Nov
Pe culmile puterii. Alegerea
Articol de Mihaela Gheorghe
Spuneam in articolul precedent despre lupul pe care il hranim. In poveste bunicul asa raspunde copilului, ca va capata putere lupul pe care alegem sa-l hranim.
Despre alegere… E enorm de spus, foarte putin si “foarte efectiv” de facut. Privind la cele facute constient, alegerile par putine. Dar de fapt, mereu alegem. De cele mai multe ori alegem in mod inconstient. De la a urma zilnic aceleasi trasee pana la modul de vorbi, a ne misca, a ne petrece timpul unei zile, a vedea partea buna sau mai putin buna a lucrurilor etc. Incet-incet, invatand de mici copii cum sa ne purtam in lume, alegem anumite tipare de comportament, de gandire, de reactie. Sunem rodul alegerilor noastre, indiferent de situatie. Cand ne dam seama de asta, putem in sfarsit sa schimbam… Pentru ca toti ne dorim sa schimbam ceva. La orice varsta. Si fiindca dupa cum poate deja stiti, singurul lucru stabil in viata e schimbarea…
Iar incotro schimbam tine doar de alegerea noastra. Si mereu alegem, constient sau nu…
“De ce suntem capabili sa vindecam boli inspaimantatoare, sa zburam in jurul unor planete indepartate, sa vedem evenimente petrecute la mii de kilometri distanta de confortul locuintelor noastre, sa proiectam masini care ne pot indeplini toate dorintele, sa ne transplantam propriile organe si chiar sa cream viata intr-o eprubeta, insa am progresat atat de putin in ceea ce priveste stima de sine si folosirea nenumaratelor noastre talente? [...] De ce in fiecare an peste 300 000 de oameni din cea mai prospera natiune [...] incearca sa-si curme viata? De ce nu suntem in stare sa infruntam realitatile zilelor noastre [...]? De ce suntem obligati ca in fiecare 24 ore sa tratam peste 4000 de noi cazuri de maladii mentale si sa privim neputinciosi cum numarul celor dependenti de heroina si cocaina si al alcoolicilor atinge proportii astronomice? Suntem oare condamnati sa traim in acest fel, inspaimantati intr-o asemenea masura de esecurile si ororile fiecarei zile incat dorim sa evadam, chiar daca zborul nostru ne distruge? [...] Cum putem explica faptul ca o mare parte dintre oameni continua sa traiasca intr-o mediocritate fara speranta, neimpliniti, frustrati, plini de invidie, lipsiti de incredere si stima de sine, incapabili sa-si indeplineasca pana si obligatiile zilnice, tristi – atat de tristi incat fiecare noua zi produce numai seminte ale disperarii, udate de lacrimi, in locul semintelor proaspete ale sperantei?
Raspunsul este simplu si evident. Cei ce traiesc in nefericirea esecului nu si-au folosit niciodata puterea de a opta pentru lucrurile bune din viata, pentru ca n-au stiut niciodata ca aveau de ales!”
(Og Mandino- Alegerea)
Nu au stiut ca puteau alege un mod mai bun de a trai.
Nu stiu ca ei pot face asta.
Pentru ca nu stiu ca de fapt mereu alegem.
Si ca exista variante. Exista mereu variante.
Putem vedea asta, de pilda, dupa felul in care alegem sa incepem ziua.
Sunt zile in care ne trezim fara chef. Fara dorinta de a misca un deget. Poate ne si privim in oglinda si, oooohhhh, ce ne-am mai intoarce in pat! Poate ieri a fost o zi mai plina, mai grea, azi ne-am dori altceva. Dar exista undeva un trebuie (ne vom ocupa si de “trebuie” intr-o zi… ). Pe care l-am ales deja. Si da, si pe el il putem schimba…
Pana atunci insa, daca suntem intr-un anumit “mecanism”, un mod de a ne petrece timpul deja stabilit – mergem la scoala, avem de lucru la un proiect, avem de facut ceva ce am promis noua insine sau cuiva ca vom face, ne antrenam pentru ceva anume (toate aste fiind deja rezultatul unei alegeri), felul in care facem ceea ce avem de facut e alegerea noastra.
Eu am zile in care da, as vrea sa fac altceva decat lucrul de la birou. Inca n-am facut cu tot sufletul acea alegere prin care sa fac altceva, asa ca sunt in acest “mecanism”. Dar eu aleg cum sa fac din ziua asta ceva frumos sau sa ma lupt cu ea. (De fapt luptand cu mine insami si chiar prosteste, nu? )
Eu aleg cum sa privesc lucrurile. Si poate va amintiti :”cand schimb felul in care privesc lucrurile, lucrurile pe care le privesc se schimba.”
Pentru ca eu nu pot determina situatiile care apar in viata (desi si aici o sa mai avem de povestit, candva), dar pot alege felul in care privesc acea situatie, modul in care o abordez si ce fac cu ea.
Asa ca aleg sa merg la birou si sa lucrez cat mai bine, sa imi fie usor si placut ceea ce fac, si pe drum imi fac acea “alimentare” care chiar imi schimba starea. Privesc totul in jur cu dorinta de a ma hrani. Si mereu imi vine ceea ce vreau: cerul (chiar daca nu e senin, stiu ca mai sus de nori e soare – l-am vazut din avion si e un soareeeee! de nici nu te poti uita la el), pomii, lumina zilei (e atat de important ca vad! e extraordinar darul vederii, si sunt multi care nu il au), chipurile oamenilor, “citind” un pic daca si ei au chef sau nu azi… Folosesc mult muzica din mp3 playerul meu, cu o selectie “de suflet”. Muzica este ea insasi un instrument “magic”, ce schimba instant o stare….
Multe se pot face iar recunostinta pentru o noua zi de viata, daruita azi, e cea care imi deschide inima si ma face sa ajung in stare de bine oriunde am de ajuns. Poate va amintiti de Naikan… articolul in care povesteam de acest mod de a a borda tot, toata viata noastra.
E ca si cum am avea un buton, ca un intrerupator de lumina. O simpla atingere face lumina sau intuneric. Cu oarece antrenament putem dobandi acest instrument de putere, cum imi place sa-l numesc, sau aceasta bagheta magica, prin care ne “setam” starea in care vrem sa fim… Ceea ce tine de a fi constienti ca da, putem alege. Si de fapt, mereu alegem, constient sau nu…
Despre alegere mai avem multe de povestit, deocamdata va invit sa va observati cum incepeti o zi, sau o activitate, mai ales acolo unde nu prea va simtiti in cea mai buna stare si sa va gasiti singuri (vom face si impreuna asta) acele lucruri care va pot hrani, ca sa va simtiti bine. Pornind desigur, de la alegerea de a va schimba starea cu care faceti un lucru, oricare ar fi el. Caci deja cred ca nu mai e un secret pentru nimeni ca daca facem ceva cu toata inima, cu pasiune, avem cele mai mari sanse de a reusi sa implinim ce ne-am propus.
Articole asemanatoare
Ce fac mai departe?
Recomanda acest post la prieteni:Aboneaza-te prin
RSS.Aboneaza-te prin
EMAIL.
Loading ...