.
Asa ca m-am hotarat sa-l parafrazez pe Chirovici si sa abordez acest subiect pentru ca, sunt sigura, intre voi sunt multi viitori patronii.
Da, e adevarat! Nu iubim patronii!
Daca suntem angajatii lor nu ii iubim pentru ca ii simtim ca fiindu-ne stapani.
Daca suntem someri nu ii iubim pentru ca nu ne-au facut si noua un loc acolo, pe statele lor de plata.
Daca suntem bugetari nu ii iubim pentru ca ne acuza mereu ca avem salarii prea mari din impozitele platite de ei.
Daca suntem guvernanti nu ii iubim pentru ca sunt prea putini si nu ne pot aduce suficient de multe voturi pentru a merita iubirea noastra.Oare patronul care a avut inceput greva fiscala a facut-o pentru ca nu e iubit? Sunt sigura ca nu. Patronii nu au nevoie de iubirea celorlalti.
In schimb au nevoie, mare nevoie, de RESPECTul lor.
Pentru ca nici o economie din lume nu poate functiona fara patroni. Adica fara persoane intreprinzatoare, dispuse sa-si riste banii si timpul pentru a crea ceva. Acel ceva care inseamna pentru societate locuri de munca, plusvaloare si, implicit, taxe si impozite. Adica tocmai oxigenul fara de care statul, cu intreg aparatul sau care gestioneaza serviciile indreptate spre intreaga societate, nu ar putea supravietui.
Ca beneficiari ai unor servicii sociale care ne sunt oferite „gratuit” habar nu avem ca in spatele acestora se afla banii creati de economia privata.
E important sa inveti ca nimic pe lumea asta nu vine pe gratis, ca pentru orice lucru care ti se ofera a platit deja cineva. Daca invatamantul ti se ofera gratuit este pentru ca cineva plateste in locul tau. Daca nu trebuie sa achiti asistenta medicala este din acelasi motiv. Acelasi lucru se intampla in toate domeniile administratiei publice, care iti ofera o multitudine de servicii care iti sunt atat de necesare incat ti se par pur si simplu firesti.
Poate ca generatia ta se va putea elibera de prejudecatile generatiei mele. Poate ca tu vei intelege ca banii nu cresc pur si simplu in buzunarele statului care apoi ii imparte oricui ii cere. Poate ca vei intelege ca in spatele acestor bani se afla munca unor oameni care sustin intrega economie si care nu ar putea face acest lucru daca nu ar fi existat niste patroni care, iesind din comoditate si urmandu-si, e adevarat, propria aspiratie de imbogatire, le-au oferit posibilitatea de a munci.
Poate ca vei avea curajul sa fii si tu un astfel de vector, sa iti lansezi o afacere proprie, sa oferi si altuia un loc de munca. Dinamica unei economii se bazeaza tocmai pe multitudinea de mici afaceri care pot fi incepute cu bani putini, dar cu mult curaj, creativitate si incredere. Iar pentru aceste calitati, care nu sunt intalnite chiar la tot pasul, micul patron din Romania are dreptul la respect.
E vacanta! Poate ai lucruri mai placute de facut decat sa muncesti pe rupte. La urma urmei toti avem dreptul la odihna si aceasta rupere a ritmului cotidian ne ajuta sa ne revenim fizic si psihic, ne reincarca energetic.
Asa ca poate e un moment potrivit pentru putina introspectie, pentru filosofie, pentru visare si pentru cautarea de raspunsuri, mai ales ca timp de cateva luni ti-am dat tot felul de informatii si de sfaturi cam rigide referitoare la bani.
De fapt in viata tindem, constient sau inconstient, catre obtinerea a ceva ce numim fericire. Ce e fericirea, ce legatura are ea cu banii? Nu stiu. Poate ca niciuna sau poate ca, dimpotriva, una esentiala.
Cred ca fericirea este diferita pentru fiecare dintre noi. Vechile sisteme „filosofico-pragmatice” ce cuprind sfaturi pentru imbunatatirea calitatii vietii (cum am zice noi astazi) de exemplu astrologia sau feng-shui cuprind idei ce ne sunt din ce in ce mai mult confirmate de psihologia moderna. De fapt starea spre care tindem, cea care ne face fericiti este echilibrul, armonia cu tot ceea ce ne inconjoara si, la fel de important, cu propria noastra fiinta.
Suntem, fiecare, persoane diferite, fiinte cu dorinte si aspiratii diferite dar si cu talente, abilitati si insusiri diferite. Nu putem si nici nu vrem sa fim identici, nu suntem fericiti cand copiem stilul de viata al altora. Fiecare putem si trebuie sa cautam propria cale, cea care duce catre implinirea personala.
Este aceasta legata de bani? DA si NU in acelasi timp.
Banii reprezinta doar un sector al vietii noastre. Unul esential, desigur. Dar la fel sunt si toate celelalte.
Cei mai multi vor recunoaste ca familia este foarte importanta, probabil pe locul intai pe lista de prioritati.
Si totusi oamenii bogati au o viata de familie mai fericita? De cate ori manageri pusi sa administreze afaceri enorme stiu sa isi administreze eficient relatiile din familie? Cate persoane care au „reusit” in cariera au stiut sa isi aloce timp pentru copiii lor, sa-i vada crescand si sa fie alaturi de ei in momentele importante?
Cati dintre oamenii ce ne sunt prezentati drept modele de reusita in viata mai pastreaza in suflet adevaratele valori ale prieteniei si cati aloca timp doar cultivarii relatiilor generatoare sau potentatoare de “succes”?
Nu cred ca oamenii preocupati exclusiv de bani, cariera, prestigiu social, posesiuni sau putere sunt fericiti. Cred ca toti avem nevoie si de iubire, prietenie, relatii armonioase in familie, sanatate, cunoastere si evolutie spirituala pentru a ne simti fericiti si impliniti.
De fapt toate domeniile vietii sunt la fel de importante, iar vacanta este un bun prilej pentru a ne reaminti acest lucru, de a petrece timpul impreuna cu familia si prietenii, de a ne regasi unii pe altii ca oameni si nu ca profesionisti sau oameni de afaceri.
Este un prilej de a ne regasi propriul eu, de a reanaliza planurile de viitor, de a reaseza ordinea prioritatilor in viata noastra.
Iar a face aceste lucruri nu costa chiar nimic, doar putin timp alocat tie si celor dragi, timp pe care il ai acum berechet, ca doar esti in vacanta.
Pentru a fi incununata de succes, construirea securitatii financiare trebuie sa fie inceputa cat mai devreme, chiar din momentul in care incepi sa castigi primii bani. Deasemenea planificarea este necesara, pentru ca in lipsa ei nu vom reusi sa atingem tintele dorite. In privinta viitorului financiar lucrurile nu trebuie lasate la intamplare, pentru ca atunci cand va fi prea tarziu nu vom avea pe umarul cui sa plangem.
Responsabilitatea propriei tale vieti iti apartine in intregine si nu poti lasa pe seama altora grija pentru viitorul tau.
Inainte de a incepe
• Identifica-ti toate obiectivele pe termen lung, inclusiv limita de timp pentru atingerea lor si sumele de bani necesare.
• Determina care e suma de bani de care ai avea nevoie, in caz de urgenta, pentru acoperirea cheltuielilor curente pentru minim 3 luni.
• Verifica toate dobanzile pe care le platesti deja pentru creditul de studii in cazul in care ai contractat un astfel de credit.
1. Inceputul.
Felicitari! Tocmai ai absolvit scoala si ai inceput sa lucrezi la primul tau job adevarat.
Salariul tau, in mod firesc, nu e foarte mare. Doar esti abia la inceput. Cum vei reusi sa economisesti si sa investesti pentru viitor?
2. Iesi de sub presiunea cheltuielilor.
Pentru cei mai multi tineri a cheltui tot ce castiga sau chiar mai mult decat atat a devenit o regula de viata.
Scapa de acesta tentatie. Gandeste-te de unde poti reduce din cheltuieli.
- Ia in calcul mutarea intr-o locuinta cu chirie mai mica sau impartirea cheltuielilor cu un coleg de apartament.
- Daca ti-e strict necesara o masina, cumpara una mai ieftina, second-hand si foloseste-o doar cand e absolut necesar. Prefera sa utilizezi transportul in comun.
- Elimina sau redu cat mai mult mesele in oras, iesirile in cluburi si alte distractii costisitoare. Inlocuieste-le cu iesiri in aer liber si practicarea unor sporturi impreuna cu prietenii.
- Daca esti fumator renunta cat mai rapid la acest viciu nesanatos si foarte, foarte costisitor. Acelasi sfat ti-l dau si in legatura cu bauturile alcoolice.
- Redu bugetul pentru vacanta. Mai ales cand esti tanar poti petrece vacante de neuitat si cu un buget redus.
- Daca ai de rambursat un credit pentru studii stabileste-ti din asta o prioritate. Incearca sa-ti refinantezi creditul in cazul in care gasesti o oferta mai avantajoasa.
3. Ce trebuie sa cumperi
Primul lucru pe care trebuie sa-l cumperi imediat ce ai un venit stabil este o asigurare de viata cu acumulare de capital. Pe langa asigurarea propriu-zisa, care trebuie sa includa, in mod obligatoriu si asigurarea in caz de invaliditate, acest tip de polita iti ofera si o componenta investitionala care iti va aduce, in timp, castiguri deloc de neglijat. O astfel de asigurare, incheiata la o varsta tanara si pe o durata lunga de timp, te va costa mai putin decat in situatia incheierii ei la o varsta matura si iti va aduce castiguri mai mari la finalul perioadei de asigurare.
Al doilea lucru important de cumparat ar fi asigurarea de sanatate. Deoarece in Romania contributia la asigurarile sociale de sanatate este obligatorie, orice persoana care obtine venituri va fi, in mod automat, asigurata si va plati contibutiile necesare. Momentan serviciile oferite sunt aceleasi pentru toti asiguratii. In aceste conditii o asigurare de sanatate suplimentara, privata, nu ar aduce mari diferente, astfel incat nu este absolut necesara.
In viitor acest lucru se va schimba cu siguranta si, in acel moment, completarea asigurarii de baza cu o asigurare suplimentara de sanatate va fi obligatorie, pentru a evita cheltuielile foarte mari cu serviciile de sanatate care vor fi inerente odata cu inaintarea in varsta.
4. Aduna-ti o rezerva de bani lichizi
Pentru ca nu se stie niciodata ce neplaceri pot sa apara in viitor, aduna bani albi pentru zile negre. In situatia in care iti pierzi slujba sau se intampla vreun lucru neplacut care sa te puna in imposibilitatea de a munci, ai nevoie de bani lichizi pentru a-ti achita cheltuielile curente pana cand vei obtine din nou venituri. Este indicat sa ai o rezerva care sa acopere minim 3 luni aceste cheltuieli.
Poti economisi acesti bani directionand automat, intr-un depozit, o parte din veniturile lunare. Alege o banca ce ofera o dobanda cat mai mare sau alege pentru acesti bani un instrument de investiti cu risc redus. In general bancile administreaza astfel de fonduri de investitii si chiar banca ta iti poate recomanda unul.
Nu alege pentru plasarea banilor din rezerva de urgenta un fond de investitii cu grad ridicat de risc si nici alt instrument cu lichiditate redusa. Valoarea acestor bani trebuie sa se mentina sau sa creasca si accesul la ei trebuie sa fie rapid in caz de nevoie.
5. Evita cumparaturile pe credit
Cea mai buna metoda de a evita cumparaturile pe datorie este plata cu bani lichizi. Dar intrucat instrumentele electronice de plata reprezinta totusi viitorul, iar eu nu vreau sa par demodata iti voi recomanda doar sa nu utilizezi carduri de credit. Cardul de debit pe care iti primesti salariul este foarte bun pentru cumparaturi. Limiteaza-te intotdeauna la suma de bani pe care o ai si nu utiliza descoperirea pe care ti-o ofera banca. Dobanzile la creditele de pe card, la fel ca si cele la creditele de nevoi personale sau cu buletinul sunt incredibil de mari.
Nu contracta niciodata credite de consum. Amana cumpararea unui obiect dorit sau a unei vacante mai scumpe pana la momentul cand ai reusit sa economisesti bani pentru asta.
6. Contruieste-ti viitorul financiar
Chiar daca aduni bani pentru fondul de urgenta, oportunitatile financiare pe termen lung sunt prea importante pentru a fi neglijate.
- Pensia privata facultativa este absolut necesara pentru viitorul tau. Alege unul dintre fondurile de adimistrare de pensii private facultative si incheie cat mai repede un contract. Suma maxima pe care o poti depunde lunar intr-un astfel de fond este de 15% din salariul tau brut si statul acorda scutiri la impozitul pe venit pentru o suma de 200 euro /an pentru tine si inca 200 euro/an pentru angajatorul tau, daca acesta consimte sa-ti plateasca el aceasta pensie.
- Investitii pe termen lung prin intermediul instrumentelor de investitii (fonduri) sau investitii directe in actiuni la bursa . Pentru acest tip de investitii va trebui sa te consulti cu un broker si va trebui sa iti asumi riscurile aferente. Investitiile pe termen lung pot fi facute si in instrumente cu risc mai ridicat sau cu o lichiditate mai scazuta daca aceaste dezavantaje sunt compensate de sansele unor castiguri mai mari pe termen lung.
- Acumuleaza capital pentru investitii imobiliare, intr-o afacere proprie, sau alte tipuri de investitii personale pe care le poti face in mod direct intr-un domeniu unde ai cunostintele necesare.
- Atentie la impozite si taxe. NU subestima importanta acestora. Plateste-ti toate impozitele si taxele la timp, astfel vei fi scutit de cheltuieli suplimentare cu amenzi si penalitati.
Deasemenea poti utiliza criteriul marimii impozitului pentru a alege investitiiile cele mai convenabile din acest punct de vedere.
7. Inceteaza de a mai astepta platile urmatoare
A-ti trai viata de pe o zi pe alta asteptand salariul urmator nu are nici un haz. Dar a incepe sa-ti construiesti un viitor financiar fara astfel de griji nu e foarte complicat. Trebuie doar disciplina si capacitatea de a privi pe termen lung. Daca intelegi ca datoriile sunt principalul obstacol si economisirea si investirea pentru pensie sunt principalele obiective atunci ai toate sansele ca la finalul vietii active sa te poti bucura in liniste, fara stres, de roadele muncii tale. Si nu uita ca finalul vietii active este un moment pe care poti sa-l stabilesti chiar tu. Nu trebuie sa astepti pana la 65 de ani ca sa te pensionezi. Te poti retrage chiar mult mai devreme daca ai stiut sa-ti chibzuiesti banii si sa-ti asiguri surse permanente si sigure de venit pentru tot restul vietii.
E foarte nasol si o stiu din experienta proprie (culmea, imi aduc aminte de adolescenta!): sa fii adolescent si sa nu ai banii tai e nashpa. Sigur, poate iti dau parintii ceva bani de buzunar, e posibil sa mai primesti ceva de la bunici, unii tineri au acces la alocatia de stat (atat cat e ea). Toate aceste surse de venit sunt O.K. pana la un punct, dar au doua probleme majore:
nu sunt banii tai cu adevarat deci nu ai drepturi totale asupra lor
sunt insuficienti pentru nevoile normale ale unui adolescent
Acesti doi ghimpi de care te impungi pe tot parcursul adolescentei iti creeaza o stare de tensiune interioara, chiar daca tu nu iti dai seama de ea. Cu atat mai mult cu cat nu o constientizezi, ea devine si mai periculoasa. Simti ca ceva nu este in ordine, iti dai seama ca esti suparat sau nervos pe ceva dar nu reusesti sa pui degetul pe rana. Lipsa banilor proprii reprezinta una din problemele trecute cu vederea in adolescenta.
O problema nerezolvata are talentul de a se transforma intr-o problema si mai mare, de asemenea nerezolvata. Cum spune una din legile lui Murphy
Lucrurile lasate singure, evolueaza din rau in mai rau.
Prima data trebuie sa recunosti ca ai o problema (lipsa banilor facuti de tine, in cantitati suficiente, in timpul adolescentei) si apoi sa-ti faci un plan ca sa o rezolvi. Urmatorul pas este sa treci la actiune. Esti gata sa citesti mai departe?
Cum sa faci bani inca din adolescenta
In primul rand trebuie sa te avertizez: citind aceste randuri, n-o sa gasesti ’scheme secrete’, ‘planuri bomba’ cu care ‘dai lovitura” sau ‘dai un tun’. Nu e vorba de bani facuti pe internet, dand click aiurea pe bannere sau alte chestii de astea. E plin internetul de ele si dupa parerea mea nu fac cat o ceapa degerata. Cel putin, chiar si degerata, o ceapa poti s-o folosesti la ceva.
Cu toate acestea, la final, dupa ce vei citi toate capitolele, vei avea un plan clar, pe puncte, care iti va spune cu exactitate care sunt etapele si ce trebuie sa faci pentru a face bani inca din adolescenta. Desigur, detaliile planului le vei stabili chiar tu, pentru ca fiecare dintre noi este diferit si are alte visuri. Visul meu este sa invat cat mai multa lume cum se fac banii. Sunt sigur ca visul tau e altul si este cu siguranta mai important pentru tine, pentru ca este visul tau.
Ca atare, planul se va adapta visului (vom vorbi despre asta mai incolo). Dar vei avea un plan. Odata planul facut, trebuie sa-l pui in aplicare. Apoi sa-l modifici in functie de rezultate. Iti spun dinainte: vei face greseli, te vei poticni. E normal si e foarte important sa intelegi un lucru, pe care ti-l voi scrie separat:
Doar din greseli vei invata!
Ca atare, atunci cand ai gresit trebuie sa te bucuri, sa-ti zici: uite inca o ocazie din care voi invata, iar tot ce invat ma aduce mai aproape de visul meu.
Stiu ca suna foarte ciudat, pentru ca scoala te invata exact invers: daca gresesti esti penalizat. Iei o nota proasta, dupa doua note de acest gen profesorii iti pun eticheta ‘tampit’ si uite asa incep problemele. Trebuie sa uiti aceste lucruri si sa tratezi greselile altfel. Stiu ca iti e foarte greu, obisnuintele vechi sunt greu de inlocuit. Dar nu se poate altfel.
Ca atare, pregateste-te sa:
inveti care sunt liniile planului, plan testat de mine personal si care mi-a adus succesul din ziua de azi (nu vorbesc din auzite, numai din experienta personala)
sa adaptezi planul la personalitatea si visul tau
sa pui planul in aplicare
sa gresesti si sa inveti din greseli iar la fiecare greseala sa modifici planul pentru a-l face mai eficient
sa o iei de la capat (actiune-greseala-modificarea planului-actiune)
sa fii tot mai bun la indeplinirea planului (tot mai putine greseli)
sa culegi o groaza de bani care o sa vina de pe urma indeplinirii planului de actiune
Stiu, e diferit de chestiile auzite de la prieteni si de multe prostii care se afla in carti sau (mai ales) pe internet. Dar iti garantez ca daca urmezi pasii de mai sus vei fi un invingator, pentru ca acesti pasi i-am urmat si eu iar succesul pe care il traiesc astazi se datoreaza planului.
Nu te mai bat mult la cap pentru ca stiu, vrei sa faci bani. Doar un lucru iti mai spun: banii se fac in doua feluri (mari si late):
muncind pentru altii
muncind pentru tine
Desi majoritatea iti vor spune ca varianta 1 e mai sigura si mai convenabila, eu (ca de obicei) voi spune contrariul: fugi de a muncii pentru altii cum fuge dracul de tamaie. Pe de alta parte, iti recomand sa muncesti pentru altii, cel putin o luna, pentru a vedea ce nasol e. O experienta care e necesara, despre care voi vorbi in capitolul urmator.
Atat deocamdata. Pregateste-te pentru o calatorie interesanta, la sfarsitul careia vei stii mai multe despre cum se fac banii cu adevarat decat stiu multi oameni, poate chiar si parintii tai.
Mentalitatea investitionala nu este ceva innascut, ea trebuie educata si dezvoltata prin invatare, planificare, disciplina.
Ce este mentalitatea investitionala?
Este preocuparea de a multiplica ceea ce ai,de a crea bogatie pentru viitor, de a lasa in urma ta mai mult decat ai primit.
In mod concret se manifesta prin achizitionarea de active, care sunt reprezentate de toate posesiunile mobiliare sau imobiliare care aduc bani si valoare suplimentare in viata ta si a familiei tale.
Dar inainte de a incerca sa dezvolti mentalitatea investitionala trebuie sa te debarasezi de alte tipuri de mentalitate, ce sunt in contradictie cu aceasta si chiar, din punct de vedere al acestui subiect, pot fi considerate toxice.
Tipuri toxice de mentalitate
1.Mentalitatea de asistat
Mentalitatea de asistat este cea care produce cele mai grave efecte economice si financiare, atat la nivel individual cat si la nivel social.
Acest tip de mentalitate este mai rar intalnit la tineri, in schimb este caracteristic generatiilor mai varstnice care au fost educate si si-au trait viata activa in vremea comunismului. Atitudini de genul: statul trebuie sa imi dea pensie fiindca ca am muncit toata viata, statul sa-mi dea ajutor social sau de somaj, statul sa-mi dea locuinta, asistenta medicala gratuita sau alte servicii sociale, patronul sa-mi dea salariu mai mare, primaria sa-mi dea ajutor ca am venituri mici s.a.m.d. sunt extrem de contraproductive si stimuleaza nemunca (sau munca la negru) in detrimentul muncii intense sau al initiativei economice.
Persoanele cu acest tip de mentalitate nu cauta modalitati de crestere a veniturilor proprii, nu sunt creative, nu se implica economic si social, nu se simt responabile pentru propria viata si cauta mereu vinovati in exterior.
2.Mentalitatea de nomad
Acest tip de mentalitate se intalneste la persoanele, in general foarte tinere, care se muta dintr-ul loc in altul dupa ce, asemeni popoarelor migratoare, secatuiesc toate resursele disponibile.
Nomadul isi schimba frecvent job-ul, fara a face efortul de a-si construi o cariera, fara a avea vreo consideratie fata de cheltuielile facute de societate sau de angajator pentru pregatirea sa profesionala, multumindu-se cu castiguri momentane pentru ca apoi sa-si mute activitatea in alta parte, pentru a profita din plin si pentru scurt timp de noi beneficii.
Acesti oameni nu au atentia focalizata pe obiective pe termen lung, nu isi construiesc viitorul pas cu pas, nu investesc timp pentru a produce rezultate nici pentru ei, nici pentru cei din jur.
Pentru societate acest tip de mentalitate determina pierdere de resurse iar incurajarea ei ( in special de catre companiile care isi fura una alteia angajatii) are rezultate dezastruoase pe termen lung.
3.Mentalitatea de consumator
Aceasta mentalitate este foarte larg raspandita si, in tarile dezvoltate eonomic, este baza pe care creste economia.
Toti, fara exceptie, suntem consumatori, dar este important sa consumam doar in limita necesitatilor si a posibilitatilor, fara a ne indatora in acest scop.
Din perspectiva subiectului nostru trebuie sa precizez ca,totusi, consumul limiteaza volumul investitiilor, ele fiind complementare. Intr-o economie, la fel ca si in buzunarul personal, cresterea consumului implica scaderea investitiilor si viceversa.
Asa ca tine cont de faptul ca:
a fi consumator inseamna a scoate bani din portofel,
a fi investitor inseamna a aduce bani in portofel.
4.Mentalitatea de salariat
Mentalitatea de salariat este foarte larg raspandita. Aceasta se bazeaza pe un nivel acceptabil de confort determinat de lipsa (sau diminuarea) riscului, dar nu trebuie uitat ca ea implica o dependenta totala fata de angajator.
Probabilitatea de a te imbogati din salariu este foarte mica, ea apare doar in cazuri exceptionale, ceea ce inseamna ca nu poti sa-ti construiesti viitorul financiar pe o asemenea baza.
Majoritatea salariatilor se concentreaza exclusiv pe majorarea salariului, canalizandu-si resursele si energiile in acest scop. Astfel se intra intr-un cerc vicios, persoanele respective nemaiavand timpul sau disponibilitatea de a-si cauta alte surse de venit in afara salariului.
De fapt salariul nu trebuie privit ca o sursa de bani pentru traiul zilnic, ci ca o resursa de bani pentru investitii. Odata constientizat acest fapt poti salta la nivelul urmator: investeste-ti salariul.
5.Mentalitatea materialista
Toti oamenii vor bani. Intrebarea este „De ce?”
Presupunand ca ai toti banii din lume, dupa ce cumperi tot ce vrei ce mai urmeaza?
Ce motivatie ai mai avea pentru crestere si dezvoltare?
Pentru a fi cu adevarat investitor trebuie sa distrugi aceasta mentalitate. Investitorul este cel care renunta momentan la bani si la bunurile materiale pe care le-ar putea cumpara in scopul crearii de prosperitate in viitor, pentru el, pentru familia sa, pentru salariatii pe care-i angajeaza, pentru societate prin impozitele pe care le plateste.
Cu alte cuvinte, ce putem face cu banii pe care-i castigam?
Banii pot fi :
Risipiti (ceea ce fac doar prostii )
Cheltuiti (ceea ce face majoritatea oamenilor)
Investiti (ceea ce fac oameni ce isi asuma responsabilitatea viitorului propriu).
Alege in ce categorie vrei sa intri si ia masuri in consecinta. Viitorul tau depinde doar de tine.
Sapte motive universale ale saraciei – partea a doua
continuare
4. Mandria
Mandria, unul din pacatele capitale, este totodata si una dintre cauzele saraciei. Exista foarte multi oameni care sunt prea mandri pentru a accepta anumite slujbe, chiar si in cazul in care nu au nici o calificare. Sau care au pretentii exagerate il legatura cu salariul oferit si prefera sa nu munceasca in loc sa accepte un serviciu pe care il considera prea prost platit.
Exista foarte multi oameni care merg in strainatate si spala vase sau fac curatenie, dar care nu ar accepta niciodata astfel de munci in tara lor. Nu cumva tot din mandrie?
Exista oameni nemultumiti ca au un salariu prea mic (dupa parerea lor), dar care refuza un al doilea job, chiar daca nu le-ar ocupa prea mult din timpul liber. Am cunoscut persoane care au refuzat cu indignare ocazia de a munci pentru un castig suplimentar, cu toate ca se plang permanent de lipsa banilor. De ce? Pentru ca aveau studii superioare si nu puteau presta activitati sub calificarea lor.
Acest gen de mandrie nu are nimic in comun cu stima si respectul fata de propria persoana, ci demonstreaza mai degraba o autosuficienta vecina cu infumurarea. Astfel de persoane par a se autoplasa deasupra celorlalti si au pretentia absolut nejustificata de a le fi recunoscut statutut chiar daca nu au demonstrat nici un fel de merite. Orice munca utila celorlalti merita sa fie apreciata. Iar de cele mai multe ori cele mai utile activitati, cele care determina confortul nostru de zi cu zi, sunt tocmai cele pe care foarte mult persoane le desconsidera. De fapt orice munca poate fi facuta cu demnitate. Depinde doar de tine.
5. Indisciplina
Veti observa probabil in jurul vostru ca oamenii saraci sunt, de cele mai multe ori, chiar cei care nu respecta nici un fel de reguli. Nu se poate sa fii nesupus fata de legi si sa te astepti sa ai rezultate bune.
Olumide Emmanuel include aici (si nu pot decat sa fiu intru totul de acord) nu numai legile impuse de societate, ci si legile divine, ba chiar si pe cele economice si financiare.
Chiar daca pare uimitoare aceasta alaturare, ea are sens atunci cand incercam sa ne apropiem de cauzele lucrurilor. Pentru ca fiecare domeniu din viata noastra, la fel ca si intregul univers, actioneaza dupa niste legi specifice. Negarea acestor legi, incercarea de a le ocoli, nu pot avea succes, pentru ca aceste legi sunt, aprioric, mai puternice decat noi.
Orice sistem functioneaza pe baza legilor proprii si tinde sa se autoregleze, iar din aceasta perspectiva nu avem nici o sansa de succes actionand impotriva acestora.
La scara personala putem exemplifica aceasta indisciplina prin: intarzierile la scoala sau la serviciu, indeplinirea incorecta sau incompleta a sarcinilor, nerespectarea instructiunilor, toate lucruri ce par marunte dar care pot face diferenta intre esec si succes atat in cariera cat si in afacerea ta.
6. Principiile rigide
Toti avem principii, traim si ne conducem viata dupa ele. Omul este nu numai fiinta materiala ci si, mai ales, fiinta spirituala. Asa ca tinem cont de legile spirituale in fiecare clipa a vietii noastre.
Eu nu cred ca exista vreo lege spirituala care sa oblige oamenii la saracie, exceptand aici saracia autoasumata a monahilor (care se refera de fapt la lipsa posesiunilor personale si nu la lipsa strictului necesar traiului zilnic). Cu toate aceste, in multe parti ale globului si chiar si in tara noastra exista comunitati care restrictioneaza accesul femeilor la educatie, la munca sau la dobandirea de posesiuni, condamnandu-le astfel la saracie si dependenta perpetua.
7. Lipsa mentalitatii investitionale
Mentalitatea investitionala trebuie in general educata, nefiind decat in foarte rare cazuri nativa. Dar, din pacate, mentalitatea investitionala nu se dobandeste in scoala. De cele mai multe ori nici in familie. Pentru aceasta este nevoie de autoeducare.
Ce inseamna mentalitatea investitionala?
Este preocuparea pentru:
• multiplicarea a tot ceea ce ai,
• achizitionarea de active si nu de bunuri de consum,
• a nu mai munci pentru bani, ci a pune banii sa munceasca pentru tine.
Cati oameni din jurul tau gandesc asa? Cati actioneaza asa? Mentalitatea investitionala nu-i lucru intalnit la tot pasul, mai ales in tara noastra. Si totusi, aceasta este motorul economiei unei tari.
Investitorii sunt cei care, prin asumarea riscurilor, devin centre de prosperitate pentru ei insisi si pentru cei din jurul lor, fiindca fara locurile de munca pe care ei le creaza si fara impozitele pe care le platesc nici o economie nu ar putea sa functioneze.
Voi incheia aici scurta recenzie pe care am facut-o conferintei lui Olumide, cu speranta ca toate aceste cauze ale saraciei vor fi incetul cu incetul eliminate .
Am convingerea ca tinerii din generatia ta vor depasi toate aceste bariere si vor reusi sa prospere prin propria munca si inteligenta, fara sa astepte pomeni sau ajutoare sociale.
Pentru ca saracia si mentalitatea de asistat sunt generatoare de coruptie si de dependenta si sunt o conditie prealabila manipularii popoarelor. Tocmai de aceea multe din guvernele lumii intretin deliberat aceasta boala sociala, asa ca rareori iau masuri pentru eliminarea cauzelor profunde care o genereaza.
Am audiat de curand, cu ajutorul internetului, o conferinta a lui Olumide Emmanuel, pastor, autor si speaker motivational originar din Nigeria, ce a reusit sa demonstreze prin propria sa viata ca dezavantajele dobandite prin nasterea intr-o tara si intr-o familie saraca pot fi depasite prin educatie, vointa si determinare.
Aceasta conferinta, purtand titlul „7 Universal Reasons for Poverty”, ataca un subiect de o importanta modiala in acest moment, cand tarile bogate incearca, prin diferite metode, sa ajute tarile sarace in scopul eradicarii saraciei. Dar pornind de la un adevar atat de evident incat nu mai trebuie demonstrat si anume ca exista saracie in tarile sarace, dar totodata si in tarile bogate, Olumide prezinta, in propria sa viziune, cauzele primare, psihologice, ale acesteia, in incercarea de a vindeca aceasta boala in primul rand prin constientizarea radacinilor sale.
Am sa va prezint si voua aceste concluzii imbracandu-le totodata intr-o analiza personala, lasandu-va sa le recunoasteti, sa le controlati si sa incercati sa le eliminati din viata voastra, astfel incat sa invatati sa depasiti paradigma saraciei.
1. Ignoranta
Ignoranta este, in aceasta lume, cauza multor rele. Cunoasterea iti da putere, lipsa cunoasterii te face slab in fata vietii.
Din perspectiva eliminarii saraciei sunt identificate 4 dimensiuni necesare de cunoastere: • Sa stii cine esti. Aceasta este prima si cea mai importanta cunoastere a mintii umane. Totusi nu este cea mai usoara, as spune chiar dimpotriva. Sa nu uitam ca pe frontispiciul Templului din Delphi trona inscriptia “Cunoaste-te pe tine insuti si vei fi asemeni zeilor”. Indiferent ce cale am vrea sa urmam in viata, primul pas ar trebui sa fie cunoasterea de sine: din ce aluat esti facut, ce-ti place si ce nu, care-ti sunt limitele, care-ti sunt dorintele, visele si aspiratiile. Aceasta cunoastere este inceputul intelepciunii. • Sa stii ce ai. Aceasta curge ca o continuare a cunoasterii de sine. Care iti sunt talentele, ce abilitati ai dobandit, ce invatatura ai primit, ce poti sa folosesti din ceea ce ti-a dat Dumnezeu pentru a creste si a prospera. Toti am primit tot ceea ce ne trebuie pentru a reusi pe drumul nostru in viata, trebuie doar sa identificam si sa utilizam aceste daruri. • Sa stii ce poti face. Este important sa inveti ce poti face tu pentru a-ti imbunatati situatia financiara. Nu astepta pomana sau ajutor social de la altii, nu astepta sa mostenesti o avere sau sa castigi la loterie pentru a-ti schimba viata. Invata permanent, cauta si gaseste cai pentru ca, folosind ceea ce stii si ceea ce ai, sa dobandesti ceea ce-ti doresti prin propriul tau efort. • Sa stii ce trebuie sa eviti. Exista lucruri care te pot abate de la drumul pe care ti-l doresti. Invata care sunt aceastea si evita-le. De exemplu risipa este o piedica majora in calea eliminarii saraciei. La fel poate fi si anturajul atunci cand esti inconjurat de oameni care nu iti impartasesc aspiratiile.
2. Lenea
Lenea este o caracteristica a structurii umane foarte greu de eliminat. Face parte din natura noastra, toti am dori sa avem de toate fara nici un efort. Dar acest lucru nu este posibil, asa ca trebuie sa ne suflecam manecile si sa trecem la treaba.
Aceasta planeta este plina de oameni lenesi. Si nu este vorba aici doar de cei care nu muncesc, lenevind toata ziua, ci si de cei care, desi nemultumiti de viata lor, nu fac nimic pentru a o schimba.
Aceste persoane sunt cele care joaca mereu rolul de “victime” si gasesc mereu motive pentru neputinta lor. Altcineva e vinovat pentru ca “nu ma angajeaza nimeni”, “nu am capital”, “nu am parinti care sa ma ajute” si multe altele. Va suna cunoscut? Sunt sigura ca le-ati auzit de nenumarate ori in jurul vostru.
Acestea sunt persoanele care se uita mereu la televizor, vorbesc cu orele la telefon, isi pierd timpul si totodata resursele si oportunitatile. Au mereu “planuri mari”, mereu “intentioneaza” sa faca ceva, dar amana permanent pe maine. Acesti oameni nu trec niciodata la actiune.
Multi dintre ei muncesc, au un serviciu stabil si de multe ori foarte bine platit si cred ca daca muncesc nu sunt lenesi. Dar cata vreme muncesc fara rezultat, nu reusesc sa–si finalizeze actiunile si sa iasa din saracie, acesti oameni sunt tot lenesi, fiindca nu fac nici un efort sa se schimbe.
Daca vrei sa iesi din saracie trebuie sa incetezi a cauta vinovati si sa incepi sa-ti asumi responsabilitatea pentru viata ta.
3. Lipsa increderii
Lipsa increderii in Dumnezeu, in propria persoana si in ceilalti oameni duce aproape fara exceptie la esec.
Adevarul e ca in lumea noastra e greu sa gasesti oameni integri si de incredere. Valorile sunt rasturnate si multi incearca sa profite de naivitatea altora. Dezamagirile repetate ne fac sa devenim sceptici si neincrezatori.
Si totusi, in viata e foarte greu sa reusim singuri. In general avem nevoie de ajutorul altora: de sfaturile unui mentor, de sustinerea familiei, de banii unui investitor sau de un partener de afaceri, pentru ca lucrand in echipa multe obiective se ating mai usor. In plus, lipsa increderii in oameni sau intr-un sistem poate duce la ratarea multor oportunitati.
Asa ca atunci cand cineva incearca sa te ajute nu refuza din lipsa de incredere. Cauta sa inveti in cine poti sau nu sa ai incredere. Si daca totusi nu poti fi sigur, cantareste cu luciditate atat riscul la care te expui cat si castigul pe care il poti obtine si ia decizia in functie de acest raport. Uneori e mai bine sa iti asumi un anumit risc decat sa pierzi o oportunitate.
Cum putem face banii sa munceasca pentru noi. Partea a III-a.
continuare
2. Economiseste.
Am atins deja de multe ori subiectul economisirii. Pare usor, dar adevarul este ca economisirea nu este deloc facila pentru tineri. Atunci cand exista atatea tentatii in jur, atunci cand iti doresti sa fii imbracat dupa ultima moda si sa iesi cu prietenii in cluburi si la petreceri, atunci cand “merita” sa muncesti o luna intreaga pentru un weekend la mare (ca de strictul necesar oricum se ocupa parintii, nu trebuie sa mai dai bani si-n casa) te gandesti la momentul cand vei incepe sa economisesti ca la ceva indepartat, in viitor.
Aminteste-ti ceea ce ti-am spus in prima parte a acestui articol: Daca vrei sa ai aceleasi rezultate ca si ceilalti atunci fa ca si ei. Daca vrei mai mult fa exact pe dos.
Pentru a putea rezista tentatiilor trebuie sa ai o motivatie suficient de puternica. Fixeaza-ti cu precizie momentul cand iti vei achizitiona prima locuinta si fa eforturi pentru a nu te abate de la acest plan. Calculeaza cat trebuie sa pui deoparte, lunar, pentru acest scop si investeste banii astfel incat sa-ti aduca si un castig in acest timp. In afara acestei economii lunare este obligatoriu ca minim 10% din ceea ce castigi sa ii investesti pe termen lung pentru atingerea telului de independenta financiara.
3. Invata sa faci mai multi bani.
Vei observa, in momentul in care iti faci planul de economisire, ca mai multi bani economisiti te aduc mai aproape de realizarea obiectivelor tale. Pentru a putea economisi si ulterior investi mai mult este foarte util sa incerci sa-ti cresti veniturile.
Cauta permanent modalitati de a realiza acest lucru:
• Fii cat se poate de serios si eficient la job-ul tau, astfel incat sa ti se ofere o marire de salariu sau bonusuri mai mari.
• Invata o limba straina, sau ceva deosebit in domeniul informaticii, astfel incat sa poti da meditatii in timpul liber,
• Gaseste-ti un al doilea job. Cata vreme esti tanar si nu ai inca o familie este momentul potrivit sa acumulezi cat mai multa experienta si, de ce nu, cat mai mult capital.
• Creaza-ti propria afacere. Daca esti foarte priceput la ceva incepe o afacere proprie, de care sa te ocupi dupa serviciu, astfel incat sa-ti sporesti veniturile si sa castigi mai multa stabilitate.
• Actioneaza in scopul obtinerii unui venit pasiv:
- Proprietate intelectuala (daca esti talentat si poti crea ceva pentru care oamenii sunt dispusi sa plateasca)
- Network marketing (daca esti tenace si ai abilitati deosebite de marketing si vanzari)
- Internet marketing (daca esti priceput iti poti crea propriul site si il poti utiliza pentru obtinerea de venituri pasive)
• Tine minte ca nu traim intr-o epoca a muncii grele, ci intr-una a MUNCII INTELIGENTE.
4. Investeste – fa banii sa munceasca pentru tine.
Daca ai ajuns la acest pas inseamna ca deja maturitatea ta financiara este atinsa. O persoana care a invatat sa-si gestioneze corect datoriile, sa economiseasca o buna parte din ceea ce castiga si sa adune un capital poate face pasul urmator catre investirea acestuia. Nu uita ca banii trebuie sa circule, sa curga, trebuie investiti pentru a acoperi inflatia si pentru a produce, la randul lor, alti bani.
Se spune ca in vreme de criza cash-ul e rege. Si acest lucru este absolut adevarat.
Poate ti se pare ca ma contrazic. Abia ti-am spus ca banii trebuie investiti si apoi iti spun ca trebuie pastrati cash. De ce fac asta?
Pentru ca trebuie sa intelegi, inainte de toate, ca orice investitie, absolut oricare, implica un risc. Asumarea riscului este pretul platit de orice investitor in schimbul castigului pe care spera sa-l obtina. Sa nu crezi pe nimeni care iti promite un castig sigur in urma unei investitii. Asa ceva pur si simplu nu exista. Pentru a putea sa castigi in urma investitiilor pe care le faci va trebui sa inveti in primul rand sa gestionezi riscul. Este un subiect pe care o sa-l abordez separat, impreuna cu tipurile de investitii si modul in care acestea aduc castiguri.
La nivel de pricipiu trebuie sa stii ca o investitie inseamna achizitionarea unui activ . Activele reprezinta AVEREA TA, bunurile pe care le posezi si care ITI ADUC VENITURI PASIVE si, eventual isi cresc valoarea in timp.
Cele mai uzuale tipuri de investitii sunt:
• Investitiile in start-up-uri aduc castig prin revanzarea afacerii dupa ce a fost dezvoltata.
• Investitiile in contructii si terenuri aduc banii din chirie si renta.
• Investitiile in fonduri mutuale aduc bani prin cresterea valorii participatiei.
• Investitiile in actiuni sau alte titluri de valoare aduc bani prin dividende si dobanzi, precum si prin cresterea valorii de piata.
Fiecare dintre aceste tipuri de investitii are asociat cate un grad de risc si potential diferit de castig. Diversificarea portofoliului de investitii duce la dispersia riscului si, implicit, micsorarea acestuia.
Momentul actual si anii ce vor urma sunt deosebit de propice investitiilor. Fiind la finalul unui ciclu economic si inceputul unui ciclu nou, aceasta criza mondiala a dus la ieftinirea activelor pana la niveluri imposibil de imaginat in urma cu doi ani. Acest lucru face ca acestea sa poata fi achizitionate la preturi foarte bune si pe termen lung sa aduca foarte mari castiguri investitorilor.
Asa cum se stie in lumea investitiilor “tot ceea ce creste va ajunge sa scada si tot ceea ce scade va incepe sa creasca”. Adevaratii castigatori stiu asta si, asa cum ti-am spus si in prima parte, actioneaza in sens opus actiunii majoritatii. Cand toti cumpara ei vand si cand toti vand ei cumpara. Asa cum cei care urmaresc acest domeniu au observat deja, investitorii inteligenti au inceput sa cumpere active la preturile foarte mici din acest moment, pregatind prin aceasta reintoarcerea pe trend crescator a pietelor internationale.
Aceasta regula se refera la reinvestirea intregului castig adus de investitia initiala. Cu alte cuvinte, banii obtinuti sub forma de chirii, dividende, venituri din vanzarea activelor, trebuie reinvestiti pentru a fi multiplicati. Aceasta este regula de baza a sporirii activelor, caci in caz contrar ne vom trezi ca nu ne-am ales cu nimic din investitia noastra. La fel ca si in cazul unui depozit bancar din care scoatem in fiecare luna dobanda pentru a cheltui banii respectivi, la final vom constata ca depozitul nostru are tot valoarea initiala, nici macar inflatia nefiind acoperita.
Deci secretul castigului exponential este urmatorul : Investeste banii economisiti, reinvesteste castigul adus de ei. Reinvesteste 100%.
6. In loc de incheiere.
Daca te vei reintoarce acum la formula de calcul a castigului compus, cea din prima parte a acestui articol, vei putea sa-ti refaci calculele privind viitorul tau financiar tinand cont de noile informatii. Vei putea sa-ti stabilesti un plan de economisire, sa inveti sa investesti cat mai profitabil , sa reinvestesti tot ceea ce vei castiga si sa dobandesti o avere care sa-ti permita sa traiesti doar din venituri pasive.
Cand se va intampla asta? Depinde doar de tine.
Tu esti cel care ia deciziile si face alegerile in viata. „Crezi ca poti? Ai dreptate!
Crezi ca nu poti? Ai dreptate!”
Nu spun eu asta. A spus-o deja Henri Ford.
Iti spuneam saptamana trecuta despre faptul ca pentru ati indeplini obiectivul de independenta financiara este necesara o planificare in timp si apoi, este obligatoriu sa treci la actiune si iti sugeram urmatoarele:
1. Evita / elimina datoriile “rele”.
2. Economiseste.
3. Invata sa faci mai multi bani.
4. Investeste – fa banii sa munceasca pentru tine.
5. “Compune-ti” banii. Descopera secretul castigului exponential.
Hai sa discutam putin despre modul concret in care poti face aste lucruri.
1. Evita / elimina datoriile “rele”.
Ce sunt datoriile rele? Asa cum probabil ai intuit datoriile rele sunt acele datorii care nu iti aduc nici un fel de castig financiar, ci, dimpotriva, inseamna pentru tine doar cheltuieli . In aceasta categorie intra toate acele credite care sunt utilizate pentru cumpararea unor bunuri sau servicii care, indiferent daca sunt de lux sau absolut necesare, nu contribuie ulterior la cresterea veniturilor tale. Dimpotriva, aceste credite, purtatoare de dobanda, contribuie in mod semnificativ la cresterea cheltuielilor si, implicit, la scaderea sumei de bani pe care o vei putea economisi si investi in viitor.
In aceasta categorie intra toate creditele de consum, inclusiv cele pentru cumpararea unui autoturism si cele ipotecare atunci cand sunt utilizate pentru cumpararea unei locuinte pentru folosinta proprie.
Cu exceptia construirii sau cumpararii unei locuite, celelalte cheltuieli “pe datorie” te sfatuiesc sa le eviti complet. Poate ca te vei simti excelent intr-o vacanta exotica platita prin credit, dar sunt sigura ca te vei simti mizerabil in fiecare din lunile urmatoare, de fiecare data cand vei plati rata.
E o prostie sa iei un credit pentru aparatura electronica pe care ti-o doresti cand stii ca ea se va uza moral mai repede decat vei scapa tu de datorie. In plus, dobanzile la creditele de consum sunt foarte mari, ceea ce va duce la dublarea sau chiar triplarea pretului platit.
Vei vedea ca nu e deloc greu sa eviti creditele daca stii sa te intinzi doar cat ti-e plapuma.
Daca iti este absolut necesara o masina fa un efort suplimentar si incearca sa castigi mai multi bani pentru a o putea cumpara cu cash. Multumeste-te cu o masina pe care sa ti-o poti permite (atat ca achizitie cat si ca intretinere) si amana cumpararea celei pe care o visezi pana la momentul cand vei atinge obiectivul de independenta financiara pe care ti l-ai propus. Sunt convinsa ca odata ajuns acolo vei putea sa-ti cumperi tot ceea ce iti doresti.
Sa revenim la creditele imobiliare. Te uimeste ca le-am introdus in categoria datoriilor “rele”? Aproape toti oamenii cred ca achizitionarea unei locuinte este o investitie buna. Investitorii adevarati stiu ca, dimpotriva, achizitionarea unei locuinte nici macar nu este o investitie atata vreme cat intentionezi sa locuiesti in ea. Achizitionarea unei locuinte pentru tine si familia ta este un lucru absolut necesar, firesc, dar in nici un caz nu este o investitie. Este o cheltuiala. Locuinta cumparata inseamna:
• rata pentru rambursarea imprumutului,
• dobanda (care in cazul creditelor de lunga durata poate sa insemne dublul sau chiar triplul imprumutului initial),
• cheltuieli de amenajare,
• cheltuieli permanente de intretinere.
Ce se poate face?
Exista solutii, chiar daca nu facile, pentru diminuarea acestor costuri. Dar ele obliga la organizare, planificare si actiune cu mult timp inainte de momentul achizitionarii locuintei:
• Parintii chibzuiti, care doresc sa-si ajute copilul sa-si achizitioneze prima locuinta, pot incepe cat mai de timpuriu sa economiseasca bani pentru acest scop. Iata doar cateva sugestii:
- Programele de economisire-creditare ale unor banci specializate sunt foarte utile si sunt folosite cu succes de multi ani in vestul Europei. Pe langa suma de bani economisita, ce se constituie in avans la achizitia locuintei, dobanda corespunzatoare diferentei de bani necesare este deosebit de avantajoasa, ceea ce va duce la cheltuieli mult mai mici.
- Asigurarile de viata cu componenta investitionala, incheiate pe termen lung, pot oferi copilului, la majorat sau la data casatoriei, o suma de bani care se poate constitui intr-un avans pentru locuinta.
- Economisirea lunara, intr-un depozit bancar constituit special in acest scop, a unei sume de bani , va duce in timp, prin completare permanenta si multiplicare datorita dobanzii, la o suma care va fi cu siguranta de ajutor tanarului la inceput de drum.
• Inca din perioada in care locuieste cu parintii (si mai ales atunci) un tanar este bine sa puna cat mai multi bani deoparte pentru atingerea acestui scop. In aceasta perioada cheltuielile curente sunt in general suportate de parinti asa ca tanarul care are un venit propriu poate economisi o mare parte a acestuia.
• In scopul optimizarii efortului financiar este de dorit ca prima locuinta achizitionata sa fie cat mai ieftina, eventual o garsoniera, care sa fie pur si simplu functionala. De ce?
- Este mai ieftina, deci creditul necesar este mai mic si, in consecinta, dobanzile aferente sunt mult mai mici.
- Cheltuielile lunare de intretinere sunt mici.
- Tinerii petrec oricum foarte putin timp in casa.
- In momentul intemeierii unei familii si mai ales dupa venirea pe lume a primului copil, locuinta intiala oricum nu va mai fi suficienta.
- De ce sa te indatorezi pentru o perioada de 25 sau 30 de ani pentru o locuinta in care vei sta doar cinci ani, maxim zece?
Cum sa reduci costurile achizitionarii primei locuinte?
• Alege o locuinta cat mai ieftina si functionala,
• Daca nu o poti plati integral cu bani lichizi, incearca macar sa ai un avans cat mai mare.
• Micsoreaza la minimul posibil durata creditului, astfel vei economisi foarte mult cu dobanda. Fa in asa fel incat durata creditului sa nu depaseasca durata estimata de locuire in acel imobil.
• In locul ratelor egale alege sa rambursezi imprumutul in rate descrescatoare, astfel incat restituirea pricipalului (rata fara dobanda la suma imprumutata) sa se distribuie in mod egal, iar dobanda sa se plateasca doar la sold. Iti vai fi mai greu la inceput, dar apoi vei plati din ce in ce mai putin, iar costul creditului va fi substantial mai mic.
• Fii atent la rata dobanzii, la comisioane si la celelalte costuri, uneori ascunse, ale creditului.
• Intereseaza-te de comisionul de rambursare anticipata. Este bine sa achiti creditul in avans daca ai aceasta posibilitate, dar asigura-te ca banca te penalizeaza cat mai putin pentru asta.
• Dupa achitarea integrala a creditului poti incepe sa te gandesti la achizitionarea unei locuinte mai spatioase. Utilizeaza prima locuinta ca si avans si reia de la capat toate procedura.
Asadar prima conditie pentru a deveni investitor este evitarea indatorarii. Evitam astfel cheltuirea unor bani pentru dobanzi si comisioane, reusind astfel sa economisim mai mult. In plus, invatam sa amanam decizia de cumparare pana la momentul cand obiectul dorit ne este accesibil. Acest ragaz ne da prilejul sa reflectam asupra necesitatii produsului si eventual sa revenim asupra deciziei initiale. Dezvoltarea acestei abilitati de a cumpara inteligent ne va ajuta in procesul de schimbare a mentalitatii de consumator in mentalitate de investitor.
Asa cum spuneam si in articolele anterioare, atunci cand iti planifici viitorul, inclusiv viitorul financiar, primul lucru pe care trebuie sa te bazezi este propria ta personalitate.
Este foarte adevarat ca adolescenta este, in mod intrinsec, o varsta a rebeliunii, a independentei, visarii, sperantei, este varsta la care nu suporti sa-ti spuna nimeni ce trebuie sa faci. Dar viata este o calatorie in care invatam mereu lucruri noi, intalnim mereu alti si alti oameni, traim experiente placute sau neplacute si toate acestea ne schimba permanent. Trebuie sa inveti sa te adaptezi la toate aceste schimbari, sa iesi intarit din incercarile inerente si sa-ti dezvolti permanent personalitatea.
Daca si peste cativa ani vei fi la fel de insetat de libertate, daca vei fi castigat pana atunci o solida experienta in profesia ta si, mai ales, daca vei fi devenit cu adevarat o persoana responsabila, disciplinata si capabila sa-si urmareasca obiectivele fara a fi impinsa de la spate, atunci vei putea lua decizia de a deveni liber profesionist.
Liber profesionistii (mai nou se numesc Freelancer-i) sunt persoane care au luat decizia de a nu munci pentru altii (in calitate de angajat) ci de a munci penru ei. In aceasta categorie intra practicantii profesiilor liberale (avocatii, contabilii, medicii) dar si alti profesionisti care au luat decizia sa renunte la job-ul pe care il aveau si sa lucreze pe cont propriu.
Ti se pare activitatea ideala? Te cred. Dar trebuie sa stii ca nu este usor iar un liber profesionist de succes (inclusiv financiar) are multa munca la activ.
Cum poti deveni liber profesionist?
I. Cazul profesiilor liberale
Aceste profesii sunt reglementate de organizatii profesionale recunoscute ca atare, care impun conditiile de acces la profesie.
Aceste conditii in general, dar nu limitativ sunt:
• Studii de specialitate
• O perioada obligatorie de stagiu (perioada in care stagiarul are statutul de angajat)
• Unul sau mai multe examene de acces
• Plata unor cotizatii anuale
II. Cazul altor activitati
O persoana care doreste sa desfasoare o activitate independenta fara a avea o profesie reglementata ca profesie liberala poate sa o faca daca:
• Are studiile sau calificarea in meseria pe care doreste sa o practice
• Are 18 ani impliniti
• Se inregistreaza la Registru Comertului cu calitatea de persoana fizica autorizata.
• Exista profesii care necesita si autorizari profesionale speciale, emise de diverse autoritati.
In afara acestor conditii legale este obligatoriu ca persoana respectiva sa aiba deja o experienta in activitate, eventual un portofoliu de clienti, o notorietate in bransa, astfel incat sa poata sa inceapa sa lucreze in cel mai scurt timp.
Ce trebuie sa stii?
• In afara investitiei in educatie si perfectionare profesonala permanenta, trebuie sa faci si alte investitii pentru a-ti putea desfasura activitatea: un spatiu adecvat dotat cu aparatura necesara precum si un buget de marketing, pentru ca degeaba existi si esti foarte bun daca nu stie nimeni de tine.
• Trebuie sa-ti tii singur evidenta contabila a veniturilor si cheltuielilor decurgand din aceasta activitate sa si trebuie sa te ocupi de toate obligatiile de plata aferente. Trebuie sa-ti achiti impozitele si sa-ti plateasti singur contributiile pentru pensie si pentru asigurarile de sanatate. Evident ca daca iti permiti poti angaja un contabil care sa se ocupe de aceste aspecte.
• Nu castigi decat cat si cand muncesti. Pentru un liber profesionist nu exista concedii medicale si nici concedii de odihna platite. Trebuie sa tii cont de aceste lucruri atunci cand iti stabilesti tarifele.
• Trebuie sa fii mereu la dispozitia clientilor. In general pentru liber profesionisti nu exista program de lucru de 8 ore / zi.
Ce este important sa faci atunci cand iei decizii privind viitorul profesional:
• Autoanaliza si Autocunoasterea
- Incearca sa descoperi ce fel de om esti, care sunt valorile pe care vrei sa iti cladesti viitorul, ce te motiveaza in viata si ce te face fericit. Ce primeaza pentru tine: securitatea sau libertatea? banii sau timpul liber?
- Descopera-ti pasiunile si indrazneste sa visezi, intreaba-te daca poti face o profesie din hobby-urile tale.
- Testeaza-ti limitele. Vezi care dintre acestea sunt reale si nu pot fi inlaturate. Nu are rost sa-ti pierzi timpul si banii la cursuri de manechine daca ai doar 1,60m. Mai bine incerci o cariera de fotomodel, unde inaltimea nu conteaza.
• Disciplina
- Daca esti o persoana disciplinata si organizata poti avea succes atat ca angajat cat si ca liber profesionist. In caz contar poate nu ar trebui sa te hazardezi sa lucrezi pe cont propriu. O activitate planificata de altii, cu sarcini si obiective stabilite de un sef are mai multe sanse sa iti ofere un trai confortabil si comod, chiar si la limita minimei rezistente.
• Perseverenta, optimismul, capacitatea de a merge inainte, puterea de a o lua de la capat de cate ori este nevoie
- Toate acestea sunt utile oricui, dar sunt absolut necesare atunci cand vrei sa renunti la siguranta unui loc de munca si sa te avanti pe teritoriul independentei profesionale.
Asa cum se spune SINGURA LIMITA E CERUL, deci pregateste-te sa-ti deschizi aripile si sa –ti iei zborul, dar ai grija sa-ti fi umplut dinainte rucsacul cu suficienta RESPONSABILITATE, caci pretul libertatii nu e deloc mic si trebuie platit intotdeauna.
Este o expresie bine stiuta si mult uzitata atunci cand vine vorba despre modalitatea de a-ti obtine mijloacele de subzistenta: sa muncesti pentru bani sau sa faci banii sa munceasca pentru tine.
Sunt sigura ca ti-ai dat seama ca orice om isi doreste sa fie in cea de-a doua categorie: sa nu fie nevoit sa munceasca, ci sa-si puna banii sa munceasca pentru el. Din nefericire, cu exceptia celor nascuti intr-o familie foarte bogata sau a celor extrem de putini care castiga la jocuri de noroc, noi ceilalti trebuie sa muncim pentru a putea avea pe cine sa punem apoi la munca . Banii pe care urmeaza sa-i punem sa munceasca pentru noi poarta numele de CAPITAL, iar pentru a-l acumula este necesar, mai intai, sa ne punem pe treaba.
Asa ca am sa spun azi cate ceva despre MUNCA. Voi aborda cateva aspecte legale astfel incat sa stii, intr-o astfel de situatie, care iti sunt drepturile si obligatiile.
Cel mai importat lucru pe care trebuie sa il stii este ca in tara noastra este absolut interzisa exploatarea minorilor. Aceasta inseamna ca nu este admisa sub nici o forma obligarea minorilor, de catre diverse persoane sau chiar de catre proprii parinti, la exercitarea unor activitati aducatoare de bani pentru acestia din urma. In realitate ne confrutam cu nenumarate astfel de cazuri in care copiii sau tinerii sunt obligati sa cerseasca, sa vanda droguri sau se prostitueze in beneficiul unor adulti. Exista zone in tara unde exista inca obiceiul de a-ti trimite copilul la munca “la stapan”, inca de la varste fragede, contra unei sume anuale de bani pe care o primesc parintii. Daca stii asftel de cazuri, daca ai prieteni sau colegi care au cazut in plasa unor retele care ii exploateaza, trebuie sa ii ajuti. Nu te teme sa te implici, spune-le parintilor tai, apeleaza la ajutorul unor adulti: politie, asistentii sociali de la primarie sau spune profesorilor din scoala. Nu inchide ochii atunci cand afli despre asemenea lucruri, urmatorul de pe lista capilor retelei poti fii chiar tu.
I. Din punct de vedere al Codului Muncii o persoana dobandeste capacitatea de munca la implinirea varstei de 16 ani. Contractul de munca poate fi incheiat “si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala” (art.13, (2) L.53/2003 Codul Muncii)
Ce este important aici:
- Incepand cu varsta de 16 ani poti munci legal, cu contract de munca, avand capacitate deplina de a incheia un astfel de contract
- Intre 15 si 16 ani capacitatea de a incheia un contract de munca este limitata, iar una dintra conditii este neimpiedicarea continuarii pregatirii profesionale, o alta conditie fiind acordul ambilor parinti (coroborat cu Codul Familiei).
- Exista anumite activitati, reglementate, unde varsta minima pentru angajare este de 18, 21 sau chiar 23 ani (de ex. in domeniul jocurilor de noroc)
- Una dintre interdictii (tot in scopul combaterii exploatarii) este interdictia persoanelor care nu au implinit 18 ani de a se incadra ca personal casnic la persoanele fizice.
Plata muncii prestate in baza unui contract individual de munca se numeste salariu sau remuneratie si trebuie sa respecte reglementarile legale in vigoare referitoare la salariul minim garantat, care este diferit in functie de nivelul de studii al angajatului.
Munca salariata iti confera cateva drepturi legate de asistenta sociala care nu sunt acoperite in cazul altor tipuri de activitati lucrative: contributii la fondul public de pensii si la un fond de pensii obligatorii administrat privat, dreptul la asistenta medicala gratuita in baza contributiei la fondul de asigurari sociale de sanatate, dreptul la ajutor de somaj in cazul incetarii contractului de munca din initiativa angajatorului.
II. Ce te ajuta cand vrei sa te angajezi:
• Pregatirea
- nu iti neglija educatia, o pregatire mai buna iti sporeste sansele pentru un loc de munca mai bun
- calificarea intr-o meserie cautata poate sa atraga o oferta de munca foarte buna
• Motivatia
- Daca esti pasionat de o activitate cauta sa faci ceea ce iti place. O munca intr-un domeniu care te atrage iti va aduce satisfactii mult mai mari decat simplul castig financiar.
- Daca esti o persoana interesata in primul rand de bani cauta un domeniu in care venitul este proportional cu efortul depus, de exemplu vanzarile. Vei putea castiga rapid o suma pe care sa o poti apoi investi sau cu care poti incepe propria afacere.
- Daca esti interesat de cariera cauta sa te angajezi, inca de la inceput, in domeniul ales. Chiar daca incepi de la munca de jos, in timp vei putea urca treapta cu treapta pe scara ierarhica.
- Daca pentru tine cel mai important e sa te simti util orienteaza-te catre o meserie care cere vocatie, cum ar fi medicina, invatamantul, serviciile sociale sau alte activitati de utilitate publica.
Nu stiu cati dintre oamenii muncii de la noi sau de pe alte meleaguri sunt fericiti sau multumiti de ceea ce castiga. Dar cred ca e potrivit sa inchei cu un citat din R.Kiyosaki, un adevarat guru al investitiilor: “Salariul nu te face bogat. Ceea ce faci cu salariul te poate face bogat, sarac sau om din clasa mijlocie.”
Pentru ca suntem inca in perioada de mare sarbatoare a Invierii Domnului, care de fapt dureaza 40 de zile, pana la Inaltare, m-am gandit sa incerc sa abordez problema banilor din perspectiva crestinismului.
Nu e o sarcina usoara, de doua mii de ani apostoli, sfinti parinti, teologi sau simpli mireni intorc pe toate fetele acest subiect pornit de la cuvintele Mantuitorului „Nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona.” (Mat.6,24 si Luc.16,13)
Nu voi incerca eu sa rezolv marea dilema a business-man-ilor crestini, dar voi incerca sa va aduc in atentie acest subiect pe care, intr-un anumit moment al vietii voastre, veti fi cu siguranta nevoiti sa-l transati intr-un mod propriu. Mai devreme sau mai tarziu, in viata fiecaruia dintre noi, apare necesitatea de a face o astfel de alegere.
Inainte de toate am sa va spun ca semnificatia cuvantului “mamona” in limba aramaica este aceea de bunuri materiale, bogatii.
Este interesant faptul ca acest subiect, al banilor, apare cel mai des in Evanghelia dupa Matei. Care fusese tocmai … vames. E destul de prezent si in Evanghlia dupa Luca, despre care stim ca era medic deci probabil nu era nici el foarte sarac. Alegerea lor este clara, expusa repetat, inclusiv in versetul citat mai sus.
Sa luam apoi pilda tanarului bogat din Evanghelia dupa Marcu, cap.10.23 “Cat de greu vor intra cei bogati in imparatia lui Dumnezeu!” Si vazandu-i pe ucenici uimiti de aceste cuvinte, Iisus mai da o lamurire “Fiilor, cat de greu este celor ce se incred in bogatii sa intre in imparatia lui Dumneze!”(Marc. 10,24).
Fara a ma considera nici pe departe un exeget, pentru mine aceasta ultima fraza contine o informatie esentiala “celor ce se incred in bogatii”. Pare ca problema cea mare nu este posesiunea in sine, ci temelia pe care iti cladesti viata.
Te increzi in avutii pentru a trece toate greutatile, pentru a-ti indeplini toate visele si pentru a-ti cumpara fericirea? Atunci probabil ca iti va fi greu sa intri in imparatia lui Dumnezeu chiar si pentru simplul fapt ca nu-ti doresti asta.
Te increzi in Dumnezeu sa-ti fie alaturi cand ai nevoie de sprijin, nu-ti pierzi nadejdea in El nici in cele mai grele momente si stii ca fericirea vine din sufletul tau in comuniune cu El? Atunci cu siguranta nici nu ai nevoie de bogatii aici pe pamant.
Poate ca asta inseamna ca nu poti sluji la doi stapani, poate ca nici nu conteaza daca ai sau nu bogatii materiale, poate ca ceea ce conteaza este doar catre ce se indreapta sufletul tau. “Ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura.Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta.” (Mat.6, 20-21)
Auzim din gura slujitorilor bisericii ca bogatia nu e un pacat si nici saracia nu e o virtute.
Eu cred ca acest lucru este adevarat si mai cred ca pacatul si virtutea nu stau in aceste lucruri, ci in spatele lor. In modul cum a fost obtinuta bogatia si, totodata, in comportamentul care a determinat saracia.
Nu cred ca saracia ce decurge din lene si nemunca poate fi o virtute. Si nu cred ca bogatia castigata prin munca, inteligenta sau chiar noroc este un pacat. Dar cred ca este un pacat sa-ti faci din bogatie un idol, sa incerci s-o obtii pin orice mijloace, indiferent cat de ilegale sau imorale ar fi acestea, sa-ti vinzi trupul sau, Doamne fereste, sufletul pentru un pumn de arginti. Sa-ti vinzi prietenii sau chiar neprietenii, sa inseli asteptarile cunoscutilor sau necunoscutilor prin minciuni sau promisiuni desarte, sa te folosesti de altii pentru castigul personal, toate acestea poate ca ti-ar aduce bani, dar cu siguranta nu-ti vor aduce mantuire. Si nici macar fericirea asteptata.
Cred ca fiecare dintre noi a primit de la Dumnezeu tot ce ii trebuie pentru a trai multumitor si pentru a fi fericit. Trebuie doar sa stim sa cautam valorile din interiorul nostru, sa stim sa valorificam oportunitatile care ni se ofera si nu uitam sa multumim pentru ele, sa avem intelepciunea sa facem alegerile corecte si sa nu uitam sa-i ajutam pe cei mai putin norocosi decat noi.
Dumnezeu ne-a dat, ca cel mai pretios dar, libertatea de a alege. Si atunci cand va veni momentul trebuie sa stii ca alegerea iti va apartine in totalitate.La fel si pretul ei.
Pentru ca nu poate exista libertate fara responsabilitate.
Inchei dorindu-ti Lumina si Intelepciune pentru toti anii care vor urma.
Stim ca au aparut ca etalon utilizat in schimbul de marfuri. Luand la inceput forma unor scoici sau pietricele, au devenit atat de valorosi incat astazi au ajuns sa conduca lumea. In sus si… in jos.
De fapt BANII sunt si ei o marfa. Si, ca toate marfurile, au si ei un pret.
Deci, care e valoarea banilor?
Aceasta e o intrebare cu multe raspunsuri. Pentru ca valoarea banilor depinde de NUMARUL LOR.
Nu glumesc deloc. Un dolar valoreaza cat un Big Mac pentru un tanar american, cat o sticla de Cola pentru tine sau cat hrana pe doua zile pentru un copil din Africa. Ce zici, un dolar are o valoare mare sau mica?
Valoarea banilor depinde de abundenta sau lipsa lor. Acolo unde cantitatea de bani aflata in circulatie este prea mare valoarea acestora scade, ducand la scumpirea bunurilor si serviciilor Acest fenomen se numeste INFLATIE si sunt sigura ca ai auzit de nenumarate ori de el.
Situatia opusa se numeste DEFLATIE si apare atunci cand masa monetara aflata in circulatie devine prea mica in comparatie cu produsele si serviciile din piata, ducand astfel la ieftinirea acestora din urma si, deci, la cresterea valorii banilor.
Sper ca nu te-am plictisit cu aceste cateva definitii economice. Am vrut sa va arat ca banii nu au o valoare absoluta, ci una relativa. Iar acest lucru nu este valabil doar la nivel macroeconomic, ci si in viata fiecaruia dintre noi.
Masuram valoarea banilor in functie de cantitatea de bunuri pe care o putem achizitiona cu ei, de munca pe care am depus-o pentru castigarea lor, de timpul consumat pentru a-i castiga sau de capacitatea lor de a ne indeplini un vis. Si in functie de rezultatul acestei masurari NE SIMTIM bogati su saraci.
Si astfel am ajuns sa legam banii de perceptii. Pentru ca, DA, saracia sau bogatia sunt, in foarte multe cazuri, doar perceptii. Si pentru a intelege mai bine aceste lucruri vom trece la pasul urmator si vom analiza:
II. Bugetul
Bugetul oricarei persoane, familii, oras sau stat se compune din doua parti:
• VENITURILE
• CHELTUIELILE
Indiferent ca esti un guvern, o mica firma sau o familie atunci cand e vorba de bani trebuie sa pornesti de la buget. Asa ca de la buget vom incepe si noi.
VENITURI
• Salariu (sau pensie)
• Alocatia copiilor (eventual) • Alte venituri
——————————-
TOTAL VENITURI
CHELTUIELI
• Impozite, taxe
• Utilitati (electricitate, gaze, apa)
• Hrana
• Produse pt. igiena personala si a locuintei
• Imbracaminte, incaltaminte
• Concediu
• Spectacole, carti
• Produse de lux
• Cadouri
• Distractie
————————–
TOTAL CHELTUIELI
Cam asa arata bugetul unei familii obisnuite din tara noastra. Asa cum ai observat, la capitolul Venituri avem cam putine elemente. Acesta este un subiect asupra caruia voi reveni si caruia ii voi acorda o atentie speciala. La capitolul de Cheltuieli pot sa apara o multime de alte elemente suplimentare, dar cel putin o parte din cele de mai sus se regasesc in orice buget de familie. Vom discuta si despre acestea, atunci cand vom cauta impreuna posibilitati de reducere.
Acum, la finalul lunii, se trage linia si se aduna. Ceea ce rezulta este definitoriu pentru stilul de viata si inteligenta financiara a familiei:
Cazul I. TOTAL VENITURI=TOTAL CHELTUIELI, O FAMILIE ECHILIBRATA?
Aceasta este situatia in care se gaseste majoritatea familiilor din tara noastra. Ele limiteaza consumul la suma veniturilor obtinute, cu alte cuvinte “se intind cat le e plapuma”. Acest comportament este unul responsabil, dar nu e suficient pentru a progresa financiar.
Cazul II. TOTAL VENITURI>TOTAL CHELTUIELI, O FAMILIE BOGATA?
Acest caz fericit este al familiilor care reusesc sa si economiseasca. Statistic, numarul acestora este destul de mic in tara noastra, ceea ce nu e bine deloc, pentru ca tocmai acest surplus al bugetelor familiilor este cel care, la scara macroeconomica, poate duce la progres si dezvoltare.
Cazul III. TOTAL VENITURI<TOTAL CHELTUIELI, O FAMILIE SARACA?
Nu trebuie sa iti spun eu ca aceasta este cea mai rea situatie posibila. Problema este ca atunci cand o familie cheltuieste mai mult decat castiga, ea trebuie sa acopere diferenta de bani din alte surse, adica sa se imprumute. Creditul de consum pe care il ia se transforma in venit, dar rata pe care trebuie sa o plateasca apoi, impreuna cu dobanda aferenta, devin cheltuieli pe care trebuie sa le adauge pe lista in fiecare luna. Si uite asa se ajunge ca de la cumpararea unui simplu frigider sa ajungi sa platesti, in trei ani de zile, cel putin de doua ori valoarea acestuia.
Ceea ce vreau sa intelegi din aceasta analiza este ca CEA MAI SIGURA CALE SPRE SARACIE ESTE A CHELTUI MAI MULT DECAT CASTIGI. Deasemenea, primul pas spre inavutire, este A AVEA VENITURI MAI MARI DECAT CHELTUIELILE.
Vom discuta in saptamanile urmatoare despre ce trebuie sa faci si mai ales cum trebuie sa gandesti pentru a evita saracia si a face primii pasi spre o viata cel putin cofortabila financiar si, pe cat se poate, fericita.
Poate calatoria pe care o începem astazi împreuna ti se va parea plictisitoare si complet inutila pentru cineva de vârsta ta. Stii ca vor mai trece câtiva ani pâna vei începe sa câstigi banii proprii iar pâna atunci preferi sa nu ai astfel de preocupari si sa-i cheltuiesti fara griji pe cei ai parintilor.
Ca întotdeauna, ai perfecta dreptate! Din punct de vedere financiar mai ai pâna la START. Totusi, poate ca putin antrenament te va ajuta sa ai un avantaj la pornire, cu atât mai mult cu cât în competitia financiara nu concuram cu ceilalti, ci doar cu noi însine.
Ti-am stârnit putin curiozitatea? Te întrebi cum este posibil ca, într-o lume în care vezi adulti care se calca în picioare, se lovesc cu coatele si se îmbrâncesc unii pe altii în goana dupa bani, eu sa îti spun ca singura persoana de care depinde viitorul tau financiar esti TU.
Totusi, exact acesta este adevarul. Pentru ca nu BANII sunt importanti ci RELATIA noastra cu ei.
Te întrebi ce înseamna acest lucru? Hai sa facem un mic exercitiu :
1. Gândeste-te la cele mai importante cinci lucruri pe care ti le doresti în acest moment. Sau, daca ti-e mai usor, scrie-le pe o foaie de hârtie.
2. Citeste ceea ce ai scris. Se afla banii printre cele cinci lucruri pe care ti le doresti în acest moment?
3. Daca NU, atunci ai învatat deja PRIMA LECTIE. STII CA BANII NU SUNT UN SCOP ÎN SINE, CI DOAR UN MIJLOC PENTRU A OBTINE O PARTE DIN LUCRURILE PE CARE TI LE DORESTI
4. Daca ai trecut BANII pe lista celor cinci lucruri dezirabile atunci ia înca o foaie de hârtie si scrie pe ea tot ceea ce doresti sa obtii în schimbul banilor pe care i-ai avea. Repeta acest exercitiu pâna descoperi în sufletul tau acele lucruri pe care le doresti cu adevarat.
Bineînteles ca este posibil ca pe lista ta sa se afle doar dorinte care nu au nici o legatura cu banii: sanatate pentru tine sau pentru cineva din familia ta, parintii sa te înteleaga sau sa-si faca timp sa te asculte, fata de care esti îndragostit sa-ti împartaseasca iubirea sau câte alte dorinte pe care un adolescent ca tine le poate avea. Evident ca toate cele de mai sus si multe altele nu se pot obtine cu bani. Acesta este un fapt minunat, pentru ca tocmai aceste lucruri sunt cele care ne fac fericiti.
Asadar, am retinut ca nu banii în sine sunt importanti, ci modul în care ne raportam la ei. Asta pentru ca, în relatia noastra cu banii, suntem supusi unui mare pericol. Relatia cu banii este o relatie de putere. ?i ea ascunde o foarte periculoasa capcana, deoarece pentru tine, la fel ca si pentru fiecare dintre noi, nu exista decât doua optiuni posibile: A STAPÂNI BANII SAU A DEVENI SCLAVUL LOR.
Daca vei învata în acesti ani ai adolescentei sa ai o relatie sanatoasa cu banii, în asa fel încât sa nu te lasi dominat de ei ci sa detii permanent controlul, vei avea o fundatie solida pe care sa-si cladesti în viitor siguranta financiara.
Pentru aceasta te invit sa pornesti alaturi de mine în aceasta calatorie initiatica si sa parcurgem împeuna urmatorii pasi de pe acest dum: AUTOCUNOA?TERE, DISCIPLINA, RESPONSABILITATE.
Nu este subiectul acestui articol, insa nu ma pot abtine::))...banca este o institutie care iti ofera imprumut o umbrela atunci cand afara este vreme frumoasa si intotdeauna ti-o cere inapoi atunci cand afara ploua........
Ce nu-mi place mie in acest articol :) ? Autorul foloseste un limbaj prea academic in descrierea celor ce nu gandesc liber si dau sfaturi altora! Sunt "cu ochelari de cal", cu mintile inghetate... aproape morti!
Capital social 200 lei. Sediul firmei acasa, eu singurul salariat, inclusiv contabilitatea (fiindca s-a nimerit sa am diploma potrivita).
Singurul mijloc fix: calculatorul.
Am incercat doar activitati din domeniul serviciilor in care n-ai nevoie de investitii.
Recunosc insa ca in primii 2 ani am castigat mai putin decat fostul meu salariu, in schimb aveam o gramada de timp liber. :) Si, mai ales, NU MAI AVEAM SEF!
Nu recomand nimanui sa ia credite in Romania. Mai ales pentru investitii. Costul creditului este mai mare decat profitul ce ti-l poate aduce investitia respectiva. Poate doar daca ai o idee geniala si ai deja piata asigurata ai putea sa risti sa iei credit.
Loading ...