May
Spatiul mnezic II
Articol de Lia Stelea
Am povestit data trecuta cum folosesc vizualizarea pentru a memora rapid o lista de cuvinte. Insa pentru a tine minte o lista de cuvinte pe termen lung, cu timpul mi-am imaginat si tinut minte peste ani cu totul altceva.
Un bloc de locuinte, nu foarte diferit de cel in care mi-am petrecut o buna parte din copilarie, insa cu apartamente goale. Gandeste-te cum ar fi sa te plimbi prin casa sau apartamentul tau, gol. Poate l-ai vazut astfel la zugravit sau mutat mobila, si iti amintesti bine planul lui. Eu, pentru liste pe care sa le tin minte peste ani, am creat in imaginatia mea un intreg bloc, cu 4 apartamente pe etaj, toate cu planul identic cu al apartamentului in care am locuit. Numai cate un element, in afara usii , face diferenta.
Fiecare apartament are 9 incaperi: un hol la intrare, o camara, un dormitor, bucataria, sufrageria, balconul, inca un hol, un dormitor si o baie. In aceste incaperi pun cate un element, daca am nevoie sa tin minte o lista pentru mai mult timp. Poate fi o lista de ingrediente pentru o reteta de tort sau niste cuvinte cheie pentru un examen.
O sa dau un exemplu cu un ‘apartament’ pe care l-am folosit pentru a tine minte o lista de cuvinte pe care am intalnit-o pur si simplu intr-un test de memorie – pentru cat timp poti tine minte o lista? Lista era urmatoarea: camasa, ciuperca, vultur, crocodil, clema, batista, trandafir, carnati, aparat foto, primar. Avand incaperile numerotate in ordine, incepand cu holul exterior si terminand cu baia, imi pot reaminti lista si in ordine.
Cum? Pentru fiecare lista de cuvinte, primul element este cel care conduce la apartamentul corect. In cazul acesta, camasa. Care este pur si simplu o camasa zburatoare, si ma duce la apartamentul corect. Pentru lista nr. 2, este un fotoliu carpit saritor. Apartamentul… intru in hol, iar in hol, pe jos, pe pereti, pe tavan, de fapt peste tot, ciuperci rozalii, pe care le simt moi, paraind sub pantofi. Inaintez cu atentie printre ciuperci si ajung la camara. Acolo, un vultur cu aripile desfacute incepuse sa clampane din cioc. Inchid usile si inaintez prin ciuperci la dormitorul 1. Acolo e un crocodil mic si verde prins cu dintii de lustra, cu coada balabanindu-se prin aer. Inchid iarasi usa, si merg la bucatarie. Acolo, o clema uriasa aproape ca ma prinde de mana. Inchid usa si merg in sufragerie. Acolo, televizorul era deschis iar cineva se uita la Titanic, cu o batista uriasa in mana. Pe balcon, o incantare de trandafiri crescand si desfacandu-se incontinuu, cu un parfum ametitor. Ma intorc inapoi in sufragerie, sar peste batista si intru in al doilea hol. Acolo era masina de spalat, care in loc sa spele rufe invartea randuri-randuri de carnaciori oltenesti. Din hol, trec in dormitorul 2, unde un aparat foto de 1m/1,5m era prins de tavan si facea incontinuu poze cu un blitz orbitor. Inchid usa la dormitor si deschid usa la baie, insa simt ca cineva o inchide dinauntru. „Imediat termin!” aud. Era primarul.
Asta a fost doar o scurta introducere intr-o structura mentala destinata stocarii unor amintiri care altfel s-ar pierde. Esta bazata pe vizualizare, iar vizualizarea nu e la indemana oricui, si trebuie practicata. Poate sunt destui cititori care considera ca spun chestii imposibile. Asa ca data viitoare imi voi povesti primele experiente cu vizualizarea.
Articole asemanatoare
Ce fac mai departe?
Recomanda acest post la prieteni:Aboneaza-te prin
RSS.Aboneaza-te prin
EMAIL.



