Tema de vacanta pentru parinti-esecul scolar

Articol de Laura Tripa

Desi este vacanta va propun un subiect de discutie mai “scolaresc”, esecul scolar.

In literatura de specialitate esecul scolar defineste acele situatii didactice/educative care consemneaza imposibilitatea momentana a elevului de realizare a obiectivelor pedagogice propuse la diferite niveluri ale procesului de invatamant ( De Landsheere, Gilbert).

Mai simplu spus elevul fie abandoneaza complet scoala din diferite motive (absenteismul, chiulul se transforma in abandon scolar prin numarul de absente), fie nu reuseste sa tina pasul cu ceilalti la una sau mai multe materii sau chiar nu promoveaza. Astfel se poate vorbi de esec scolar general, esec scolar partial; esec scolar constatat la inceputul unei trepte si a unei discipline de invatamant, esec scolar, instalat pe parcursul unei trepte si a unei discipline de invatamant.

De multe ori credem ca lucrurile cele mai rele sau mai infricosatoare nu ni se pot intampla noua. Asa se intampla uneori si cu esecul scolar, ca parinte este greu sa-ti imaginezi ca tocmai copilul tau ar putea avea dificultati la scoala sau mai rau sa ajunga chiar la esec scolar. Fie ca vrem sa ne gandin la acest lucru sau nu, se poate intampla din mai multe cauze care ar putea fi grupate in unele care tin de imaturitatea scolara a elevului si altele care tin de ineficienta pedagogica a cadrelor didactice sau parintilor.

Factorii care exprima imaturitatea scolara a elevului se refera la:

factori biologici: incapacitate de rezistenta fizica la efort in conditiile unei activitati sistematice; probleme de sanatate, defecte, deficiente fizice, fiziologice etc, care perturba activitatea de invatare;
factori psihologici de natura:
-intelectuala (incapacitate de intelegere, analiza-sinteza a cunostintelor fundamentale/de baza; incapacitatea de planificare a activitatii de invatare) – volitiva (incapacitate de declansare, intretinere si finalizare a efortului volunar necesar pentru depasirea obstacolelor obiective si subiective care apar in activitatea de invatare)
- afectiv-motivationala (incapacitate de energizare pozitiva a activitatii de invatare prin intermediul unor sentimente si interese constante)
- caracteriala (incapacitate de concentrare in activitatea de invatare, incapacitate de raportare corecta la propriile posibilitati de invatare/tendinta de supraestimare, subestimare;
factori sociali: incapacitate de adaptare la colectiv, micro(grup); conduita inadecvata in clasa, scoala, familie, comunitate; incapcitatea de integrare a informatiilor si sentimentelor morale la nivel de convingere morala; incapacitate de integrare a obisnuintelor morale la nivel de atitudine morala, angajata la nivelul structurii personalitatii.

Factorii legati de ineficienta pedagogica a cadrelor didactice dar si a parintilor actioneaza ca factori externi si reflecta deficiente in depistarea si corectarea tulburarilor instrumentale de limbaj (dislalii, disorto-grafii, disgrafii, discalculii; in orientarea scolara, profesionala si sociala a elevului; in asistenta complexa (psihopedagogica, sociala, logopedica, medicala etc.) a elevului; in recuperarea cunostintelor si deprinderilor de baza, indispensabile pentru atingerea obiectivelor specifice fiecarei trepte si discipline de invatamant; in proiectare si realizarea adecvata a strategiilor de predare-invatare-evaluare sau chiar in individualizare efectiva a activitatilor didactice/educative.

Asa cum spuneam si intr-un alt articol atunci cand avem nevoie de sprijin este de preferat sa il cerem. Uneori este dificil pentru parinti sa accepte ca pur si simplu copilul lor sau chiar adolescentul lor are nevoie de ceva mai mult sprijin in adaptarea scolara. Se inregistreaza inca destule cazuri de tulburari de limbaj la adolescenti care nu au fost adresate pana la aceasta varsta.

Deasemenea uneori subestimam impactul pe care il poate avea faptul ca adolescentul nu reuseste sa se integreze in clasa de elevi (nu isi gaseste prieteni, se simte izolat, marginalizat). Un alt aspect important de sesizat este cel legat de faptul ca adolescentul poate avea anumite lacune in cunostintele de baza care il pot impiedica sa tine pasul cu lectiile de la scoala.

Oricare ar fi dificultatile inregistrate cea mai buna metoda de preventie este depistarea din timp a problemei. Unii parinti sunt de-a dreptul socati cand descopera situatia de esec scolar, neavand nici o idee despre notele scazute sau numarul impresionant de absente. A tine legatura cu scoala, cu dirigintele nu este o dovada de neincredere in propriul copil, ci mai degraba o dovada de grija si atentie fata de acesta. O discutie periodica la sedintele cu parintii sau macar prin telefon cu cineva de la scoala te poate ajuta ca parinte sa afli cate ceva din viata pe care copilul tau o are in afara casei, fara a se transforma in spionaj sau in limitarea intimitatii.

Pentru a evita ca acest lucru sa fie gresit inteles de adolescent poate fi de ajutor o simpla discutie pe aceasta tema, dar si mai important este ca atunci cand aflam ceva ce adolescentul nu ne-a marturisit inca sa procedam  cu intelepciune si sa nu sarim direct la reprosuri. Cu putin tact adolescentul ar putea sa ne spuna chiar el ce s-a intamplat si impreuna sa descoperim o cale de rezolvare.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Ce fac mai departe?