10 idei gresite despre bani si afaceri

Written by Adrian Avarvarei on July 10th, 2010

continuare

5. Daca ai firma esti bogat si iti permiti orice.

Romanii au pretentia ca cei bogati sa arunce cu bani in dreapta si-n stanga, sa ofere salarii uriase angajatilor, sa faca donatii mari cu orice ocazie, sa ajute statul in perioade de criza, sa plateasca integral nota, atat la restaurant cat si in societate. Nu este corect. Cei care au facut avere nu au ajuns in aceasta situatie cheltuind fara limita pentru orice moft, ci din contra, au adunat banut cu banut, zi de zi, cu multa grija si planificare. Sumele cresc exponential in timp doar daca nu te atingi de ele la inceput. Primii ani sunt foarte grei pentru o firma; de multe ori, ai mai putini bani decat angajatii tai si te straduiesti sa faci rost de unde poti pentru a-ti acoperi costurile zilnice. Haiducia nu duce la progres social, ci doar la saracirea intregii natiuni.

6. Cei care au avere cunosc secrete inaccesibile celorlalti.

Cei care adora teoriile conspirationiste “stiu” ca bogatii fac parte din grupuri oculte, care detin trucuri doar de ei cunoscute, prin care si-au acumulat avutia, si incearca cu disperare sa le afle. Nu exista insa asemenea smecherii. Reteta succesului este destul de simpla: creeaza valoare pentru altii si implementeaza un mod inteligent de a o distribui. Fa asta cu perseverenta si incapatanare, timp de mai multi ani, si pana la urma vei obtine tot ce iti doresti. Nu exista tehnici accesibile doar unor initiati; puteti reproduce si voi ceea ce au facut multe alte mii de tineri inaintea voastra si au avut succes.

7. Ai nevoie de mult noroc si ajutor divin pentru a reusi.

Norocul exista uneori in afaceri, dar este exceptia, nu regula; am putea spune mai degraba ca trebuie sa nu ai ghinion mai mult decat sa ai noroc. Cu ambitie si munca sustinuta vei reusi, chiar daca nu ai rezultate spectaculoase datorate unor conjuncturi favorabile. Cei carora soarta le surade si ajung sa castige mult intr-un termen scurt nu o duc neaparat bine pe termen lung, pentru ca nu s-au lovit de greutati si n-au acumulat experienta necesara.

Nici Dumnezeu si nici astrele nu te pot ajuta daca nu te ajuti singur. Nu exista forte supranaturale care sa-ti aduca banii pe tava daca tu nu faci nimic pentru a-i castiga. Renunta la rugaciuni si horoscoape si mai bine apuca-te de studiat si pus in practica! Marii moguli, ca Gigi Becali, pe care-i vezi facand donatii la biserici si afisandu-si cu ostentatie credinta, au devenit religiosi si altruisti DUPA ce s-au imbogatit. Dar cati fac aceleasi gesturi de la bun inceput, cand nu au resurse materiale prea mari?…

8. Exista metode miraculoase prin care sa castigi multi bani peste noapte.

Cei care vor sa va vanda sisteme miraculoase de imbogatire sunt niste smecheri care profita de naivitatea voastra. Stiti cum se spune: cel mai usor mod de a te imbogati peste noapte este sa vinzi o carte in care sa explici cum sa te imbogatesti peste noapte. Daca astfel de metode ar functiona, de ce nu le-au folosit chiar cei care vor sa va vanda voua secretul?

Sunt cai prin care poti castiga sume enorme in scurt timp. De exemplu, poti jefui o banca. Doar ca nu e legal, faci pana la 15 ani de inchisoare si, cel mai important, nu e etic – pe termen lung castigi cu adevarat doar producand valoare, nu furand-o. O alta modalitate este sa joci la loto. Sansele de a castiga marele premiu la loto 6/49 cu o varianta simpla sunt de 1 la 13.983.816. Iti urez succes. Pe de alta parte, daca ai investi banii pe care-i joci saptamanal, in cativa ani s-ar strange sume consistente.

9. Ai nevoie de bani pentru a avea succes la femei.

Este adevarat ca, daca ai multi bani, femeile incep sa roiasca in jurul tau. Dar tu ce fel de femei iti doresti? Daca vrei doar sa faci sex, am noutati pentru tine: poti face asta oricand, si cu 10 lei in buzunar. Pe de alta parte, daca vrei relatii serioase cu femei de calitate, in niciun caz nu trebuie sa astepti hienele care te pandesc si asteapta sa te imbogatesti. Pentru a incepe o legatura adevarata cand esti bogat, cel mai bine este ca cealalta persoana sa nu stie exact cat de bine stai din punct de vedere financiar.

In mare parte, aceste sfaturi se aplica si pentru femei. Exista unii barbati care cauta tipe cu bani pentru a le exploata. Superficialitatea, lipsa de personalitate si incultura nu se pot compensa cu bani, oricati papuci si oricate posete ti-ai cumpara. In plus, cand esti bogat, desi esti tot timpul inconjurat de oameni, esti de fapt foarte singur, deoarece majoritatea au niste interese clare legate de tine. Iti va fi, deci, mai dificil sa gasesti prieteni adevarati.

10. Fericirea se poate obtine doar daca ai multi bani.

Cineva spunea ca banii nu aduc fericirea, dar o intretin. Pana la un punct, este adevarat. Exista un nivel minim de satisfactie materiala pe care trebuie sa-l ai pentru a putea fi fericit. Dar acesta e relativ usor de obtinut. De fapt, trebuie doar sa-ti implinesti nevoile fundamentale, sa traiesti decent; dincolo de acest prag, mai multi bani nu aduc mai multa fericire. E nevoie de mult mai mult pentru a fi fericit. Poti fi fericit doar daca stii pentru ce traiesti, daca stii sa creezi si sa iubesti, daca esti dispus sa-i ajuti pe ceilalti, daca vrei sa iti aduci o contributie in acest univers si daca nu te opresti niciodata din evolutia ta personala.

Va las pe voi sa mai adaugati si alte mituri – haideti sa le discutam impreuna!

Adrian Avarvarei

www.avarvarei.ro

10 idei gresite despre bani si afaceri

Written by Adrian Avarvarei on July 3rd, 2010

Zilele acestea se implinesc 10 ani de cand am terminat liceul. Imi amintesc cate planuri mi-am facut, prin cate esecuri am trecut, dar si cat de putine stiam atunci si cat de multe stiu acum, cate iluzii si prejudecati aveam despre business in adolescenta. Am hotarat sa va impartasesc si voua cateva.

1. Nu poti face multi bani decat daca ai deja bani.

Este adevarat ca unele metode sofisticate de investitii sunt accesibile doar celor cu bani, dar lumea business-ului s-a democratizat mult in ultimii ani odata cu aparitia internetului; poti sa tranzactionezi actiuni, valute sau derivate online cu un cont de doar cateva zeci sau sute de dolari, iar numarul persoanelor care au inceput cu bani putini si au ajuns sa aiba avere e foarte mare, chiar si in Romania. In fond, cine avea rezerve mari de bani la inceputul anului 1990?…

Nu are rost sa-i invidiezi pe cei cu parinti bogati: faptul ca nu pleaca de la zero poate fi un dezavantaj pentru ei; fara sa treaca prin greutati nu vor acumula experienta si, de multe ori, vor irosi fondurile mostenite.

2. Plecand de la zero poti sa te imbogatesti doar prin furt.

Aceasta e o convingere tipic romaneasca; dar cum de au ajuns zeci de mii de romani sa aiba firme mari, proprietati sau conturi in banci? Chiar credeti ca toti s-au ocupat doar cu smenuri? Eu cunosc multe persoane care au inceput foarte modest dupa revolutie (cu un chiosc de inghetata, cu o taraba de haine importate din Turcia) si care azi sunt relativ bogate. Iar cu 20 de ani in urma nu existau oportunitatile de afaceri online, pe care voi le aveti azi. Daca vreti cu adevarat, veti reusi si in tara noastra, cu tot specificul ei balcanic.

3. Cine munceste e fraier.

Inca un element mioritic care e total anormal pentru restul lumii occidentale; spuneti-i unui neamt treaba asta sa vedeti cum reactioneaza! Evident ca nu esti fraier daca muncesti. Ba mai mult, doar prin munca te poti imbogati. Ideea este insa sa muncesti inteligent. Sa obtii maximum de beneficii de pe urma muncii prestate si sa progresezi pe termen lung, crescand valoarea produsa intr-un interval de timp si implementand modalitati automatizate de castig financiar. Pot sa va spun din experienta mea si a multor prieteni ca patronii sau managerii adevarati sunt cei care muncesc cei mai mult, iar daca unii au ajuns azi sa aiba parte de conturi grase si vacante exotice este pentru ca ani la rand au muncit pe branci.

4. Oamenii bogati sunt rai si imorali.

In Romania, cei care s-au imbogatit sunt considerati de majoritatea populatiei escroci; unii ii urasc, altii ii invidiaza; in plus, religiozitatea exagerata si prost inteleasa de la noi contribuie la aceasta preconceptie. Se vorbeste foarte putin despre actele de filantropie facute de bogatasii romani sau despre contributia lor pozitiva in societate. In mass-media singurele modele prezentate sunt manelistii, fotbalistii si curvele; foarte rar vezi vreo poveste de succes in care un om pleaca de la zero, lucreaza din greu si ajunge sa isi asigure independenta financiara aducand in acelasi timp valoare societatii. Dar, fara acesti temerari, lumea nu ar putea sa functioneze. Spiritul antreprenorial e motorul care face economia sa progreseze. Persoanele bogate au un rol esential in dezvoltarea tarii si, in plus, doar daca ai bani poti face cu adevarat actiuni caritabile de impact. Rautatea si imoralitatea sunt cel mai des legate de saracie si frustrare: cand esti independent financiar prioritatile tale se schimba si sunt mai mari sansele sa ai preocupari pozitive.

va urma

Adrian Avarvarei

www.avarvarei.ro

Putina statistica

Written by Mirela Bojin on April 12th, 2010

In saptamana tocmai incheiata s-au publicat de catre Institutul National de Statistica datele  referitoare le veniturile si cheltuielile popolatiei in ultimul trimestru al anului 2009.

Probabil va intrebati de ce abordez acest subiect plictisitor si complet neinteresant.

Pai am sa va raspund asa: pentru orice persoana interesata de mersul economiei si, in special, pentru orice investitor informatiile statistice reprezinta cel mai important indicator si criteriu pentru luarea deciziilor. Asa ca orice persoana care isi doreste sa fie propriul stapan si  sa se ridice deasupra marii mase ignorante trebuie sa invete sa urmareasca aceste stiri, sa le interpreteze si sa incerce sa estimeze evolutia viitoare.

In SUA, de exemplu, datele statistice determina evolutia actiunilor la bursa, cotatia dolarului, cotatiile metalelor pretioase si a materiilor prime si chiar a obligatiunilor de stat. In consecinta investitorii din lumea intreaga, inclusiv cei romani, urmaresc cu mare atentie raportarile statistice americane.

Ce a raportat INS pentru trimestrul IV din 2009 referitor comportamentul economic al familiilor:

1. Economisire: 247 lei; 10,33%  din venitul total.
2. Cheltuieli: 2.143 lei; 89,66% din venitul total.

Pana aici stam binisor. Limita minima de economisire recomandata de analisti  este de 10%, asa ca ne incadram. As spune chiar surprinzator data fiind rata mare a somajulul si puternica recesiune in care ne aflam. Indraznesc sa afirm ca un rol important in aceasta cifra il joaca si veniturile neimpozitate, rezultate din economia subterana.

1. Structura cheltuielilor:
   • Consum: 70,7%
   • Impozite, contributii, taxe: 15,1% (aici am o dilema: cum o fi iesit cifra asta cand 19% din consum este reprezentat doar de TVA?  Singura explicatie este ca exista foarte multe produse de consum cumparate de pe piata neagra, fara TVA.  Despre impozitul de 16%, contributia individuala la fondul de pensii de aprox. 10% si altele nici nu mai vorbesc, probabil ca statistica se refera la veniturile nete, altfel nu ar fi explicabil.)
   • Cheltuieli de productie: 8,9% (adica oamenii au mai adus si bani de acasa pentru ca sa-si tina productia pe linia de plutire)
   • Alte cheltuieli: 4,1%
   • Investitii: doar 1,2%.

Concluzie: cheltuieli de consum uriase, investitii cvasiinexistente, este vizibil faptul ca nu exista absolut deloc o cultura investitionala in randul populatiei.

1. Structura cheltuielilor de consum:
   • Alimente si bauturi nealcoolice: 40,3%
   • Cheltuieli cu locuinta (utilitati, amenajari, mobilare): 21%
   • Bauturi alcoolice si tutun: 7,6%
   • Imbracaminte si incaltaminte: 6,6%
   • Cheltuieli pentru sanatate: 4,3%
   • Cheltuieli pentru educatie: 0,9%

Concluzie: 1. Daca vreti sa dati lovitura intr-un timp scurt intrati in afaceri cu tigari si bauturi alcoolice. Nu veti duce lipsa de clienti si daca reusiti sa faceti asta la negru, fentand plata accizelor, TVA-ului si impozitelor, precum si cu personal angajat tot la negru, veti reusi sa va imbogatiti in scurt timp. Evident ca va asumati riscurile de rigoare .

2. Nu incercati afaceri in domeniul educatiei. La „uriasul” interes al familiilor de a depasi nivelul educatiei gratuite din scoala prin educatie suplimentara, contra cost, nu cred ca va veti imbogati prea curand din asta.

1. Structura veniturilor:
   • Salarii si asociate salariilor: 48%
   • Venituri in natura: 18,4%
   • Prestatii sociale: 24,7%
   • Activitati neagricole independente: 2,9%
   • Agricultura: 2,6%
   • Venituri din proprietate si vanzari de active din patrimoniul gospodariei: 1,8% (aici par a fi veniturile din investitii (in principal chirii) dar formularea mi se pare confuza si nu inteleg daca este inclusa si vanzarea vechiturilor de prin casa?)

Concluzii: 1. Nepermis de mare ponderea veniturilor in natura. Ne indreptam catre o economie a schimbului natural, tip comuna primitiva?

2. Ingrijoratoare ponderea veniturilor din prestatii sociale.  Este explicabila totusi prin includerea pensiilor in aceasta categorie de venituri.

3. Foarte mica ponderea veniturilor din activitati independente. Inca un semnal ingrijorator cu privire la lipsa atitudinii antreprenoriale  la nivelul populatiei. In conditiile in care aceasta categorie este principala componenta a clasei mijlocii in economiile dezvoltate la noi intreprinzatorii independenti par a fi exceptii aparute absolut accidental.

4.In conditiile in care mai mult de o treime din populatie lucreaza in agricultura veniturile din acest domeniu mi se par absolut ridicole.

5. Faptul ca nici macar nu exista un capitol dedicat veniturilor din capital  ma face sa cred ca patronii nu au castigat mai nimic in aceasta perioada, ba mai mult, asa cum vedem la capitolul de cheltuieli de productii, au mai dus sa bani de acasa. Acesta nu este un semn care sa anunte inceperea revenirii economice.

Ce am inteles eu din aceasta statistica:

1. In primul rand educatia financiara a populatiei lipseste cu desavarsire.  Dezinteresul pentru investitii, pentru antreprenoriat este categoric o consecinta a dezinteresului pentru educatie. Romanii nu investesc nu pentru ca nu ar avea ce, ei nu investesc pentru ca nu stiu cum.

Si chiar ma intreb cum ar putea stii din moment ce educatia financiara in Romania este facuta, in colaborare cu OPC, de catre o institutie financiara acuzata de practici camataresti cu acte in regula.

1. Romanii raman, in continuare, mari consumatori. Afacerile din retail vor creste probabil si in viitor. La aceeasi concluzie se pare ca au ajuns si marile lanturi de magazine, care continua expansiunea chiar in ciuda crizei actuale.
2. Ar trebui sa existe masuri de incurajare a micii initiative private astfel incat ponderea acestai categorii sa creasca in structura veniturilor populatiei.
3. Pentru afacerile mici sanse reale exista in domeniul serviciilor, unde investitiile necesare sunt minime, in special in domenii de nisa sau foarte specializate.
4. Afacerile in domeniul agricol par sa nici nu existe. Asemeni vanzatorului optimist indraznesc sa spun ca este un imens potential nevalorificat inca.
5. Anul 2009 a fost un an excelent pentru investitii la bursa. Chiar daca putini au avut curajul sa riste, capitalul investit s-a dublat sau chiar triplat.  Primul trimestru din 2010 a fost la fel de bun, Bursa de Valori Bucuresti fiind a treia din lume in ordinea cresterii indicilor.

Poate v-am plictisit cu toate aceste informatii. Daca asa s-a intamplat va sfatuiesc sa nu va apucati de afaceri sau investitii de nici un fel. Nu sunt pentru voi.

Daca vreti sa realizati mai mult decat ceilalti atunci nu faceti ca ei. Cei care vor sa se ridice deasupra masei trebuie sa actioneze diferit, chiar opus:

• Daca ceilalti consuma atunci fiti voi comerciantii.
• Daca ceilalti vand voi cumparati, caci presiunea la vanzare inseamna preturi mici.
• Daca ceilalti evita investitiile riscati voi, pentru ca lipsa cumparatorilor inseamna, deasemenea, preturi mici.
• Daca toti vor sa fie salariati incearca tu sa fii intreprinzator. Intr-un fel sau altul acei salariati vor avea nevoie de serviciile tale.
• Educa-te permanent (chiar si contra cost), informeaza-te si invata sa citesti semnele si actioneaza. Este cea mai simpla metoda de a iesi din multime.

Despre activitatile independente

Written by Mirela Bojin on February 8th, 2010

V-am promis saptamana trecuta ca voi prezenta solutii alternative la activitatea prin intermediul microintreprinderilor.

In prezent cea mai confortabila solutie pare a fi activitatea independenta.

Aceasta activitate este reglementata in prezent de OUG 44 / 2008 si se refera la activitatea economica si regimul juridic al persoanelor fizice autorizate care desfasoara activitati economice, precum si al intreprinderilor individuale si familiale.

Comparativ cu o societate cu raspundere limitata, activitatea independenta are urmatoarele avantaje:

• Procedura de inregistrare simplificata

• Contabilitate in partida simpla (nu necesita angajarea unui contabil, expert contabil si consultant fiscal)

• Proceduri simplificate de raportare a veniturilor  (o data pe an)

• Cota unica de impozitare de 16%

Totusi acest statut are si dezavantaje care trebuie analizate inainte de luarea unei decizii:

• In cazul in care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activitati economice este necesara indeplinirea unor conditii de pregatire profesionala si/sau de atestare a pregatirii profesionale, trebuie sa se faca dovada indeplinirii acestora.

• O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic, respectiv cel de PFA, titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata.

• Raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniu, spre deosebire de SRL unde raspunderea era doar in limita capitalului social.

Care sunt diferentele intre cele trei forme de organizare a activitatii independente?  Trebuie sa le cunosti si pe acestea inainte de a lua decizia finala.

Persoana Fizica Autorizata

• nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizata

• isi desfasoara activitatea folosind in principal forta de munca si aptitudinile sale profesionale

• nu poate cumula si calitatea de intreprinzator persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale

Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei Intreprinderi Individuale

• intreprinzatorul persoana fizica, in calitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contract individual de munca

• in caz de deces mostenitorii pot continua intreprinderea, daca isi manifesta vointa, printr-o declaratie autentica, in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii

Intreprinderea Familiala

• membrii unei intreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor intreprinderi individuale

• intreprinderea familiala nu poate angaja terte persoane cu contract de munca

• deciziile privind gestiunea curenta a intreprinderii familiale se iau de catre reprezentantul desemnat

• actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii intreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majoritatii simple a membrilor intreprinderii.

Despre taxe, impozite si contributii datorate

• Impozitul pe venit

Impozitul pe venit este in cota de 16% si se aplica asupra venitului net. Acesta reprezinta diferenta intre venitul brut din activitati independente si cheltuielile deductibile (efectuate in scopul obtinerii veniturilor) pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

Explicatiile asupra venitului brut precum si asupra cheltuielilor deductibile gasiti in Codul Fiscal, art. 48.

Atentie, exista unele cheltuieli care sunt deductibile limitat. Printre acestea se numara cheltuielile de sponsorizare (max. 5% din baza de calcul), cheltuielile de protocol (max. 2%), contributia la fonduri de pensii facultative (max. 400 euro/an) etc.

Impozitul pe venit se plateste anticipat, trimestrial, pe baza declaratiei estimative de la inceputul anului sau pe baza venitului net obtinut in anul fiscal precedent.

Declaratia de venit global se depune pana la data de 15 mai a fiecarui an pentru anul fiscal anterior si constituie baza de calcul a impozitului datorat, urmand a se proceda la regularizarea impozitului platit anticipat.

• Contributia la Fondul Unic de Asigurari Sociale de Sanatate

Contributia la Fondul de asigurari de sanatate este obligatorie, indiferent daca intreprinzatorul este sau nu asigurat printr-o contributie pe baza unui alt contract (angajat cu contract de munca, pensionar etc.)  si se plateste in baza unui contract de asigurare.

Cota de contributie este de 5,5%.

Baza de calcul a acestei cote o reprezinta Decizia de impunere estimativa eliberata de ANAF la inceputul anului, respectiv Decizia de impunere finala eliberata dupa regularizarea sumelor anticipate cu cele finale din Declaratia pe venitul global.

Plata contributiei se face trimestrial, dar ea se poate plati si integral, la inceputul anului.

• Contributia la Fondul de Asigurari Sociale (de pensii)

In prezent contributia la fondul de pensii a intreprinzatorilor individuali este obligatorie doar pentru persoanele care nu sunt pensionari si nu contribuie intr-o alta forma (in calitate de angajati) la acest fond.

Cota de contributie este de 31,3%.

Baza de calcul a cotei de contributie este suma declarata in contractul de asigurare, care  nu poate fi mai mica decat valoarea salariului minim brut pe economie.

Pentru viitor exista in acest moment doar incertitudini. Noua Lege unitara a pensiilor, aflat inca in faza de dezbatere publica, se modifica de la o ora la alta, in functie de reactiile opiniei publice. In prezent proiectul de lege cuprinde urmatoarele:

- obligativitatea contributiei pentru toti cei care nu sunt deja pensionari (deci si pentru cei care sunt si angajati)

- cote de contributie de 31,3%

- baza de calcul este suma declarata in contractul de asigurare, dar care nu poate fi mai mica decat valoarea coeficientului 1 din Legea Salarizarii unice (705 lei in prezent) si nici mai mare decat valoarea a 5 salarii medii brute pe economie.

- Intr-o faza anterioara a proiectului baza de calcul era venitul net utilizat ca baza de calcul a impozitului pe profit, dar in urma protestelor societatii civile aceasta precizare a fost eliminata. Nu stim insa daca se va regasi sau nu in varianta finala.

• Alte taxe si contributii

- Intreprinzatorii individuali se pot asigura facultativ in sistemul asigurarilor sociale pentru somaj.

- Pot fi membri ai unor asociatii profesionale si plati cotizatii catre acestea

- Pot contribui la fonduri de pensii facultative

- In functie de activitate poate fi obligatorie plata unor prime de asigurare profesionala, auto, malpraxis etc precum si a unor taxe speciale (mediu, publicitate, impozite locale)

In concluzie, aceasta este lista scurta a elementelor pe care trebuie sa le analizati inainte de a lua decizia inceperii unei activitati independente. In afara acestora nu uitati planul de afaceri, de marketing, reteaua de relatii si, mai ales, entuziasmul.

Succes!

Ce facem cu micile afaceri in 2010?

Written by Mirela Bojin on February 1st, 2010

Stiti cum se spune: „De ce ti-e frica nu scapi!”.

Asa mi s-a intamplat si mie si nu cred ca era vorba de gandire negativa.

Scriam aici in decembrie ca e momentul sa ne inchidem firmele, deoarece posibilitatea de a opta pentru varianta fiscala de microintreprindere va inceta la sfarsitul anului. Eram suficient de sigura de acest lucru incat sa-mi suspend activitatea firmei si, in consecinta, am facut-o. Cu toate acestea mai pastram o farama de speranta (nu pentru mine, intrucat dupa suspendare nu mai aveam cale de intoarcere) ci pentru alti mici intreprinzatori care, nefiind conectati permanent la fluxul de informatii din domeniul fiscal, neavand o capacitate de reactie suficient de rapida sau chiar fiind indusi in eroare de diverse promisiuni, nu au actionat proactiv si au ramas prinsi in aceasta capcana, chiar si o singura zi, in anul 2010.

Intr-un final, dupa jumatatea lunii ianuarie 2010, cu deosebit respect fata de contribuabil, Ministerul Finantelor Publice ne informeaza oficial ca microintrepriderile si-au pierdut acest statut la data de 31 decembrie 2009. Cam tarziu anuntul, dupa parerea mea, dar cui ii pasa de asta?

Urmeaza marea agitatie. Toata lumea da din colt in colt disperata, pana la sfarsitul lunii trebuie modificat, prin declaratie, vectorul fiscal. Toti incep sa se teama de termene depasite, amenzi si cozi la ghisee. Dupa mai mult de o saptamana, in 25 ianuarie, vine si raspunsul: contribuabilii nu trebuie sa depuna declaratia, vor fi trecuti din oficiu la statutul de platitori de impozit pe profit.

Ce se schimba pentru o fosta microintreprindere devenita platitoare de impozit pe profit:

1. In primul rand calcularea impozitului datorat. Firma va datora o cota de impozit de 16% pe suma rezultata din diferenta intre Venituri si Cheltuielile deductibile.  Atentie aici. La o microintreprindere nu existau cheltuieli deductibile, asadar nu conta prea mult ce cheltuieli faceai pe fima. Acum conteaza, iar pentru cheltuielile care nu se justifica din punct de vedere al afacerii va trebui sa platesti impozit, intrucat acestea sunt nedeductibile.

2. Impozitul minim. Daca impozitul calculat dupa formula de mai sus este mai mic decat impozitul minim stabilit de codul fiscal atunci vei fi obligat sa platesti impozitul minim.

3. Declararea profitului. Impozitul pe profit calculat se declara si se plateste trimestrial pentru firmele cu cifra de afaceri mica. Dar la finalul anului fiscal se completeaza o declaratie speciala privitoare la profitul obtinut pe intreg anul. Aceasta declaratie (Decl.101) va fi in mod obligatoriu certificata de un consultant fiscal.

4. Declaratiile privitoare la impozitul pe salarii si contributii sociale, pentru firmele care au angajati, nu se vor mai depune trimestrial, ca in cazul microintreprinderilor, ci lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare. Pana la acelasi termen trebuie facuta si plata impozitelor si contributiilor respective.

Ce alte noutati aduce 2010 pentru patroni:

1. Contributii sociale pentru dividende. Legea unitara a pensiilor, aflata inca in dezbatere publica, dar care se preconizeaza a fi adoptata pana la jumatatea anului, preconizeaza obligatia de a plati o cota de 31,5% din suma ridicata de asociati sau actionari sub forma de dividende catre fondul de asigurari sociale (pensii) cu titlul de contributie.

Concluzii:

Dupa plata impozitelor si contributiilor datorate pentru salariati, patronul urmeaza sa plateasca in continuare urmatoarele:

1. Impozit de 16% pe profit su impozitul minim, dupa caz.

2. Impozit de 16% pe dividende

3. Contributie de 5,5% din suma obtinuta ca dividende la fondul de asigurari de sanatate in cazul in care nu plateste deja la acest fond si in calitate de angajat

4. Probabil contributie de 31,5% din suma obtinuta ca dividende la fondul de pensii cu exceptia cazului in care este deja pensionar.

Unii considera ca toate aceste modificari sunt corecte si benefice pentru mediul de afaceri. Evident, cei care nu fac afaceri. Evident, cei care nu inteleg ca a avea o afacere proprie inseamna asumarea unor riscuri, de la acela de a-ti pierde somnul linistit incercand sa gasesti idei si solutii pentru dezvoltare sau chiar supravietuire, pana la acela de a da faliment si de a-ti pierde sursa de venit pentru tine si familia ta.  Pentru ei, asumarea unor asemenea riscuri nu trebuie rasplatita, ci doar penalizata, pentru ca, nu-i asa, patronii sunt cei care exploateaza, fac afaceri murdare si evaziune fiscala.

Cel putin asa am auzit eu la televizor. Ca firmele care s-au inchis sunt alea care oricum faceau evaziune fiscala, ca nimeni n-o sa le simta lipsa, ca economia noastra poate creste si se poate dezvolta doar pe baza supradimensionarii sectorului bugetar si a sustinerii lui cu bani imprumutati. Da, dragii mei, Romania va iesi din criza prin efortul herculean al functionarilor publici si pensionarilor si asistatilor sociali, care par a fi singurii castigatori ai momentului.

Unde este loc pentru generatia urmatoare?  Un raspuns oficial n-am auzit inca. Pe cel neoficial il stim: in afara granitelor tarii.

Si totusi, niste solutii pentru micii intreprinzatori exista, chiar daca nu sunt grozave, chiar daca nu sunt sigure pe termen lung. Dar astea sunt calitatile principale ale unui intreprinzator, flexibilitatea, adaptabilitatea, atitudinea proactiva.

Despre aceste solutii am sa va povestesc saptamana viitoare.

Pana atunci multa bafta si nervi tari va doresc.

Un popor de intreprinzatori

Written by Mirela Bojin on August 24th, 2009

Sa devenim un popor de intreprinzatori…

Asta e un vis… Visul meu…

Este realist?  Stiu ca nu, dar toate argumentele rationale nu ma pot impiedica sa sper. Poate ca totusi generatia urmatoare… sau urmatoarea…sau urmatoarea…

„Be either the Entrepreneur or the Employee of an Entrepreneur.”

Aceasta “either-or situation” adica, in romaneste “sau-sau” este una din paradigmele educatiei traditionale americane, inceputa inca din familie.

Esenta antreprenoriatului: RISCUL.
Rasplata succesului: LIBERTATEA DE ALEGERE.
Pedeapsa in caz de esec: FALIMENTUL.

America

Asa arata  rata de crestere a numarului de angajati ai companiilor in primii ani dupa infiintare:

De ce sunt ei diferiti?

In primul rand pentru ca:

In SUA companiile au o foarte mare libertate de a angaja sau concedia.

Cetatenii americani au constiinta faptului ca isi controleaza propriul destin.

Americanii, prin traditie si educatie, se simt confortabil in a-si asuma riscuri.

In caz de esec falimentul nu este blamat iar intreprinzatorul o poate lua, de oricate ori, de la capat.

Pe langa aceste fapte determinante, SUA au si avantaje structurale deloc de neglijat:

Detin cel mai mare capital de investitii din lume,

Exista o relatie stransa, traditionala, intre universitati si industrie,

Politica de imigrare (52% din start-up-urile din Silicon Valley sunt fondate de imigranti).

Europa

Europa are o atitudine culturala diferita, ceea ce conduce la un spirit antreprenorial mult diminuat:

In primul rand, datorita taxelor mari, europenii au mult mai putin de castigat de pe urma asumarii de riscuri.

Tot ei, in caz de esec, au mult mai mult de pierdut din cauza consecintelor grave ale unui eventual faliment. In Germania, de exemplu, un falit nu mai poate conduce niciodata o afacere. (Acest lucru este valabil si in Romania).

Spiritul egalitarist european militeaza impotriva antreprenoriatului.

Dorinta europenilor de a avea cat mai mult timp liber duce la garantarea prin lege a  timpului de lucru, a sfarsitului liber de saptamana si a concediilor de odihna, ceea ce nu se intampla in America.

In plus europenii au si o atitudine mentala anticapitalista:  un eurobarometru citat de Economist.com arata ca 42% dintre europeni considera ca antreprenorii exploateaza munca angajatilor, in timp ce in SUA doar 26% din populatie gandeste in acest fel.

Dezavantaje structurale ale Europei:

Europa este o piata fragmentata, fiecare stat avand legislatia proprie.

Capitalul de investitii, care aici se numeste capital de risc (ceea ce spune deja multe), este mai mic decat cel american si a inceput sa se dezvolte masiv abia dupa anul 2000.

Japonia

In mod surprinzator, una dintre cele mai mari economii ale lumii nu imbratiseaza antreprenoriatul capitalist. Cei considerati ca fiind cei mai inteligenti si mai harnici lucratori de pe planeta prefera sa fie angajati in companiile mari.

Rata oamenilor de afaceri din Japonia este 1/3  fata de SUA.

Capitalul de risc este aproape inexistent.

Falimentul este foarte aspru pedepsit si, in plus, este considerat extrem de degradant, ducand de multe ori la sinuciderea persoanei responsabile.

Romania

Unde suntem noi in acest context?

Poate cineva ar fi tentat sa spuna ca nicaieri. Si totusi nu este chiar asa.

Romania, in special dupa aderarea la UE, a devenit o destinatie deloc de neglijat a capitalului pentru investitii. Problema noastra nu este lipsa investitiilor, ci lipsa investitiilor de capital autohton.

Din punct de vedere cultural suntem parte a Europei.  Din punct de vedere istoric suntem in partea cea mai napastuita a Europei.

Cat a avut romanul capitalism?  Cel mult 100 de ani. Cand sa puce sa-l inteleaga, sa-l accepte si, mai ales sa-i culeaga roadele?

Dincolo de cauze ce tin de lipsa traditiei si educatiei antreprenoriale exista piedici obiective in calea dezvoltarii spiritului de intreprinzator:

Legislatia muncii: exista un mare dezechilibru intre drepturile si obligatiile angajatilor respectiv angajatorilor. In timp ce primii au aproape numai drepturi, angajatorii au exclusiv obligatii.

Politica fiscala: Antreprenoriatul nu este stimulat ci penalizat fiscal. Raportat la aceleasi venituri realizate, taxele si impozitele platite de o firma sunt mai multe si mai mari decat cele platite de un angajat. Asumarea riscului antreprenorial nu este rasplatita. De exemplu, daca un salariat ar renunta azi la contractul sau de munca si, de maine, ar continua aceeasi activitate pentru acelasi venit brut dar lucrand pe firma proprie, venitul sau net ar scadea cu cel putin 50%.

Legislatia sociala: Datorita protectiei sociale excesive in Romania este incurajata nemunca  si, mai ales, neasumarea riscurilor.

Birocratia: Daca infiintarea unei firma este relativ simpla si putin costisitoare, mentinerea ei in activitate implica o cantitate insemnata de documente obligatorii, ceea ce implica un cost neproductiv foarte ridicat, in special pentru firmele mici.

In caz de esec nu numai ca nu mai poti administra o alta afacere dar nici macar sa-ti gasesti un loc de munca nu-ti va fi prea usor. Companiile au nevoie de angajati loiali, fara spririt intreprinzator, asa ca nu te vei mai incadra in profilul cerut.

Este totusi romanul  complet lipsit de spirit antreprenorial? As spune mai degraba ca nu. Atata doar ca intreprinzatorul din noi se manifesta doar in zona bisnitarelilor, micilor invarteli si muncii la negru. Aici romanul e extrem de proactiv.

Sa renunte la job-ul sau de toate zilele pentru ca sa-si infiinteze o firma? Pai de ce, cand poate sa faca si asa un ciubuc, la negru, poate chiar in timpul serviciului daca are norocul de-a lucra la stat?

Asadar, dezvoltarea spiritului antreprenorial este o chestiune de educatie dar si una de legislatie, de atitudine publica si de politici economice.

Cata vreme un angajat obisnuit (mai ales unul din sectorul bugetar) va castiga mai mult  si mai sigur decat un mic intreprinzator care lucreaza la propria sa firma nu exista nici un motiv care sa justifice asumarea riscului.

Cata vreme un om de afaceri de anvergura medie nu are nici o sansa de dezvoltare daca nu este inregimentat si nu activeaza politic nu exista nici o sansa de creare a unei economii capitaliste concurentiale  reale.

Cata vreme impozitele pe o afacere vor fi mai multe si mai mari decat cele pe munca salariata de ce sa ne miram ca cele mai multe firme infiintate isi suspenda imediat activitatea?

Cata vreme politica economica a tarii este facuta de sindicate si pensionari unde sa cautam spiritul antreprenorial? Si mai ales unde sa-l gasim? Evident… in America!