May
Urmeaza-ti visul
Articol de Mihaela Gheorghe
“Lupta Dreapta se poarta in numele viselor. Cand acestea explodeaza in noi cu toata vigoarea, in tinerete, avem mult curaj, dar inca n-am invatat sa luptam.
Dupa multa cazna, invatam sa luptam, dar atunci nu mai avem acelasi curaj in lupta. De aceea ne intoarcem impotriva noastra si ne luptam cu noi insine, ajungand sa ne fim cel mai mare dusman. Zicem ca visele noastre erau infantile, greu de realizat sau rodul necunoasterii realitatilor vietii. Ne inabusim visele pentru ca ne este frica sa luptam in Lupta Dreapta.” (Paulo Coelho - Jurnalul unui mag)
Cat de des vad in jurul meu oameni care au ajuns sa depuna armele… Blazati, scufundati in acea rutina care nu-i lasa nici sa moara, nici sa traiasca. Plictisiti, traind dupa-amiezele de duminica, in care pare ca nimic nu mai misca, nu se mai petrece mare lucru… Iar ziua de luni incepe greu de tot, intr-o mare lipsa de chef, asteptand deja vinerea, de parca ar avea mari proiecte pentru cele doua zile libere…
Iar cand vine week-end-ul, urmeaza aceleasi dupa-amieze plicticoase, in care, dupa o eventuala vedere cu cativa prieteni, vine o noua luuunga tragere de timp. Mereu, cu aceeasi nemultumire… Cu o concluzie oftata: “Uite asa se trece viata…”
Hmmm, parca nu asta ne-am dorit, cand eram foarte tineri. Parca aveam aripi si ne doream mai mult. Vedeam scenarii indraznete. Si chiar, lucru maret, VISAM.
“Unde ne sunt visatorii?” ar spune Alexandru Vlahuta…
Momentul confruntarii apare in viata fiecaruia. Bilanturile se fac, fie ca vrem, fie ca nu. Iar pretul neascultarii chemarii interioare, al visului abandonat, este intotdeauna mult prea mare. Este lipsa dulcetii vietii. O viata golita de bucurie…
Nimeni nu-si doreste asa ceva. Si atunci, ce-i de facut? Cum sa iesi dintr-un scenariu asa de sumbru?
Primul lucru e sa iti cunosti visele. Sa le recunosti si sa vezi de unde vin. Din ce parte a sufletului tau, dinspre ce pornire, de la ce aptitudine a ta se trage acea chemare.
Unii descopera de foarte tineri asta. Picteaza, scriu, joaca fotbal, desurubeaza maruntaie de masini, deseneaza ori canta, rezolva necunoscute, fac anumite lucruri cu placere si usurinta. Poate aici le e chemarea… Altii afla mai tarziu, intr-un anume context, ca ar fi fost buni la ceva, ce nu-si imaginasera macar. Poate fi o descoperire la treizeci, patruzeci, ori cine stie cate zeci de ani.
Indiferent de cand se intampla, important e
Sa crezi in visul tau. In capacitatea ta de a realiza acel ceva, acel vis.
Asa s-au nascut inventiile marete. Edison a crezut in el, in visul lui de a face lumina. Vis “inceput” de mic, de cand a fost nevoie de lumina, noaptea, pentru ca doctorul sa o poata opera urgent pe mama lui…
Asa s-au nascut marii sportivi. Marii muzicieni.Marii descoperitori. Asa a crezut in el insusi, in chemarea lui, Columb, desi nu avea nici un indiciu clar, curat, ca va gasi pamant. A mers inainte, desi chiar echipajul corabiilor dadea semne de revolta.
Chiar daca uneori nu intrevezi capatul drumului, e foarte important sa crezi
si apoi
Sa gasesti resurse.
Mai intai, le cauti, desigur. Ele sunt:
Resurse proprii, care determina pastrarea ta, in ciuda oricaror piedici, pe drumul ales.
Sunt calitatile tale, acelea care te ajuta sa faci unele lucruri mai usor, ori poate chiar cu talent.
Pe langa calitati, sunt faptele tale. Pasii mici, dar parcursi, dau si satisfactie si feedback, incurajandu-te prin ceea ce iti iese, dand corectii acolo unde mai ai de ajustat cate ceva.
Si mai ales, entuziasmul. Bucuria cu care faci ceea ce faci. E o resursa fantastica, din care iti trebuie o doza zilnica. Pe masura ce faci pasii, el creste. Si pe masura ce depasesti obstacolele, iti este si mai mare. Te sustine pe perioadele in care apare “golul” de realizari, cand nimic pare ca nu merge. Neaparat, trebuie sa te orientezi atunci spre ce te entuziasmeaza, ca sa dai iar forta actiunilor tale.
Desigur, aici, la resure proprii e acel “crezut in tine” pe care insa l-am detaliat mai sus, ca element-cheie pentru implint vise…
Si mai e ceva: tineretea. O resursa fantastica. Specifica frumoasei varste… Acest curaj al tineretii este un atu ce trebuie folosit din plin, pentru a nu se pierde, pentru a nu pierde “Lupta Dreapta”… Cand descoperi visul tau de tanar, e grozav sa te folosesti de resursa asta.
Resursele imprumutate, ceea ce poti primi de la altii, nu sunt deloc de neglijat. Pot fi sfaturi, chiar suport material, in diverse forme, ori doar preluarea unui model. De multe ori, modelul face enorm pentru noi daca stim sa ni-l alegem (vezi articolul cu pricina). Le numesc resurse imprumutate, pentru ca se intampla sa avem sansa de a raspunde darului primit, cel putin cu recunostinta, daca nu chiar cu alte forme prin care ii facem pe “donatori” sa fie bucurosi de ajutorul dat. Ma gandesc la parintii copiilor care au reusit performante deosebite. La parintii Nadiei Comaneci de plida… Ori la cei care incurajeaza un campoin la schi. Sigur se simt bine ca au luat parte la lupta lui cu el insusi, cand a “fortat” pentru victorie, iar ei au strigat cat ii tinea gura “hai!hai!hai!” pe partie…
In timp, cel care isi urmeaza visul gaseste un sens propriei sale vieti. Se umple de satisfactii, chiar si pentru pasii mici. Si dupa ce implineste un vis e posibil sa ii placa si sa mai aleaga ceva, si inca ceva… Important e sa ne urmam chemarile, care nu ne tradeaza niciodata. Ele contureaza cele mai frumoase desene ale destinului nostru si ne fac sa fim patrunsi de implinire. Iar un om implinit este intotdeauna unul care influenteaza pe cei din jur in bine, “sfintind locul”, cum se zice…
Despre ce pot face cei care isi urmeaza visele vom mai povesti.
Pana atunci, va doresc tuturor sa va descoperiti cel mai indraznet, cel mai frumos vis al vostru. Si apoi sa vedeti de ce este el cel mai frumos…
Va mai impartasesc ceva: Copil fiind, mi-a placut cantecul din filmul “Vrajitorul din Oz”. Am visat sa cant si eu asa.
Nu chiar in plina tinerete, mi-am implinit visul.
Fara a fi neaparat o vedeta, am cantat pe o scena “Somewhere over the rainbow”. Un vis implint…
Articole asemanatoare
Ce fac mai departe?
Recomanda acest post la prieteni:Aboneaza-te prin
RSS.Aboneaza-te prin
EMAIL.
Loading ...