Talent, inteligenta, creativitate – pierdute in scoala?
Ce invatam? De ce? La ce ne va folosi?
“Nu face muzica, nu vei deveni muzician… nu vei trai din asta.
Nu iti va ajuta sa ai o slujba.”
“Lucrul la care esti bun… nu e bun. Nu produce. La urma urmei, nu te vei ocupa cu asta.”
“Tot ce conteaza e ceea ce se afla in cap.”
Acum nu mai e suficient sa ai o diploma de licenta ca sa ai un loc de munca. E nevoie de mai mult – masterat, specializari, cursuri etc.
Iata cateva idei din filmul TED pe care vi-l propun.
Ken Robinson vorbeste despre regandirea felului in care ne educam copiii. Pornind de la felul in care este astazi facut sistemul, producator de oameni buni de munca, oameni care, paradoxal, nu mai sunt buni de munca nici asa, pregatiti de sistem… Pentru ca sistemul academic face sa se piarda creativitatea.
In filmuletul TED aflati mai multe despre cum s-a ajuns aici si ce s-ar putea face.
Poate ca sunteti pe cale sa va pierdeti pasiunea, talentul, indemanarea, caci vi se spune ca nu e de folos.
E important sa stiti ce credeti voi, ce simtiti voi!
Multi oameni de seama ai acestei lumi nu sunt remarcati prin ceea ce au abandonat, ci prin ceea ce au dezvoltat, mergand deseori chiar in contra curentului.
Gillian, fetita diagnosticata cu ADHD – deficit de atentie si hiperactivitate – era de fapt pasionata de dans. Nu avea cum sa iasa din ea o doctorita sau o inginera sau o contabila, ea voia sa danseze. Si gandea mai bine cand se misca.
Noroc cu doctorul care si-a dat seama, facand si pe parintii ei sa realizeze cum stau lucrurile.
Gillian a ajuns celebra coregrafa care a facut si mai celebra coregrafie pentru celebrele spectacole “The Cats” (Pisicile) si “Fantoma de la Opera”, a fondat o scoala de balet si este mulitimilionara.
Parintii care-si cunosc si observa copiii le pot fi de mare ajutor pentru a-si dezvolta talentul. Copiii si adolescentii au de gasit si cultivat cu pasiune acel talent.
Nu toti sunt destinati sa fie licentiati, dar toti au dreptul la a-si descoperi si dezvolta creativitatea.
Asta in ciuda unor handicapuri chiar, a multor limite sociale chiar…
Vedeti, atunci cand exista acea chemare, acel impuls al imaginatiei creatoare, o persoana, indiferent ce ar fi facut in scoala, va face candva acel lucru sau va fi tentata sa il faca. Dar timpul pierdut de razbuna, caci de multe ori ramane doar un hobby, in cel mai fericit caz, altfel poate fi un vesnic motiv de frustrare.
O prietena buna si-a descoperit mai tarziu pasiunea pentru pictura. Lasata deoparte in copilarie, aceasta a urmarit-o ani de zile pana a facut si scoala de arta. Face acum din placere asta, picteaza cate ceva, lucreaza in sfarsit si cu copiii, invatandu-i din placere sa faca ceea ce si lor le face placere. Daca asta ar fi fost mai devreme? Poate ar fi facut mult mai mult. Oricum, veti zice, si acum e bine, caci isi urmeaza un vis. Dar daca ar fi fost acum douazeci de ani?
Parintii pot face mult pentru copii. Scoala va face si ea, dar inca sunt multe de schimbat aici.
E important sa va dati seama ce va pasioneaza si sa nu va lasati, cultivand acel dar – sau acele daruri ale voastre, care in timp vor creiona destinul vostru.
Si poate voi veti fi cei care vor schimba si felul in care se invata astazi, aducand in scoli si arta si creativitatea la locul cuvenit. Acela destinat formarii unui om intreg, complet, creativ si creator.
E mult mai usor sa fii deacord cu cineva decat sa il contrazici. De ce? Pentru ca astfel eviti o disputa sau o discutie in contradictoriu. Crezi insa ca e bine sa dai dreptate celor din jurul tau atunci cand tu esti de alta parere? Ti-e teama sa gresesti si sa se rada de tine? Ti-e teama sa-i superi pe cei din jur?
Hai sa iti spun un secret: trebuie sa inveti sa te exprimi, sa te expui, pe tine si ideile tale, sa gandesti dupa propriile tale reguli si sa iti sustii punctul de vedere. Adu argumente, inghite nodul care ti s-a pus in gat atunci cand ai deschis gura ca sa te poti face auzit si da-ti drumul la cuvinte! Da-ti drumul la idei! Vino cu ceva deosebit, adu-ti contributia si nu iti fie teama sa fii altfel!
Pentru a contrazice insa, ai nevoie de tact, altfel risti sa enervezi. Si nu vrei asta! Tot ceea ce vrei e sa poti spune cu sinceritate si deschidere care este parerea ta, intr-un mod constructiv.
Asa ca, tine minte: sa gandesti diferit sa iti sustii punctul de vedere nu e totuna cu a te certa!
Ca sa eviti circul in public sau tensiunile, o sa iti dau cateva sfaturi de care ai putea tine cont in discutiile in contradictoriu pe care le ai cu parintii, prietenii, profesorii samd.
De exemplu, incearca sa te folosesti cat mai mult de “eu” si mai putin de “tu”. In loc sa ii faci mamei tale un repros de genul “TU nu ma lasi sa ies din casa atat de des cat imi doresc, pentru ca TU ai niste pretentii exagerate de la mine” o poti face sa inteleaga nevoia ta de libertate altfel. Cum suna, de exemplu “EU am nevoie de putin mai multa libertate pentru ca EU ma simt presata. Te rog intelege-MA, intelege-MI nevoile”. Vei evita astfel reprosurile. Reprosurile enerveaza oamenii si ii pun intr-o pozitie mult mai ofensiva.
Un lucru foarte important e sa incerci sa te stapanesti si sa nu te agiti/ambalezi/enervezi/turezi prea tare. Stiuuu, este foarte greu sa iti pastrezi calmul cand te-ai incins intr-o discutie si observi incapatanare sau obtuzitate in gandire de cealalta tabara. Nu-mi povesti despre asta, e un capitol la care am avut foarte mult de lucru. Dar odata ce ai invatat cum sa iti pastrezi nervii in anumite limite, vei observa ca vei putea aduce si discutiile pe linia ta de plutire si vei putea gestiona situatia cu mult mai multa eficienta.
Fii rational, nu ridica tonul, eventual adauga si un zambet sau un pupic (depinde de persoana cu care porti discutia, pe directoarea de la liceu nu cred ca ar fi indicat sa o pupi) si destinde astfel atmosfera. Lucrurile se rezolva mult mai bine cu zambetul pe buze, sau cel putin intr-o atmosfera mai putin plina de tunete, fulgere si trasnete.
Nu uita inca un lucru: asa cum tu ai pretentia ca punctul tau de vedere sa fie ascultat, asa si tu ai datoria sa asculti celelalte opinii si sa nu te grabesti sa le judeci. Ai putea invata chiar ceva din ele. Sau poate ca opinia ta in combinatie cu celelalte pareri duce la o idee fantastica! Plus ca daca tu esti deschis/a si ai rabdare si cu ceilalti, e mult mai probabil ca ei sa te rasplateasca la randul lor cu aceeasi moneda. Nu intrerupe persoana care vorbeste, chiar daca simti ca te ardeee. Asteapta sa isi termine ideea, nu te baga peste ea, se va simti amenintata si incoltita. Ce rezulta de aici? Oameni care vorbesc unii peste altii, si zero rezultate. Asteapta sa termine deci si tine minte care sunt punctele pe care vrei sa le combati sau rectifici. Apoi abia deschide gurita si spune cu putere si fara frica ce crezi. Si te rog, nu tipa prea tare. Prea multi decibeli enerveaza,
Nu deveni prea personal in discutie. Chiar daca te simti putin suparat, adu-ti aminte cu nu pe mama/profesorul/colegul etc tau te-ai suparat – ci pur si simplu pe o idee.
Ai putea de asemenea sa incetezi sa categorizezi lucrurile din start. Daca un prieten ti-a propus ceva si tu nu ai avea chef sa faceti acel lucru, nu te grabi sa ii spui ca are o “idee proasta”. In loc de asta, ii poti explica de ce alte idei ti se par mai bune. Pune accent pe tot ce este pozitiv, nu te lega de partile negative.
Una peste alta, principalul lucru pe care trebuie sa il tii minte este ca ai voie la o parere a ta, ai voie oricand sa ti-o sustii, ba mai mult, e datoria ta fata de tine sa o faci, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fii “Gica contra” si sa nu accepti alte opinii sau sa fii samanta de scandal oriunde ajungi.
Respecta, ca sa fii respectat! Fii limpede in gandire ca sa te poti face inteles! Si, evident: elibereaza-te de catusele nepasarii sau ignorantei!
Poate ati auzit sau poate nu ati auzit despre „Mind Map”. Daca nu ati auzit pana acum am sa va spun eu cate ceva.
Mind map este, de fapt, o diagrama.
Se spune ca o imagine face mai mult decat o mie de cuvinte. Asa si cu harta asta. Pornim de la un cuvant (o idee, o sarcina, o problema) si construim in jurul ei o intreaga retea de legaturi.
O asemenea diagrama este utilizata pentru a vizualiza si structura, dar si pentru a genera si clasifica ideile care decurg din cuvantul sau sarcina initiala. Scopul ei este de a ne ajuta in studiu, organizare, rezolvarea problemelor sau in procesul de decizie.
Utilizarea unei asemenea harti te ajuta sa identifici rapid si sa intelegi structura subiectului precum si sa organizezi usor informatiile referitoare la acesta.
In plus, o harta a mintii te ajuta sa rezolvi problemele in mod creativ, neconventional si sa-ti organizezi informatia intr-un mod usor de retinut si de reamintit.
O harta a mintii este mai compacta decat modul clasic de a lua notite si, in general, incape pe o singura pagina. Te ajuta sa faci usor asocieri si poate fi completata pe masura aparitiei de informatii noi.
Avantajele unei harti a mintii:
•Organizarea informatiei
•Consolidarea informatiilor provenite din diferite surse
•Vizualizare usoara a problemelor complexe
•Prezentarea informatiei intr-o forma ce cuprinde intreaga structura a subiectului
•Este usor de revizuit si de completat
•Usor de reamintit continutul.
Cum se construieste
Constructia unei harti a mintii porneste de la un subiect sau un cuvant cheie dupa care se construieste structura in jurul lui.
Pasii sunt urmatorii:
1.Scrie titlul (subiectul) studiat in centru paginii si incercuieste-l
2.Subdiviziunile majore (sau subpuncte ale subiectului) se deseneaza sub forma unor raze ce pornesc din cercul de la pct.1
3.Pe masura ce patrunzi in miezul subiectului si descoperi noi informatii sau directii ce trebuie aprofundate le desenezi ca ramificatii ale liniilor de la pct.2
4.La final, pentru faptele, ideile sau actiunile finale ce rezulta din acest proces de analiza desenezi ramurile finale si le etichetezi.
5.Daca apar informatii noi leaga-le in mod corespunzator de harta deja desenata.
Cum imbunatatim harta mintii
Dupa ce ai invatat cum sa contruiesti o harta a mintii poti incepe sa te joci cu desenul astfel incat ea sa devina mai sugestiva si mai usor de memorat:
•Foloseste un singur cuvant sau o fraza simpla pentru a nota informatiile
•Foloseste culorile pentru a evidentia nivelurile informatiilor.
•Scrie cuvintele cu majuscule sau dactilografiaza-le, astfel incat sa intelegi imediat ce ai scris
•Foloseste simboluri sau imagini in loc de cuvinte, iti va fi mai usor sa ti le reamintesti.
•Foloseste legaturi de conectare atunci cand informatiile dintr-o parte a hartii se afla in legatura cu alte informatii, din alta parte.
O harta cu multe imagini va arata asa:
si va avea un impact vizual mult mai puternic.
Concluzii
•O harta a mintii este o metoda foarte eficienta de a lua notite.
•Nu ofera doar informatiile in stare bruta ci si intreaga structura a subiectului, corelatiile si importanta relativa a diferitelor parti ale acestuia
•Te ajuta sa dezvolti idei si sa creezi conexiuni care probabil nu ar aparea intr-o organizare clasica.
Asa ca data viitoare cand iei notite sau inveti pentru examen poti incerca sa desenezi o harta a mintii.
Din propria mea experienta de adult dar si de tanar la 18 ani am observat un tip de comportament tipic adultilor in fata adoloscentilor si copiilor. Adultii in cea mai mare parte au o experienta de viata destul de bogata.
Majoritatea oamenilor nu implinesc degeaba 30, 40 sau 50 de ani ci reusesc sa adune in acesti ani o experienta de viata cat mai vasta. Ceea ce doresc sa faca cu aceasta experienta este sa o impartaseasca, si in cea mai mare parte a lor o impartasesc cu tinerii. De ce o impartasesc deobicei tinerilor? Pentru ca ei considera ca tinerii nu au adunat destula experienta pentru a putea sa aiba o parere proprie destul de solida. Din acest motiv ei incearca sa convinga ca sfatul pe care il dau este cel mai bun pentru acestia. Sunt acele sfaturi de tipul “Fa asa… Nu face asa…”.
Majoritatea tinerilor au avut de infruntat acest tip de sfarturi. Ni se spune intotdeauna ce este bine sa facem si ce nu este bine sa facem. De obicei nimeni nu intreaba care este parerea ta in legatura cu asta sau care crezi ca ar fi cea mai buna solutie. Ti se spune cum sa faci omorand din start toata creativitatea.
Din acest motiv cred eu ca multi tineri prefera lectura de tip beletristica. In acest tip de lectura ni se infatiseaza anumite intamplari si evenimente lasand pe cititor sa extraga morala din ele. Totodata foarte multi tineri prefera sa vada un film bun. Un film infatiseaza un anumit fir narativ cu multe intamplari uneori spectaculoase din care poti trage singur concluzia.
Parerea mea pur personala este ca de cand ne-am nascut ni se spune “Fa asa…”. Pe parcursul scolii ni s-a spun in continuu “Fa asa… “ si nu scapam de acest gen de exprimare nici acasa.
Una din cele mai bune lucruri pe care le-am auzit la televizorul este un promo “Gandeste liber”. Este atat de frumos sa spui unui tanar gandeste liber pentru ca acesta este exact lucrul care nu i s-a spus niciodata si exact acesta este mesajul meu pentru fiecare cititor avantaj la start.
Stastica ne spune ca doar 2% dintre copii sunt supradotati la nivel mondial. In Romania acest numar este mai mare fiind 4% dintre toti copiii tarii noastre. Din acest numar care oricum este foarte mic, cei mai multi dintre copiii care au abilitati inalte, se rateaza, iar cei mai multi se rateaza in scoala.
De foarte multe ori in scoli exista acel tip de elev rebel. Acesta incearca sa se exprime, sa vina cu idei noi, creative, inovative care de multe ori sunt in contradictoriu cu ceea ce spune profesorul si sunt refuzate de acesta. Aduce noi metode pentru a rezolva probleme de matematica mai eficient, mai rapid si care duc la acelasi rezultat, care sunt refuzate de profesor pe motiv ca nu sunt demonstrate riguros. Incearca sa picteze copacul diferit si ii face radacina mov si trunchiul gri si este refuzat de profesoara de desen pe motiv ca “ nu asa se face un copac”. Vine cu o parere diferita despre creatia Eminesciana care este refuzata de doamna profesoara, care vine cu parere ei proprie pe care o impune elevilor spre invatare, pentru ca asa considera dansa ca este “parerea corecta”.
Foarte des acesti copii creativi de tip rebel pot fi clasificati ca fiind niste copii supradotati. Acestia incearca sa aduca o contributie orei prin metodele lor creative, dar care sunt imediate refuzate fiind clasificate ca o aberatie.
Viata mi-a aratat in mod repetat cum scolii nu ii pasa de elevi. Profesorul vine la ora si iti preda niste chestii pe care el le-a invatat si pur si simplu vrea ca si tu sa le cunosti. Nu conteaza pentru el nevoiele tale ca un copil al acelei clase, ci conteaza pentru el daca stii sau nu acele lucruri pe care el ti le-a predat. Desigur ca nu poate fi generalizat si exista si profesori diferiti, care merita toata admiratia. Dar in general acesta este normalul. Am un exemplu, de curand cum colegul meu de banca a incercat sa isi exprime parerea la o ora de romana si a fost intrerupt in mod repetat de catre doamna profesoara care isi spunea parerea dansei. Acesta s-a enervat, si-a scos un roman si a inceput sa citeasca. Sau la o ora de engleza tot acesta a incercat sa vorbeasca despre politica din Romania si a fost intrerupt de ideile doamnei profesoare. Problema mare este ca idei bune avem, numai ca nu prea ne asculta nimeni.
Ce este de facut?
Cu siguranta nu sa schimbi profesorul. Profesorul este foarte greu de schimbat si cu atat mai greu de catre un elev. Atunci ce este de facut?
Domnul profesor Florian Colceag, expert in educatia supradotatilor de peste 20 de ani si antrenor de olimpici la matematica cu care a castigat pe 80 de medalii de aur la concursuri internationale a spus : “Statisticile din domeniu indica faptul ca un tanar devine gifted daca a ales personal si a devenit motivat la un moment dat sa se dezvolte intr-o anumita directie”
Deci solutia este sa devii motivat catre domeniul tau de interes si apoi sa te dezvolti in acea directie. Simplu de spus, dar foarte greu de facut. Sa vedem daca gasim cateva sfaturi practice pe care le putem pune in aplicare.
1) Care sunt talentele tale?
Pe scurt, la ce esti tu bun? La ce anume esti foarte bun? Pentru ce te admira altii? Pentru ce esti recunoscut de catre prietenii tai?
Sa iti identifici punctele tari te poate face de multe ori sa iti identifici acele domenii la care ai abilitati inascute si la care esti in mod natural foarte bun.
2) Ce pasiuni ai?
Care sunt hobbyurile tale? Te distrezi cel mai bine facand….? Inveti foarte usor despre…? Iti place sa citesti despre…? Ce anume poti face o zi intreaga fara sa te plictisesti?
3) Care este impactul pe care vrei sa il ai?
Ce contributie vrei sa faci pentru lumea in care traiesti? Ce anume vrei sa lasi in urma? Pentru ce vrei sa fi recunoscut atunci cand nu vei mai fi?
Domeniul tau de interes este o combinatie a celor 3. Daca ai reusit sa il identifici, felicitari. Ai parcurs drumul pe jumate. Cealalta jumatate depinde doar de tine.
Tripticul parinte – profesor – psiholog… la lucru in folosul elevilor
Sedinta:
Profesorul nu se implica in viata elevului mai mult decat ii cere meseria sau i se impune de la minister. Face lucrurile pentru ca asa i s-a spus de la inspectorat ca trebuie, cu toate ca stie ca rezultatul intalnirii de lucru nu are nici o valoare si oricum de educatia copilului trebuie sa se ocupe parintele…
Parintele a picat in grup ca musca in lapte, ar vrea sa se implice, dar nu are timp ca nu il lasa seful sa plece de la lucru. Ce mai conteaza acum copilul, principalul este ca are un job si trebuie sa il pastreze ca sa aduca bani in casa si oricum de aia da copilul la scoala, pentru ca profesorul sa il educe…
Psihologul vrea sa ii impace pe toti, sa fie totul clar si neinterpretabil. Vrea sa ii ajute pe toti, dar nimeni nu ii cere ajutorul. Incearca sa isi faca treaba, dar nimeni nu il baga in seama ca doar… nu sunt bolnavi de nervi .
Elevul… Cine? Aaaa, elevul, copilul… ce mai conteaza, oricum ei stiu perfect ce e bine pentru el!
Desi este vacanta va propun un subiect de discutie mai “scolaresc”, esecul scolar.
In literatura de specialitate esecul scolar defineste acele situatii didactice/educative care consemneaza imposibilitatea momentana a elevului de realizare a obiectivelor pedagogice propuse la diferite niveluri ale procesului de invatamant ( De Landsheere, Gilbert).
Mai simplu spus elevul fie abandoneaza complet scoala din diferite motive (absenteismul, chiulul se transforma in abandon scolar prin numarul de absente), fie nu reuseste sa tina pasul cu ceilalti la una sau mai multe materii sau chiar nu promoveaza. Astfel se poate vorbi de esec scolar general, esec scolar partial; esec scolar constatat la inceputul unei trepte si a unei discipline de invatamant, esec scolar, instalat pe parcursul unei trepte si a unei discipline de invatamant.
De multe ori credem ca lucrurile cele mai rele sau mai infricosatoare nu ni se pot intampla noua. Asa se intampla uneori si cu esecul scolar, ca parinte este greu sa-ti imaginezi ca tocmai copilul tau ar putea avea dificultati la scoala sau mai rau sa ajunga chiar la esec scolar. Fie ca vrem sa ne gandin la acest lucru sau nu, se poate intampla din mai multe cauze care ar putea fi grupate in unele care tin de imaturitatea scolara a elevului si altele care tin de ineficienta pedagogica a cadrelor didactice sau parintilor.
Factorii care exprima imaturitatea scolara a elevului se refera la:
factori biologici: incapacitate de rezistenta fizica la efort in conditiile unei activitati sistematice; probleme de sanatate, defecte, deficiente fizice, fiziologice etc, care perturba activitatea de invatare; factori psihologici de natura:
-intelectuala (incapacitate de intelegere, analiza-sinteza a cunostintelor fundamentale/de baza; incapacitatea de planificare a activitatii de invatare) – volitiva (incapacitate de declansare, intretinere si finalizare a efortului volunar necesar pentru depasirea obstacolelor obiective si subiective care apar in activitatea de invatare)
- afectiv-motivationala (incapacitate de energizare pozitiva a activitatii de invatare prin intermediul unor sentimente si interese constante)
- caracteriala (incapacitate de concentrare in activitatea de invatare, incapacitate de raportare corecta la propriile posibilitati de invatare/tendinta de supraestimare, subestimare; factori sociali: incapacitate de adaptare la colectiv, micro(grup); conduita inadecvata in clasa, scoala, familie, comunitate; incapcitatea de integrare a informatiilor si sentimentelor morale la nivel de convingere morala; incapacitate de integrare a obisnuintelor morale la nivel de atitudine morala, angajata la nivelul structurii personalitatii.
Factorii legati de ineficienta pedagogica a cadrelor didactice dar si a parintilor actioneaza ca factori externi si reflecta deficiente in depistarea si corectarea tulburarilor instrumentale de limbaj (dislalii, disorto-grafii, disgrafii, discalculii; in orientarea scolara, profesionala si sociala a elevului; in asistenta complexa (psihopedagogica, sociala, logopedica, medicala etc.) a elevului; in recuperarea cunostintelor si deprinderilor de baza, indispensabile pentru atingerea obiectivelor specifice fiecarei trepte si discipline de invatamant; in proiectare si realizarea adecvata a strategiilor de predare-invatare-evaluare sau chiar in individualizare efectiva a activitatilor didactice/educative.
Asa cum spuneam si intr-un alt articol atunci cand avem nevoie de sprijin este de preferat sa il cerem. Uneori este dificil pentru parinti sa accepte ca pur si simplu copilul lor sau chiar adolescentul lor are nevoie de ceva mai mult sprijin in adaptarea scolara. Se inregistreaza inca destule cazuri de tulburari de limbaj la adolescenti care nu au fost adresate pana la aceasta varsta.
Deasemenea uneori subestimam impactul pe care il poate avea faptul ca adolescentul nu reuseste sa se integreze in clasa de elevi (nu isi gaseste prieteni, se simte izolat, marginalizat). Un alt aspect important de sesizat este cel legat de faptul ca adolescentul poate avea anumite lacune in cunostintele de baza care il pot impiedica sa tine pasul cu lectiile de la scoala.
Oricare ar fi dificultatile inregistrate cea mai buna metoda de preventie este depistarea din timp a problemei. Unii parinti sunt de-a dreptul socati cand descopera situatia de esec scolar, neavand nici o idee despre notele scazute sau numarul impresionant de absente. A tine legatura cu scoala, cu dirigintele nu este o dovada de neincredere in propriul copil, ci mai degraba o dovada de grija si atentie fata de acesta. O discutie periodica la sedintele cu parintii sau macar prin telefon cu cineva de la scoala te poate ajuta ca parinte sa afli cate ceva din viata pe care copilul tau o are in afara casei, fara a se transforma in spionaj sau in limitarea intimitatii.
Pentru a evita ca acest lucru sa fie gresit inteles de adolescent poate fi de ajutor o simpla discutie pe aceasta tema, dar si mai important este ca atunci cand aflam ceva ce adolescentul nu ne-a marturisit inca sa procedam cu intelepciune si sa nu sarim direct la reprosuri. Cu putin tact adolescentul ar putea sa ne spuna chiar el ce s-a intamplat si impreuna sa descoperim o cale de rezolvare.
Am vrut sa scriu un articol serios in care sa vorbesc despre rezultate bune si rele obtinute la bacalaureatul 2009. Am renuntat pentru ca am gasit ceva mai dragut, mai de vacanta, ceva care sa ne descreteasca fruntile sau … sa ne dea de gandit.
In cateva judete din tara promovabilitatea a fost mare peste 93%, Suceava, Constanta, Botosani, Mehedinti, Hunedoara, Caras Severin si Timis.
In alta ordine de idei si ca sa inchei articolul meu scurt si cuprinzator intr-un ton vesel, iata ce s-a scris prin unele lucrari. Cred ca cei care au scris cele ce urmeaza nu erau in fruntea listei de admisi.
Perle, perle…2009 sau mai vechi
° Inima este cel mai important organ genital al omului.
° Cu ajutorul cainelui Vitoria Lipan si-a gasit foarte repede zacamintele sotului.
° In 1877 trupelor rusesti li s-a permis sa traverseze teritoriul Romaniei, impreuna cu tancuri si avioane, iar romanii le-au dat mancare si cazare contracost.
° Alexandru Lapusneanu s-a tinut de cuvint atunci cind a spus:
“De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!” Dovada ca azi cel mai intilnit nume este Popescu.
° Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa
° Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia. In “Scrisoarea a treia” se desfasoara batalia de la Rovinari.
° Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant “Tu esti Mircea?”, domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: “Da – mparate!”
Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.
Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii fugind, dintre care este amintita “inspre Dunare, o mina.”
° La a-2-a parte a subiectul cerinta este compunerea unei scrisori catre o persoana imaginara pe nume Paula.Un elev
raspunde(in scris):”Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet… si pe Paula nici nu o cunosc!”
° Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze.
° Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
° Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.
° Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire. Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.
° Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure barca.
° Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.° În romanul “Rascoala” personajul principal este poporul si marea masa a taranilor.
° Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.
° Nechifor Lipan statea ” pe spate cu fatza in jos”..
° Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri.
De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata
° Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe.
In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.
° Nichita Stanescu este un poet care se mira de orice.
El se mira si de faptul ca oamenii aud si au urechi. Pai de ce?
El n-a avut urechi? A vazut el vreun om fara urechi? Ma rog, da se zice ca asa este in poezie, sa te miri de toate si sa le pui pe toate unele subt altele, in rânduri scurte, ca sa se vada ca sunt versuri
° Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cât o carte groasa, si are atâtea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intâlnesti cu ea si in final.
° Basmul studiat de noi este Harap Alb si este un basm cult pentru ca este scris de un om cult, Eminescu. Atunci cand cel care scrie basmul este incult si basmul este incult, adica opus basmului cult, dar amândoua basmele sunt frumoase, numai ca unul este scris intr-un fel si celalalt in alt fel.
° În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
° Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul, cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu Manea..
° Inima este împãrtitã în douã atricule si douã testicule…
° Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.
° Împãratul avea o grãdinã si în fund un mãr.
° Moromete fãcea pârtie pe salcâm ca sã se dea cu sania.
Sa radem? Sa plangem? Elevii sunt de vina? Sau profesorii?
Poate aveti voi un raspuns. Il astept!
In ultimul timp asistam la o raspandire extraordinara a fenomenului violentei. Acest flagel atinge oameni din toate categoriile sociale si de toate varstele. Din ce în ce mai mult ne confruntam cu violenta in scoala, cazurile dezbatute in mass-media aratand o acutizare a acesteia atat prin numarul de acte violente cat si prin gravitatea lor.
Dupa Debarbieux: „Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal , colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii ce poate fi fizica, materiala sau psihica. Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune , prin utilizarea fortei, constient sau inconstient , insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei , fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau”.
Violenta in scoala poate lua mai multe forme: violenta verbala, fizica, sexuala, emotionala, etc.
Violenta verbala se refera la toate injuraturile, insultele, jignirile si chiar unele ironii sau chiar glume pe care le fac oamenii. Amenintarile pot fi incadrate tot aici, dar pot fi considerate si ca o forma a violentei emotionale.
Violenta fizica presupune atingerea efectiva a celuilalt: de la palme, imbranceli la lovituri cu pumnii, picioarele sau chiar folosind anumite obiecte (rechizitele, piesele de mobilier, cutite, etc.)
Violenta sexuala poate avea mai multe fatete, de la cele mai grave cum ar fi violul sau abuzul sexual, la unele pe care poate ca unii dintre noi nu le considera chiar atat de serioase cum ar fi gesturile obscene, propunerile indecente, suparatoare, atingerile nepotrivite pe care cel care le initiaza incearca sa le transforme in gluma atunci cand este confruntat.
Violenta emotionala poate fi atat predominant verbala cat si fizica. Ceea ce o deosebeste insa este impactul subiectiv pe care il are asupra victimei. Acele cuvinte, acele gesturi, acele comportamente care ating persoana, nu pe plan fizic, ci afectiv, care tintesc spre scaderea stimei de sine, spre umilirea, injosirea victimei. De ce spun impactul subiectiv? Pentru ca acelasi cuvant sau gest poate avea o anumita semnificatie pentru o persoana si cu totul alta pentru altcineva. Daca pe mine de exemplu ma injura cineva, s-ar putea sa nu-mi pese, in schimb daca altcineva este injurat s-ar putea sa planga sau sa se retraga sau sa reactioneze violent. Acest lucru inseamna ca violenta emotionala reprezinta acel tip de violenta verbala, fizica, sexuala, care aduce dupa sine o perturbare a echilibrului emotional al persoanei, care o face sa se indoiasca de propria valoare. Aici se poate incadra si respingerea sociala, atunci cand nu acceptam in grupul nostru un copil, un tanar, o persoana pentru ca este de alta etnie sau provine din alt mediu sau are alte pareri sau pur si simplu este diferit.
Violenta in scoala are uneori si valente financiare. De exemplu asa-numitul fenomen de „bullying”, adica intimidarea celorlalti pentru a-i pune in situatii umilitoare are de cele mai multe ori ca scop si a lua banii victimei.
Toate aceste tipuri de violenta se pot gasi in scoala si dupa cum vedem unele dintre ele pot fi destul de subtile (glume, ironii sau pur si simplu indiferenta). Asa cum spunea si definitia data mai sus uneori putem fi violenti fara a ne propune acest lucru neaparat. Pentru a combate vioenta este necesara nu numai toleranta ci si implicare. A lasa se se intample acte de violenta in jurul nostru inseamna aproape a participa la ele. Daca nu ne opunem violentei, ci mai repede ii incurajam pe cei care o practica, ii aplaudam atunci cand se bat, ii felicitam cand arunca o remarca jignitoare colegului, colegei sau chiar profesorului, nu facem decat sa sporim fortele acestui flagel si sa ne autocondamnam la a trai inconjurati de frica si de nesiguranta (de unde stim ca maine nu vom fi noi victimele, noi cei umiliti sau batuti).In acest context putem vorbi de violenta intre elevi, intre cadre didactice si elevi si chiar intre cadre didactice.
Avand in vedere diversitatea de forme ale violentei in scoala precum si raspandirea actelor de violenta in toate mediile scolare, initiativa judetului Mures de a organiza un concurs de proiecte pe tema „Nonviolenta in mediul scolar” este mai mult decat binevenita. Inspectoratul Scolar al judetului Mures a propus acest concurs, care a fost aprobat de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii si care s-a desfasurat in toata tara, Inspectoratele Scolare Judetene selectand cele mai bune proiecte pe tema nonviolentei scrise si implementate de elevi pentru a participa la etapa nationala.
La aceasta etapa am participat si noi, Grup Scolar Agricol „I. Dracea” din Timisoara, alaturi de Scoala cu clasele I-VIII nr. 7 „Sfanta Maria” din Timisoara, Scoala cu clasele I-VIII Nr 16 din Timisoara, Liceul „Iulia Hasdeu” din Lugoj. Etapa nationala s-a desfasurat la Targu-Mures. Au participat echipe de proiect din 14 judete cu un numar de 23 de proiecte.
Experienta aceasta a fost inedita pentru noi, avand ocazia de a cunoaste cadre didactice si tineri din toata tara si a afla despre activitatile lor de promovare a nonviolentei in scoala. Proiectele prezentate au fost la un nivel de complexitate extraordinar, iar aplicabilitatea lor a fost dovedita prin imaginile (fotografii si inregistrari video) de la actiunile intreprinse. De asemenea, prezentarile s-au remarcat prin interactiunea cu membrii juriului si ceilalti concurenti din sala (au fost impartite materiale de promovare – fluturasi, pliante, stegulete sau au fost adresate intrebari publicului).
Printre cele mai interesante titluri de proiect au fost: „Bataia nu e rupta din rai, e rupta din rai”, „Sa exmatriculam violenta din scoala”, etc.
Actiunile din proiectele unor elevi au cuprins de la concursuri de eseuri, postere, colaje la marsuri ale nonviolentei organizate la ei in localitate, de la lectii de dirigentie, piese de teatru si realizarea de filme sau spoturi antiviolenta la intalniri cu autoritatile locale. Cele mai multe scoli au avut ca parteneri fundatii sau organizatii nonguvernamentale. Scoala nostra (Grup Scolar Agricol „I. Dracea” din Timisoara) a facut un parteneriat cu Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania in cadrul caruia elevii au avut ocazia sa afle cat mai multe despre violenta si combaterea ei.
Programul alcatuit de organizatori a cuprins: un workshop de socializare coordonat de Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica Mures, piese de teatru realizate de elevii Scolii A.I. Cuza din Targu-Mures pe tema nonviolentei, prezentarea proiectelor in plen pe sectiuni (gimnaziu si liceu), festivitatea de premiere, vizite la diferite obiective turistice din Targu-Mures (Cetatea veche, Palatul culturii, Piata Trandafirilor, Gradina zoologica, etc.).
Am avut sansa de a surprinde si doua evenimente deosebite (Noaptea Muzeelor si Targul de Lactate) care s-au desfasurat in acelasi weekend in care am fost noi la concurs. Acolo am facut cunostinta cu Ordinul Cavalerilor Lup, un grup de oameni care desfasoara anumite spectacole interactive in cadrul carora tinerii pot invata cum sa devina cavaleri medievali, sa respecte un anumit cod, sa se bazeze pe onoare si pe adevar.
In ceea ce priveste premiile, judetul Timis a obtinut 2 premii II (Liceul „Iulia Hasdeu” din Lugoj si Scoala cu clasele I-VIII „Sfanta Maria” din Timisoara) si 2 premii speciale (Grup Scolar Agricol „I. Dracea” si Scoala cu clasele I-VIII Nr. 16 din Timisoara). Premiul I, II, III si mentiunile au constat in sume de bani, iar premiile speciale in cadouri de la sponsori si colaboratori ai concursului (Crucea Rosie si alte fundatii si organizatii).
Dincolo insa de rasplata materiala, toti participantii au castigat un lucru mult mai important, recunoastere si apreciere pentru ca au initiat si sustinut acele proiecte in scolile lor, in localitatile lor si au dovedit ca sunt inca multi tineri care stiu ca asa cum spunea Mahatma Gandhi „violenta este arma celor slabi” si ca e nevoie de mult mai multa putere pentru a te impotrivi violentei, pentru a te implica intr-o activitate in folosul comunitatii decat pentru a-ti face „dreptate” cu pumnul.
De multe ori oamenii ajung sa faca lucruri pe care nu si le doreau. Fiecare dintre noi in mod sigur a trecut prin cel putin o situatia in care a reactionat necaracteristic, ramanand apoi sa se intrebe de ce a facut acest lucru.
Poate ca ati mers intr-un local in care nu tineati neaparat sa mergeti sau poate ca v-ati apucat de fumat pentru ca toata clasa fumeaza sau poate ca ati cumparat o rochie minunata pe care ati inceput sa o urati de cum ati ajuns acasa. De ce facem totusi aceste lucruri?
Un posibil raspuns este existenta a ceea ce se numeste influenta sociala sau presiunea grupului. In continuare va voi descrie putin din persectiva stiintelor sociale acest fenomen.
Studiile de psihologie sociala pun in evidenta importanta de necontestat a influentei sociale asupra cunoasterii realitatii fizice si sociale. Influenta sociala este „influenta pe care oamenii o au fata de credintele sau comportamentele celuilalt”.
In experimentele sale Solomon Asch a vrut sa dovedeasca faptul ca, fiecare om se conformeaza unei judecati colective si o accepta in virtutea unor motive obiective. Situatia experimentala, devenita celebra arata ca in anumite conditii, indivizii se supun presiunii de grup, neglijand evident alternativele si situatia obiectiva, reala. Ea a fost astfel gandita, incat sa-l puna pe individ intr-un conflict radical cu ceilalti membrii ai grupului in care a fost plasat. Cercetatorul propune unor subiecti reuniti in grupuri, un exercitiu de comparatie a lungimii si anume, ei trebuie sa distinga dintre trei linii de lungimi diferite, pe aceea egala cu o linie etalon. Subiectii pot percepe usor diferentele. In cadrul fiecarui grup doar un singur subiect este naiv. Ceilalti complici ai experimentatorului sunt instruiti sa dea raspunsuri gresite de sapte ori din douasprezece incercari, la care este prezent subiectul naiv. Rezultatul arata ca circa 33 % dintre raspunsurile subiectilor naivi se conformeaza opiniei exprimate de grup printr-un raspuns eronat. Acest lucru sugereaza ca participantii la aceste experiente sunt inclinati sa se comporte ca toti ceilalti si deci, sa raspunda ca ei.
Cei care se conformeaza (circa 1/4 dintre subiecti) o fac din doua motive: unii pentru ca ei cred ca majoritatea membrilor grupului dau intr-adevar estimari corecte, ceilalti pentru ca nu vor sa se diferentieze de membrii grupului. Subiectii sunt mai putin atenti la sarcina de cunoastere si se intereseaza mai mult de a nu devia in raport cu grupul, adica de a nu fi respinsi. Ei sunt constienti de ceea ce fac si stiu si de ce o fac. Cele doua maniere de comportament sunt dovada ca indivizii nu sunt absolut liberi in cunoastere. Rationamentul care justifica comportamentul lor este fie ca „mai multe perechi de ochi vad mai bine decat una singura”, fie ca urmeaza majoritatea pentru a nu fi luati drept rebeli. Acest fel de comportament poate parea irational in masura in care se observa ca: nici un individ atunci cand este lasat singur nu alege gresit linia egala cu cea etalon; este suficient ca sa dispara consensul pentru ca ei sa raspunda corect.
Manifestarea unei astfel de obediente in fata autoritatii sau a majoritatii unui grup ilustreaza modelul supunerii publice. Acest model de comportament este valorizat social si se impune in scoli si organizatii pentru a genera o anumita ordine.
Importanta obedientei in functionarea societatii este la un anumit nivel foarte importanta. Domnia bunului plac al fiecaruia ar crea haos, insa trebuie sa facem diferenta intre respectarea regulilor de bun simt care ne fac posibila convietuirea si ascultarea oarba a autoritatii sau a celorlalti in dauna principiilor morale si a propriei sanatati fizice si psihice.
Am prezentat in articolul anterior o metoda de a tine minte numere cu multe cifre, in functie de literele prezente intr-o serie de cuvinte. Pentru a iti da o idee, iti prezint un soft, singurul de acest tip pe care il cunosc, care functioneaza dupa sistemul pe care l-am prezentat.
Din pacate, cuvintele generate sunt in limba engleza, limba cu un vocabular foarte bogat, si nu intotdeauna accesibil utilizatorilor de nivel mediu. Adesea, cuvintele generate sunt obscure. Programul poate fi folosit pe un sistem de operare tip Windows si functioneaza cu succes si pe Linux, daca ai Wine instalat.
Dar cum sa tii minte o lista de cuvinte?
Daca avem o lista de cuvinte pe care trebuie sa le tinem minte, un bun lucru pentru inceput este sa ne dam seama ce ne spun ele.
De pilda, avem o lista de 20 cuvinte in ordine alfabetica:
brad, cacao, carpen, cedru, chiparos, conopida, fag, mar, matraguna, migdal, molid, mustar, papusoi, par, pin, sequoia, stejar, tisa, tuia, varza.
Ce putem spune despre acea lista?
1. Sa ne uitam putin la cuvinte… mai precis la literele initiale.
literele b; f, v apar o singura data;
Literele s si t apar de doua ori ca initiale;
Litera p apare de trei ori;
5 incep cu litera c si 5 cu litera m.
Astfel putem face o harta a cuvintelor. Adesea, daca stim cu ce litera incepe un cuvant, ni-l aducem aminte… Lista de mai sus poate avea o harta auxiliara care sa arate astfel:
b1, c5, f1, m5, p3, s2, t2, v1. Sau, 1bvf, 2st, 3p, 5mc.
2.Ce ne spun cuvintele?
Vedem ca este o lista care are de-a face cu plantele. Metoda pe care o folosesc eu este de a analiza lista pentru a determina categoriile si subcategoriile din care fac parte acestea. Dar mai intai, este totul clar?
Este important ca totul sa fie clar de la bun inceput. De pilda, poate intelegi toate cuvintele, mai putin vreo doua-trei. Sa zicem cedru, chiparos, tisa. Daca nu le intelegi, cauta-le. Sfatul meu este sa nu te rezumi la definitii de genul celei din Dex 98 pentru cedru: Numele mai multor specii de arbori din familia pinaceelor, cu lemnul tare, cu ramurile orizontale (Cedrus). De ce? Pentru ca cei mai multi dintre noi nu stiu ce inseamna familia pinaceelor, si astfel ai un cuvant care exprima un lucru despre care nu stii mai nimic. Sfatul meu este sa cauti si definitia, care poate sa te lamureasca sau nu, dar sa si gasesti informatii care sa fie mai potrivite cailor senzoriale (celor 5 simturi).
Compara definitia din DEX cu imaginea alaturata, reprezentand un cedru.
Care ne spune mai mult?
Hraneste-ti si celelalte simturi: cum ii miroase oare rasina, sau frunzele strivite intre degete? Acele lui inteapa, sau nu? Ramurelele se rup usor sau sunt flexibile? Frunzele ii sunt moi, sau tari? Conurile sunt pergamentoase sau lemnoase? Cat timp mi-ar lua sa ma catar pana in varful lui?
Daca nu cunosti toate cuvintele din lista de mai sus, opreste-te si cauta ACUM, apoi intoarce-te la text.
Acum ca te-ai lamurit, cum ai putea grupa acele cuvinte?
Majoritatea cuvintelor sunt nume de plante. Se potrivesc oare celeltalte cuvinte aici? De pilda, „par” s-ar putea potrivi, deoarece avem si „mar”, iar „papusoi” este un regionalism pentru porumb.
Nu dau criterii batute in cuie, dar o clasificare posibila ar putea fi urmatoarea:
1. arbori si arbusti, sau produse din arbori si arbusti:
brad, cacao, carpen, cedru, chiparos, fag, mar, migdal, molid, par, pin, sequoia, stejar, tisa, tuia. Dintre ei, unii sunt cu frunze cazatoare: carpen, fag, mar, migdal, par, stejar.
Carpenul, fagul si stejarul sunt arbori de padure
Marul, migdalul si parul se cultiva pentru fructe/seminte.
Sau sunt cu frunze permanente: brad, [arbore de] cacao, cedru, chiparos, molid, pin, sequoia, tisa, tuia
Bradul, cedrul, molidul, pinul, sequoia si tisa sunt arbori rasinosi cu frunzele in forma de ace;
Chiparosul si tuia au frunzele in forma de solzi;
Arborele de cacao.
2. plante ierboase sau produse din plante ierboase: conopida, matraguna, mustar, papusoi, varza.
O alta clasificare ar putea fi dupa utilitatea imediata adusa omului, de pilda:
Plante alimentare, plante medicinale si aromatice, arbori din paduri, plantatii si gradini.
Daca analizezi proprietatile obiectelor dintr-o lista, este foarte greu sa o uiti. Daca timpul imi permite, merg pana acolo incat sa compar fiecare element cu fiecare, cautand de obicei cate o asemanare si cate o deosebire.
Atentie: este mai dificil decat pare, dar merita efortul.
Exemple: arbore de cacao si carpen; au frunze late, nu ace sau solzi (asemanare); traiesc in regiuni climatice diferite (deosebire); conopida si fag; ce asemanare poate fi intre ele? Sunt angiosperme magnoliate, cu structura asemanatoare a florii, frunzelor, tulpinii, semintelor. Deosebire: talia fagului la maturitate este mult mai mare decat a conopidei; par si mar; asemanari foarte mari, mai ales la flori si fructe; exista pere (mai ales din Orient) care arata precum merele; deosebirile sunt putine: perele sunt ceva mai lignificate in general decat merele. Exista o mare diversitate de specii de mar si par.
In articolul viitor voi prezenta o alta tehnica ce te ajuta sa retii mai usor liste de cuvinte, facand apel mai mult la imaginatie.
Memoria fotografica este capacitatea de a ne aminti imagini detaliate. Exista persoane care poseda aceasta abilitate natural, care pot privi o pagina si retine foarte in amanunt continutul acesteia. Dar aceste cazuri sunt rare. Pentru cei mai multi dintre noi a memora cantitati mari de informatie poate fi problematic, mai ales daca, pentru noi, ceea ce trebuie sa retinem nu reprezinta un subiect interesant sau placut.
Sunt multi factori care ne pot afecta in mod negativ memoria: oboseala, stress-ul, alimentatia necorespunzatoare, somnul insuficient, lipsa de activitate fizica. Pentru a ne putea concentra, pentru ca memoria sa functioneze la parametri normali, creierul nostru are nevoie de oxigen si nutrienti potriviti. Asadar avem nevoie de miscare, de aer curat, de alimente bogate in vitamine, in special B12, de perioade de relaxare si de regenerarea care se produce in timpul somnului.
Pe langa toate aceste conditii, memoria, ca si alte procese si functii ale creierului trebuie exersata, cu cat o folosim mai mult cu atat va fi mai puternica, la fel ca un muschi. Cel mai bine o putem pune la munca prin diverse tehnici de memorare sau mnemotehnici. In continuare va voi expune cateva dintre acestea.
Prima despre care voi vorbi porneste de la analogia dintre creier si calculator. Se presupune ca putem creea in mintea noastra un spatiu de depozitare in care sa plasam informatiile pe care vrem sa le retinem.
In primul rand alegem o locatie care exista in realitate si care ne este foarte familiara: camera noastra, sala de clasa, parcul preferat, etc. Apoi acest spatiu se imparte in 25 de subspatii (de exemplu, coltul de dupa usa, coltul de la geam, dulapul din camera, etc.). Se creeaza in minte o imagine a fiecarui subspatiu numerotat de la 1 la 25, se repeta aceasta vizualizare pana cand retinem ce numar are fiecare subspatiu (este de preferat sa le numerotam in succesiune logica pentru a ne fi mai usor).
De asemenea putem folosi o foaie de hartie pentru a realiza o harta a camerei si a o invata pe de rost. Acesta este primul pas si cel mai important, dupa ce facem acest lucru vom putea sa “depozitam” in minte orice fel de informatii si sa ni le amintim in ordine.
Dupa ce stim numarul fiecarui coltisor putem face o repetitie, ca si cum am parcurge in imaginatie camera respectiva, numarand. Apoi trecem la pasul doi. Putem cere cuiva sa ne dea o lista de lucruri sau putem alege noi una (poate fi lista de cumparaturi sau orice altceva). Ar fi mai bine ca la inceput sa incepeti cu 10-15 lucruri pe care vreti sa le retineti, apoi sa treceti la 25 sau mai multe. Imaginati-va fiecare obiect in ordinea in care vreti sa le retineti, plasat in cate un subspatiu de la 1 la 10 sau 15. Astfel veti retine si ordinea. Trucul consta in a vizualiza fiecare obiect in culori cat mai vii. Prima data ni-l putem imagina in starea lui obisnuita, apoi ni-l imaginam foarte mare, urias sau foarte mic sau de o alta culoare. Ne putem folosi toate simturile pentru a creea o imagine cat mai puternica: ce sunet produce, ce gust are, cum miroase, cum il simtim la atingere. Ideea este sa-l facem sa iasa in evidenta. Apoi, dupa ce fiecare subspatiu este ocupat in imaginatia noastra cu un obiect sau lucru, ne putem plimba cu usurinta prin camera din mintea noastra si vedea ce am asezat in fiecare loc. In acest fel ne vom aminti mult mai usor cele 10-15 lucruri la inceput si mai tarziu chiar 25 sau mai multe.
Bineinteles ca metoda necesita un efort initial, dar odata ce o stapanim, o putem folosi pentru informatii din ce in ce mai complexe, putem creea diverse imagini in camera, chiar scene, relatii intre lucruri, ceea ce poate fi util cand vrem sa invatam o lectie mai dificila.
De regula cheia in a retine cat mai multe lucruri este asocierea, adica a lega ceea ce vrem sa retinem de altceva care ne este mai la indemana. In acest caz a fost vorba de spatii cunoscute. Dar se poate folosi si altfel. Putem retine, printre altele, numele cuiva, asociindu-l cu o trasatura a persoanei respective care iese in evidenta (de exemplu Paul – nas rosu, Mirela – ochi albastri), atunci cand facem cunostinta cu mai multe persoane deodata. O alta metoda de a retine numele a devenit un fel de joc in grup. Atunci cand se alcatuieste un grup din persoane care nu se cunosc si care vor trebui sa desfasoare o activitate in comun, li se cere sa isi spuna prenumele si o calitate a lor sau ceva despre ei care incepe cu initiala numelui (de exemplu: Alina-ambitioasa, Rodica-responsabila, etc.).
Sper ca v-am facut curiosi in legatura cu metodele de a ne imbunatati memoria. In articolul urmator vor mai fi si alte tehnici de memorare care s-ar putea sa va fie de ajutor.
Vreau sa pornesc acest articol de la faptul stiut ca profesor si dascal sunt cuvinte sinonime.
Voi scoate in evidenta ca, dupa parerea mea, dascal este un cuvant diferit de profesor. Dascalul este acel profesor caruia nu ai ce sa ii reprosezi, dascalul este profesorul perfect.
Am intrat in multe grupuri de adolescenti si niciodata nu am simtit nicio respingere din partea lor. Nu am simtit acea lipsa de comunicare pe care tot o scot la inaintare adultii, nu am simtit acea nesimtire caracteristica, cica, tinerilor, nu am simtit ura, batjocura sau indiferenta care se tot vehiculeaza ca si caracteirstici ale tinerilor de azi. De ce?
La intrebarea “de ce” exista doua raspunsuri:
1. Ori sunt eu atat de ignoranta ca sa nu folosesc cuvantul “proasta” incat sa nu imi dau seama ca de fapt nu era asa cum am spus eu. Asta iese din discutie, pentru ca mi s-a spus ca nu m-am inselat si tinerii au fost sinceri si nu zeflemitori
2. Ori am eu ceva… care inspira sinceritate si mi se intoarce aceiasi sinceritate. Inclin sa cred , de fapt stiu, ca a doua varianta este cea adevarata.
Am inceput sa primesc intrebari de genul: Vai, Simona, cum faci tu de tot timpul tinerii astia iti arata doar partea lor buna si sunt asa de sinceri si pozitivi in relatia cu tine?”
Daca sunteti parinti sau profesori, am o noutate pentru voi… tinerii astia asa sunt, buni, pozitivi si sinceri. Nu ma credeti? Hai sa detaliem.
Va voi povesti intamplari adevarate, cu tineri de varste diferite.
Prima este cu tinerii aflati in pragul adolescentei. Care au o deschidere fenomenala si un respect deosebit fata de mine, iar in momentul in care intru in clasa lor se face liniste. Si asta in contextul in care fac parte din cu totul “alta generatie”. Sunt o multime de parinti si profesori care nu obtin asa ceva. De ce?
- m-am implicat in activitati impreuna cu ei
- nu le-am cerut niciodata sa se ridice in picioare in fata mea sau sa imi spuna “sarut mana”, din contra ii tratez de la egal la egal
- intotdeauna cand intru in clasa lor, in primul rand ascult, apoi imi spun parerea
- niciodata nu critic sau nu emit judecati de valoare fara sa ascult toata povestea
- ii tratez cu respect si acelasi lucru primesc in schimb
- le dau sfaturi, nu le impun ce sa faca, decizia este a lor
A doua poveste este cu tineri de liceu. In momentul in care trebuia sa intru intr-o clasa de a X a pentru un interviu mi s-a spus: “Ai grija!” mi-a trecut pe langa ureche fara sa bag in seama. Am intrat, m-am prezentat, le-am spus pentru ce am venit si i-am intrebat daca vor sa imi dea un interviu pe tema relatiei cu profesorii (mentionez ca dirigintele nu era in clasa). Au venit vreo 4 doritori, era inca pauza, dupa vreo trei minute eram inconjurata de o clasa intreaga de tineri dornici sa se exprime, suparati ca nimeni nu ii asculta, mirati ca le dau voie sa spuna ce cred si mai mirati ca… putem sa iti spunem tu???
Ce am obtinut? Un interviu sincer si niste adolescenti care abia asteapta sa ii vizitez din nou. De ce?
- am luat interviul din mijlocul lor, stand pe scaune ca si ei, nu i-am tratat de sus, nici la propriu nici la figurat
- am ascultat nemultumirile lor, fara sa critic
- le-am dat posibilitatea sa se exprime
Dragi profesori, ce vreti sa obtineti de la elevi cu remarci de genul… “Ai grija! Sunt niste dobitoci, sunt prost crescuti si agresivi. Sunt nesimtiti si nu ai la ce sa te astepti de la ei!”
Va spun eu ce obtineti si asta fara sa “emit judecati de valoare”, dupa cum imi place mie sa spun, obtineti impertinenta, rea vointa, nesimtire, agresivitate. De ce? Pentru ca asta le transmiteti si voi, ca profesori, la randul vostru. Veniti sa ora cu ura, obtineti ura. Veniti la ora agresivi, obtineti agresivitate. Sau poate vreti sa va purtati urat cu adolescenti si ei sa va laude cat sunteti de bun si sensibil…. Asta este cea mai buna gluma pe care am auzit-o!
Si inca o noutate pentru profesori. Exista si dascali! Dascalii sunt acei profesori care merg cu drag la ore, iubesc meseria pe care o au, trateaza elevii cu respect, le asculta probeleme si ii ajuta. Ce obtin ei in schimb, ceva total diferit de Dvs. Obtin respect, dragoste, amintirea peste ani, locul de mentor in viata multora. Lucruri care nu se obtin decat cu dragoste.
Am fost rea, am fost dura, am fost foarte directa in acest articol, dar cred ca din cand in cand aveti si voi, profesorii, nevoie de o ora de “dirigentie”.
Inapoi la studiu!
Voi prezenta in articolele viitoare niste tehnici si metode care te-ar putea ajuta in activitatea ta de invatare.
Vei avea nevoie de cateva lucruri. Recomand sa ai un caiet separat, de preferinta un caiet mecanic sau unul cu arc si cu sectiuni separate. Apoi, creioane si niste markere colorate. Metodele de invatare pe care le folosesc eu sunt in principal bazate pe reprezentari vizuale: desene. Avantajul fata de vizualizarea simpla este clar: desenele sunt fixate si in afara mintii noastre, in plus retinem mai bine, ceea ce am facut cu mana noastra.
O metoda de a retine numere – sistemul fonetic sau major
Uneori, pentru examene sau cu alte ocazii, suntem pusi in fata situatiei de a retine numere, uneori numere formate din siruri lungi de cifre. Astfel, unele numere au sens pentru noi – zece, este numarul de degete de la maini, si poate cel mai usor de retinut, fiind baza sistemului zecimal. Alte numere sunt mai greu de retinut, si daca nu le folosim frecvent, cum ar fi numarul de carte de identitate sau CNP-ul.
Daca iti este mai usor sa retii cuvinte decat siruri de numere, metoda urmatoare este pentru tine. Metoda a fost inventata de catre Stanislaus Mink von Wennsshein in secolul XVII-lea. Consoanele reprezinta numere, iar vocalele reprezinta umplutura. Unele consoane (h, q, w, x,) semivocalele precum si toate vocalele — nu sunt redate.
Fiecare cifra dintr-un numar in sistemul zecimal are ca si corespondent una sau mai multe litere din alfabet. Regulile pentru retinerea numerelor sunt destul de simple, expuse in tabelul de mai jos:
0 – z, s; (Zero incepe cu litera Z, s este inrudit fonetic cu z)
1 – t, d; (t si d au o singura linuta in jos, si sunt consoane dure)
2 – n (n de mana sau mic de tipar are doua liniute in jos)
3 – m (m de mana sau mic de tipar are trei liniute in jos)
4 – r (a patra litera din cuvantul patru este r)
5 – l (L este cifra romana pentru 50)
6 – j, ce, ci, ge, gi, s (un j de mana oglindit se poate transforma in 6; grupurile ce, ci, ge, gi, sunt inrudite fonetic cu j, la fel si s)
7 – k,c dur, g dur (k se poate scrie din doi de 7, c dur si g dur sunt inrudite fonetic)
8 – f, v (un f de mana scris dupa normele vechi seamana cu un 8; v este inrudit fonetic cu sunetul f)
9 – p, b (doua consoane inrudite fonetic; reprezentarile lor seamana cu cifra 9; b poate fi un 9 rasturnat, iar p un 9 vazut in oglinda.
Recomand mai apoi niste exercitii pentru obisnuirea cu codul: pe caiet sau pe o foaie, transcrii cateva randuri, pentru ca mai apoi sa le determini numerele. De pilda:
“Limba romana este o limba indo-europeana, din grupul italic, facand parte din subgrupul estic al limbilor romanice. “
Voi trece in paranteze drepte numerele aferente fiecarui cuvant. Le-as fi scris sub cuvant, insa formatarea textului nu imi permite – textul ‘fuge’.
“Limba [539] romana [432] este [01] o [] limba [539] indo-europeana [21492], din [12] grupul [7495] italic [157], facand [8721] parte [941] din [12] subgrupul [09849] estic [017] al [5] limbilor [53954] romanice[4327]“.
Voi scoate mai apoi cuvintele, lasand numai cifrele:
539 432 01 539 21942 12 7495 157 8721 941 12 09849 017 5 53954 4327
Sa zicem ca acesta e un numar cu zecimale:
5394,320153921942127495157872194112098490175539544327
Adica, fraza de mai sus codeaza acest numar nu prea atragator. Daca tii minte fraza asta si codul, vei reproduce acest numar ori de cate ori vrei. Iar pentru a invata codul, va fi nevoie sa exersezi cu bucatele de text, pana cand simti ca l-ai stapanit. Apoi mergi la nivelul urmator.
Acum, vei pleca de la numere pentru a obtine text. Va fi ca la rebus – iar pentru persoanele care completeaza adesea rebusuri, integrame si alte jocuri de acest gen va fi destul de usor. Marturisesc ca eu ma antrenez adesea cu jocuri numite code-breaker, sau spargere de coduri – acolo ai un careu cu cifre si cateva indicii, de la care trebuie sa ajungi la un mesaj ascuns. Cam asa si aici, doar ca unele consoane, precum si toate vocalele sunt la libera alegere.
Pornim de la un numar mai simplu: 27. Optiunile noastre sunt: n, (c,k, g). imi aleg “n” si “c” ca si sunete de lucru, si pun si niste vocale si atasez o semnificatie: Anca. Anca, colega mea de facultate, are 27 de ani.
Sa zicem un numar ceva mai mare: 188495. Optiuni: (t,d); (f,v) (f,v) r (p,b), l. Cuvant magic: “defavorabil”. Putem avea si alte variante, care pot sa aiba sau nu sens: “TV fara bile”.
Un numar cu mai multe cifre: pi = 3.14159265…
m (td) r (td) l (pb) n (j, ce, ge, s) l — o formula magica ce poate reiesi ar putea fi “maturatul penajului”, dar sunt si altele. Sa nu alergam acum dupa pasari cu matura de curte.
Astfel, numere imense pot fi codate prin cuvinte, propozitii si fraze. Singura limitare este faptul ca s-ar putea ca ele sa nu aiba sens. De aceea, in cazul cuvintelor nepotrivite, va voi povesti o serie de artificii in episodul urmator.
Dupa ce Luca Dezmir, coordonatorul Avantaj la Start m-a abordat, propunandu-mi sa scriu pentru tine ceva despre ecologie, am cazut pe ganduri. Prin profesie, sunt ecolog, ar trebui sa ma ocup de stiinta si protectia mediului. Dar am observat un gol.
Nimeni nu a acoperit subiectul de te ajuta pe tine la invatatura cu un sfat-doua. Stiu din experienta mea si a altora ca daca esti in scoala, chiar ai nevoie de ceva ajutor: nu iese tema, ai greutati in a invata pentru lucrare, si altele.
Din fericire, exista o multime de tehnici si metode prin care iti poti indrepta si imbunatati performantele in invatare. Nu ma refer neaparat la cele scolare: cred ca si tu cunosti tocilari care au note bune si elevi foarte inteligenti care sunt coada clasei. Ma refer la invatare, care sper sa te ajute si la scoala si in viata. Hai sa iti prezint pentru inceput niste metode care, bine aplicate, te-ar putea ajuta sa progresezi extraordinar de mult. Pe toate cel putin le-am incercat; pe unele le aplic in viata de zi cu zi iar tu, pe masura ce iti formezi propriul stil, vei vedea ca unele ti se potrivesc dar altele nu. Daca ai o memorie a numerelor buna, nu este nevoie sa inveti tehnici de a memora numere.
Uite aici o scurta lista cu ce ti-ai putea imbunatati: Citirea se poate imbunatati foarte mult; exista multe metode si tehnici ce pot duce la o citire mai rapida, mai atenta, mai plina de semnificatii. Exista carti unde sunt trecute tehnici de citire rapida, la bibliotecile publice, in general mai vechi. Deoarece am avut partea mea de greseli cand am deprins citirea rapida, o sa imi impartasesc experienta intr-un articol care o sa apara mai tarziu.
Memoria se poate imbogati extraordinar de mult folosind metode si tehnici de memorare, precum si arta memoriei. Vesti bune pentru uituci si pentru elevi. Da, se poate. Daca esti in stare sa memorezi ceva, orice, chiar daca este numai o lista cu marcile tale preferate de masini, poti construi pe acele marci de masini adevarate palate de gandire, folosind arta memoriei.
Motivatia se poate lucra si ea, doar ca ma voi feri de la a da recomandari, fiind lucruri care variaza prea mult de la persoana la persoana. Important este insa, sa ai ceva care sa iti placa de la care sa pornesti. Daca iti place de pilda pictura, si urasti istoria, poti face istoria sa iti placa studiind istoria picturii. La varsta adolescentei, dragostea sau mandria te-ar putea motiva sa inveti bine.
Gandirea (logica, critica, creativa, reflexiva) se considera a fi cumva capatata din scoala, insa numerosi elevi, chiar si unii dintre cei cu note bune, raman in urma la logica aplicata. A sti sa aplici logica nu inseamna ca devii peste noapte un fel de Dexter, ci sa stii sa desprinzi adevarul din cele spuse si sa iei deciziile corecte. Gandirea numerica, pe care o folosesti la matematica, se poate cultiva si ea, prin numeroase exercitii.
Perspectiva umana, etica si filosofica, intelegerea motivatiilor si sentimentelor, studiata mai mult la stiintele socio-umane si, surpinzator, la limba romana, in comentariile literare… vine in cantitati insuficiente. Ca dovada, o multime de persoane care termina liceul si nu au trecut de stadiul de brute. Sper ca ti-am trezit pentru inceput curiozitatea cu privire la modurile in care iti poti imbunatati activitatea de invatare.
“Cand eram elev de scoala primara, mama imi recita pasaje dintr-o “Rugaciune a elevului” pe care o memorase pe vremea liceului… si asta se intamplase demult. Era cat se poate de simpatica si am reusit chiar sa retin unele pasaje din ea.
Au trecut anii, am uitat de “Rugaciune…”. La un moment dat, cautand altceva pe internet, am dat de ea. Am zambit usor si am inceput s-o citesc. A fost prima data cand am putut s-o savurez de la un capat la altul.
V-o propun si voua, spre a reintra in folclorul scolar. Daca, peste ani, o s-o aud din gura unui elev, o parte din acest merit mi se datoreaza si mie
In ultimii ani scolile au inceput sa fie dotate, pe langa obisnuitele laboratoare, familiarele calculatoare sau inovatoarele sali multimedia si cu cate un cabinet de asistenta psihopedagogica. Acest nou „lacas”este locuit de o fiinta diferita de profesori, directori sau diriginti, a carei aura de mister este intretinuta de nenumarate mituri si legende urbane precum si de anumite prejudecati.
Mituri si prejudecati
Unele dintre acestea se refera la asa-numitele capacitati extrasenzoriale ale psihologului: „el practica hipnoza”, „iti citeste gandurile”, „te poate face sa devii o persoana cu totul diferita”, „iti poate rezolva toate problemele” si toate acestea prin niste metode ciudate, doar de el cunoscute.
Altele se leaga de imaginea pe care o proiectam asupra celor care apeleaza la psiholog. Acestia sunt cu siguranta „nebuni” sau „au probleme” sau in orice caz ceva este in neregula cu ei. De multe ori atunci cand psihologul invita un elev sau un grup de elevi in cabinet, auzim pe coridoare: „dar de ce sa mergem ca doar nu suntem nebuni” sau „Doamna…, chemati-l pe X la dumneavoastra ca are probleme cu capul” fraza urmata desigur de un ras batjocoritor. Alteori auzim printre colegi: „Nu te duce la psiholog, ce?, vrei sa te faca sa-i povestesti tot si apoi sa dea fuga la diriga sau la parinti?!”
Dincolo de prejudecati, cine este psihologul scolar?
Psihologul scolar este, in primul rand, un om ca toti ceilalti, care asemenea voua a urmat o scoala, un liceu, apoi o facultate, unde a invatat cate ceva despre modul in care functionam fiecare dintre noi, despre motivatii si comportamente, stari emotionale si pattern-uri decizionale si multe alte teorii si modele teoretice despre ce fac oamenii si de ce fac ei ceea ce fac, ce gandesc si de ce, ce este cel mai probabil ca vor face sau nu vor face in viitor pornind de la datele cunoscute despre ei in prezent.
insa, mai important decat toate teoriile studiate, psihologul scolar este o persoana care a invatat mai intai sa asculte, sa ofere oamenilor cu care intra in contact posibilitatea de a-si spune adevarul propriu, de a-si lua propriile decizii. Un alt lucru pe care psihologul l-a invatat este sa nu-i judece pe cei care vin la el pentru a-i cere un sprijin, sa nu-i critice, sa nu-i condamne, ci sa aiba incredere ca fiecare om are resursele necesare pentru a depasi dificultatile cu care se confrunta si sa acorde fiecaruia tipul de ajutor de care are nevoie pentru a accesa aceste resurse.
Ce face psihologul scolar?
Pentru inceput trebuie sa va spun ca nici nu citeste gandurile, nici nu te hipnotizeaza pentru a te determina sa faci ce spune el sau sa devii altcineva.
Psihologul scolar te asculta, iti ofera posibilitatea sa-ti clarifici anumite ganduri, stari, comportamente, te ajuta sa-ti stabilesti anumite scopuri (ce vrei tu sa obtii) si sa gasesti calea cea mai buna pentru tine pentru a le obtine, dar decizia finala si executarea ei iti apartin; tu esti cel care hotaraste sa iasa dintr-o situatie dificila si mai mult sa iasa invingator.
Un alt lucru pe care e bine sa il stiti este ca discutiile pe care le aveti cu psihologul – consilier scolar, este ca acestea sunt confidentiale, ceea ce insemna ca ceea ce tu ii spui psihologului nu va fi divulgat altei persoane. De la aceasta regula fac exceptie doar cazurile in care psihologul afla ca iti vei face singur rau sau vei rani pe altcineva sau daca se descopera o afectiune psihiatrica. in aceste situatii psihologul va lua masurile necesare, nu inainte insa de a discuta cu tine si a te informa ca este nevoit sa actioneze spre binele tau sau al celor din jur.
Dupa cum vedeti, activitatea psihologului scolar nu este chiar atat de misterioasa, ba chiar se ghideaza dupa aumite reguli si principii foarte clare si pare a se baza pe ceva foarte simplu:
A asculta
A sprijini
A incuraja
A sustine
Un alt aspect al muncii psihologului scolar se refera la initierea sau atragerea in scoala a unor proiecte sau programe educationale care va pot oferi informatii, materiale informative (brosuri, CD-uri) si va pot ajuta sa va dezvoltati la potentialul maxim anumite abilitati, talente, calitati, sau sa va protejati in fata unor riscuri cum ar fi consumul de droguri, alcool, sarcina nedorita, violenta, etc.
Cred ca pana acum ati dedus deja ca psihologul scolar nu se ocupa doar de „probleme” si de boli psihice ci si de alte aspecte care pot sa apara in viata oricui. Cu psihologul putem vorbi despre relatii, prietenie, dragoste, familie, cariera, scoala, etc. La psiholog putem veni cu ingrijorarile noastre, preocuparile noastre, dar si cu interesele noastre, cu dorintele noastre, cu ideile nostre si cu tot ceea ce vrem sa facem pentru a schimba lumea, pentru a o face mai pe placul nostru.
Nu este subiectul acestui articol, insa nu ma pot abtine::))...banca este o institutie care iti ofera imprumut o umbrela atunci cand afara este vreme frumoasa si intotdeauna ti-o cere inapoi atunci cand afara ploua........
Ce nu-mi place mie in acest articol :) ? Autorul foloseste un limbaj prea academic in descrierea celor ce nu gandesc liber si dau sfaturi altora! Sunt "cu ochelari de cal", cu mintile inghetate... aproape morti!
Capital social 200 lei. Sediul firmei acasa, eu singurul salariat, inclusiv contabilitatea (fiindca s-a nimerit sa am diploma potrivita).
Singurul mijloc fix: calculatorul.
Am incercat doar activitati din domeniul serviciilor in care n-ai nevoie de investitii.
Recunosc insa ca in primii 2 ani am castigat mai putin decat fostul meu salariu, in schimb aveam o gramada de timp liber. :) Si, mai ales, NU MAI AVEAM SEF!
Nu recomand nimanui sa ia credite in Romania. Mai ales pentru investitii. Costul creditului este mai mare decat profitul ce ti-l poate aduce investitia respectiva. Poate doar daca ai o idee geniala si ai deja piata asigurata ai putea sa risti sa iei credit.
Loading ...