Apr
Avantaj la invatat II
Articol de Lia Stelea
Inapoi la studiu!
Voi prezenta in articolele viitoare niste tehnici si metode care te-ar putea ajuta in activitatea ta de invatare.
Vei avea nevoie de cateva lucruri. Recomand sa ai un caiet separat, de preferinta un caiet mecanic sau unul cu arc si cu sectiuni separate. Apoi, creioane si niste markere colorate. Metodele de invatare pe care le folosesc eu sunt in principal bazate pe reprezentari vizuale: desene. Avantajul fata de vizualizarea simpla este clar: desenele sunt fixate si in afara mintii noastre, in plus retinem mai bine, ceea ce am facut cu mana noastra.
O metoda de a retine numere – sistemul fonetic sau major
Uneori, pentru examene sau cu alte ocazii, suntem pusi in fata situatiei de a retine numere, uneori numere formate din siruri lungi de cifre. Astfel, unele numere au sens pentru noi – zece, este numarul de degete de la maini, si poate cel mai usor de retinut, fiind baza sistemului zecimal. Alte numere sunt mai greu de retinut, si daca nu le folosim frecvent, cum ar fi numarul de carte de identitate sau CNP-ul.
Daca iti este mai usor sa retii cuvinte decat siruri de numere, metoda urmatoare este pentru tine. Metoda a fost inventata de catre Stanislaus Mink von Wennsshein in secolul XVII-lea. Consoanele reprezinta numere, iar vocalele reprezinta umplutura. Unele consoane (h, q, w, x,) semivocalele precum si toate vocalele — nu sunt redate.
Fiecare cifra dintr-un numar in sistemul zecimal are ca si corespondent una sau mai multe litere din alfabet. Regulile pentru retinerea numerelor sunt destul de simple, expuse in tabelul de mai jos:
0 – z, s; (Zero incepe cu litera Z, s este inrudit fonetic cu z)
1 – t, d; (t si d au o singura linuta in jos, si sunt consoane dure)
2 – n (n de mana sau mic de tipar are doua liniute in jos)
3 – m (m de mana sau mic de tipar are trei liniute in jos)
4 – r (a patra litera din cuvantul patru este r)
5 – l (L este cifra romana pentru 50)
6 – j, ce, ci, ge, gi, s (un j de mana oglindit se poate transforma in 6; grupurile ce, ci, ge, gi, sunt inrudite fonetic cu j, la fel si s)
7 – k,c dur, g dur (k se poate scrie din doi de 7, c dur si g dur sunt inrudite fonetic)
8 – f, v (un f de mana scris dupa normele vechi seamana cu un 8; v este inrudit fonetic cu sunetul f)
9 – p, b (doua consoane inrudite fonetic; reprezentarile lor seamana cu cifra 9; b poate fi un 9 rasturnat, iar p un 9 vazut in oglinda.
Recomand mai apoi niste exercitii pentru obisnuirea cu codul: pe caiet sau pe o foaie, transcrii cateva randuri, pentru ca mai apoi sa le determini numerele. De pilda:
“Limba romana este o limba indo-europeana, din grupul italic, facand parte din subgrupul estic al limbilor romanice. “
Voi trece in paranteze drepte numerele aferente fiecarui cuvant. Le-as fi scris sub cuvant, insa formatarea textului nu imi permite – textul ‘fuge’.
“Limba [539] romana [432] este [01] o [] limba [539] indo-europeana [21492], din [12] grupul [7495] italic [157], facand [8721] parte [941] din [12] subgrupul [09849] estic [017] al [5] limbilor [53954] romanice[4327]“.
Voi scoate mai apoi cuvintele, lasand numai cifrele:
539 432 01 539 21942 12 7495 157 8721 941 12 09849 017 5 53954 4327
Sa zicem ca acesta e un numar cu zecimale:
5394,320153921942127495157872194112098490175539544327
Adica, fraza de mai sus codeaza acest numar nu prea atragator. Daca tii minte fraza asta si codul, vei reproduce acest numar ori de cate ori vrei. Iar pentru a invata codul, va fi nevoie sa exersezi cu bucatele de text, pana cand simti ca l-ai stapanit. Apoi mergi la nivelul urmator.
Acum, vei pleca de la numere pentru a obtine text. Va fi ca la rebus – iar pentru persoanele care completeaza adesea rebusuri, integrame si alte jocuri de acest gen va fi destul de usor. Marturisesc ca eu ma antrenez adesea cu jocuri numite code-breaker, sau spargere de coduri – acolo ai un careu cu cifre si cateva indicii, de la care trebuie sa ajungi la un mesaj ascuns. Cam asa si aici, doar ca unele consoane, precum si toate vocalele sunt la libera alegere.
Pornim de la un numar mai simplu: 27. Optiunile noastre sunt: n, (c,k, g). imi aleg “n” si “c” ca si sunete de lucru, si pun si niste vocale si atasez o semnificatie: Anca. Anca, colega mea de facultate, are 27 de ani.
Sa zicem un numar ceva mai mare: 188495. Optiuni: (t,d); (f,v) (f,v) r (p,b), l. Cuvant magic: “defavorabil”. Putem avea si alte variante, care pot sa aiba sau nu sens: “TV fara bile”.
Un numar cu mai multe cifre: pi = 3.14159265…
m (td) r (td) l (pb) n (j, ce, ge, s) l — o formula magica ce poate reiesi ar putea fi “maturatul penajului”, dar sunt si altele. Sa nu alergam acum dupa pasari cu matura de curte.
Astfel, numere imense pot fi codate prin cuvinte, propozitii si fraze. Singura limitare este faptul ca s-ar putea ca ele sa nu aiba sens. De aceea, in cazul cuvintelor nepotrivite, va voi povesti o serie de artificii in episodul urmator. 
Articole asemanatoare
Ce fac mai departe?
Recomanda acest post la prieteni:Aboneaza-te prin
RSS.Aboneaza-te prin
EMAIL.
Loading ...
Hmm.. daca stiam asta in generala cu siguranta copiam la limba romana niste comentarii sau poezii codate pe o foaie la vedere
.As fi folosit sistemul ca sa tin minte cuvintele cu ajutorul numerelor 
Nu incurajez copiatul, insa din pacate la limba romana situatia este trista. Comentariile ar trebui scrise de elevi, la nivelul lor, pentru a le incuraja gandirea critica. In practica se intampla exact pe dos, ei memorand pasiv comentarii si regurgitandu-le la cerere.
Exact.. ai dreptate. Eu, fiind sustinut de vreo doi colegi de-ai mei am pus problema asta in clasa 8-a. Nu vroiam sa invatam ca niste papagali niste comentarii din carte. Insa..ii era mult mai comod profei sa ne dicteze un comentariu dintr-o carte decat sa ne invete sa le facem singuri. Aaa.. si n-am avut sustinerea fetelor care era experte in invatat pe de rost si preferau tocitul (care era o garantie a unei note mari), in locul imaginatiei.Of. Totusi, dupa ce am terminat generala am auzit despre respectiva profesoara ca a inceput sa puna accentul pe lucrul individual si gandirea comentariului de fiecare elev in parte. S-ar putea ca incet incet lucrurile sa mearga spre bine.