Inteligenta este putinta de a vedea si reproduce obiectiv cele ce exist? si se intampla.
Acum, la inceputul erei informationale, lucrurile incep insa sa se schimbe. Daniel Goleman, sustine ca inteligenta emotionala (EQ) este cel putin la fel de importanta ca si IQ-ul (coeficientul de inteligenta), in determinarea traiectoriei vietii noastre.
Inteligenta emotionala se refera la modul in care oamenii isi folosesc emotiile. Capacitatea de automotivare, de autocontrol, de entuziasm si tenacitate. Acestea nu sunt nicidecum mostenite si, cu cat pot fi inoculate mai devreme copiilor, cu atat acestia au mai multe sanse de a-si folosi capacitatile intelectuale si, implicit, de a avea mai mult succes in viata.
Un alt tip de inteligenta care poate face diferenta este: inteligenta interpersonala. Aceasta reprezinta capacitatea de a-i intelege pe ceilalti: ce ii motiveaza, cum muncesc si cum cooperezi cu ei. Este foarte probabil ca vanzatorii de succes, politicienii, medicii si liderii spirituali s? fie persoane cu un inalt grad de inteligenta interpersonala.
Inteligenta intrapersonala este capacitatea omului de a-si forma un model precis despre sine ?i de a putea folosi acel model pentru a ac?iona eficient in viata.
Este necesar s? ne revizuim ideile despre inteligenta, pentru a include diversitatea factorilor care determina succesul in viata. Ceva asemanator se poate spune si despre educatia in sine. Noile dezvoltari tehnologice, in special cele asociate cu tehnologiile informationale, ne pot determina sa reconsideram, in viitor, modul in care privim procesele educationale. Elanul brusc al schimb?rii tehnologice creeaza o mai rapida rasturnare a profesiilor decat s-a intamplat vreodata.
Educatia nu mai poate fi privita ca o treapta pregatitoare, inainte ca individul sa inceapa sa munceasca. Pe masura ce tehnologia se schimba, in mod necesar se schimba aptitudinile si domeniile de expertiza. Chiar dac? educatia e privita din punct de vedere vocational, ea asigura aptitudinile necesare muncii, majoritatea observatorilor fiind de acord ca acum, in era informationala, educatia continua reprezinta cheia succesului in viata, si mai ales in afaceri.
Robert Kiyosaki vorbeste in cartea sa, „Inainte de a demisiona”, despre viitorul muncii ?i al angajatilor, semnalând faptul ca angajatii de astazi reprezinta un fenomen nou.
Se stie ca in era agricola cei mai multi oameni erau intreprinzatori. Majoritatea erau fermieri ce lucrau pamantul regelui. Ei nu primeau salariu de la rege. De fapt, era invers. Fermierul ii pl?tea regelui o taxa pentru dreptul de a folosi pamantul. Aceia care nu erau fermieri erau comercianti, adica mici intreprinzatori. Majoritatea copiilor crescuti in familii de intreprinzatori au calcat pe urmele parintilor, devenind, la randul lor, intreprinzatori. Din nou, o chestiune de educatie.
In timpul epocii industriale, cererea de angajati a crescut. Ca raspuns, guvernul a preluat sarcina educatiei in masa si a adoptat „sistemul prusac”, cum il denumeste Kiyosaki, dupa care sunt organizate majoritatea sistemelor de educatie la nivel mondial, in ziua de azi. Cert este faptul ca acest sistem are ca scop producerea de angajati in masa. Desigur, este din nou vorba de educatie.
Eu si tu am fost sfatuiti adesea: „mergi la scoala, ia note bune, ca sa obtii o slujba buna!” Dar niciodata n-am auzit cuvintele: „mergi la scoala ca s? devii un intreprinzator bun!”
Afla mai multe despre cele 10 tipuri de inteligenta in programul audio: “Puterea emotiilor in viata si in afaceri”, in lectura lui Adrian Popescu.
Uitandu-ma la ce exemple avem majoritatea dintre noi, in familiile noastre, am simtit nevoia si unui astfel de articol. Viata este asemeni unui joc cu propriile lui reguli, iar ca orice joc daca nu are o miza, va deveni anost si plictisitor atat pentru tine cat si pentru cei din jurul tau.
Inchipuieste-ti un meci de fotbal la care am inlaturat portile, oare cine ar mai juca? Sau pentru cat timp? Tot astfel si cu viata ta, daca nu urmaresti o miza, sau mai multe, treptat va deveni o rutina apasatoare si amara.
Fa un exercitiu de imaginatie. Imagineaza-ti ca ai saizeci de ani si te uiti in urma la viata care s-a scurs. Cum o vezi? Te uiti cu mandrie si spui: Uoau, ce viata am avut!!!…???…..sau iti pleci privirea in pamant? Viata va trece oricum, indiferent cum o vei traii.
In alta ordine de idei, eu nu incurajez cariera in detrimentul familiei. Se spune ca pe patul de moarte nimeni nu a regretat ca nu a petrecut mai mult timp la serviciu, ci ca nu a petrecut mai mult timp alaturi de cei dragi. Tu, ce vei regreta?
Viata pe care ti-o pregateste societatea de astazi, nu este viata, ci este doar existenta. Daca te lasi incadrat in tiparele majoritatii, nu vei fi decat un „cadavru” umblator, care asteapta si moartea fizica. Fiecare zi din viata ta ar trebui sa fie o adevarata sarbatoare, caci este un dar nepretuit. In schimb societatea ti-a transformat viata intr-o insiruire de sarcini, corvezi, probleme de rezolvat, indatoriri,”drepturi”, obligatii, iar ca supapa de eliberare a presiunii acumulate ti-a mai lasat cateva zile de sarbatoare pe an.
In acele zile, trebuie sa te relaxezi, si sa te bucuri de viata, asa la comanda, cat si in ziua respectiva, deoarece doar atunci, cineva a hotarat sa fie sarbatoare. Nu ti se pare cam artificial? De ce sa ma simt bine si sa ma bucur ca traiesc doar in 15…18….si 25 ale anumitor luni? In rest ce-mi ramane? Majoritatea oamenilor nu sesizeaza acest aspect si ajung sa faca sant adanc intre locul in care dorm si locul in care muncesc…..un sant atat de adanc incat dupa o vreme orice incercare de iesire din el devine sortita esecului. Nu face si tu asta.
Ce ar fi de facut? Nu uita titlul acestui articol, porneste cu finalul in minte. Adauga o miza sau mai multe, vietii tale. Daca totusi trebuie sa te angajezi si sa muncesti pentru realizarea viselor altor persoane, ok, fa-o, dar fa-o planificat. Cu alte cuvinte stabileste-ti un termen sau un obiectiv de realizat prin acel serviciu, apoi da tot ce ai mai bun la locul tau de munca, astfel incat sa iti realizezi cat mai repede ceea ce ti-ai propus, apoi paraseste acel serviciu si incepe sa traiesti. Spun asta deoarece majoritatea oamenilor nu se angajeaza undeva, avand si un scop in minte. Ei se gandesc doar la cum sa-si plateasca facturile in luna urmatoare. Apoi va urma o alta luna…apoi o alta luna…si pe furis intreaga viata. Unii oameni lasa impresia ca s-au nascut doar pentru a manca, a plati facturi si impozite si a se inmultii. Oare sa nu fim decat niste iepuri mai mari? Ce trist!
Tu nu trebuie sa uiti cine esti cu adevarat, asta presupunand ca stii deja. Esti o fiinta vie care isi cauta implinirea pe acest pamant. Problemele apar in momentul in care ne indragostim si credem intr-o imagine pe care ne-am creat-o vis-a vis de persoana noastra, imagine care de cele mai multe ori nu are nici o legatura cu originalul. In aceasta imagine tu te inchipui ca iti sta bine, sau chiar iti doresti, sa fi inginer, politician, om de afaceri, fotbalist…insa dupa un anumit numar de ani incepi sa te intrebi, de ce nu esti fericit in sufletul tau.
Raspunsul ti-l dau chiar eu, acum, esti nefericit deoarece implinirea nu a fost una dintre mizele vietii tale. Umbra de care te indragostesti si in care crezi, inchipuindu-ti ca esti chiar tu, nu poate cunoaste nici un fel de implinire. Implinirea ta ca om, nu are nici o legatura cu mersul la un serviciu anost o viata intreaga, la a da ordine sau chiar striga la subalterni, deoarece si la tine striga altii, la a scrie rapoarte la serviciu, la a aseza salam si cascaval pe rafturile unui supermaket, la a stresa oamenii incercand sa le vinzi o asigurare sau un sapun, …..etc.
Sa nu ma intelegeti gresit, toate aceste meserii sunt nobile asemeni celor care le-au inventat, insa ele devin o tragedie cand sunt transformate in principalul obiectiv al vietii unui om. Tu nu trebuie sa uiti niciodata care este scopul sau misiunea ta aici, iar restul, indiferent ca sunt slujbe, afaceri, scoli…sa fie doar etape bine stabilite in calea ta catre implinire, cat si a celor din jurul tau. Spun ca si a celor din jur, deoarece daca vei ajunge totusi pe muntele succesului insa vei constata ca ai ramas singur, probabil te vei arunca de acolo!
Una dintre cele mai minunate capacitati ale mintii umane este aceea de a visa. Nu am intrat in mintea altor animale, inca, insa tind sa cred ca doar noi oamenii putem face aceasta. Toate marile realizari din jurul nostru au avut ca punct de pornire un vis in mintea cuiva. Cineva a visat la ele, apoi a actionat conform visului sau. Astfel a aparut diferenta, deoarece majoritatea oamenilor sunt in stare sa aiba visuri, insa putini sunt cei care le si pun in practica. Dintr-un vis apare un scop, iar eu stiu ca scopurile nu sunt pentru prosti. Tu ai scopuri? Ai grija ce raspunzi.
Exista o multime de carti si articole pe internet despre arta de a visa. In consecinta nu am sa reiau si eu subiectul din aceasta perspectiva. Iti propun un alt mod de a vedea acest aspect.
Incep prin ati dezvalui un secret: „Universul gandeste prin tine”. Odata cu acest secret se poate sa te dezamagesc putin, caci asta inseamna ca nu tu esti centrul universului, ci doar o rotita mica al marelui sistem ce ne inconjoara. Inteligenta Divina isi transpune creatiile in plan material si prin intermediul tau.
De aici extrapolez mai departe si spun ca nimeni nu este daruit cu un vis fara sa fie daruit si cu posibilitatea de a-l indeplini. Universul nu face lucrurile pe jumatate, cu asta ne ocupam noi oamenii, dar asta este o alta discutie. Doar ca, nu vedem maretia si implicatiile visului cu care am fost daruiti. In majoritatea cazurilor cadem in capcana mintii constiente, de a analiza viitorul doar pe baza a ceea ce avem sau stim in acest moment. Acest lucru este o greseala fundamentala, deoarece in univers nimic nu este static. Ce a fost valabil ieri nu mai este valabil astazi, iar ce este valabil astazi nu mai este maine….si tot asa. Trebuie doar sa avem incredere. Un vechi proverb spune ca este suficient ca omul sa aiba incredere si sa mearga doar pana unde vede cu ochii sai, caci de acolo va vedea si mai departe, iar increderea sa va spori.
In concluzie, ori de cate ori iti trece ceva prin minte, mediteaza putin asupra acelui lucru, indiferent cat de nebunesc sau irealizabil iti pare la momentul respectiv. In aceasta lume nimic nu se intampla pur si simplu, totul urmeaza un plan. Orice lucru la care poti visa, incepe-l. Universul te va sustine prin mijloace nebanuite. Un om intelept traieste actionand, nu gandind sa actioneze, nici gandind la ce va gandi cand va inceta sa actioneze.
Poti visa la absolut orice. Realizarile tale de pe urma visurilor pot fi atat materiale cat si spirituale. Acestea din urma de cele mai multe ori sunt desconsiderate. Datorita societatii de consum in care am ajuns sa traim, materialul primeaza in fata spiritualului. Hrana spirituala a devenit doar subiect de discutii la o ceasca de cafea, sau nici macar atat. Hrana spirituala nu inseamna neaparat mersul la o biserica, desi si acesta este un lucru bun.
Hrana spirituala are legatura cu sufletul tau, sunt acele lucruri care atunci cand au loc, te bucuri sufleteste, nu te mandresti cu ele, cum ar fi o masina sau o poseta. Daca nu intelegi ce spun, doar citeste, sufletul tau sigur ma intelege.
Poti privi un apus sau rasarit de soare, poti vizita locurile sacre ale civilizatiei noastre, poti face o surpriza cuiva care se credea uitat…cat si multe altele. Sunt fericiti cei care au si astfel de visuri. Se spune ca deosebirea dintre un spiritualist si un materialist este ca spiritualistul isi poarta casa si realizarile peste tot cu el, chiar si in lumea de dincolo, deoarece toate aceste „bogatii” se afla in interiorul lui. Nu am spus toate aceste lucruri in detrimentul materialului si el are importanta lui, insa”globalizarea” la care suntem supusi ucide tot mai multe spirite pe zi ce trece.
Un alt motiv pentru care cineva nu face pasul de la vis la realizare, este teama de esec, sau de a parea ridicol in ochii”cunoscatorilor” care il inconjoara. Of…si este plina lumea de astfel de distrugatori de visuri. De aceea iti recomand sa nu te destainui decat in fata oamenilor care stii ca te sustin si te imping inainte. Evita pe cat posibil carcotasii si „realistii” care iti spun ca nu tot ce zboara se mananca si ca ar fi bine sa revii cu picioarele pe pamant. Vis-a-vis de teama de esec iti spun doar atat: Atunci cand te indrepti catre realizarea unui vis important si muncesti pentru el, chiar daca nu il vei realiza niciodata, cea mai mare recompensa este omul care devii pe tot acest drum. Astept sa-mi spui ce visuri ai……..
AS VREA SA FIU CEL CE ERAM ATUNCI CAND DOREAM SA FIU CEL CE SUNT ACUM
Anii trec. Trec mult mai repede decat pare la prima vedere, ne dam seama de aceasta doar dupa o anumita varsta. Este asemeni unei vacante, la inceputul ei ai impresia ca va dura o vesnicie, dar cand te apropii de final te uiti in urma cu nostalgie si tristete intrebandu-te, cand a si trecut? Tot astfel si cu viata, la o scara mai mare desigur, insa este supusa acelorasi legi. Cand suntem tineri si avem toata viata inainte, avem si aspiratii pe masura. Aici apare un paradox, omul este mereu nehotararat in ceea ce vrea.
Cand suntem copii ne dorim cu ardoare sa devenim cat mai repede oameni mari, iar atunci cand aceasta se intampla, tanjim dupa perioada copilariei. De fapt cred ca totul tine de evolutia fireasca a omului si de integrarea lui in infinit.
Aici avem alt paradox, parintii nostri au “complotat” pentru a ne aduce din infinit, in planul fizic al acestei lumi, pentru ca apoi toata viata noastra sa nu fie altceva decat o reintoarcere catre acel infinit.
Inocenta copilariei, urmata de exuberanta adolescentei sunt perioade sublime cu, care nu ne vom mai intalni in acesta viata. In acele perioade suntem minunati, curiosi, cutezatori, insa si foarte usor influentabili. Tot in perioadele respective subconstientul nostru inca nu are puterea necesara de a se face auzit din cauza zgomotului tumultuos al mintii constiente. Asta nu este un lucru bun, deoarece tanarul la inceput de drum va incepe sa-si ghideze viata doar pe baza mintii constiente.
Si ce-i cu asta, poate vei fi tentat sa spui, insa aceasta latura constienta a mintii nu este intotdeauna de partea ta. La mintea ta constienta are acces multa lume, fiecare incercand sa-ti impuna la nivelul ei un anumit tipar de gandire.
Aici ma refer la parinti, profesori, preoti, prieteni…cu totii isi aroga dreptul de a-ti spune cum trebuie sa traiesti sau ce fel de om “ar fi bine” sa fi. De fapt pentru cucerirea mintii tale constiente se duce un adevarat razboi, deoarece suntem o societate de consum, iar cei care tin fraiele acestei societati au tot interesul sa consumi doar de la ei, dar acesta va fi subiectul altui articol. In tot acest proces, mintea ta subconstienta nu se poate face auzita. Problema mare pentru tine consta in faptul ca tot ceea ce reprezinti tu ca fiinta, este stocat la nivelul mintii subconstiente. Fiecare om are o “chemare” catre ceva, insa aceea chemare se afla adanc ascunsa in subconstientul tau. Fara sa descoperi acea chemare toata viata ta nu va fi altceva decat o continua si dureroasa amagire, condimentata cu scurte dar trecatoare momente de bucurie.
Este foarte posibil ca batalia pentru mintea ta constienta sa fie deja castigata de catre ceilalti. In acest caz consecinta fireasca ar fi sa nu te increzi in ea cand iti planifici viitorul sau persoana care vrei sa devii. Majoritatea dintre noi nu am stiut acest lucru cand am fost la inceput de drum, dar tu acum STII. Profita de asta. Din cauza acestui lucru sunt tot mai multi oameni care odata ajunsi la varsta maturitatii, sunt profund dezamagiti de ceea ce au devenit. De regula acest moment se intampla doar la maturitate sau chiar dupa, deoarece doar atunci subconstientul poate incepe de unul singur sa se faca auzit. Doar atunci incepi sa-ti auzi adevarata chemare si te uiti cu tristete la ceea ce ai devenit intre timp. Apar tot mai multe filme in care oameni maturi de 40-50 de ani, sunt nemultumiti de felul in care a evoluat viata lor si incearca sa-si retraiasca tineretea, insa totul se va reduce la o tentativa caraghioasa si penibila. De aceea tu nu trebuie sa fi astfel. Daca eu am descoperit toate aceste lucruri de unul singur si doar la 36 de ani, tu ai avantajul ca ti le servesc tie, chiar acum cand inca te afli la inceput de drum. Priveste cu atentie drumul pe care vrei sa pornesti pentru ca il vei parcurge multa vreme. Daca peste cativa ani vei privi in urma cu mandrie sau dimpotriva, cu tristete, depinde doar de ceea ce alegi tu acum. Cauta adanc in tine si afla-ti adevarata chemare cu care ai fost inzestrat. Fiecare o avem. Subconstientul tau o stie, doar trebuie sa-l asculti.
Sfat practic: Profita de momentele in care esti singur/a si inconjoara-te de liniste. Atunci cand sunt singuri pentru anumite perioade de timp, oamenii au tendinta de a evita linistea din jur, preferand tot felul de zgomote exterioare,…radio … televizor …etc. Evita aceasta capcana intinsa tot de catre mintea constienta care iti spune ca linistea nu este buna. De aceea ramai inconjurat de liniste ori de cate ori este posibil. Doar in aceste momente poti incepe sa te auzi tu pe tine. Trebuie doar sa fi constient si sa asculti. Doar atunci vocea suava si abia perceptibila a subconstientului va razbate pana la tine. Iar cand o vei auzi, viata ta va deveni o binecuvantare atat pentru tine cat si pentru cei din jurul tau.
Sa fie adevarat? Oare gandul nostru e mai puternic decat medicina cu toate tehnicile si leacurile ei ? Oare mintea noastra poate declansa schimbari radicale in trupul nostru?
“Fara indoiala”, raspunde Darian Leader, un celebru cercetator britanic, care, in cartea sa Why Do People Get Ill (scrisa impreuna cu academicianul David Coperfield) demonstreaza legatura uluitoare dintre minte si trup. “Nu exista nicio boala fara o radacina psihologica. Nu exista boli, ci bolnavi. Iata, un om se poate vindeca de o raceala banala in5 zile, in vreme ce altul se poate chinui cateva luni bune. De unde vine diferenta? Din mintea pacientului, fara indoiala.”
Psihanalist de profesie, Leaders si-a inceput cercetarile cu interpretarea simptomelor anumitor boli in functie de gandurile si declaratiile pacien?ilor. Pe masura ce a avansat in studiu, a capatat convingerea ca, desi bolile se manifesta printr-o stare de rau fizic, in fond scot la iveala dorinte, frustrari, emotii de care nici macar pacientul respectiv nu era constient. In sustinerea acestei teorii el aminteste o multime de boli declansate pe fond psihic (de la diabet si ulcer, pana la afectiuni dermatologice). Pe baza aceluiasi rationament, Leaders explica de ce un numar urias de femei diagnosticate cu sterilitate au ramas insarcinate imediat ce au fost acceptate ca mame adoptive. “In mod inconstient, o femeie simte ca nu poate fi mama, daca se afla intr-o conjunctura nepotrivita. Abia dupa ce lucrurile s-au asezat si gandurile i s-au limpezit, corpul reactioneaza. Ceea ce se intampla in mintea unui om este din cale afara de important pentru starea lui de sanatate.”
Ideea nu e noua. Sigmund Freud spunea ca boala e o consecinta a povestii vietii pacientului, iar simptomele nu sunt doar semnele ei, ci, in primul rand, forme de expresie ale unei emotii sau reprimari, un soi de arta personala. Pacientii vorbesc codat, iar simptomele sunt forme de comunicare. Oamenii sunt marcati de propriile lor manifestari de boala, nu de cele descrise in manualele de medicina. Pe de o parte doresc sa scape de ele, dar vor si sa le pastreze, intr-un fel ciudat. “Boala are si ea beneficiile sale”, spune Freud. “Uneori absenta simptomatologiei nu inseamna in mod obligatoriu sanatate, ci depresie, autism, moarte fizica.”
Cu alte cuvinte, daca mintea este cea care ne face vulnerabili in fata bolilor, tot ea este responsabila de felul in care luptam cu boala si reusim sa ne vindecam. S-a observat in nenumarate studii ca bolnavii de cancer care primesc sustinerea si afectiunea familiei au o speran?a de via?a crescuta, iar sansele de vindecare (acolo unde se poate vorbi de asa ceva) cresc considerabil. De asemenea, un studiu de data recenta a demonstrat ca numai cateva cuvinte de incurajare spuse de medicul anestezist inainte de operatie au un efect postoperator pozitiv uluitor (si masurabil) asupra pacientului , in ceea ce priveste suportarea durerii si perioada de timp petrecuta in spital pentru recuperare. Iata de ce Leader crede ca un medic bun trebuie sa fie un impecabil om de stiinta si un umanist desavarsit.
Psihologie vs medicina
Sigur, boala tine de o anume predispozitie genetica si e declansata de factori biologici (virusi, bacterii, bacili etc), dar e, fara indoiala, legata si de subconstient, element de care medicina conventionala nu pare deloc interesata. S-a observat ca, in momente dificile din via?a, oamenii sunt expu?i unui risc crescut de imbolnavire. Iata de ce intrebarea “de cat timp esti bolnav?”, ar trebui inlocuita cu una mai semnificativa: “cand a aparut aceasta boala?”. Exista intotdeauna un moment esential legat de declansarea ei. Evident, nu inseamna ca toti medicii trebuie sa devina psihanalisti, dar nu vad nici un motiv pentru care nu ar putea sa invete sa reformuleze intrebarile, de vreme ce istoricul bolii tine de povestea vietii pacientului.
Atunci, emotiile pozitive vor putea intari sistemul imunitar?
Emotiile pozitive si vietuirea sanatoasa stimuleaza productia unor substante cerebrale, numite endorfine, care hranesc efectiv sistemul imunitar. Aceste misterioase substante ajuta in lupta contra bolilor si promoveaza insanatosirea. In plus, ele intensifica bucuria de a trai prin simtamintele de bine, de euforic pe care le produc. Cercetari mai noi arata in mod convingator ca o ata emotionala echilibrata este la fel de importanta pentru sanatate ca factorii deja traditionali, cum sunt alimentatia sanatoasa, exercitiul fizic regulat si etarea alcoolului, tutunului si a altor droguri.
De cate ori ti-ai spus tie sau altora ca nu mai incredere in cineva sau ceva? Care este impactul, rezultatul acestei atitudini asupra ta, asupra relatiei tale cu persoana respectiva, asupra dorintelor si viselor pe care le ai?
Definitia increderii din dictionarul explicativ al limbii romane este: „Sentiment de convingere; lips? de îndoiala”.
De asemenea, tot in DEX gasim explicatia: „actiunea de a (se) încrede si rezultatul ei; sentiment de siguranta fata de cinstea, buna-credinta sau sinceritate a cuiva; credinta”.
Neincrederea este, evident, opusul increderii si reprezinta lipsa sigurantei, indoiala, in final lipsa credintei. Cel mai adesea apare ca urmare a unor incidente din trecut, cand noi am decis ca oamenii ne inseala, nu ne putem baza pe ei, nu isi tin cuvantul, vor doar sa profite, etc. Cand nu ai incredere in oameni, nu ai incredere / credinta nici in Divinitate si te simti singur, izolat, frustat, nemultumit, nu stii incotro sa o ei.
Siguranta / certitudinea este o valoare, un sentiment pe care majoritatea dintre noi il cauta, fie ca este vorba de o relatie cu un partener, fie de prieteni, de locul de munca sau afacerea pe care o avem, de relatia cu banii.
A face trecerea de la neincredere la incredere, de la indoiala la credinta poate fi realizata intr-o secunda, atunci cand iti dai seama ca tu ai facut aceasta alegere la un moment dat si de atunci tot universul ti-a confirmat ca nu merita sa ai incredere intr-o anumita persoana sau persoane, sau, un proces care poate dura ceva mai mult, in functie de fiecare persoana.
Esti dispus sa faci o schimbare la tine?
Daca vei schimba acel ceva ce vei avea de acum inainte in viata ta?
Poate multumire, implinire, satisfactie, armonie, liniste? Ce anume?
Uitate-te unde esti acum si la convingerile pe care le ai vizavi de persoanele in care nu mai ai incredere. Stiu ca sunt lucruri care asa au fost pana acum, pana la momentul acesta. Daca ai ales sa ai incredere intr-o persoana, daca ai ales sa stai intr-o relatie sau loc de munca sau sa iti construiesti o afacere, ce alegi sa faci tu diferit de acum inainte?
Cum esti cand nu ai incredere ? Cum esti cand ai incredere?
In ce directie vrei sa mergi? Cat de motivat esti sa faci schimbarea?
Crede cu putere in ceea ce iti doresti, ai rabdare cu tine si cu celalalt. Rabdare! Fii constient ca e un proces de durata. Lasa-l sa fie asa cum este si cere Universului sa fii suprins de cate lucruri extraordinare poate cealalta persoana sa iti ofere/arate. Cum ar fi sa fie asa?
Constientizea cand apar gandurile negative, lasa-le sa fie si intorce-te catre cele pozitive.
Fa in fiecare zi ceva care sa te duca mai aproape de obiectivul tau, orice, chiar daca e un pas mic, aparent nesemnificativ.
Detaseaza-te de ceea ce iti doresti sa se intample. Cand iti vin ganduri negative, opreste-le cu: „Si ce daca se mai intampla la fel?” si intoarce-te la ce ai tu de facut si la cine esti tu.
Ce alte resurse ai care sa te sprijine sa ai incredere si siguranta?
Cine te poate sprijini sa te concentrezi pe incredere si sa aduci increderea in tine si in viata ta pe toate planurile?
George MacDonald spunea ca: „A fi de incredere este un compliment mai mare decat a fi iubit”. Adaptandu-l la acest articol as spune, a acorda increderea ta cuiva este mai presus de a-l iubi.
Sunt sigura ca este foarte la moda sa ai aceleasi “gadget-uri” ca si prietenii din trupa ta.
Sunt sigura ca sfaturile lor ti se par mai bune decat acelea pe care ti le da mami si tati.
Stiu ca este mai interesant sa fumezi pe ascuns, decat sa te gandesti de doua ori daca e bine sau nu, ca doar… asa fac toti prietenii tai, nu?
Si mai ales stiu… ca daca prietena ta a facut sex saptamana trecuta… tu nu poti fi mai prejos, trebuie sa faci si tu sex, sa fii in rand cu ea…. altfel nu vei mai fi la fel de “cool” si vei fi poreclita virgina trupei
Ce ganduri sunt acum in mintea ta?
Ce stii despre baiatul cu care vrei sa faci sex? Aaaa… nu stii inca cine va fi “fericitul”? Aha! Stii doar ca trebuie sa o faci, ca sa nu fi mai prejos decat prietenele tale.
Lasa la o parte gandurile din momentul asta, lasa-ti prietenii in spate pentru un moment, gandeste-te la tine!
Esti cea mai importanta fata de pe pamant!
Esti unica si irepetabila!
Esti frumoasa, desteapta si de succes, ai viata inainte.
De ce TREBUIE sa faci sex azi?
De ce TREBUIE sa fii ca celelalte fete?
De ce sa nu astepti MOMENTUL?
De ce sa nu astepti CLIPA?
Tu contezi cel mai mult, viata ta e cea mai importanta, fericirea ta e pe primul loc. TU meriti totul!
Te-ai gandit la consecintele unui act sexual?
Te-ai gandit ca poti sa te imbolnazesti de gonoree, candida, sifilis, hepatita?
Te-ai gadit ca SIDA poate fi la un pas de tine?
Te-ai gandit ca poti ramane insarcinata si… avortul nu este intotdeauna o solutie?
Poate te-ai gandit, poate ai luat in calcul toate riscurile, poate esti pregatita sau… poate NU!
Mai gandeste-te! Gandeste-te la tine! Gandeste-te la o viata pe care s-ar putea sa o curmi!
Priveste! Gandeste! Analizeaza! TU esti cea mai importanta fiinta de pe pamant!
Asculta… “Strigatul mut”! Atentie!!! Filmul contine imagini explicite!
Una dintre cele mai mari temeri ale oamenilor este vorbitul în public. Desi zilnic se fac mii de prezentari, stim din propria experienta ca majoritatea prezentarilor sunt greu de urmarit, sunt neclare si mai ales sunt plictisitoare si monotone. Acest lucru se datoreaza lipsei de talent a prezentatorilor? Trebuie sa te nasti cu acest talent? Noi credem ca nu.
Noi credem ca fiecare dintre dumneavoastra poate fi un foarte bun prezentator. Se pun urmatoarele întrebari:
Ce trebuie sa aveti în vedere daca vreti sa aveti succes în prezentari?
Cum trebuie sa va pregatiti si la ce rezultate puteti sa va asteptati?
În continuare, va prezentam o serie de indicatii pretioase, pentru ca în viitor sa aveti curajul de a vorbi în fata celorlalti si ca urmare sa aveti si succesul bine meritat.
Fiti constienti de responsabilitatea deosebita
Ca prima idee, trebuie sa retineti: Indiferent, daca publicul este acolo din propria vointa sau a fost fortat sa participe, vorbim despre oameni, care îsi sacrifica o parte din timpul lor pretios. Legat de importanta acestui fapt, subliniem si de data asta: sa nu risipiti niciodata timpul publicului dumneavoastra! Numai atunci vom fi constienti de responsabilitatea noastra, daca ne este clar, ca în fata noastra sunt oameni, care ar avea multe alte lucruri de facut în acelasi timp. Aveti grija ca publicul sa nu se plictiseasca.
Sa cunoasteti componenta publicului, precum si pregatirea si interesele lor.
Evitati supra – sau subevaluarea publicului si sa-l luati mereu în serios. De aceea, va propunem sa fiti bine pregatiti pentru fiecare prezentare.
Sa aveti publicul mereu în fata ochilor
Sa nu pierdeti niciodata publicul din fata ochilor. Aceasta propozitie s-ar putea sa va para de prisos, dar daca ne gandim la nenumaratele prezentari nereusite la care am participat, aceasta ar putea sa se transforme într-un sfat important.
O prezentare este reusita daca este ajustata publicului, atat în continut, cat si în durata.
N-ar trebui sa tineti aceeasi prezentare pentru un public specializat si un public laic, sau sa spuneti aceleasi lucruri pentru un public tanar si unul mai în varsta. De aceea, este
important ca sa aflati cat mai multe informatii despre publicul tinta. Daca stiti cine sta în fata dumneavoastra, puteti sa construiti prezentarea în functie de nevoile si cerintele lor.
Desigur, nu puteti sa aflati mereu prea multe despre public, dar totusi, încercati. Daca nu stiti nimic precis despre publicul tinta, puneti-va în locul lor si faceti presupuneri cu privire la asteptarile si interesele lor. Astfel deja va ocupati de public, si asta vine in avantajul prezentarii dumneavoastra. În timpul prezentarii, de asemenea, trebuie sa va ocupati de public, si anume trebuie sa raspundeti din timp la reactiile lor.
Pregatirea este totul
Cu cat va pregatiti mai bine, cu atat veti putea fi mai relaxati. Chiar daca de cele mai multe ori vorbitul ni se pare cel mai greu lucru, prezentarea în sine trece foarte repede.
Cea mai mare investitie trebuie facut în pregatirea prezentarii. Pregatirea se refera la mai multe domenii, din care va prezentam cateva:
A. Pregatirea continutului
Puteti sa vorbiti liber si relaxati numai despre lucrurile, în care sunteti pregatiti. Un public observa foarte repede daca un prezentator are numai cunostinte superficiale
despre o tema sau este chiar nepregatit. În timpul pregatirii sa aveti în vedere si temele care se leaga într-un fel sau alta de tema principala. Astfel puteti raspunde fara probleme la întrebari si sa dovediti cunostintele de-a lungul discutiilor.
B. Conceperea si constructia prezentarii
Colorati prezentarea cu o anecdota scurta, cu un citat sau cu o metafora. Astfel cresteti interesul publicului si prezentarea creste în eficienta.
Chiar si în cazul prezentarilor mai scurte merita sa va ganditi deja înainte despre constructia acestuia. O prelegere, o prezentare ar trebui sa fie conceput din start foarte bine.
Este vorba despre captarea interesului. Ganditi-va mereu la ordinea transmiterii informatiilor pentru a capta interesul publicului si la momentele cand vreti sa folositi mijloacele audio-video. Aici este foarte important, ce anume doriti sa realizati, sa atingeti.
10 Convingeri ale vorbitorilor publici
1.Este imposibil sa esuz cand ma aflu pe scena.
2. Pot sa ii inspir pe oameni sa isi declanseze propria motivatie.
3. Oamenii au nevoie sa ma exprim foarte clar. Rolul meu este sa explic
informatii complexe intermeni cat mai simpli.
4. Este important sa ma conectez cu audienta inima la inima si abia apoi creier
la creier. Prima sarcina este sa construiesc o relatie de incredere cu audienta.
5. Sunt o persoana flexibila.
6. Ceea ce am de spus este extrem de valoros pentru audienta.
7. Totul este ca un joc al carui scop principal este sa invatam.
8. Ceea ce fac nu este pentru mine in primul rand, ci pentru public.
9. Dorinta profunda a publicului este sa se distreze.
10.Audienta mea merita sa aiba un vorbitor excelent.
De la Martin Luther King, trecand pe la Barack Obama, indemnul mobilizator ajunge intr-un final si la noi prin intermediul ambasadorului SUA.
Excelenta sa dl. Mark Gitenstein, cu ceva radacini prin zona Moldovei, incearca sa ne convinga sa renuntam la fatalismul mioritic si sa indraznim sa ne asumam propriul destin colectiv.
Dupa atatea luni de dezamagiri si vesti proaste aveam, intr-adevar, nevoie de o incurajare.
Din pacate totul se opreste aici.
Pentru ca eu cred ca nu putinta ne lipseste noua. Nu cred ca suntem mai neputinciosi decat alti oameni de pe aceasta planeta, fie ei si marele popor de dincolo de ocean.
Cred ca, la o adica, nici vointa nu ne-ar lipsi. Daca ne-am stabili un tel cred ca am fi capabili sa-l atingem.
Cred ca problema noastra este stiinta. Sau, mai bine zis, lipsa ei.
Cred ca, de fapt, nu stim ce sa facem. Habar n-avem ce obiective sa ne stabilim. Nu avem, la nivelul mediei populatiei, educatia practica ce ar putea sa ne ajute sa percepem corect ceea ce ni se intampla. Nu stim sa intelegem semnalele din jurul nostru, nu stim sa citim semnele vremurilor.
Navigam in deriva, de vreo 20 de ani, fara tinta, fara viziune, fara harta.
Unde sa ajungem daca ne indreptam spre nicaieri?
Unii spun ca vom iesi din criza daca ne apucam serios de munca.
Eu cred ca daca vom munci tot fara cap vom trece dintr-o criza in alta.
Putem lua decizii individuale corecte. La ce ne foloseste daca deciziile colective, pe care le iau altii, ni le anuleaza complet?
Unii spera ca terapia prin criza va da ceva rezultate si va reusi macar sa omoare prin inanitie celulele canceroase ale economiei cunoscute generic sub numele de “coruptie”. Daca ar fi asa am putea spune ca merita.
Pentru ca sansa copiilor nostri de a avea un trai bun aici, in tara, este o economie corecta, curatata de cancerul coruptiei. Credeti ca vom stii sa le oferim asta?
Daca experimentezi la un moment dat insatisfactie la locul de munca sau in cariera, daca te simti fara putere si vezi ca lucrurile au luat-o razna in jurul tau, daca ti se pare ca nu te mai intelegi cu seful sau colegii, te invit sa respiri si sa te opresti putin din caruselul acesta.
Nemultumirile de la locul de munca se rasfrang si in viata personala, te simti vlaguit, fara motivatie, atragi tot felul de evenimente neplacute, ai neimpliniri si in alte domenii din viata.
Lucrurile care nu au fost rezolvate la timp, se acumuleaza si nu fac decat sa adanceasca la un moment dat nemultumirea si lipsa ta de incredere in tine.
Esti gata sa faci o schimbare?
1. Adu claritate vizavi de locul de munca in care esti in prezent.
Iti doresti cu adevarat job-ul pe care il ai in prezent?
Ce te motiveaza la el?
Iti place domeniul si activitatea pe care o faci tu?
Ce nu iti place? Ce anume iti place la ceea ce faci?
Daca ajungi la concluzia ca este meseria si activitatea care este pentru tine, e foarte bine, mergi mai departe sa iti construiesti pozitia pe care ti-o doresti.
Daca constati ca ai dori sa faci altceva, atata vreme cat stai la acel job, fa tot ce tine de tine ca sa faci bine activitatea pentru care esti platit.
2. Imagineaza-ti
Exista ceva ce ti-ai dori mai mult de la jobul pe care il ai in prezent? Poate o alta activitate, o alta pozitie, alt nivel salarial?
Ce crezi ca ai putea face mai mult?
Ce crezi ca meriti sa primesti mai mult de la acest job?
Totul incepe cu un gand, un gand care se transforma intr-o dorinta, si care, pe masura ce incepi sa pui in practica actiunile care stii ca te duc acolo, se materializeaza in ceea ce ai gandit sau visat la un moment dat
3. Constientizeaza-tivaloarea ta!
Ce oferi tu acolo unde esti acum?
Care sunt rezultatele pe care le-ai adus pana acum in firma?
Care sunt proiectele pe care le-ai dus la bun sfarsit?
Care sunt oamenii care te apreciaza?
Ce altceva ai putea sa faci, ce alte competente ai?
Cand tu insuti vei incepe sa devii constient de valoarea si competentele tale profesionale si cei din jurul tau se vor raporta la tine, din ce in ce mai mult, ca la un specialist, un om care are o valoare deosebita prin cine este si ceea ce face.
Asculta ce spun oamenii despre tine, daca sunt lucruri care nu iti fac placere, alege sa nu te superi ci, doar sa vezi daca este asa sau nu si ce poti sa faci diferit.
Si, mai ales, asculta-i pe cei care te incurajeaza, te apreciaza si te motiveaza. Daca cineva iti spune lucruri frumoase despre tine, nu fi modest si il contrazice, primeste cuvintele acestea si creste-ti increderea in tine.
De tine depinde in ce crezi si ce pareri iti formezi.
4. Admira-i si respecta-i pe cei din jur.
Iti doresti relatii bune cu colegii si cu sefii?
Admira-i si pretuieste-i pentru calitatile lor.
Inteleg ca sunt lucruri care poate nu iti plac la unii oameni, dar te costa destula energie sa te concentrezi pe ceea ce nu iti place la ei. Fiecare isi are locul pe care il merita si, chiar daca tu poate nu vezi de ce merita unul sau altul sa fie in pozitia in care este, nu iti foloseste la nimic sa stai sa gandesti la acest lucru, decat sa ai o stare conflictuala cu el/ea. Chiar daca nu ii adresezi cuvinte care sa conduca la o disputa, inconstient ii transmiti faptul ca nu il/o pretuiesti si lucrul acesta se intoarce ca un bumerang asupra ta.
Prefera sa fii impacat cu felul de a fi al oamenilor si, sa te uiti la calitatile lor, mai degraba decat la defecte. Atunci vei putea crea relatii bazate pe respect si, chiar un mediu de lucru armonios in care va puteti sprijini unii pe altii in proiectele pe care le aveti.
5. Vrei performanta in ceea ce faci?
Ia-ti un antrenor, un partener care sa te sustina pe drumul spre cariera pe care ti-o doresti.
Impreuna puteti creea cum arata jobul tau ideal. Vei primi sprijinul necesar pentru a pune in practica energia ta creatoare si sa alegi ce ti se potriveste cel mai bine. Cunoscandu-te tu pe tine, calitatile si defectele tale, abilitatile si competentele tale profesionale, crescand nivelul tau de incredere in tine, poti sa iti gasesti drumul exact care sa te duca la rezultatele pe care le doresti.
Adaptarea si modernizarea suportului informational trebuie actualizat la nivelul publicului si al societatii careia i se adreseaza, oferind o alternativa sau chiar posibilitatea de a avea acces la informatie. Carte vorbita (Audiocarte) a aparut odata cu dezvoltarea si popularizarea (ieftinirea) instrumentelor de inregistrare a sunetelor si a fost utilizata in special, pentru folsinta orbilor, sau celor cu probleme de vedere. In multe orase din lume s-au creat biblioteci cu placi de patefon, sau casete cu carti vorbite.
O alta folosire a metodei a fost la invatarea limbilor straine, cu pronuntia si dictia corecte.
De mult succes s-au bucurat inregistrarile unor poezii sau piese de teatru inregistrate de autori sau de mari actori.
Utilizatorii de astazi ai audiocartii sunt cei care duc o activitate manuala automata si monotona, ca sofatul pe sosele aglomerate.
Audiobook-urile faciliteaza accesul omului la cultura pe care de altfel, nu o respinge, ci doar o impinge intr-un plan secund din lipsa de timp. Acestea schimba calitatea individului din cititor in ascultator permitandu-i astfel sa desfasoare alte activitati in acelasi timp cu savurarea cartii alese.
Audiobook-urile surprind prin caracterul de simultaneitate, oferind ascultatorului o alta modalitate de a experimenta complexitatea textului scris.
Caracteristicile unui audiobook fac din acesta un instrument ideal pentru crearea suportului de curs necesar oricarei institutii de invatamant, care practica invatamantul la distanta asistat de calculator.
In Romania prima carte audio a fost realizata in anul 1967 si a fost creata exclusiv pentru nevazatori. Relansarea acestora, intr-un format mult mai modern si usor de utilizat a avut loc in 2004.
Chiar daca multi ar fi tentati sa creada ca audiobookurile reprezinta o descoperire recenta, acestea au de fapt o istorie de mai bine de saptezeci de ani. In prezent, piata cunoaste o crestere moderata, dar sigura, sfidand chiar efectele crizei financiare, iar semnalele cititorilor incurajeaza demersul putinelor edituri din Romania care au ales sa le ofere o noua experienta a lecturii.
Acest tip de produs satisface o nevoie tot mai prezenta a oamenilor de a umple cumva cantitatea imensa de timp pierdut, mai ales in traficul din Bucuresti.
Acestia au astfel posibilitatea de a asculta o poveste, o lectie, un eseu, o carte de specialitate sau cateva poezii in momente in care n-ar putea face altceva. Este un mod deopotriva util si placut de a trece peste momentele terne ale zilei.
Cei care prefera “lectura” cartilor in format electronic sunt, in general, persoane cu educatie peste medie, venituri medii si mari si, cu siguranta, iubitori de cultura, un mare procent dintre acestia fiind constituit din cititorii fideli ai cartilor traditionale sau de nisa.
O data cu dezvoltarea telecomunicatiilor, cresterea popularitatii internetului, aparitia unor noi formate audio si a MP3 player-erelor, piata audiobookurilor a crescut enorm, devenind o noua pasiune a iubitorilor de literatura, dar si o alternativa plauzibila pentru petrecerea cu folos a orelor petrecute in trafic sau desfasurand anumite activitati de rutina.
De asemenea, colectia de business va fi imbogatita cu un nou audiobook, “Un strop de motivatie”, in lectura lui Adrian Popescu, lansat la incepultul lui Iulie.
Fiecare este convins de un adevar sau altul, are o realitate care si-a construit-o pe parcursul timpului, prin fapte, experiente proprii sau ale altor oameni pe care ii cunoaste si care ii intaresc punctul de vedere si convingerea ca asa stau lucrurile si nu altfel.
Cel mai usor le poti observa la ceilalti. Cand te uiti la tine este mai dificil de observat, daca nu esti obisnuit sa te detasezi de gandire ci, doar sa observi gandurile care pun stapanire, din cand in cand pe minte si sa nu te confunzi cu ele.
Auzeam, la un moment dat o doamna care sustinea sus si tare ca ea nu isi da copilul la gradinita pentru ca acolo educatoarele ii lasa pe copii flamanzi. Cer iertare educatoarelor, este doar un exemplu de ceea ce crede cineva. Personal, ea nu si-a dat copilul niciodata la gradinita, dar copii tuturor prietenelor ei au avut incidente la gradinita, ca atare tot universul ei ii sustine aceasta convingere care si-a creat-o. In urma discutiilor pro si contra gradinita, pe care le-a avut cu alte persoane, in final, ea a recunoscut ca de fapt nu vrea sa isi dea copilul la gradinita. Astfel, si-a creat o intreaga realitate care sa ii sustina de fapt, aceasta alegere. Nu este nimic in neregula cu aceasta alegere, este doar de observat cum ne gasim motive pentru care un lucru de exemplu nu functioneaza, cand de fapt nu dorim cu adevarat, 100% acel ceva.
Tot aceasta doamna, a cununat la un moment dat o familie de tineri, care in timp, nu au mai tinut legatura cu nasii lor. Ce spune ea acum: “nu merita sa ajuti pe nimeni” pentru ca… asta si asta si asta. Interesant este ca au o familie prietena care sunt in aceasi situatie si care, bineinteles, le confirma aceasta convingere.
Acum cativa ani, dupa ce m-am despartit de prietenul meu, una din temerile cu care ramasesem a fost ca incep sa mi se strice aparatele electronice din casa si nu are cine sa le repare, eu considerandu-ma atehnica. Bineinteles, rand pe rand s-au defectat, le-am reparat si asta este ceea ce creasem eu la momentul respectiv.
Referitor la investitii, am avut un” mecanism” care arata cam asa: in orice investeam se strica sau pierdeam bani. Am reparat bara din spate a masinii si exact a doua zi m-a lovit o alta masina in spate, am cumparat un incarcator de telefon, a functionat doar o zi si multe alte exemple. Pana m-am prins, am vazut ca eu am creat acest lucru, am vazut impactul cum eu am atras atatea dovezi in viata mea care sa imi arate ca am dreptate si am inceput sa creez altceva. Daca tot eu am creat asa ceva, tot eu pot sa rescriu ce imi doresc.
Tu ce iti doresti in momentul acesta?
Ce convingeri ai deja despre subiectul respectiv?
Ce alte surse ti le confirma?
Exista si surse care ti le infirma?
Ce ai putea sa creezi in loc?
Cum ai putea sa mentii in viata noile convingeri?
Ne nastem cu o vedere periferica larga, cu o viziune care cuprinde o arie larga din univers si de-a lungul vietii aceasta vedere se ingusteaza pana ajunge la un singur punct de vedere sau o parere. Unul singur.
Este necesara rabdare si perseverenta pentru a recrea aceste credinte. Sunt ganduri si convingeri pe care le avem de ani de zile si este necesar le observi detasat, sa fii atent si prezent pentru a aduce altceva, care te inspira mai mult.
Bineinteles, poti sa traiesti foarte bine si cu ceea ce exista deja, dar daca iti doresti altceva, este necesara o schimbare de gandire si acest proces se poate produce simplu, relaxat, fara nici un sentiment de culpabilitate vizavi de ce a fost pana acum, ci doar din postura de Observator si Co-creator al vietii tale.
“Am bagat mana in cos si am luat o banana la intamplare, din unul din cele trei manunchiuri din cos. [...] John lua fructul si il tinu in dreptul ochilor, cu mana stanga. Intinse degetul aratator si pe cel mijlociu de la mana drepata, unindu-le pe celelalte doua cu degetul mare. Contractand usor, isi trecu mana intr-o miscare de taiere, la aproximativ opt cm distanta de banana; s-a auzit clar un clic, si jumatate de banana cazu pe podea.
De-acum depasisem de mult faza de uimire; toata trebaba mi s-a parut ca un fel de asa-stau-lucrurile. Mi-a dat cealalata jumatate de fruct. Era stralucitoare, ca si cum ar fi fost taiata de un cutit fierbinte care ar fi topit suprafata bananei intr-o masa sticloasa.
John arata inspre centul palmei sale. “Asta”, spuse el, “e ca o pusca”. Isi intinse din nou cele doua degete si arata spre varfurile lor. “Astea”, continua, “sunt ca un laser”.
(Kosta Danaos – “Magul din Java”)
Povestirea de mai sus nu e o scena din filmele tipice de arte martiale. Acelea in care vezi cum cei doi luptatori nu se ataca doar cu sabiile ci cu vartejuri de energie.. Spulberand stancile in jur si sapand santuri ori cratere cu ceea ce tasneste din palmele lor.
Povestirea este reala. Autorul cartii “Magul din Java” povesteste cum a reusit sa fie primit ca elev al unii dintre “nemuritori”, John Chang, care traieste in Java. Invatand si practicand Nei Kung, o forma inalta a unui antrenament care implica energia vitala, chi, Kosta Danaos (acesta este numele de autor) dezvaluie cateva din secretele vietii traite in libertate si in putere.
Desigur, cei care vor sa paseasca pe aceasta cale si sa aiba o viata sanatoasa din toate punctele de vedere pana la varste inaintate, pot cauta. Cautarea e pe acel model de care am mai povestit: simte, simte bine ce e in inima ta si odata gasit “firul”, nu te lasa pana nu ajungi la miez.
Pentru cei care incepeti acum viata si aveti sansa alegerii si a potentialului de timp sunt multe posibilitati de a va face singuri instrumentele voastre de putere. Fara a depinde de ajutor din afara. Fara multe din “carjele” pe care ni le punem singuri pentru ca pur si simplu nu stim ca am putea trai altfel.
Asta va propun acum:
O viata traita altfel. Cu doze mari de libertate. Cum ar fi asta?
Printre altele, ar putea fi asa: oriunde ati merge si ati trai, in afara cazurilor de accident, epidemie sau catastrofa, ar fi normal sa fiti sanatosi si sa nu aveti nevoie de medic. Adica sa nu depindeti de niciun fel de tratament si de farmacii. Sa nu existe nevoie de medicamente, nici macar de aspirina sau algocalmin sau de vreun calmant. Nici macar de dulciurile care compenseaza o frustrare. Nici macar de o gura de ceva tare sau ceva bun. Nici macar de mersul la sala… (da, nici macar de asta). Nici macar de televizor, ca instrument de deviere a atentiei, de cautat satisfactie si de gasit preocupare. Nic macar de NET! (O, asta chiar DA libertate…)
Suntem invatati inca de la nastere, asa cum au fost invatate generatii intregi, sa depindem de ceva sau de cineva pentru a ne fi bine. In copilarie e ceva firesc, depindem de hrana, caldura si ingrijirea permaneneta a parintilor. Depindem practic de ei pentru a supravietui. Dar dupa? Dupa ce trecem de etapa ingrijirii si ocrotirii parintesti, cum ajungem sa traim pe propriile picioare? Cum facem sa nu mai depindem de ceea ce ni se tot ofera?
O durere de cap – zeci de pastile recomandate, un disconfort emotional – cam la fel, un dezchilibru mineral – suplimente de tot felul…
Imediat ni se ofera ceva, contra cost, desigur, si devenim consumatori, in loc sa ne producem singuri remediile. Sa nu mai zic de a “remedia” pe altii fara medicamente, asa cum fac oameni ca John Chang…
Nu fac aici aoplogia artelor martiale. Desi as face-o, zau ca as face-o, in ce priveste dezvoltarea omului ca fiinta echilibrata si aromonioasa, nu in ce priveste “Kombat style” (De asta se ocupa altii, specialisti…).
Ci doar va intreb: cum ar fi daca ati alege sa traiti bine, faurindu-va voi insiva si pastrandu-va timp indelungat sanatatea fizica, mentala si emotionala?
Cum ar fi sa fiti propriul vostru medic? Propriul vostru sprijin? Si mai departe, sa fiti un sprijin pentru altii? Poate chiar un factor de influenta care sa-i ajute pe altii sa se elibereze de carje, de dependenta de ceva din exterior. Care sa-i faca sanatosi si relaxati si fericiti?
Nu indemn aici “reducerea la noi insine”, la izolare si trait pe o insula. Suntem fiinte sociale si ne bucuram sa fim langa oameni dragi.
Dar repet, una e sa te bucuri si sa fii implinit langa altii, alta e sa fii dependent de asta. Poti fi implinit deja, alaturi de ei, oferindu-le un vas plin, care se revarsa spre ei, nu o mana goala care cerseste.
La asta va invit. La a va creste pe voi ca oameni liberi si puternici.
De fapt Avantaj la Start asta isi propune. Sa va ajute sa porniti in viata cu toate motoarele si sa mergeti cu putere si incredere, facandu-va propriul vostru drum.
Asa ca iar va invit sa va culegeti din articole ceea ce vi se pare potrivit pentru a va crea instrumentele voastre de putere si sa faceti alegerea acum. Nu mai incolo. Nu cand “o sa…” una si alta.
Vine vacanta. Vine timpul liber. Bucurati-va de el si profitati de inca un fel de libertate ca sa va faceti o schema bine pusa la punct. Cu disciplina si respect pentru voi insiva, incepeti, daca nu ati facut-o pana acum, un fel de a va petrece ziua care sa va incarce cu energie, cu forta, cu tot ce aveti nevoie. Creati-va acum un program, incercati, imbunatatiti… Cautati-va indrumatori, daca simtiti nevoia. Vacanta e pentru voi, profitati de ea si incepeti acum drumul vostru spre o viata traita in libertate. Mergeti pe el cu perseverenta si, repet, cu respect pentru voi insiva. Cu dragoste pentru voi insiva. Anii care vor veni vor rasplati ceea ce incepeti azi. Si peste inca ani buni, lucrand cu voi insiva, veti fi poate, unii din voi, ca si John Chang, nemuritori…
Dupa zile intregi de ploaie, care mi-au lasat urme pe ferestre, m-am hotarat in sfarsit sa le spal. Mai ploua, nu mai ploua, nu le mai suport asa, le vreau curate si sa vad prin ele limpede, nu ca prin ceata.
Acum ma gandesc la ceata pe care o avem pe creier cateodata, confuzia, lipsa de responsabilitate cand afirmi ca nu stii ce iti doresti sau daca stii, gasesti scuze pentru care acel lucru nu e posibil si astepti sa treaca timpul, ca poate, poate se va intampla ceva.
Nu se va intampla nimic, daca nu stii cine esti si nu faci ceea ce ai de facut ca sa ajungi acolo unde ti-ai propus sa ajungi.
Incertitudinea poate fi utila atunci cand cauti solutiile, pentru ca esti deschis sa primesti si sa gasesti orice solutie, dincolo de ceea ce stii deja ca este posibil.
Uneori nu stii ce sa faci si alegi sa vorbesti cu cineva, astfel incat sa te limpezesti si sa iti gasesti solutia potrivita. Zilele trecute am avut o ora de coaching cu un tanar ambitios, care stia ca doreste sa isi urmeze drumul, doar ca in momentul acela avea de facut o alegere cu implicatii pe toate planurile, care ii schimba tot cursul vietii, si nu vedea inca care ar fi fost decizia potrivita pentru el. Punand doar intrebari, la final imi spune fericit ca stia ce are de facut acum: „ce usor a fost, solutia era in fata mea, doar eu nu o vedeam”.
Indiferent de ce ni se intampla sau ce avem de facut, toate se petrec in mintea noastra si ca sa poti sa ei o decizie, este necesar sa te detasezi si sa te uiti de undeva de sus la tot peisajul ca sa poti sa ajungi la inima ta si sa nu stai doar in minte.
Am avut un conflict la un moment dat cu cineva si, desi stiam starea celuilalt nu era din pricina mea (desi as fi putut si eu sa fac si altceva), nu reuseam sa ma detasez si sa imi eliberez mintea de emotiile negative. Atunci m-am gandit, daca ar fi sa fie altcineva in locul meu si sa aud despre aceasta situatie ca i s-a intamplat altcuiva si imi povesteste mie lucrurile acestea, cum as reactiona? Brusc, m-am ridicat deasupra cutiei cu emotii si ganduri si am putut sa vad ca nu e ceva personal si sa imi linistesc mintea. Uneori e nevoie sa te ierti pentru acelasi lucru, din nou si din nou, pana termini cu sentimentul de vinovatie pe care il porti dupa tine, poate de ani de zile.
Cineva imi povestea ca isi doreste sa antreneze oameni, dar nu stia daca oamenii ar crede ca ea este capabila sa sa faca acest lucru. Increderea oamenilor in tine vine din increderea ta in tine si nu invers, sau mai bine zis, atunci cand stii cine esti si ce iti place sa faci atragi oamenii, ei vin si te cauta pe tine si iti cer sa ii antrenezi, sa le oferi serviciile sau produsele pe care le ai. E necesar sa deschizi tu gura si sa iti oferi serviciile? Fa-o, nu ai de unde sa stii cine va cumpara.
Cand m-am apucat de scris, acum 9 luni, am primit diverse feed-back-uri, de la aprecieri, la critici, chiar din partea persoanelor dragi mie. Au fost persoane care au fost surprinse ca eu sunt coach si ca, dupa parerea lor, ar mai fi trebuit sa fac inca vreo 10 cursuri pana sa stiu cine sunt si ce pot sa fac. Poate ca cel mai mult de furca am avut cu momentele in care eu insami ma confruntam cu neincrederea in cine sunt si, nu a fost usor, ca aveam, nu aveam dispozitia necesara, sa fiu o prezenta constanta, saptamanala, pe blog, sa scriu si sa motivez oamenii. De fapt, odata facand lucrul acesta, ma ridicam pe mine si construiam cine sunt eu. De cine a depins sa trec peste toate lucrurile care imi spuneau ca nu e posibil?
In prezent antrenez, am dat un interviu pentru TVR Info despre life-coaching ca metoda de atragere a abundentei, din octombrie 2009 pana in iunie 2010 am aproximativ 5800 de vizite pe blog, articolele mele de pe www.3ner.ro au, in medie, 300-400 de afisari, unul din ele cu 1495 de afisari si sunt mandra ca sunt in echipa „Avantaj la start online” si scriu articole de dezvoltare personala adolescentilor care pornesc in viata.
Am multumirea ca ale mele cuvinte au impact si sprijina oamenii sa se ridice, sa evolueze, sa mearga mai departe, sa se descopere, iar eu odata cu cei din jurul meu.
De cate ori asculti ce spun altii, parerea lor ca nu e posibil sa reusesti intr-un domeniu sau altul? De cate ori iti asculti mintea care iti spune verzi si uscate, doar, doar nu vei gasi curajul sa faci lucrurile de care ti-e teama?
Cand reusesti sa iesi din cutie, sa iti gasesti linistea, sa faci ceea ce ai de facut, sa ei actiunile necesare, iti gasesti implinirea si multumirea din orice lucru marunt, care te bucura si te motiveaza pe zi ce trece.
Uitandu-se in urma, la cariera lui, un om de afaceri de succes spunea acum, ca si-ar fi dorit sa fi avut mai multa incredere in drumul pe care il avea de parcus pana a ajuns la nivelul la care a ajuns.
Inainte de a face un pas ai in fata teama de necunoscut, dupa ce l-ai facut deja devine parte din tine si o experienta din care inveti si construiesti.
Am increderea ca noi, toti, gasim sprijinul si suportul necesar pentru ceea ce ne dorim, atunci cand este nevoie si suntem deschisi si dispusi sa il primim, in orice forma poate sa apara.
Am inceput a scrie astazi prin a nu sti ce sa spun, prin a ma confrunta cu propriile temeri, cu emotii si cu neincredere, cu o dorinta de a fugi si a dormi pana cand toate aceste stari vor fugi ele insele de mine si vor uita ca au fost in preajma mea.
De ce oare mi-e teama? Exista ceva in acest moment de care mi-e frica cu adevarat? In aceasta clipa, in sufletul meu exista cu adevarat vreo neliniste, e ceva acum care trebuie sa fac si nu pot sa il fac?
In clipa aceasta am vreo problema cu adevarat? Exista ceva ce nu poate fi solutionat pana la urma? Nu intotdeauna s-au gasit solutii la preocuparile mele? Nu intotdeauna ceva mai presus de mine mi-a aratat cum sa rezolv o situatie sau alta?
Am sa imi las frica, temerile, ingrijorarile deoparte, renut la ele si doar am sa scriu.
Ce mi-am propus sa fac azi?
Printre altele, sa scriu, sa impartasesc cu voi cine sunt si ce fac si ce ma inspira.
Ma uit la ultimele lucruri pe care le-am realizat in ultimele 6 luni.
Am inceput sa ii iubesc pe oameni asa cum sunt, cu lucrurile lor minunate, cu calitatile si cu limitele lor, cu temerile si fricile lor, cu credintele lor (functionale sau nu), sa ii vad dincolo de cine spun ca sunt, sa ii ascult, sa ii inteleg, sa comunic cu ei. Sa ii iubesc exact asa cum sunt, sa le iubesc temerile si preocuparile lor si pe ale mele. Sa ii admir, sa ii incurajez, sa fiu impreuna cu ei. Sa ii ajut sa isi gaseasca solutii, sa fiu mandra ca au reusit lucruri frumoase, in urma discutiilor cu mine si ca le-am contribuit oamenilor din viata mea, prin cine sunt si ceea ce fac.
Sa imi iubesc si sa accept tacerile mele si ale celor din jur.
Sa ma bucur de viata, sa accept ca nu intotdeauna am entuziasmul pe care mi-l doresc si ca starile mele pot sa fluctueze si sa le pretuiesc pe fiecare in parte. Sa cad si sa ma ridic.
Sa invat sa ma rog, sa imi linistesc sufletul, sa fac lucruri pe care altadata nici nu ma gandeam ca le voi face.
Recent, mi-am descoperit pasiunea de a picta si ma uit cu suprindere ca tehnica si calitatea picturilor mele evolueaza de la un tablou la altul, fara sa fi facut in mod expres vreun curs in acest domeniu.
Ce se intampla cand pictez? Sunt acolo in tabloul meu, sunt concentrata si daruita total in ceea ce fac, imi place, e o pasiune. Si am evoluat pictand, facand, luand actiune. Am auzit multe voci in capul meu care imi spuneau ca nu stiu ce sa mai pictez, nu stiu ce sa fac si cum sa fac si, totusi, lucrul care m-a impins mai departe sa evoluez, a fost doar prin a face, a picta si nu am ascultat niciuna din vocile respective. Si, nu m-am gandit la bani, la ce o sa zica alti oameni, daca este bine sau nu ceea ce fac, are sau nu valoare, am pictat din pasiune, pentru sufletul meu initial si apoi, si alti oameni s-au bucurat de lucrarile mele.
Daca fiecare am descoperi lucrurile pe care le-am facem din pasiune si cu drag, fara a ne ingrijora daca vin sau nu banii, cat, cum si daca vin, am avea o liniste sufleteasca, o implinire, o motivatie care ne-ar impinge afacerile si proiectele inainte mult mai usor decat daca am urmari doar sa gasim jobul sau afacerea care sa ne aduca un venit anume. Si, da, este necesar sa treci la actiune, dincolo de orice alta parere ai ca poti, nu poti, stii, nu stii sa faci acel lucru, ti-e teama sau nu ti-e teama de orice.
Cine sunt azi?
Sunt o fiinta umana inspirata de frumusetea oamenilor si de puterea lor de depasi obstacolele, de a-si gasi drumul in viata si lucrurile care ii implinesc, fie ele lucruri mai mici sau mai mari.
Ce ma inspira?
Ma inspira sa scriu, sa pictez, sa fiu creativa, sa antrenez oameni, sa descoper infinitul potential uman.
Te invit si pe tine sa te uiti la realizarile pe care le ai in viata ta si in cariera ta.
Te invit sa faci un efort pentru a vedea ceea ce este minunat si lucrurile de care esti mandru ca le-ai realizat in viata ta, sa iti exprimi recunostinta pentru cine esti si ce ai facut cu timpul tau si sa lasi pentru moment ceea ce nu ai (inca) si ingrijorarile tale.
Ce inseamna a avea succes? Pentru fiecare succesul este definit diferit. Ai definit cum arata succesul pentru tine? Sau ce ar trebui sa ai ca sa consideri ca ai succes?
De cele mai multe ori, consideram ca am esuat cand nu avem inca in viata rezultatele pe care ni le-am propus (de parca nu ar mai exista o a doua sansa sau „vreme” pentru a le obtine), cand avem asteptari ca in viata ar trebui sa avem anumite lucruri (de cele mai multe ori pe care le au altii si noi nu le avem sau ne amintim ca asa era mai bine), etc.
Cineva spunea ca zidurile sunt acolo pentru a vedea cat de mult ne dorim un lucru sau altul. Poate inainte de a avea acel lucru pe care ti-l doresti ai de trecut prin diverse etape.
Cum poti sa fii constient ca este doar o parere sau o senzatie ca ai esuat si cum poti sa te reintorci la a te simti bine si a continua sa iti construiesti drumul spre „succes”?
Iata cateva idei:
1. Renunt la comparatie
Suntem diferiti, in sensul de unicitate. A te compara pe tine cu altcineva sau ce ai tu cu ce are altul de cele mai multe ori duce la insatisfactie. Da, poate pentru cineva a fost mai usor decat pentru tine sa obtina ceva, dar chiar stii daca a fost usor sau greu ca sa aiba succes?
Fiecare vine cu o lectie de viata si fiecare are de invatat cate ceva. A te compara cu rezultatelor altora, in sensul de a te intreba de ce el are un venit anume, are un partener de viata sau partenerul lui de viata este mai intelegator si mai bland ca al tau, nu te duce decat in pozitia de victima. Avem langa noi exact oamenii care ni se potrivesc si de la care avem de invatat ca sa evoluam.
2. Sunt unic
Ce te face pe tine unic? Care sunt calitatile care le apreciezi la tine?
Ai un produs, serviciu, afacere de oferit?
Care este valoarea lor, ce beneficiu aduce oamenilor carora il oferi? De ce ar cumpara oamenii de la tine? Cat de mult crezi tu, in final, in ceea ce vinzi sau oferi?
Vrei sa le oferi oamenilor ceva de care sa se bucure si sa fie multumiti sau doar vrei sa le vinzi ceva, oricum si orice ar fi?
3. Practic acceptarea
Astazi, declar ca voi incepe o zi si o viata noua.
Astazi ma voi dedica impacarii cu mine, azi voi alunga gandurile care ma supara, gandurile care ma fac sa imi pierd calmul sau ma strezeaza.
Astazi nu imi voi plange de mila, azi voi privi la toate lucrurile minunate care sunt in mine si in cei din jur.
Astazi voi face un lucru care imi face placere mie si care este pentru sufletul meu. Ma voi gandi care sunt lucrurile pe care le-as face din pasiune si voi incerca sa ma descoper.
4. Perseverez
Astazi voi face o lista cu lucrurile pe care le am de facut ca sa imi ating obiectivele si la sfarsitul zilei voi bifa tot ce am facut, voi fi recunoscator si voi simti bucuria lucrurilor facute si satisfactia ca sunt mai aproape pe drumul meu spre succes. Daca sunt lucruri pe care nu le-am facut, terminat sau nu sunt suficient de incantat cum au iesit, ma voi ierta si le voi revedea si reprograma a doua zi. Cand ziua de azi se va termina sunt recunoscator pentru ea asa cum a fost.
Astazi voi investi in mine, voi citi, voi studia, voi asculta oameni de la care am ce sa invat, ma voi intreba cum sa fac sau ce am nevoie sa stiu ca sa ajung acolo unde imi doresc si voi avea siguranta ca voi primi raspunsuri la intrebarile pe care mi le pun, pe masura ce actionez si sunt dispus sa primesc succesul in viata mea.
5. Sunt recunoscator
Azi voi practica rugaciunea, meditatia, voi canta sau dansa sau orice care ma va face sa ma simt bine si sa imi eliberez mintea de ganduri si ingrijorari. Azi voi sarbatori ziua care imi este data.
Astazi voi incepe sa practic entuziasmul si sa ma bucur viata si nu ma voi ingrijora cand entuziasmnul meu nu arata asa cum cred eu ca ar trebui sa arate ci voi aprecia fiecare stare, moment si clipa si voi lasa sa curga pe langa mine gandurile negative si ma voi intoarce la a fi linistit si in pace.
6. Ma apreciez
Voi fi recunoscator pentru fiecare salt pe care il fac in munca mea si pentru fiecare rezultat pe care il am si il voi impartasi cu cei din jurul meu, voi transmite energie pozitiva si voi bucura si pe altii cu entuziasmul si voiosia mea.
Sunt mandru ca am atins rezultatele pe care le am si voi pastra in sufletul meu recunostinta pentru valoarea pe care mi-am atins-o prin munca mea.
Voi pastra starea de bucurie si rezultatele pe care le am si nu ma voi lasa sa cad si sa imi subminez eu singur rezultatele pe care le am la momentul respectiv. Voi cauta doar sa vad ce pot sa imbunatatesc.
7. Voi fi generos
Astazi voi dedica timp oamenilor din jurul meu, ii voi incuraja, voi raspunde cu drag celor care ma intreaba si care vor vorbi cu mine, voi petrece timp cu familia si prietenii.
Voi construi echipe pe diverse proiecte sau idei si voi dedica pentru a face lucruri in comun cu familia mea, cu partenerii mei de afaceri sau cu colegii. Impreuna vom reusi mai mult decat voi reusi singur. Stiu ca exista oameni care ma sustin si pe care pot sa ii sustin in proiectele care ma inspira. Voi cauta sa pun mai presus de binele meu si persoana mea, echipa din care fac parte (familie, proiecte, afacere).
Facem alegeri moment de moment. Consideram ca suntem conditionati de stimulii exteriori, de lucrurile care ni se intampla, de vorbele pe care le auzim, de ceea ce vedem in afara interiorului nostru. In realitate, insa, lucrurile stau de cele mai multe ori invers. In functie de ceea ce este in constientul si subconstientul nostru co-cream realitatea.
Ai observat poate ca, atunci cand te simti bine, esti fericit, multumit si linistit, atragi lucruri bune si majoritatea oamenilor din jurul tau au aceasi stare ca si tine?
In acelasi timp, atunci cand lucrurile nu stau bine pe un plan, cand tu insuti nu esti multumit cu tine, traiesti cu senzatia ca nimic nu merge cum ai dori in aproape nici un domeniu?
La un moment dat, poti avea o stare de care sa fii multumit, dar poti sa ai si o stare care nu iti convine, in care tu te lupti cu ea si cu tine. Daca este o stare care nu iti place, cu cat o detesti mai tare cu atat te vei adanci in ea mai mult.
Este posibil sa te muti dintr-o stare in alta, facand un pas la stanga sau la dreapta, trecand dintr-o frecventa de energie in alta, dar acest lucru nu intotdeauna iese din prima. Atunci este necesar sa incepi sa construiesti propriul echilibru si stare de bine, tu cu tine, pas cu pas. Fiecare isi gaseste propriile solutii si mijloace de a-si ridica energia vibrationala si a fi impacat cu el insusi.
Procesul de contientizare este moment de moment. Completeaza tu urmatoarele lucruri:
In acest moment sunt….
Renunt la…
Aleg sa….
De exemplu:
In acest moment, realizez ca ma preocupa reactia celorlalti oameni vizavi de mine.
Constientizez indoiala, neincredere, teama.
Renunt la preocupari, griji, temeri.
Aleg sa ma concentrez, sa ma simt bine cu mine insumi, sa dau ce e mai bun din mine, sa am rabdare cu mine si cu cei din jur, sa fiu constient de ceea ce este exact asa cum este si nu cum cred eu ca ar trebui sa fie, sa fiu conectat cu oamenii, sa fiu in flux.
Aleg sa construiesc cu multa rabdare si dragoste obiectivele mele, aleg sa ma bucur de fiecare rezultat in parte.
Aleg sa am grija de mine si sa dau dragoste celor din jur.
Aleg sa fiu complet cu tot ce a fost in viata mea. (A fi complet – cand nu consideri ca ar fi trebuit sa fie mai mult sau mai putin decat a fost sau altceva decat exact ce a fost si s-a intamplat).
Ceea ce a fost in trecut, nu mai exista, viitorul nu il cunosc si nu il am, tot ceea ce am este momentul de fata.
Privesc viitorul cu incredere si am tot sprijinul Universului alaturi de mine.
Singura mea preocupare este momentul de fata si eu aleg cum sa ma simt acum.
Nu are granite, nu poate fi oprita, chiar daca iti astupi urechile. Vibratiile sunt percepute de intreg corpul, modifica intregul ambient, chiar daca nu ne dam seama.
Ca o foarte iscusita spada cu doua taisuri, muzica poate creste sau dobori, in functie de mesajul transmis, mesaj de cele mai multe ori fara cuvinte.
De ce includ aici un subiect ca acesta?
Pentru ca am mai spus despre ea. Am aratat cum ne modeleaza, cum ne putem ajuta de muzica pentru a ne schimba starea de spirit. Iar starea de spirit face totul, dintr-o anume stare de spirit actionam si suntem motivati sau dimpotriva.
Muzica ne poate creste…
Nu de putine ori ni s-a intamplat ca o piesa muzicala ori un fragment dintr-o lucrare muzicala sa ne ajute cand credeam ca nu mai avem forta sau inspiratie. Imi amintesc cum mie mi-a facut enorm de mult bine aceasta:
O muzica puternica, o muzica hranitoare, care te ajuta cand crezi ca esti gata sa te opresti, cand nu mai ai poate forta, motivatie, dorinta, tel…
Muzica “actioneaza” direct, fara baraje. Transformarea pe care o produce este rapida, instantanee pot zice. Schimba starea chiar fara sa ne dam seama.
De aceea este foarte important sa stim ce face si ce ne facem noua insine cand o ascultam.
Sunt ritmuri potrivite unui anume timp, unei anume activitati. Pentru dans, de pilda, pentru relaxare, pentru drum lung – sunt minunate melodiile care ne fac calatoriile adevarate delicii – pentru sarabatorire si bucurie, pentru dragoste. Da, pentru dragoste, sub toate formele ei. Muzica ne deschide sufletele si ne face sa avem acel unghi de perceptie care ne arata viata in Frumusete.
Putem cultiva aceasta relatie de suflet cu muzica, ne putem infrumuseta minute sau ore din fiecare zi, mai ales pe cele pe care le-am considera timpi morti.
Adevarul e ca nu exista timpi morti. Doar oameni care nu stiu sa fie vii, cu totul vii, puternici si frumosi tot timpul. Nu ca nu pot, nu stiu. Dar iata, muzica ii invata…
Dar mai e ceva: asa cum zicema, muzica poate fi ca o spada. Al doilea tais poate dobori.
De aceea e important sa fim atenti la efectul pe care il are asupra noastra fiecare gen de muzica. Sunt imprejurari in care participam alaturi de prieteni la cate un eveniment unde se asculta muzica. Uneori aceasta ne face sa nu ne simtim bine. Fiecare din noi rezoneaza cu diverse genuri de muzica. Cum nu sunt granite pentru ea, ne atinge destul de repede si de adanc. Si desi nu ne este bine, continuam sa ramanem acolo, in acel mediu distorsionant, doar pentru ca suntem intr-un grup anume si participarea noastra e semn ca facem parte din acel grup.
In timp, fara sa ne dam seama, facand ceva ce nu ne este potirivit, ne epuizam. Si de oare de cate ori nu facem asta? Nu doar ascultarea unei muzici nepotrivite noua, uneori datatoare chiar de stari de rau – nu mai vorbesc aici de muzica difuzata atat de tare de iti trebuie ore sa iti iasa tiuitul din urechi – ci cate lucruri oare nu facem impotriva noastra?
Alegerea insa e mereu in mana noastra. La noi e cheia. Asa ca putem sa alegem frumos, in favoarea noastra. Putem cere, putem refuza. Putem sa ne bucuram cat mai mult de orice, si mai ales de muzica.
Inchei prima parte din povestea asta muzicala invitandu-va sa va gasiti – daca nu ati facut-o deja pana acum – acea muzica ce va hraneste, ce va face inima sa cante, si sa va faceti din ea tovaras de drum. Poate unii ati mersa deja mai departe sau o veti face, gasindu-va in ea modul vostru de exprimare.
Si va las in compania unei bucati muzicale tare dragi mie, pe care am auzit-o acum cateva zile, la o intersectie, dintr-o masina cu geamul deschis…
Cu cat trecem prin viata si avem mai multe relatii sau experimentam perioade in care suntem singuri, cu atat mai greu suntem dispusi, cel putin unii dintre noi, sa incepem o noua relatie.
Uneori avem dificultati in a lasa in urma o relatie, disparitia unei persoane dragi, un esec intr-o casnicie, toate acestea creand o frica constienta si inconstienta.de a mai iubi si de ne “implica emotional”.
Consideram ca exista amintiri placute si amintiri mai putin placute. Si unele si altele ne tin in loc si nu ne dau voie sa lasam viata sa ne aduca lucruri din ce in ce mai bune si mai frumoase.
Lipsa de incredere in viata se manifesta prin furie, tristete, depresie, lipsa de curaj si de energie, etc. Ele alterneaza cu momente in care ne simtim bine, dar unii dintre noi suntem atat de obisnuiti cu suferinta incat momentele in care ne simtim bine, suntem veseli, plini de energie si de viata nu dureaza prea mult.
Este necesar sa antrenezi muschii care lasa ingrijorarile, tristetile si supararile sa treaca pe langa tine, sa le lasi sa fie cat vor sa fie, dar, de preferat, nu prea mult. Sa te intorci la a fi deschis in fata vietii ca un copil, care nu stie si nu a invatat inca sa nu aiba incredere in oameni, ca barbatii/femeile sunt intr-un fel sau altul si trebuie sa ne pazim de ei/ele, altfel suferim.
Vrei sa iti confrunti temerile? Te invit sa iti raspunzi la intrebarile de mai jos:
De ce ti-e teama acum?
Si ce daca se mai intampla la fel?
Si ce daca vei mai gresi ?
Si ce daca se va mai termina o relatie?
Si ce daca ti-e frica?
Majoritatea oamenilor doresc sa detina controlul lucrurilor care li se intampla si cand apar alte evenimente decat cele la care se asteapta, alte rezultate decat cele pe care le presupun ca trebuie sa apara, intra in panica. E ca si cum am incerca sa tinem in pumni apa care curge intr-un rau.
Este necesar sa ne predam vietii insasi si a fi in pace cu absolut orice ni se intampla. Daca ne relaxam, ne destindem, ne deschidem si avem incredere, din ce in ce mai multe momente pretioase apar. Renuntand la a ne impotrivi la ce nu ne place si la a da drumul la suferinta permitem sa atragem din ce in ce mai mult din misterul vietii.
Erich Fromm scria in cartea sa, “The Art of Loving”, publicata in 1956, “Arta de a iubi este ca orice meserie. Presupune rabdare, incredere, disciplina, concentrare, credinta si practica zilnica.”
Si daca tot iti doresti sa iubesti si sa fii iubit, incepe cu tine.
Ce pretuiesti si valorizezi la tine azi?
Ce calitati din tine si ce rezultate din viata ta apreciezi si admiri?
Inteligenta este cel mai greu inalt produs al naturii, creatiunea cea mai rara si cea mai pretioasa din cate exist ape lume” Arthur Schopenhauer.
In cele ce urmeaza, voi vorbi despre asa cum poate intuiesti, despre inteligenta si cum o putem folosi in viata de zi cu zi.
Termenul de inteligenta provine din latinescul intelligere, care inseama a relationa, a organiza. Chiar terminologia cuvantului indica faptul ca inteligenta depaseste gandirea, care se limiteaza la stabilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale obiectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre relatii. Cand vorbim despre inteligenta ca sistem complex de operatii care conditioneaza modul general de abordare si solutionarea celor mai diverse sarcini si situatii problematice, avem in vedere operatii si abilitati, cum ar fi: adaptarea la solutii noi, generalizarea si deductia, corelarea si integrarea intr-un sistem a partilor relative disparate, anticiparea deznodamantului si consecintelor, compararea rapida a variantelor actionale si retinerea celei optime, rezolvarea usoara si corectarea unor probleme cu un grad crescut de dificultate.
Toate aceste abilitati releva trei caracteristici fundamentale ale inteligentei:
1. capacitatea ei de a solutiona situatiile noi, cele vechi, familiare, fiind solutionate cu ajutorul deprinderilor.
2. rapiditatea, mobilitatea si felxibilitatea ei.
3. adaptabilitatea adecvata si eficienta la imprejurari si circumstante.
Inteligenta este o calitate a intregii activitati mintale, ca expresia organizarii superioare a tuturor proceselor psihice, inclusive a celor afectiv-motivationale.
Termeni precum „destept”,„istet”,„greu de cap” sunt folositi ca etichete pentru unele categorii de oameni. Dar în ciuda frecventei acestor termeni în limbajul cotidian, stabilirea unei definitii precise a inteligentei, cu care sa fie de acord toti psihologii este un lucru foarte dificil.
Sistemele educationale se transforma deoarece atât studentii si profesorii învata sa foloseasca tehnologia multimedia. Copiii care înca nu stiu sa scrie si sa citeasca scriu povesti cu ajutorul unor programe care în unele cazuri le recitesc studentilor ceea ce scrisesera.
Noi programe permit copiilor sa scrie sau sa insereze grafice în texte gen rebus precum “Wings of Learning” , “Muppet Slate”. Alte programe cum sunt “Pine Artist and Creative Writer” de la Microsoft fac posibila formatarea proiectelor de scris în diferite forme, sa scrie cuvinte în diferite marimi si formeze si sa acompanieze cu diferite efecte sonore.
Numarul crescând de programe user-friendly fac posibil sa combine informatia în diferite forme, incluzând cuvinte, imagini si sunete. Studentii pot acum sa înregistreze, sa sorteze si sa intersecteze informatii, notite, bibliografii si sa creeze raporturi multimedia pentru a crea o aventura a învatarii.
Profesorii pot sa-si dezvolte propria “magazie” de cursuri, sa creeze baze de date care sa lege cursurile cu un surplus de tehnologie descris in capitolele celorlalte tipuri de inteligenta.
Calculatorul încurajeaza studentii sa-si revizuiasca si sa-si rescrie compunerile si astfel sa-si dezvolte o mai mare fluenta si un stil mai eficient. Recopiind de mâna sau tastând adesea inhiba corectia si revizuiurea, dar calculatorul adesea faciliteaza aceste procese îi dau studentului un mai mare simt al controlului asupra a ceea ce scrie.
Când studentii îsi vad lucrarea într-un format cu aspect profesional devin mai interesati de studiul si maiestria mecanicii care îi va da stralucirea finala. Unele dintre cele mai importante programe de procesare de text sunt Microsoft Word, Word Perfect, si Ami Pro pentru,Windows.
Învatarea tastatului în scoala primara de astazi este la fel de important ca si scrisul cu stiloul, si a învata sa folosesti un procesor de text este la fel de important pentru studenti ca si a învata sa tasteze. Copiii sunt încurajati sa foloseasca aceste posibilitati în comunicare si colaborare cu studentii aflati la departare pe o varietate de proiecte, prin intermediul unui numar crescând de retele electronice. Telefoanele si modem-urile esentiale acestor procese ar trebui sa fi echipamentul oricarei clase
Dezvoltarea abilitatilor lingvistice pentru întreaga populatie poate fi catalizata de noi unelte electronice remarcabile pentru accesarea si prelucrarea informatiei si comunicatiilor, învatarea, si dezvoltarea inteligentei la un nivel fara precedent.
Zi de zi acumulezi cunostinte peste cunostinte, pe care le ai stocate undeva in memoria constienta si subconstienta. Ai cunostinte profesionale, de viata, spirituale, etc.
Iti doresti mai mult si ai senzatia ca mai ai inca de acumulat cunostinte sau anumite lucruri ca sa ajungi sa ai ce iti doresti?
De fapt, intrebarea este, daca vei avea acele lucruri pe care ti le doresti acum, cum vei fi atunci cand le vei avea?
A vrea
A sti ce vrei, ce e important pentru tine, a avea claritate, este primul pas care te conduce la indeplinirea viselor.
A vrea, insa, cu disperare anumite lucruri nu face decat sa te impiedice sa le ai mai curand. Ingrijorarile, legate de lucrurile pe care nu le ai in viata ta si pe care ti le doresti, provoaca frica, iar frica indeparteaza dragostea, altereaza relatiile, indeparteaza abundenta din viata ta. Energia pe care o ai se transmite si in jurul tau si sa nu te mire ca ceilalti au o stare proasta sau ca sunt cum sunt, daca tu insuti esti nelinistit si preocupat.
A fi
Ce poti sa faci este sa te intrebi cum vei fi dupa ce vei avea acel lucru care ti-l doresti. Sanatate, o relatie frumoasa, bani, job-ul, etc pe care ti-l doresti si adu acea stare in prezent. Proiecteaza-te in momentul cand lucrurile sunt asa cum ti le-ai imagina si traieste senzatia pe care ai avea-o atunci si apoi adu-o in prezent. Vei fi linistit, multumit, relaxat, impacat, fericit? Cum vei fi?
Adu acea stare in prezent si de aici incepe sa faci ce ai de facut.
In cat timp crezi ca poti ajunge acolo?
Care au fost pasii care te-au dus acolo?
Care este angajamentul pe care il ei azi?
Care este prima actiune pe care o ei?
Construieste
Uita-te la oamenii care au ceea ce iti doresti tu. Intreaba-i cum au fost, ce stare aveau, cum au gandit, ce au facut, la ce au renuntat pentru ca sa aiba acele lucruri pe care le admiri la ei.
Persevereaza pana iti atingi obiectivele si bucura-te de diversele rezultate pe care le ai pe parcurs.
Vrei realizari mari? Ai rabdare, ai incredere. Nimic nu se compara cu increderea si rabdarea.
Ca cine ai vrea sa fii la capitolul rabdare? Dar incredere? Ce sau cine din jurul tau te inspira?
Pentru a avansa este necesar sa inveti sa practici anumite lucruri pana devin o a doua natura a ta si sa te dezveti de altele care nu iti sunt de folos. Fa lucruri mici, zilnic, la aceasi ora care sa iti ridice nivelul de incredere si sa iti dezvolte noi abilitati si practici.
Ce alegi sa faci diferit de acum inainte?
Pacea interioara
Cel mai important lucru pe care il cauta oamenii este pacea interioara. Cand viata lor este aliniata la valorile pe care fiecare le are si sunt in armonie cu valorile prietenilor, familiei, au pace interioara.
Stresul, senzatia de neliniste, teama apar cand avem senzatia ca nu avem controlul. Nu ma refer la a manipula sau la a controla pe altii ci la controlul gandurilor noastre, la asumarea responsabilitatii, la increderea in propria persoana sau in viata in general. Poti sa fii linistit si impacat cu cine esti tu si cu ce iti doresti, sau sa fii o victima a vietii, societatii, altor oameni.
Credintele
Fiecare crede anumite lucruri, ca este intr-un anumit fel, ca se vor intampla anumite lucruri, etc. Toate acestea convingeri te determina sa ai succes sau esec. Si, cu toate acestea, esec este doar ce consideri tu a fi esec.
Cel mai mult de lucru este la capitolul credinte si convingeri. Doar tu poti sa le schimbi.
Si cum fiecare stie mai bine ce are de facut in momentul respectiv, care din convingerile tale simti ca te tine cel mai mult in loc?
Ce alegi de acum inainte?
Cazi, te ridici, pierzi, castigi, toate acestea sunt doar pentru a te sprijini in procesul de dezvoltare si autocunoastere.
„Viitorul apartine celor care cred in frumusetea viselor lor” Eleanor Roosvelt.
“Ceea ce urmeaza sa experimentezi este o transcriere a unei meditatii care ii ajuta pe oameni sa aplice strategiile lui Tesla de vizualizare a crearii noilor viziuni pentru viitor…
Asaza-ti corpul intr-o pozitie confortabila si relaxata… Ia loc avand o postura si o fiziologie care sa iti permita cu adevarat abilitatea ta de a visa… Daca fiziologia ta ar fi deja in masura sa te aduca in starea in care cu adevarat ii permiti visatorului din tine sa apara, cum ai sta asezat?… In ce directie ar fi inclinat capul tau?… Unde anume ai respira?… Ce fel de tensiune musculara ai simti in corpul tau?…
Cum ar fi calitatea vocii tale interioare daca ai fi cu adevarat capabil sa visezi?…Ar fi sensibila si soptita?… Sau ar fi doar sunet?… Poate ca ar fi incurajatoare si intrebatoare… Sau poate ca ar suna foarte increzatoare… Ajusteaza vocea interioara la o calitate a vocii care te conduce spre visurile tale si te orienteaza spre acestea…
Apoi poti incepe sa vizualizezi un fel special de vis... Un vis despre planeta… Daca ai putea sa creezi un vis frumos pentru planeta, cum ar fi acesta?… Si pentru ca acesta e doar un vis, nu trebuie sa iti facigriji daca este posibil sau practic… Poti visa liber… Daca ai putea sa visezi propria ta versiune a unei utopii, cum ar fi viziunea ta?… Cum s-ar integra tehnologia in acest vis global despre planeta?… Ce s-ar intimpla cu razboiul?… Cum ar fi copii tai educati?… Cum ar comunica oamenii din diferetele parti ale lumii intre ei?… In ce feluri am utiliza instrumentele pe care le avem in folosul planetei si al oamenilor de pe aceasta, intr-o maniera ecologica si creativa?…
Permite-i visului tau sa te mute in viitor... Cum ar fi medicina?… Oamenii inca ar mai merge la doctori asa cum ii avem acum?… Inca vor mai fi spitale atunci?… Daca ai putea sa schimbi lumea doar visand-o, vazind-o, cum ai transforma spitalele, scolile si companiile?… Cum va arata biroul din viitor?… Vor mai fi birouri acolo?… Sau toata lumea va fi conectata impreuna din casa in casa?… Cum vor calatorii oamenii in viitor?… Nu este nevoie sa te limitezi singur cu tehnologia de astazi… Imagineaza-ti ca traiesti pe o planeta pe care orice iti imaginezi poate deveni automat realitate… Singura limita ar fi limitele propriei tale imaginatii…
Cum am tratata viata animalelor si a plantelor in viitor?… Am mai avea nevoie de avocati si terapeuti?… Care ar fi cea mai importanta profesie in viitor?…
Ce fel de muzica ai asculta in viitor?… Cum ar arata muzeele viitorului?… Daca vei fi mers la un muzeu in care sa fi vazut vestigii de astazi, care va fi cea mai amuzanta pentru oamenii din viitor?…
Ce ai putea sa visezi care ar schimba lumea cel mai mult?… Care parte a vietii noastre are cel mai mult loc pentru schimbare?…
Imagineazati ca tu ai putea schimba lumea cu ajutorul a ceva facut de tine insuti/insati… Viseaza la ceea ce ai putea face si ce ar putea schimba lumea…
Si lasa mintea ta inconstienta sa continue acel vis in felul care este cel mai potivit pentru tine, intr-un fel care iti da tie un sens interior de placere, excitatie si speranta… Apoi, pentru o clipa, lasa mintea ta sa se mute din viitor in trecut… Orienteaza-te inapoi la viata ta si gaseste un timp cind un vis a devenit realitate pentru tine… Reaminteste-ti ceva ce la anumit moment era doar un vis pentru tine… Apoi, dupa aceea, ai descoperit ca acesta a devenit realitate…
In trecut, cand m-am implicat prima data in NLP, am visat ca poate intr-o zi oameni creativi, inteligenti si constinciosi se string impreuna pentru a impartasi interesul si intelegerea reciproce despre mintea si strategiile celor mai mari genii ale lumii; si astfel ei ar putea sa lucreze impreuna pentru a schimba lumea… Ascultind aceste cuvinte, ai devenit o parte dintre aceia care fac visul sa devina realitate…
Copilul meu este cu certitudine un vis devenit realitate pentru mine… Si probabil ca fiecare din noi aveam visuri care deveneau realitate… Si daca tu gasesti unul, vei incepe sa il realizezi… “Desigur, mai este unul!”… Poate ca sunt chiar visuri care au devenit realitate si de care ai uitat ca au fost de fapt visuri la un moment dat in viata ta, deoarece sint realitate normala acum…
Si poate ca noi avem o competenta incosntienta ca individualitati sau ca grup de oameni care pot face aceste visuri sa devina realitate daca ne-am da voie noua insine sa le visam…
Si in timp ce privesti la lumea din jurul tau, observa cate din lucrurile pe care le vezi in jurul tau sunt de fapt visuri care au devenit realitate; camera in care esti, lumina electrica la care poate privesti, scaunul pe care poate stai, hainele de pe tine… Toate aceste lucruri au fost cindva doar un vis in mintea cuiva, dar acum acestea au venit in realitate…
Traim intr-o lume de visuri devenite realitate… Probabil ca tu insuti/insati i-ai ajutat pe altii sa isi transforme visurile in realitate… Poate ca tu esti pentru cineva visul care a devenit realitate… Poate ca parintii tai te-au visat inainte sa te nasti… Poate ca ai intrat in viata cuiva exact in momentul in care ei aveau nevoie de cineva ca tine…
Asa ca pastraza-ti visurile… Pastreaza acele visuri care au devenit realitate… Si in timp ce revii in prezent in ritmul care e cel mai potrivit pentru tine, poate ca te percepi pe tine insuti/insati stind in acea pozitie linistita, in pragul unui nou vis… In spatele tau sint visurile care tocmai au devenit realitate… In fata ta sint noile visuri care dau inteles vietii tale…”
Printre primele articole ale acestui site va povesteam despre modele. Despre cei care ne influenteaza si despre cat e de important sa ne alegem modele care sa ne construiasca, nu sa ne traga in jos.
Acum voi povesti tot de aceasta influenta, dar un pic altfel.
Mai intai
ESTI O MINUNE!
“Fiecare secunda pe care o traim este un moment unic in univers, o clipa care nu va mai fi niciodata… Si noi ce ii invatam pe copiii nostri? Ii invatam ca doi si cu doi fac patru si ca Parisul este capitala Frantei.
Cand ii vom invata ce sunt ei?
Ar trebui sa spunem fiecaruia:”Stii ce esti tu? Esti o minune. Esti unic. In toti anii care au trecut nu a mai fost niciun copil ca tine. Picioarele tale, degetele tale destepte, felul in care te misti.
Poti deveni un Shakespeare, un Michelangelo, un Beethoven. Tu poti face orice. Da, esti o minune. Si cand o sa cresti vei putea tu sa-l ranesti pe altul, care este o minune ca tine?”
(Pablo Casals)
Am luat citatul din “Supa de pui pentru suflet” – carte pe care o recomand tuturor – pentru ca mi s-a parut portivita pentru povestea de azi.
Sa fiu ca cine?
Ca cine vrem sa fim? Vedeti, multe modele nici nu ne apar a fi modele. Dar urmam cu usurinta personaje de film – uneori chiar serialele dau modele – sau persoane publice, vedete, ori colegi ori alte persoane din jur, a caror aura ne impresioneaza. Ca si cum succesul unora ar deveni contagios si doar copiindu-i am “copia” si succesul. Publicitatea, sub forma reclamelor de tot felul, foloseste imaginea unor vedete pentru a ne sugera ca daca vom cumpara produsul respectiv vom deveni asemeni acelor persoane pline de succes.
In modelare se foloseste asta, si e grozav sa urmam un model atunci cand acesta ne ajuta sa ne atingem tinta. Doar ca nu trebuie sa ne pierdm tinta sau sa ne lipsim de ea inlocuindu-ne pe noi cu modelele. Si nu realizam nimic daca nici visele noastre nu ni le stim, luand modelul de-a gata, “pachet”, cu visele si cu viata lui cu tot.
Stim mai bine ce a facut personajul x, si prietena lui/ei y, stim tot, in detaliu, dar uitam de noi insine si uitam ca langa noi traiesc membrii familei noastre, “personaje” vii, de care suntem mult mai legati…
Sunt multi care copiaza doar pentru ca nu sunt in stare sa-si dea seama cum sunt ei insisi. Se stie ca o copie, oricat de buna ar fi, e doar o copie.
Una e sa te folosesti de modelul unui luptator de arte martiale, de pilda, urmarind cum se anterneaza, cum si organizeaza timpul, ce anume face sa-si sustina efortul, cum se motiveaza, ca sa folosesti toate astea in antrenamentul tau, si alta e sa te imbraci ca el, sa vorbesti ca el, sa faci fix aceleasi exercitii si aceleasi miscari, asteptandu-te sa ai exact acelasi succes. N-o sa ai. O sa fii mai slab… Sau poate mai bun, dar asta din urma doar daca iti vei da seama la timp ca tu esti unic.
Modul tau de a gandi, actiona si simti este unic. Ca si corpul tau. Ca si mediul tau de viata. Poti sa-ti mobilezi casa la fel, sa te tunzi la fel, sa te fardezi la fel, nu vei fi acea persoana. Poti folosi multe insa, mai ales daca modelul tau e un performer intr-un anumit domeniu. Foloseste insa cu discernamant, ascultandu-te mereu, dandu-ti seama de propria ta creativitate, de unicitatea ta. Si mai ales de ceea ce vrei tu sa realizezi.
Cei care doar copiaza au parte de multe frustrari, fiindca niciodata nu pot fi “originalul”. Dezamagirile sunt crunte, mai ales cand “modelul” tau face ceva de care tie ti-ar fi rusine. Asta pentru ca atunci iti dai seama ca tu nu esti el si vrei sa fii vazut asa cum esti. Pentru ca atunci, doar atunci, iti dai seama ca esti mai bun. Ei bine, de ce nu ti-ai dat seama pana atunci? Pentru ca ai copiat, in loc sa crezi in tine atat de mult incat sa vrei sa fii “originalul” care de fapt esti.
Asa ca, in loc sa pierzi timp copiind, fa altfel: ia ceea ce crezi ca te ajuta, “mecanismul” prin care modelul tau isi atinge performanta. Poate modul de lucru, poate tehnica aceea ca atare, poate modul de a gandi, acel “ceva” care il stimuleaza. Poate chiar modelul lui, modelul modelului tau… Multi oameni de succes au fost inspirati de altii.
Dar opreste-te aici. Invata sa te cunosti pe tine si sa vezi cum functioneaza la tine ceea ce ai preluat, folosindu-te de cat mai multe din ideile tale si urmand visul tau. Acela pe care il descoperi si il atingi lucrand tu cu tine, pentru tine. Nu pentru a fi ca cineva, ci ca tine.
Care esti intr-adevar unic. Si intr-adevar, O MINUNE!
Esti la inceput de drum in viata, esti la momentul cand iti alegi cariera sau esti la o rascruce de drumuri, cand iti doresti sa faci altceva in viata? Ai de facut o alegere majora sau poate ceva care conteaza pentru tine o perioada mai lunga de timp?
Intreaba-te
Incepe prin a te intreba ce ti-ar place sa faci cu adevarat, ce te inspira, care iti sunt talentele si abilitatile naturale, ce activitate te-ar motiva, dincolo de aspectele materiale, astfel incat sa te simti motivat sa faci acel lucru si sa il faci cu placere si cu drag.
Vei petrece o perioada buna invatand, acumuland deprinderi si cunostinte, vei merge zilnic la un loc de munca sau vei avea o afacere a ta, ani de zile. Conteaza enorm ca in spatele obiectivelor si actiunilor tale sa existe un motor intern care sa te puna in miscare cu usurinta si cu bucurie.
Daca nu vezi in tine ce ti-ar place sa faci, poti sa incepi sa ii intrebi pe ceilalti si sa asculti pe cei din jurul tau, sa vezi pasiunile lor si sa realizezi ca unele pot fi si ale tale.
Fii tu insuti convins de alegerea pe care o faci
Vei avea parte, poate de impotriviri, de pareri pro si contra, de la familie, prieteni, colegi, societate. Iti vei dori poate sa alegi ceva, dar in acelasi timp ai de ales intre mai multe optiuni, fiecare cu avantajele si dezavantajele ei, vei fi indecis, nu vei sti ce sa alegi si cu toate acestea ai de facut o alegere. Nu te astepta ca toata lumea sa iti aprobe alegerile, atata vreme cat nu esti tu insuti convins 100% ca acela este lucrul pe care il ai de facut.
Ramai deschis
Incepe sa iti asculti inima. Tot ce ai nevoie sa stii se afla deja inauntrul tau, tot ce ai de facut este sa iti pui intrebari dupa intrebari, sa sondezi sufletul si mintea ta, astfel incat la un moment dat sa gasesti in interiorul tau raspunsul corect. Poti sa auzi un raspuns din afara ta, de la altcineva, dar pana nu vei avea un „aha”, o strafulgerare ca si cum acesta era raspunsul pe care il cautai de atata vreme, nu va sti cu adevarat ca acesta este raspunsul pe care il cauti si calea ta.
Priveste in viitor
Ce realizari crezi c? trebuie s? ai în via?a ta, astfel incat sa consideri c? viata ta a fost traita din plin si ai avut satisfactii? Cum ar arata pentru tine o viata cu regrete putine sau fara regrete?
Alege sa iti urmezi visul
Indiferent daca stii ce vrei sau nu de la viata, indiferent daca stii sau nu ce este important pentru tine si unde vrei sa ajungi, viata tot te va duce undeva, tot vei ajunge undeva.
Ce ar fi daca ai tu conduce acest proces in directia in care ti-o doresti si ai realiza in viata ce este cu adevarat important pentru tine?
Renunta la ce te tine in loc
Renunta la „nu pot, este greu” sau la orice altceva iti apare ca fiind imposibil pentru tine. Daca vrei!
Intreaba-te ce te tine de fapt pe loc? Ce tolerezi la tine sau la cei din jur?
La ce te concentrezi de fapt? La obiective, la visuri, la actiuni sau la plangeri? Ca este posibil sau ca nu este posibil sa ai ce ti-ai propus?
Ti-e frica sa nu gresesti? Da-ti voie sa gresesti! Nu este nici o catastrofa, decat daca faci tu din asta o catastrofa. Cum ai putea sa inveti, sa evoluezi, sa mergi mai departe pe drumul tau, daca ti-e frica sa pasesti? Poate ca ai sa constati la un moment dat, ca, tocmai ce ai considerat a fi o greseala, a fost cel mai bun moment sa inveti si sa evoluezi, mai mult ca dupa toate succesele pe care l-ai avut. Nu ai sa realizezi cum s-au aranjat evenimentele din viata ta, decat dupa ce ai trecut de ele, cand ai sa te uiti in spatele tau.
Cauta solutii
Mintea noastra este deosebit de creativa, subconstientul nostru este plin de suprize, atunci cand suntem dispusi si deschisi sa investigam dupa noi si noi idei.
Noteaza-le pe o hartie, bucura-te de fiecare idee care iti vine, oricat ar parea de imposibila sau ciudata.
Da voie ideilor sa iasa la suprafata, sa vina la tine, sa te surprinda cand si in ce forma apar.
Viata este plina de surprize
Uneori poate drumul pe care ni-l imaginam pana unde vrem sa ajungem nu este tocmai drept si apar diverse alte trasee pe care le urmam, nu avem de unde sa stim nici ce urmeaza, nici cum ajungem acolo unde ne dorim.
Desi ne dorim, intr-un fel sau altul sa stim ce urmeaza, daca am sti, ar fi plictisitor si de fapt, nu ne-ar fi de nici un folos, am indeplini niste predictii.
Viata este un miracol, viata este un joc de descoperit, viata are farmecul ei care te asteapta sa il descoperi moment de moment.
‘’Trebuie sa acceptam evidenta: influentarea este inerenta oricarei comunicari, de orice natura ar fi ea. Comunicarea cu sine insusi, cu altul, cu altii.’’ Erica Guilane – Nanchez.
Studiez de mult timp persuasiunea si am inceput cu dictionarul explicativ al limbii romane. Definitia termenului persuasiune inseamna: actiunea, darul sau puterea de a convinge pe cineva sa creada, sa gandeasca sau sa faca un anumit lucru.
Acest articol se doreste a fi o introducere in arta persuasiunii. Pentru inceput vreau sa motivez un numar cat mai mare de oameni sa-si traiasca la maximum potentialul si sa isi indeplineasca visele.
Stii probabil sa vinzi, dar nimeni nu te-a invatat cum sa convingi, nici macar la scoala.
Persuasiunea, este prezenta in orice forma de comunicare, scrisa sau nonverbala, de cand lumea. De-a lungul timpului au fost scrise foarte multe materiale ce acopera majoritatea elementelor procesului persuasiv. Chiar au fost create si multe modele stiintifice, detaliate pentru a demonstra cum are loc persuasiunea si procesele necesare pentru a determina masele sa actioneze sau sa gandeasca intr-un anume mod.
Procesul persuasive este extreme de simplu si cuprinde doar 2 pasi:
Pozitionarea
Prezentarea
I.Pozitionarea, reprezinta prima conditie a formulei si consta in 3 elemente:
Imaginea. Este primul element important inainte de inceperea procesului persuasiv. Este important sa te asiguri ca ai o imagine dezvoltata in mod adecvat. Elementele primordiale ce trebuie verificate sunt urmatoarele: povestirea, imbracamintea, stilul ingrijit, statutul de expert, si prezentarea. Este important sa ai o imagine buna si clara inca de la prima intalnire.
Pozitionarea auditoriului tau. Este benefic sa te asiguri ca publicul tau se potriveste abilitatilor tale si este interesat de ceea ce tu prezinti. Vrei ca publicul tau sa fie receptiv si sa inteleaga de ce petreci acest timp cu el. Chiar daca auditoriul este ostil sau rigid, terenul comun, pe care trebuie sa mergi este dorinta gasirii unei solutii. Uneori procesul persuasiunii da gres, deoarece cei ce isi doresc sa influenteze ori isi aleg un public gresit pentru a transimite mesajul lor ori ‘’aluneca pe cojile de banana’’ puse de public. Mai usor spus intra in capcana intrebarilor celor prezenti in sala si chiar in conflict de idei cu acestia.
Construieste-ti povestea. Este bine ca povestile tale sa fie construite pe fragmente, astfel incat sa le poti personaliza si adapta la fiecare auditoriu, cu exemple specifice si legaturi relevante pentru ei.
II.Prezentarea, reprezinta a doua parte a formulei persuasiunii. La inceput, trebuie sa demonstrzi imediat relevanta si importanta si sa dezvolti o relatie afectiva. Ai nevoie de o prezentare eficienta a povestirii tale catre un auditoriu clar definit. Prezentarea ta este alcatuita din povestea si imaginea ta, asa ca asigura-te ca imediat ce apari, prezenta ta transimite un mesaj puternic. Acesta este un moment bun pentru a dezvolta o relatie familiara cu publicul.
Daca este vorba despre o persoana, pe care ai intilnit-o prima data si incerci sa o convingi, acum este bine sa pui cateva intrebari si sa dezvolti un relatie familiara, incercand sa descoperi experiente sau hobby-uri comune. Astfel determini acea persoana sa iti vorbeasca despre ea.
Daca vrei sa realizezi un material publicitar pentru mass-media, aici vei impartasi o dorinta sau o problema comuna pe care o au cei carora te adresezi, dar pe care produsul sau serviciul tau o va rezolva.
Al doilea pas ce trebuie sa il realizezi este crearea unei prezentari puternice, de impact. Condu prezentand o poveste sau o idee puternica intarita de o povestire cu care publicul se poate identifica.
Foloseste, grafice, brosuri, materiale audio sau video de care ai nevoie pentru a-ti demonstra punctul de vedere. Fi atent si la comunicarea nonverbala. Concentreaza-te asupra gesturilor tale. La prima vedere, in comunicare, unul din semnalele pe care oamenii il folosesc pentru a determina nivelul de incredere pe care il pot acorda cuiva provine din prima impresie.
Foloseste expresiile fetei si zambeste des. Prin zambet transmiti o stare de relaxare, incredere si entuziasm.
Incepe sa exersezi cele prezentate aici pana devine o parte din tine si chiar pana incepi sa o aplici fara macar sa te gandesti la asta. Aceasta capacitate este esenta profesionistului in arta persuasiunii.
Formula este simpla si se poate aplica personal, in scris, la scrisorile de vanzare, la TV sau la radio.
Acum, uitandu-te in trecut la afcerile pe care le-ai pierdut sau la cele care nu au mers asa cum ai vrut si pe care inca le poti schimba, ce ai putea face diferit dupa ce ai citit acest articol?
Nu uita: defineste in mod cat mai clar mesajul pe care vrei sa-l transmiti, dar si rezultatul pe care doresti sa-l obtii. Toti isi doresc ca lucrurile sa iasa asa cum vor ei. Acum imi vine in minte imaginea copilariei, atunci cand doream un anumit lucru. Plangeam, ma suparam sau zambeam, numai ca sa fie ca mine sau sa obtin acel obiect. O modalitate cam primitiva desigur, dar eficienta.
Acum, ai crecut si odata cu tine si modalitatile de influentare au crescut. Imagineaza-ti ce mult succes ai avea daca sti cum sa elimini orice urma de rezistenta, a potentialului client si indreptarea spre un rezultat pe care ti-l doresti.
Daca ai sti ca poti orice, absolut orice, ce ai alege sa faci? Ce ai vrea? Ce curs ai vrea sa dai vietii tale?
Intrebarea asta, pusa acum sapte ani, a pus samanta schimbarii vietii mele. Fiindca atunci am inceput a pricepe. Acum insa abia se vede conturata clar schimbarea in viata mea.
Daca ai sti ca poti orice, ce ai vrea?
Poate ca cineva ar raspunde: “Vreau sa zbor. Vreau sa calatoresc si sa vad China, India, Tibet, Hymalaia, Australia, Noua Zeelanda.”
Par multe deja? Imposibile? Vise cu ochii deschisi?
Ia sa vedem… Poate il stiti pe John Goddard, tanarul care isi facuse la 15 ani o “lista de viata” cu fix 127 de obiective. A pus hartie ce si-a dorit el sa realizeze in viata. In lista, marcate cu * sunt obiectivele realizate deja cand povestea lui facea inconjurul lumii, in cartea”Supa de pui pentru suflet“:
DE EXPLORAT:
1. * Nilul
2. * Amazonul
3. * Raul Congo
4. * Raul Colorado
5. Yangtze, China
6. Raul Niger
7. Raul Orinoco, Venezuela
8. * Rio de Coco, Nicaragua
STUDIU CULTURILOR PRIMITIVE in:
9. * Congo
10. * Noua Guinee
11. * Brazilia
12. * Borneo
13. * Sudan (aproape ingropat de viu într-o furtun? de nisip)
14. * Australia
15. * Kenya
16. * Filipine
17. * Tanganyika (acum Tanzania)
18. * Etiopia
19. * Nigeria
20. Alaska *
SA MA CATAR PE:
21. Mt. Everest
22. Mt. Aconcagua, Argentina
23. Mt. McKinley
24. * Mt. Hauscaran, Peru
25. * Mt. Kilimanjaro
26. * Mt. Ararat, Turcia
27. * Mt. Kenia
28. Mt. Cook, Noua Zeelanda
29. * Mt. Popocatepetl, Mexic
30. * Matterhorn
31. * Mt. Rainier
32. * Mt. Fuji
33. * Mt. Vezuviu
34. * Mt. Bromo, Java
35. * Grand Tetons
36. * Mt. Baldy, California
37. De dezvoltat o cariera în medicina ?i explorare (a studiat student la medicina, trateaz? boli, printre triburi primitive)
38. De vizitat fiecare tara din lume (30 inca de vizitat)
39. * Studiat indienii Navaho ?i indienii Hopi
40. * De invatat sa pilotez un avion
41. * Cal Ride în Rose Parade
DE FOTOGRAFIAT:
42. * Cascada Iguacu, Brazilia
43. * Cascada Victoria, Rhodesia
44. * Cascada Falls, Noua Zeelanda
45. * Cascada Yosemite
46. * Cascada Niagara
47. * De facut calatoriile lui Marco Polo si Alexandru cel Mare
De explorat subacvatic:
48. * Recifele de coral din Florida
49. * Marea Barier? de Corali, Australia (fotografiat o scoica de 300 lire)
50. * Marea Ro?ie
51. * Insulele Fiji
52. * Bahamas
53. * De explorat mlastinile Okefenokee si Everglades
DE VIZITAT:
54. Polul Nordul si polul Sud
55. * Marele Zid Chinezesc
56. * Panama si canalul Suez
57. * Insula Pastelui
58. * Insulele Galapagos
59. * Vatican (vazut pe Papa)
60. * Taj Mahal
61. * Turnul Eiffel
62. * Pestera Blue
63. * Turnul din Londra
64. * Turnul din Pisa
65. * Locurile sacre Chichen-Itza, Mexic
66. * De urcat pe stanca Ayers Rock din Australia
67. De urmat Raul Iordan de la Marea Galileei pana la Marea Moarta
De inotat in:
68. * Lacul Victoria
69. * Lacul Superior
70. * Lacul Tanganyika
71. * Lacul Titicaca, America de Sud
72. * Lacul Nicaragua
DE REALIZAT:
73. * Sa devin un cercetas Eagle Scout
74. * Sa ma scufund cu un submarin
75. * Sa aterizez si sa decolez de pe un portavion
76. * Sa zbor cu un dirijabil, cu planorul si cu balonul
77. * Sa calaresc un elefant, o camila, un strut si un cal salbatic
78. * Sa ma scufund la 40 de picioare adancime si sa-mi tin respiratia doua minute si jumatate sub apa
79. * Sa prind un homar de zece pfunzi ?i o scoica Abalonede zece inch
80. * Sa cant la flaut si la vioara
81. * Sa scriu 50 de cuvinte pe minut
82. * Sa sar cu parasuta
83. * Sa schiez pe apa si pe zapada
84. * Sa merg intr-o misiune a unei biserici
85. * Sa urmez traseul lui John Muir
86. * Sa studiez leacurile indienilor si sa ofer lumii pe cele folositoare
87. Sa colectionez fotografii -trofeu cu elefant, leu, rinocer, ghepard, bivol si balena
88. * Sa invat scrima
89. * Sa invat jujitsu
90. * Sa predau un curs intr-un colegiu
91. * Sa particip la o ceremonie de incinerare in Bali
92. * Sa explorez adancimile marilor
93. Sa apar intr-un film cu Tarzan (el acum considera acest vis o copilarie lipsita de relevanta)
94. Sa fiu proprietarul unui cal, cimpanzeu, ghepard, ocelot ?i coiot (inca mai trebuie sa dobandeasca un cimpanzeu sau un ghepard)
95. Sa devin radioamator
96. * Sa construiesc propriul telescop
97. * Sa scriu o carte (realizat in timpul calatoriri pe Nil)
98. * De publicat un articol in Revista National Geographic
99. * De sarit in inaltime cinci picioare
100. * De sarit in lungime 15 metri
101. * De alergat o mila in cinci minute
102. *Sa cantaresc dezbracat 175 de pfunzi (inca are aceasta greutate)
103. * De facut 200 ridicari (abdomene) si 20 de ridicari in brate la bara
104. * De invatat franceza, spaniola si araba
105. De studiat soparla dragon pe Insula Komodo (barca s-a stricat la 20 de kilometri de insula)
106. * De vizitat locul de nastere al bunicului Sorenson in Danemarca
107. * De vizitat locul de nastere al bunicului Goddard in Anglia
112 .* De familiarizat cu compozitii de Bach, Beethoven, Debussy, Ibert, Mendelssohn, Lalo, Liszt, Rimski-Korsakov, Respighi, Rahmaninov, Paganini, Stravinsky, Toch, Tschaikosvsky, Verdi
113 .* Sa devin specialist in utilizarea unui avion, motocicleta, tractor, placa de surf, pusca, pistol, canoe, microscop, sa practic fotbal, baschet, trasul cu arcul si sageata, arcanul si bumerangul
114. * De compus muzica
115. * De cantat Clair de Lune la pian
116. * De facut ceremonia de mers prin foc (Bali si Surinam)
117. * De muls laptele unui sarpe veninos (muscat in timpul sesiunii foto)
118. * Sa aprind un chibrit cu o pusca 22
119. * Sa vizitez un studio de film
120. * Sa urc pe piramida lui Keops
121. * Sa devin un membru al Clubului Explorer si Club Aventura
122. * Sa invat sa joc polo
123. * De facut o calatorie prin Grand Canyon pe jos si cu barca
124. * De facut ocolul Pamantului (realizat de patru ori)
125. De zburat in Luna (“Intr-o zi, daca vrea Dumnezeu”)
126. * De casatorit si avut copii (are cinci copii)
127. * Sa ajung sa traiesc in secolul 21
La 74 de ani John atinsese 109 obiective. Vazuse 120 de tari, fusese gata sa moara de 38 de ori, cunoscuse viata oamenilor din cele mai indepartate colturi ale lumii.
A devenit un cunoscut si influent vorbitor motivational, povestirile aventurilor sale fiind marturii ale reusitei in fata multor serii de tineri sudenti.
Si totusi, dupa cum spunea si el, nu toate aceste obiective sunt din cele esentiale. Nu e asa de important sa vezi nu stiu ce lac ori munte, cat e important pentru tine sa faci tot ce poti sa-ti implinesti visul cel mai maret, urmand pas cu pas un plan de actiune.
Despre plan si cum sa reusesti ati aflat deja din articole pulbicate pe acest site.
La altceva am sa va invit sa reflectati:
Daca ai sti ca poti orice, absolut orice, ce ai alege sa faci?
Vedeti, John, la 15 ani, nu s-a gandit prea mult. A luat o foaie si un creion si a facut lista. Asa cum se face “profesionist”, adica “noteaza si actioneaza!“.
Si a facut ceva extrem de important: nu a legat nicio clipa visul sau de a putea sau a nu putea. Cu alte cuvinte, nu a facut confuzia pe care multi o facem, cand nu indraznim sa vrem, pentru ca punem deja filtrul Pot – Nu Pot. Pierdem dorinta, viziunea, sub aceasta perdea pusa peste ea.
Cand vreau sa scriu ce vreau, ma ascult si imi fixez tinta. Nu conteaza acum, in acest moment al fixarii, daca pot sau nu. Notez ce vreau, nu ce pot. Ce putea sa faca John, in mod concret, masurabil, cand a facut lista? S-a intrebat el cu ce fonduri si echipamente si mijloace va face ocolul Pamantului si va zbura cu atatea aparate? Si-a pus problema cum ajunge el in acele locuri?
Nu. Intai a pus “tinta” pe hartie ascultandu-se pe sine.
Desigur, cu o ascultare profunda si repetata a propriei persoane, in liniste, ca raspuns la intrebarea de mai sus, vom afla poate nu 127 de “tinte”. Poate ne vom ghida mai atent dupa ce simtim si vom gasi cateva doar, ori poate avem sansa de a afla Marele Obiectiv. Legenda Personala, cum se spune. Acea pasiune “centrala” a vietii noastre, acel talent (sau acele talente) care ne face (ne fac) impliniti.
Asa ca primul lucru pe care il puteti face pentru voi insiva, atunci cand incepeti sa va cunoasteti, sa va intrebati, e sa inlaturati orice filtru, ascultandu-va cu atentie, studiindu-va cu toata dedicarea – e vorba doar de viata voastra, nu?- pentru a va orienta din timp corabia spre tinta.
Asa veti castiga mult: timp, in primul rand timp, caci nu veti bajbai in incercari prea multe. Apoi acuratete in a va fixa obiecitvele, fara a le distorsiona prin filtrul “resurselor”. Si apoi forta, incredere in voi insiva. Pentru ca daca va asterneti pe foaie ce vreti, veti vedea cu totul altfel propria schema de viata. Propria lista. Si poate veti admira ce se afla acolo, inauntrul vostru, asteptand sa iasa la iveala…
Porniti cu curaj in aceasta aventura si nu uitati: Daca as sti ca pot orice…
Chiar daca de obicei nu citesti nimic, citeste macar urmatoarele randuri. Poate ca te-ai intrebat de ce oamenii cumpara carti cu privire la time managment. Probabil ca raspunsul poate fi sintetizat intr-o idee foarte simpla.
Momentul in care oamenii incep sa doreasca sa duca o viata mai buna este acela in care devin mai constienti ca nu detin controlul asupra propriei vieti si lucrurile care conteaza cel mai mult in viata sunt prea adesea puse in umbra de altele care conteaza prea putin sau aproape deloc.
Traim in era “crizei de timp”. Viata devine din ce in ce mai agitata, iar noi suntem nevoiti sa ne miscam din ce in ce mai repede doar pentru a ne pastra locul de munca. Cerintele pietei de munca pun un atat de mare accent pe productivitatea individuala incat, daca nu esti productiv, esti eliminat. Rezultatul este o presiune extraordinara si o dorinta perpetua de a excela, insotita de un sentiment coplesitor de nesiguranta in ceea ce priveste viitorul. Carierele noastre solicita din ce in ce mai mult timp, iar aceasta se reflecta in viata noastra de familie. Vietile noastre sunt atat de incarcate de sarcini pe care trebuie sa le indeplinim, incat ne simtim realmente prinsi in capcana, neputinciosi.
Mai jos sunt enuntate 5 legi, mai bine zis 5 ponturi pentru o imbunatatire a calitatii relatiei timp – viata noastra:
Legea 1 – Iti controlezi viata, controlandu-ti timpul
Legea 2 – Valorile fundamentale reprezinta baza implinirii personale
Legea 3 – Cand activitatea cotidiana iti reflecta valorile fundamentale vei ajunge sa te bucuri de echilibrul interior
Legea 4 – Pentru a-ti atinge obiectivele importante trebuie sa iti pasasesti zona de confort
Legea 5 – Planificarea zilnica te ajuta sa iti valorifici timpul mai eficient prin cresterea concentrarii
Trebuie sa nu uitam ca perfectiunea nu poate fi experimentata ca idee. Poate fi doar simtita. Cum simtim perfectiunea celuilalt? Deschizandu-ne inima catre acea persoana. Inima noastra constituie cea mai de pret comoara pe care o avem. Ea reprezinta sursa adevarului, a intelepciunii, a pacii si a bucuriei. Cu o inima deschisa putem vindeca orice.
Ori de cate ori timpul pare sa fie o problema pentru noi, sigur este o falsa problema. Sa presupunem ca avem de terminat o lucrare pana la un termen limita si credem ca nu este suficient timp. Adevarul este ca atunci cand suntem inspirati sa facem ceva, ideile curg repede si usor. Timpul pur si simplu se suspenda. Daca, indiferent de motive, simtim ca nu putem termina acea lucrare la timp, stim ca de fapt nu vrem sa o terminam la timp. Disconfortul simtit fata de presiunea timpului este un semn ca refuzam iubirea pentru cel care ne-a dat de facut acea lucrare si pentru noi.
Oamenii care cred ca timpul este important vor crea sau vor atrage circumstantele care sprijina aceasta convingere. Dimpotriva, cei care cred ca timpul e nesemnificativ nu vor genera sau nu vor atrage circumstante in care timpul cauzeaza disconfort.
In lumea animala totul e lipsit de echivoc si de emotie. Toti stiu ca vine un moment cand puii trebuie sa abandoneze confortul oferit de grija materna si sa porneasca in viata pe cont propriu. Dar pana la sosirea acelei clipe tinerele animale vor fi invatat de la parintii lor tot ceea ce este necesar supravietuirii.
Se intampla candva, la fel, si printre oameni. Dar pe masura ce am evoluat social si ne-am civilizat am pierdut multe dintre instinctele ce ne asigurau supravietuirea. Ne ingrijim prea mult de aparente si uitam sa ne invatam copiii despre lucrurile esentiale ale vietii. Sau, poate, nu le stim nici noi?
Cu totii stim ca in cultura noastra sociala este de la sine inteles ca parintii sa-si sustina copiii oricat este necesar. Ne protejam „puii” de tot ce credem ca i-ar putea face sa sufere, fara sa ne dam seama ca tocmai prin asta ii fortam sa se expuna mai tarziu, fara sabie sau scut, tuturor loviturilor vietii. Ne e greu sa ii lasam sa zboare pentru ca atunci cand intelegem ca nu mai au nevoie de noi ne simtim batrani si inutili. Asta bineinteles pana apar nepotii, apoi o luam de la capat, chiar mai abitir, simtind ca e ultima noastra sansa de a ne demonstra iubirea, utilitatea, grija.
Si uite asa, transmitem aceasta atitudine supraprotectoare, invatand fiecare generatie sa fie din ce in ce mai dependenta de societate, de anturaj, de moda, de oricine altcineva in afara propriei persoane.
Si totusi, daca esti un tanar adult si vrei sa te eliberezi de aceasta grja care te sufoca? Simti ca trebuie sa faci asta pentru ca altfel nu-ti poti exprima pe de-a-ntregul personalitatea, nu-ti poti dobandi stima fata de propria persoana, increderea in propriile forte, nu poti deveni cu adevarat TU.
Primul pas facut odata cu trecerea in viata adulta ar trebui, firesc, sa fie plecarea de acasa. Da, ai auzit bine. A pleca de acasa, a trai pe banii tai, a te gospodari singur, a-ti rezolva singur problemele, a-ti spala singur rufele, asta e calea spre maturitate. A deveni adult inseamna, in primul rand, a nu mai fi “puiul mamei”. Intreaga educatie, din prima zi de viata si pana azi, ar fi trebuit sa aiba scopul de a te pregati pentru acest pas. A facut-o?
Vremurile nu sunt deloc favorabile acestei desprinderi. Multi tineri locuiesc impreuna cu parintii pentru ca, pur si simplu, nu-si permit o locuinta proprie. Dar la fel de adevarat ca fiecare generatie a trecut prin aceleasi greutati si de multe ori cei care pareau a avea sanse mai putine au avut cele mai mari reusite. Cei care au fost aruncati in apa mai devreme au fost nevoiti sa invete sa inoate.
Dintre colegii mei de facultate, acum 19 ani, cand vremurile erau chiar mai grele decat acum, au reusit cel mai rapid tocmai cei plecati de acasa si care nu aveau la ce sa se intoarca acolo. Intr-o vreme in care se inchideau fabricile si se concediau ingineri pe banda rulanta, cei care nu isi puteau permite sa traasca pe spinarea parintilor au acceptat orice job, cu orice salariu, fara sa faca mofturi. Si, credeti-ma, nu le-a luat prea mult sa ajunga sus, acolo unde si-au dorit.
Poate ca un job oarecare nu iti ofera confortul material la care visezi. Dar el iti ofera, in primul rand, independenta fata de parinti, ceea ce este un foarte mare pas in lupta pentru afirmarea propriei personalitati. Poti imparti chiria unei locuinte cu mai multi prieteni sau poti, locuind in continuare cu parintii, sa contribui la cheltuielile gospodariei. Acest lucru iti va conferi un alt statut in cadrul familiei si iti va creste increderea si stima fata de propria ta persoana.
Vei avea, in plus, o preocupare, un mod util de a-ti umple timpul, vei avea ocazia sa inveti lucruri noi, sa-ti faci relatii, sa incepi sa-ti construiesti cariera. Vei putea sa pui un ban deoparte pentru a-ti incepe propria afacere, pentru o investitie sau pentru propria ta casa.
Daca treci printr-o perioada dificila si nu reusesti sa-ti gasesti nici un loc de munca nu te descuraja. Poti prelua o parte din sarcinile din gospodarie, degrevandu-ti astfel parintii de muncile pe care le faceau pana acum singuri. In acest fel vei fi activ, te vei simti util si vei evita depresia si descurajarea. In plus vei invata sa devii responsabil, sa-ti asumi si sa-ti indeplinesti sarcini, sa te desprinzi de pustiul rasfatat care ai fost pana mai ieri. Aceasta noua atitudine te va ajuta sa te maturizezi chiar daca nu poti lua inca viata in piept cu propriile puteri.
Cand nu ai un job ai, in schimb, mult timp la dispozitie. In loc sa-l pierzi impreuna cu stima de sine prin diverse locuri sau localuri, utilizeaza-l creativ. Invata lucruri despre care crezi ca iti vor fi de folos, lucruri practice, diferite de cele de la scoala. Daca ai o pasiune ocupa-te acum de ea si cauta modalitati de a o transforma intr-o mica afacere. Ofera-te sa ajuti in mod gratuit prieteni sau cunostinte are au afaceri proprii. Poate ca vor descoperi ca le esti foarte util. Inscrie-te in programe de volunatariat. Iti vei face prieteni noi, relatii diverse si vei obtine si recomandari ce se pot dovedi utile.
Orice inceput este greu dar orice drum, oricat de lung, incepe cu primul pas. Asa ca deschide-ti aripile, fa-ti curaj si ia-ti zborul. Cuibul parintesc va ramane mereu locul unde te vei intoarce cu drag, dar prima ta datorie, fata de tine si fata de ai tai, este sa-ti traiesti propria viata.
O distinctie despre care se vorbeste foarte mult in cartile de management si probabil arhi-cunoscuta pentru majoritate, care aparent este minima ca nuanta, dar cruciala in strategie si management strategic, si anume :
eficienta = doing things right
eficacitate = doing the right things
De multe ori in elaborarea unei strategii se uita analiza mai clara a notiunii de eficacitate, trecandu-se direct la eforturi de obtinere a eficientei. Din pacate insa, indiferent daca faci lucrurile cum trebuie, este relativ dificil sa obtii excelenta si avantaj competitiv daca nu faci lucrurile care trebuie. Si, ca tot suntem la lucrurile care trebuie facute si strategie, as vrea sa reamintesc principiul lui Pareto, care ilustreaza foarte bine distinctia dintre cei doi termeni. Principiul lui Pareto sau regula 80/20 spune ca: “80% dintre efecte sunt generate de 20% dintre cauze”. Strategic, o reusita este sa determini prin analiza strategica acei 20% care sunt cu adevarat importanti si sa te concentrezi asupra lor.
Timpul este singura resursa care este disponibila in aceeasi cantitate pentru toata lumea, deci diferenta in rezultatele pe care le obtinem nu este data de cantitatea de timp disponibila ci de modul in care o folosim. Una din diferentele fundamentale intre oamenii de vanzari de success si restul este data de modul in care-si investesc timpul.
“Odata trait timpul e pierdut definitiv; de accea trebuie sa invatam sa il folosim cu intelepciune.” (Dr. Denis Waitley)
In cele ce urmeaza sunt prezentate 20 de sugestii pentru eficientizarea timpului:
1. Stabilese-ti un program zilnic. Programeaza-ti activitatile curente ca: intruniri, citirea corespondentei, semnarea documentelor, intalnirile, telefoanele care necesita nota ta personala, etc.
2. Rezolva problemele care necesita capacitate intelectuala maxima in momentele cand esti in cea mai buna forma. Rezolva probleme marunte in momentul in care iti scade capacitatea de concentrare.
3. . Fixeaza-ti termene limita pentru orice fel de problema si respecta-le !. Munca respectiva trebuie sa-ti ocupe exact timpul alocat.
4. Nu amana chestiunile importante, chiar daca sunt neplacute! Ele iti vor bloca mintea, vor reduce creativitatea ?i capacitatea de munca. Nu vor deveni niciodata mai placute prin amanare!
5. Lasa deoparte ceea ce nu este important! Multe din probleme au tendin?a de a se rezolva de la sine, daca sunt ignorate pentru o vreme!
6. Analizeaza intreruperile. Ia masuri pentru evitarea sau diminuarea efectului lor!
7. Fixeaza ore precisecand nu doresti sa fii deranjat! Tine sedin?e cu tine insuti! Cere cuiva sa-ti preia apelurile telefonice sau sa se ocupe de vizitatori. Spune colegilor intre ce ore nu poti fi interupt! Fara indoiala ca vei fi inteles. Spune-le exact cand te pot solicita din nou.
8. Fa un singur lucru deodata! Pastreaza o viziune de ansamblu a urmatorului lucru de facut!
9. Planifica-ti apelurile telefonice. Noteaza pe scurt ce vrei sa spui si ce vrei sa afli. Acest lucru iti va economisi timp si va duce la o comunicare mai buna!
10. Scrie-ti toate ideile intr-un singur loc. Noteaza imediat ce ai una, altfel o vei pierde! Reciteste-le permanent ?i fa ceva ca ele sa se transforme in realitate!
11. Cand incepi o activitate încearca sa o termini. Daca o vei frac?iona, nu vei mai lucra coerent, vei pierde imaginea de ansamblu si spiritul ei si-ti vei pierde timpul reluand-o de fiecare data.
12. Foloseste fiecare pauza in care nu poti lucra efectiv, ca de exemplu atunci cand astepti sau calatoresti. Profita de acesti timpi morti pentru a face o planificare, a-ti lua notite, a asculta cursuri audio, etc. Incearca mental sa rezolvi alte probleme.
13. Utilizeaza perioade de timp precise (intalniri) cu colegii pentru discutarea problemelor de rutina. Astfel vei evita intreruperile reciproce.
14. Fii selectiv. Înva?a sa spui, NU !. Obisnuieste-te sa-ti pui intrebarea: “Sunt persoana potrivita pentru a face acest lucru?”
15. Fa o regula din a te verifica cum folosesti timpul. De exemplu o data pe saptamana. Întreaba-te daca l-ai putea utiliza mai bine ?i cum.
16. Evita sa-ti iei de lucru acasa daca nu esti sigur ca poti face asta! Este mai bine sa lucrezi la birou pana inchei si apoi sa te bucuri de timpul tau liber.
17. Fa lucrurile bine. Evita perfectionismul exagerat. Acest lucru iti lasa mai mult timp pentru treburile importante.
18. Stresul ?i oboseala nu sunt cauzate de ceea ce ai facut, ci de gandul la ceea ce n-ai facut. Planifica-ti ziua în mod realist si incearca sa duci la bun sfarsit sarcinile planificate. Acest lucru iti va crea un sentiment de implinire si te va face sa mergi acasa fara sa te simti obosit.
19. Gandeste inainte de a actiona. Nimic nu este atat de urgent incat sa nu ai timp pentru a lua in considerare procesul decizional.
20. . Rupe sarcinile in bucati. Utilizeaza tehnica elefantului: “Pot manca cu usurinta un elefant, daca iau o îmbucatura in fiecare zi”. Fa-ti un obicei din a face intotdeauna ceva mai mult decat programul tau zilnic. Vei fi surprins de cate poti realiza.
Timpul – o resursa extrem de valoroasa pentru fiecare dintre noi.
“Nu timpul ti se potriveste tie, ci tu potriveste-te timpului.”- proverb armean
Cu totii ne dorim sa putem folosi mai bine timpul, insa de prea putine ori reusim sa ducem la bun sfarsit tot ce ne propunem.
De fiecare data avem prea putin timp pentru lucrurile care conteaza pentru noi cu adevarat. Timpul este unul dintre factorii foarte importanti ce apar in viata noastra. Si fie ca vrem sau nu vrem aceasta, intotdeauna noi ne construim o relatie cu timpul. De calitatea acestei relatii depinde in mare masura calitatea vietii noastre.
Aici s-ar mai putea lucra…o sa ma mai gandesc…o sa ne mai gandim,…. tu stii mai bine in ce context ti-ar mai putea fi de folos acest material.
“Work expands so as to fill the time available for its completion.” (Cyril Northcote Parkinson)
Timpul este pierdut pentru ca este disponibil. La fel de celebre in lumea corporatiilor ca si legile lui Murphy, legile lui Parkinson contin cateva sfaturi amuzante legate de eficienta.
Prima lege a lui Parkinson a fost pentru prima oara publicata in 1955 in The Economist intr-un eseu scris de catre Cyril Northcote Parkinson si sustine ca “Munca se extinde pentru a umple timpul alocat indeplinirii ei“.
Cele 3 legi ale lui Parkinson, rezumate in respectivul eseu si in scrierile ulterioare ale autorului, pot fi rezumate astfel:
1. Prima lege a lui Parkinson – Orice activitate se extinde atat cat sa umple intregul timp afectat efectuarii ei.
2. A doua lege a lui Parkinson – Cheltuielile cresc atit cat sa egaleze veniturile.
3. A treia lege a lui Parkinson – Expansiunea inseamna complexitate si complexitatea decadere; sau, si mai simplu, cu cat mai complex, cu atat mai aproape de moarte.
Pe langa cele 3 legi de mai sus, Parkinson a mai adaugat si 2 axiome corelate:
Axioma 1 – O oficialitate doreste sa-si sporeasca subordonatii si nu rivalii. Axioma 2 – Oficialitatile isi dau de lucru unele altora.
Ca exemple pentru a demonstra ca orice activitate se extinde continuu pentru a umple timpul afectat efectuarii ei, Parkinson a folosit cazul unei doamne in varsta care isi poate petrece intreaga zi pentru a scrie si expedia o scrisoare nepoatei. La fel, un angajat poate face o prezentare pentru un client atat intr-o ora – recurgand doar la trecerea in revista a lucrurilor esentiale -, cat si 2 saptamani, intrand in detalii, dezvoltand propunerile, etc.
Legea lui Parkinson este data ca exemplu si de Tim Ferriss in ” cartea sa “4-hour workweek” ca sfat de eficienta.
Legea lui Parkinson sustine deci 2 lucruri aparent opuse si totusi complementare:
• Limiteaza sarcinile la cele importante pentru a scurta timpul de munca;
• Limiteaza timpul de munca pentru a limita taskurile la cele importante.
Ideea ascunsa in spatele acestei legi, spusa mai concis este aceea ca timpul este pierdut pentru ca este disponibil.
EUSTRESUL vs DISTRESUL
Eustresul este bun. Distresul este rau.
Atunci cand avem timp putin la dispozitie, intervine eustresul si suntem mai eficienti.
Practic, ideea este legata de principiul lui Pareto sau principiul 80/20 si de diferenta dintre eficienta si eficacitate. Time management inseamna in primul rand a face lucrurile importante, fara a pierde timp inutil cu lucrurile care nu conteaza atat mult.
Acestor legi ale lui Parkinson li se adauga si alte legi amuzante, invartindu-se in jurul acelorasi principii din cele 3 legi de mai sus, reprezentand de fapt aplicatii ale legilor pentru diferite domenii.
Spre exemplu, exista si o lege a lui Parkinson aplicata telefonului. Legea telefonului a lui Parkinson sustine ca eficacitatea unei conversatii telefonice este invers proportional cu timpul afectat convorbirii.
Adrian Popescu este psiholog, sociolog , trainer si autor a numeroase articole motivationale in reviste de profil. Are la activ peste 200 de ore de formare si dezvoltare personala prin inteligenta emotionala. A lucrat si a colaborat cu diverse companii de training din Bucuresti. Este Certified LAB Profile Practitioner si se ghideaza dupa principiul: “Integritatea este esenta oricarui succes”.
El va fi autor la Avantaj la start Online si va sustine webinarii in cadrul proiectului.
Nu stii intotdeauna unde se afla comoara ta. Poate cauti undeva, in lume, mult timp.
Poate drumul e greu sau usor, presarat cu prieteni sau doar cu singuratate.
Dar daca tii aprinsa dorinta de a cunoaste, vei gasi. Si vei gasi intodeauna in acelasi loc, in orice fel vei fi facut cautarea. Vei gasi in tine insuti. Vei cunoaste.
“Cunoastere inseamna dragoste si lumina si viziune.”
Acestea sunt cuvintele lui Helen Keller.
Poate deja ati citit carticelele frumoase din colectia Helen Keller.
Dar poate nu stiti cine a fost Helen.
Un om care nu vedea lumina.
Un copil care la doi ani si jumatate si-a pierdut, in urma unei boli, si vazul si auzul. Ramanand dintr-o data intr-o lume fara lumina si fara sunet. Undeva, intr-o lume a ei, despre care a scris mai tarziu. Cand avea sapte ani, Anne Sullivan, o invatatoare care tocmai pusese la punct o limba pentru nevazatorii surzi, ii devine aliata in invingerea intunericului si mai ales a revoltei in fata neputintei de a comunica. Anne o invata alfabetul Braille si cum sa formeze cuvinte cu degetul in palma, scriind litera cu litera.
Lumea lui Helen capata dintr-o data forma. Apoi si sunet, ea invatand sa “asculte” vibratiile” prin pipait. Asa a ascultat vioara lui Jascha Heifetz si ajuns sa-l asulte pe marele Caruso pipaindu-i buzele.
Invatand sa comunice, Helen a ajuns sa-si invinga handicapul, devenind prima persoana surda si nevazatoare care a absolvit studii superioare (colegiul Ratcliffe). A scris mai multe carti si a militat impotriva exploatarii copiilor si a pedepsei capitale. A primit un titlu onorific din partea Universitatii Harvard si din partea Universitatii Sorbona, iar in 1964 a fost decorata de presedintele Lyndon B. Johnson cu cel mai inalt titlu acordat unui civil in Statele Unite”: Medalia Prezidentiala pentru Libertate.
Ea a trait 88 de ani, inspirand mii de oameni, invatandu-i sa nu dea inapoi in fata provocarilor vietii.
Helen a vazut, a auzit si a gustat frumusetea lumii descoperite chiar in inima ei. Ea spunea:
” Cele mai bune si mai frumoase lucruri in lume nu pot fi vazute ori nici macar atinse. Ele trebuie simtite in adancul inimii.”
Si mai spunea:
“Nu pleca niciodata capul. Tine-l sus. Priveste lumea drept in ochi.”
Aici e si mai multa indrazneala. Pentru ca ochii ei, frumosii ochi albastru-cer ai copilului care radea candva la soare, au fost inlocuiti cu ochi de sticla. Doar cativa dintre apropiatii ei au stiut asta. Toti o vedeau ca pe o persoana care “privea lumea cu admiratie si cu adanca omenie.”
Da. Ea privea insa direct cu inima.
Priveste lumea drept in ochi…
Poate ai momente cand cazi. Cand nu mai gasesti inspiratie. Cand tocmai ti-au fost inselate asteptarile. Cand ti s-au inchis – a cata oara? – niste usi…
(Apropo, aici Helen mai are o vorba: “Cand o usa a fericirii ni se inchide, alta se deschide; dar deseori privim atat de mult la usa inchisa, ca nu vedem pe cea care s-a deschis.”)
Poate ai o zi de-aia in care crezi ca nimic nu merge ori “toate se intampla numai…tie.” Ori si mai rau, cand crezi ca nu esti bun de nimic. Cand gata, nu mai poti ori chiar nu mai vrei.
Imagineaza-ti atunci, cateva clipe numai, cum ar fi o lume in care sa nu vezi. Sa nu auzi. Ori si sa nu vezi si sa nu auzi. Doar cateva clipe…
Si da-ti seama cate posibilitati ai, cate daruri ai. Nemailuand in seama insusi darul de a fi viu.
Aminteste-ti de Helen, care zicea: “Priveste lumea drept in ochi.” Si atunci ridica-te si priveste. Posibil sa ai sansa, aia una la un milion – dar la un milion de clipe, ceea ce inseamna doua sanse si jumatate pe luna – cand privind lumea drept in ochi s-ar putea sa te vezi pe tine. Cu capul sus.
Oricand poti sa o iei de la capat. Indiferent ce este acum acea usa inchisa, acea nemultumire, acea neputinta. Pentru ca esti daruit cu multe. Depinde doar de tine sa vrei sa cauti acea comoara din tine, acel ceva care este al tau, doar al tau, pe care il poti, pe care il ai deja. Doar sa il scoti la lumina.
In cursul saptamanii tocmai incheiate s-a petrecut un lucru trist. O tanara mama a plecat prea devreme si prea nedrept dintre noi si de langa familia ei si se spune ca acest lucru s-a intamplat din cauza suprasolicitarii.
Acesta este un caz extrem dar oricare dintre noi se poate gasi in situatia in care organismul nostru sa nu mai reziste solicitarilor la care il supunem. Avem tendinta de a ne pretinde din ce in ce mai mult, mereu vrem sa demonstram cuiva ceva, sa fim in varf, sa fim cei mai cei. Si mereu concuram cu ceilalti, care vor acelasi lucru, si uite asa, incet-incet, ajungem sa renuntam la a ne trai propria viata in schimbul unei alergari permanente in cadrul unei competitii care la final nu ne ofera nici un premiu.
Veti spune, pe buna dreptate, ca viata insasi e o competitie. Si veti avea dreptate. Dar mie mi se pare ca ceea ce era candva o competitie pentru supravietuire s-a transformat in sacrificarea vietii de dragul competitiei.
Stim pana unde vrem sa mergem? Stim care este pretul? Stim cat vrem sa platim din sau cu viata noastra? Si mai ales pentru ce? Pentru visul nostru sau pentru visul altuia?
Ne sunt oferite modele de reusita. Oameni de succes, cu bani, cu putere, care tin in mana destinele altor zeci sau sute de mii de oameni, poate inclusiv al nostru. Ne sunt servite discursuri motivationale in care ni se spune cat de usor poti ajunge la succes. In 5, in 10 sau in 12 pasi. Ne spune cineva cati ating, de fapt, acel „succes”? Si cu ce pret? Si, mai ales, ne intrebam noi insine daca acela este succesul pe care ni-l dorim? Ne agatam de vise care nu ne apartim. Pornim pe calea indicata fara sa stam prea mult pe ganduri. Pe drum, cand ne apuca oboseala, suntem incurajati sa mergem inainte, ca doar succesul cere sacrificii. Si asa, pas cu pas, ne trezim prinsi intr-o capcana din care nu ne mai lasa ceilalti sa iesim. Sau nu mai stim sa iesim sau nu mai avem curaj, pentru ca nu mai cunoastem alta cale. Sau nu vrem sa recunoastem ca asta nu e drumul nostru fiindca ni se pare ca ne-am recunoaste infrangerea si am intra iremediabil si rusinos in categoria looser-ilor. Si nu vrem asta, nu? Parerea celorlalti devine mai importanta decat propria fericire. Imaginea mai importanta decat viata insasi.
Vreau o cariera. Bravo. Orice tanar doreste sa se afirme, sa devina cineva. Sa ajunga cel mai bun. Entuziasmul e absolut necesar cand pornesti la drum. Ai toata energia tineretii, profita de ea si fa primii pasi catre realizarea visului tau. Dar invata sa spui NU orelor prelungite peste program. Timpul trece si nu te vei mai reintalni cu acesti ani si cu ocaziile de a intalni persoana cu care sa vrei sa-ti petreci restul vietii. Invata sa spui NU tentatiei de a-ti petrece timpul haotic, ziua la birou si noaptea prin cluburi. Invata sa-ti organizezi eficient timpul.
Vreau o familie. Felicitari. Ai luat o decizie excelenta. Stiu ca acum aveti nevoie de o casa, de o gramada de alte lucruri care costa multi, foarte multi bani. Invata sa spui NU grabei. Cladeste totul cu rabdare, caramida cu caramida. Organizati-va treburile casnice astfel incat niciunul dintre voi sa nu fie depasit de responsabilitati. Administrati-va banii cu atentie, astfel incat sa puteti economisi un avans cat mai mare pentru locuinta dorita. Invata sa spui NU tentatiei de a te indatora pentru tot restul vietii. Multumeste-te, pentru inceput, cu o locuinta mai mica dar pe care sa o poti achita complet in cativa ani. Vei avea astfel o baza de pornire pentru urmatoarea achizitie, pe care o vei face atunci cand numarul membrilor familiei va creste.
Vreau sa am un copil. Excelent. Ati luat o decizie importanta. La acest moment aveti deja o situatie financiara stabila si, evident, doriti sa o pastrati cel putin la fel. Invata sa spui NU suprasolicitarii. Profita (ca mama sau ca tata) de dreptul pe care il ai de a sta acasa 2 ani cu copilul tau. Invata sa spui NU tentatiei de a te intoarce la munca sub amenintarea (directa sau voalata) ca iti vei pierde jobul. Un angajator care face asemenea presiuni nu este oricum unul potrivit pentru tine nici in viitor, in calitate de parinte. Daca cedezi acum vei fi pentru totdeauna vulnerabil in negocierea statutului tau de angajat. Daca are nevoie de tine te va pastra neconditionat, daca nu ii esti indispensabil va renunta oricum la tine, mai devreme sau mai tarziu. Poti profita de acesti doi ani sa inveti si lucruri noi, sa-ti pregatesti, eventual, o viitoare afacere proprie, sa explorezi alte posibilitati de castig sau sa cauti alte oportunitati de cariera, mai potrivite unui parinte cu responsabilitati acasa. Daca unul dintre voi are un job stabil si bine platit, o pozitie importanta sau o afacere buna luati in calcul si posibilitatea ca celalalt parinte sa renunte la job si sa se ocupe de copii. Este cel mai mare cadou pe care il puteti face micutilor vostri, in special in primii ani de viata. Sa renunti la cariera ta ti se pare un sacrificiu prea mare? Invata sa spui NU propriilor ambitii. Din momentul in care ai luat decizia sa fii parinte nici un alt lucru de pe lume nu trebuie sa fie mai important decat copiii tai. Cel putin nu banii. Copiii tai au mai multa nevoie de afectiunea unui parinte decat de banii care pot cumpara doar lucruri, nu si dragoste.
Aceasta nu inseamna ca trebuie sa te inchizi in casa si sa faci doar pe dadaca. Poti sa-ti pui la incercare creativitatea si sa gasesti activitati care sa te faca sa te simti util sau utila chiar si lucrand doar cateva ore pe zi, eventual chiar de acasa. Daca esti o persoana valoroasa vei reusi sa-ti traiesti frumos si echilibrat viata chiar daca vei renunta la ambitia de a fi recunoscut drept cel mai bun profesionist din domeniul tau.
La urma urmei, in orice domeniu profesional, doar unul poate fi cel mai bun. In schimb toti, absolut toti, putem fi cei mai buni parinti pentru copiii nostri, cei mai buni soti pentru partenerii nostri, cei mai buni prieteni pentru prietenii nostri. Toti avem sansa de a gasi in sufletul nostru cel mai bun om cu putinta, de a-l scoate la lumina si de a-l darui celor din jur. Si pentru asta nu trebuie sa ne luam la intrecere cu nimeni, ci doar sa cautam in interiorul propriei nostre fiinte echilibrul si armonia care ne fac sa fim fericiti oferind fericire celor din jurul nostru.
Talent, inteligenta, creativitate – pierdute in scoala?
Ce invatam? De ce? La ce ne va folosi?
“Nu face muzica, nu vei deveni muzician… nu vei trai din asta.
Nu iti va ajuta sa ai o slujba.”
“Lucrul la care esti bun… nu e bun. Nu produce. La urma urmei, nu te vei ocupa cu asta.”
“Tot ce conteaza e ceea ce se afla in cap.”
Acum nu mai e suficient sa ai o diploma de licenta ca sa ai un loc de munca. E nevoie de mai mult – masterat, specializari, cursuri etc.
Iata cateva idei din filmul TED pe care vi-l propun.
Ken Robinson vorbeste despre regandirea felului in care ne educam copiii. Pornind de la felul in care este astazi facut sistemul, producator de oameni buni de munca, oameni care, paradoxal, nu mai sunt buni de munca nici asa, pregatiti de sistem… Pentru ca sistemul academic face sa se piarda creativitatea.
In filmuletul TED aflati mai multe despre cum s-a ajuns aici si ce s-ar putea face.
Poate ca sunteti pe cale sa va pierdeti pasiunea, talentul, indemanarea, caci vi se spune ca nu e de folos.
E important sa stiti ce credeti voi, ce simtiti voi!
Multi oameni de seama ai acestei lumi nu sunt remarcati prin ceea ce au abandonat, ci prin ceea ce au dezvoltat, mergand deseori chiar in contra curentului.
Gillian, fetita diagnosticata cu ADHD – deficit de atentie si hiperactivitate – era de fapt pasionata de dans. Nu avea cum sa iasa din ea o doctorita sau o inginera sau o contabila, ea voia sa danseze. Si gandea mai bine cand se misca.
Noroc cu doctorul care si-a dat seama, facand si pe parintii ei sa realizeze cum stau lucrurile.
Gillian a ajuns celebra coregrafa care a facut si mai celebra coregrafie pentru celebrele spectacole “The Cats” (Pisicile) si “Fantoma de la Opera”, a fondat o scoala de balet si este mulitimilionara.
Parintii care-si cunosc si observa copiii le pot fi de mare ajutor pentru a-si dezvolta talentul. Copiii si adolescentii au de gasit si cultivat cu pasiune acel talent.
Nu toti sunt destinati sa fie licentiati, dar toti au dreptul la a-si descoperi si dezvolta creativitatea.
Asta in ciuda unor handicapuri chiar, a multor limite sociale chiar…
Vedeti, atunci cand exista acea chemare, acel impuls al imaginatiei creatoare, o persoana, indiferent ce ar fi facut in scoala, va face candva acel lucru sau va fi tentata sa il faca. Dar timpul pierdut de razbuna, caci de multe ori ramane doar un hobby, in cel mai fericit caz, altfel poate fi un vesnic motiv de frustrare.
O prietena buna si-a descoperit mai tarziu pasiunea pentru pictura. Lasata deoparte in copilarie, aceasta a urmarit-o ani de zile pana a facut si scoala de arta. Face acum din placere asta, picteaza cate ceva, lucreaza in sfarsit si cu copiii, invatandu-i din placere sa faca ceea ce si lor le face placere. Daca asta ar fi fost mai devreme? Poate ar fi facut mult mai mult. Oricum, veti zice, si acum e bine, caci isi urmeaza un vis. Dar daca ar fi fost acum douazeci de ani?
Parintii pot face mult pentru copii. Scoala va face si ea, dar inca sunt multe de schimbat aici.
E important sa va dati seama ce va pasioneaza si sa nu va lasati, cultivand acel dar – sau acele daruri ale voastre, care in timp vor creiona destinul vostru.
Si poate voi veti fi cei care vor schimba si felul in care se invata astazi, aducand in scoli si arta si creativitatea la locul cuvenit. Acela destinat formarii unui om intreg, complet, creativ si creator.
Scopul fiintei umane este individualizarea. Adica dezvoltarea totala a personalitatii pâna la punctul în care o persoana este libera, independenta si se poate exprima complet.
Stii care e primul lucru ce se întâmpla atunci când o persoana îsi asculta vocea interioara si se hotaraste sa îsi urmeze vocatia? SINGURATATEA.
Cu totii avem vocatie, chiar daca la unii se aude mai slab pentru ca e acoperita de presiunile si tentatiile vietii, iar la altii e mult mai accentuata pentru ca acestia nu asculta decat de vocea lor interioara.
Atat eu, cat si fratele meu, inca de cand eram pustani ne-a fost bagata in cap ideea ca “trebuie” sa invatam, ca mai apoi sa avem un servici decent, “sigur” si bine platit. Pentru parintii mei era clar, atat eu cat si freatele meu vom fi politisti…Aveau si argumente: se castiga binisoar, e un servici stabi de unde poti face credit la banca sa-ti cumperi o casuta…cine stie poate si o masina…si de unde mai apoi poti iesi la pensie.
Am ramas SINGURA.
In momentul cand am decis sa-mi urmez vocatia, am ramas singura, intr-un mediu in care nu cunosteam pe nimeni, dar am invatat si am facut ceea ce-mi place.
Am luptat am muncit, am invatat si am cunoscut din ce in ce mai multi oameni faini.
Tu de cate ori te-ai intrebat: “Care-i sensul, misiunea si scopul meu in viata?” Sa stii ca daca nu te intrebi…nimeni nu va veni sa-ti raspunda!
Exercitiu
Ia o foaie si o hartie si scrie lucrurile la care te pricepi tu cel mai bine.
Enumera tot ceea ce-ti place sa faci,de ex : imi place sa :
-citesc,
-gatesc,
-vorbesc,
-sa-mi fac prieteni….etc
Dupa ce ai o lista cu cel putin 20 de actiuni care-ti plac, subliniaza-le pe 6 dintre cele care crezi ca-ti ofera cea mai mare satisfactie.Bunn, acum pe acestea 6, numeroteaza-le in asa fel incat 1 sa fie cea mai importanta pentru tine, iar 6 cea care iti produce cel mai putin emotii. Acum, gandeste-te la momente din viata ta, cand aceste actiuni au aparut, unde si cand se manifestau, in ce imprejurari, si ce anume simteai.
Ce trebuie sa faci pentru a te simti in fiecare zi la fel de bine ? De ce nu faci nimic pentru tine ?
Sa-ti explic ce se intampla de fapt :
Gandurile duc la sentimente.
Sentimentele tale declanseaza actiuni.
Actiunile tale determina rezultate.
Care e cel mai important dintre ele ? ACTIUNEA
E nevoie de a actiona pentru a reusi in lumea reala?
De ce credezi ca actiunea e importanta?
Gandurile si sentimentele fac parte din lumea noastra interioara sau exterioara ? Interioara
Rezultatele, fac parte din lumea interioara sau exterioara? Exterioara
Asadar, actiunea devine puntea de legatura dintre cele doua. Puntea de legatura dintre lumea interioara si exterioara. Am spus si o sa repet de nenumarate ori cat de importanta e sa actionezi. Deoarece te poti gandi imeditat la succes. Si diferenta o face actiunea.
Ce anume ii duce pe oameni din lumea mentala interioara in cea exterioara? Actiunea.
Stiti cum e Dumnezeu iti da dar nu-ti baga in sac. Trebuie sa faci ceva pentru a obtine ceea ce ti doresti. Actioneaza !
Campania “Free hugs” (Imbratisari gratis), inceputa prin 2006, a facut deja inconjurul lumii.
Oamenii daruind si primind imbratisari nu mai sunt chiar o ciudatenie, mai ales pentru cei care au urmarit asta pe internet. Sau care au avut chiar norocul sa imbratiseze si sa fie fie imbratisati…
Si la noi s-au facut astfel de evenimente, in mai multe orase din tara.
Acum doi ani, pe opt martie, participam si eu la un “Free hugs”, in parcul Herastrau din Bucuresti.
Azi a fost a doua oara cand am imbratisat oamenii, in acelasi parc. Tot o zi de primavara, frumoasa insorita, cu multa lume iesita la plimbare. Oameni cu flori. Multi aveau flori si multi zambeau.
Am vazut, fata de acum doi ani, o schimbare in bine:
- Oamenii nu se mai tem sa fie imbratisati. Nu se mai uita asa, ca la niste aratari de pe alte planete, care vor sa le faca cine stie ce rau…
Acum doi ani parea ca cei care ofera imbratisari vor cine stie ce… Trecatorii nici nu ascultau “oferta” : “Doriti o imbratisare? gratis?”
Se strecurau mai departe, grabind chiar pasul, unii chiar ofensati. Doar copiii si varstnicii erau mai receptivi…
Azi a fost altfel. Deja mai multa lume zambitoare, mai deschisa. Oamenii s-au lasat imbratisati, chiar au vrut sa ofere si altora imbratisari.
- Tinerii sunt primii care raspund ideii. A fost o echipa formata din tineri: liceeni si studenti. Frumosi, e putin spus! Entuziasmul lor a fost contagios, multa lume era incantata sa fie asa, imbratisata de fete si baieti plini de zambet. Si copiii au reactionat atat de frumos! Fara cuvinte. Doar zambet si imbratisari.
- O atingere poate transforma instantaneu starea de spirit. Dar pentru asta trebuie uneori sa ai curaj, sa vrei. A fost cazul unei doamne care trecea pe langa noi, impreuna cu un domn. Erau cam incruntati. Da, erau in parc si oameni destul de incruntati… Si am intrebat: “Doriti o imbratisare? Gratis?” S-a uitat, a trecut mai departe, si pe urma a aruncat un “da”, printre buze. Un “da” aruncat zic, cam rastit, ca si cum “numai de asta nu-mi arde mie, ciudatilor”. Dar eu am plusat: ‘Da? chiar vreti?” S-a intors bruc: “Da, chiar vreau”.
Si a venit inapoi, ne-am imbratisat, ne-am urat o primavara frumoasa, zile bune, liniste… eiii, de-astea… Femeia a inflorit. Avea ochii umezi. Radia, era calda si buna, alta decat cea care trecuse incruntata pe alee. Partenerul sau mersese inainte, probabil la fel de incruntat, dar ea era acum luminoasa. A fost chiar fericita, cred eu, pret de cateva clipe. Si-a oferit o bucurie. Poate si-a luminat intreaga zi…
Au fost si altii asa. Oameni care au raspuns minunat “ofertei”, daruindu-si lor insisi clipe de bine. A costat totusi ceva: dorinta de a incerca si timpul acela, de un minut sau mai putin. Dar cred ca a meritat pretul…
Impreuna cu tinerii de azi ne-am amintit de bucuria de a face bucurii. De faptul ca nu trebuie sa faci cine stie ce chestii sofisticate pentru asta. Si ca da, uneori e nevoi de curaj si sa oferi, si sa primesti. Dar rasplata, ca stare, e mult mai mare decat te astepti.
Asa ca va invit, daca nu ati facut-o deja pana acum, sa oferiti imbratisari. Incepeti cu cei apropiati, apoi, de ce nu, puteti initia si voi “campanii” de acest fel, asa cum au facut multi tineri din tara. Sau, cine stie, altceva. Ceva care sa aduca un zambet, o bucurie, celor din jur si voua insiva. Veti vedea cat de mult veti primi atunci cand daruiti…
In calatoria noastra spre arta de a fi feminine poposim acum spre un aspect important al personalitatii noastre.
Ce reprezinta o femeie adevarata? Un obiect al dorintei, o femeie care poseda in cea mai inalta masura rafinamentul artelor lumesti.
Stiu ca ai suferit de-a lungul vremii macar o data in viata si esti dezamagita de esecurile pe care le-ai intalnit pe drum, stiu ca au fost momente in care ti-ai pierdut speranta si inca mai simti ranile in amintiri. Cu toate astea eu cred in tine, cred ca esti capabila sa iti transfigurezi suferinta si sa devii o opera de arta feminina, sa ai o viata plina de satisfactii in fiecare zi, o viata cum poate ti-ai pierdut speranta ca exista.
Esti femeie de cariera? Iti datorezi asta!
Esti mama? Iti datorezi asta!
Esti sotie? Iti datorezi asta!
Esti pe drumul de a trece de la copilarie la maturitate? Iti datorezi asta!
Si mai mult decat atat:
Meriti sa ai o viata frumoasa! Meriti ca sufletul si trupul sa iti fie mangaiat de toate frumusetile vietii si tu poti sa faci asta sa se intample!
Priveste-te in oglinda cand te trezesti dimineata, priveste-te in oglinda cand iesi in lume, priveste cum toate transformarile ti se datoreaza numai tie.
Nu-ti voi spune niciodata sa te schimbi, ci iti voi spune mereu sa te indrepti catre tine, sa inveti sa descoperi in tine resursele naturale pe care le ai si sa le modelezi astfel incat sa iti faci viata mai buna.
Esti actrita pe scena vietii tale si totodata si regizor. Esti o artista si asta imi da siguranta ca vrei sa fii triumfatoare, sa nu treci prin viata fara sa lasi amprenta unicitatii tale.
Poti alege sa lasi la voia intamplarii viata ta sau poti alege sa te folosesti de ceea ce iti spun si sa ramai in istoria vietii ca o opera de arta, sa fii privita, admirata, sa transmiti lumii intregi frumusetea ta profunda, autentica , sa atragi spre tine oameni si situatii care sa isi doreasca sa faca partea din lumea ta.
Nu te-ai saturat sa ai o existenta nesemnificativa? Nu te-ai saturat sa treci prin viata fara sa te bucuri de toate posibilitatile pe care ti le ofera? Nu te-ai saturat sa iti pui mereu atatea intrebari si sa nu faci nimic pentru a te simti vie, frumoasa, increzatoare? Nu pot sa cred ca asta iti doresti pentru tine.
Nu pot sa cred ca nu esti destul de inteligenta in secolul 21 incat sa nu folosesti sursele care ti se ofera pentru a-ti decora existenta!
Daca esti multumita de viata pe care o ai, ramai in ea, plangi, razi, suferi, nemultumita uneori, multumita alteori.
Daca iti doresti mai mult, indrazneste sa fii diferita! Fii cu un pas inainte si foloseste ce iti spun pentru a descoperi satisfactii de care poate nu ai fost constienta pana acum!
Astazi incepem un capitol despre cum sa fii carismatica si cum sa reusesti sa te conectezi cu persoanele cu care iti doresti. Poti folosi aceste mici secrete atat pe plan personal cat si social.
Iti vorbesc din experienta mea si a altor femei care au ales sa aiba o viata multumitoare, care au sters barierele pe care le-au mostenit din generatii in generatii, care au ales sa destrame zidurile pe care societatea le-a stabilit pentru ele.
Mereu am trait cu senzatia ca saraca mama mea nu a fost fericita. Ca a uitat de ea din momentul in care a devenit sotie si mai apoi mama. Ca merita sa aiba o viata buna, dar nu a stiut sa se foloseasca de resursele ei pentru a obtine asta. Mereu a crezut in destin fara sa stie ca fiecare decizie pe care o ia o influenteaza pe cealalta si astfel ii influenteaza viata. Noi suntem liberii arbitri ai vietii noastre si daca noi nu alegem ce e mai bine pentru noi, ce e in concordanta cu dorintele noastre interioare, atunci nimeni nu o s-o faca pentru noi.
Nu am stiut mereu asta si am facut greseli. Ajunsesem sa ma simt cea mai nefericita persoana de pe Pamant, sa astept mereu sa ma faca altcineva fericita fara sa stiu ca e suficient sa-mi schimb modul de a privi lucrurile si sa ma intorc catre mine, sa ma modelez, sa fiu total multumita cu mine insami si totul se va schimba. Am invatat sa vorbesc cu oamenii si din cartile pe care le-am citit si apoi aplicand am invatat cum poti avea relatii de succes si micile secrete pe care le-am adaugat personalitatii mele astfel incat intre mine si oamenii cu care vroiam sa intru in contact sa se creeze o conexiune.
Am sa-ti spun si tie acum aceste mici secrete prin care iti poti modela personalitatea astfel incat sa ai succes in relatiile si comunicarea cu oamenii, atat pe plan personal cat si social.
Brainstorming-ul este o tehnica ce si-a dovedit de multa vreme eficienta in generarea unei multitudini de idei creative pentru rezolvarea unei probleme date.
De ce ne place? Pentru ca aceasta tehnica ne ofera o libertate totala de exprimare. Nimeni nu va judeca sau critica ideile celorlalti. Asa ca putem fi relaxati, putem glumi chiar, putem spune orice ne trece prin cap daca are legatura cu subiectul.
De ce este atat de eficient? Pentru ca tocmai aceasta multitudine de idei (unele de-a dreptul traznite) este rezervorul din care va rezulta, la final, solutia aceea inteligenta, sclipitoare, nemaivazuta si nemaiintalnita.
Da, brainstorming-ul este o tehnica excelenta pentru rezolvare creativa a unei probleme.
Dar cum starnim aceasta furtuna a mintilor luminate? Cum ne aducem coechipierii in acea stare de profunda inspiratie?
1.In primul rand definim clar problema. Se spune ca jumatate din raspuns este intrebarea insasi.
2.Stabilim o limita de timp. Acest lucru depinde de natura si gradul de complexitate al problemei.
3.Solicitam participantilor idei pentru rezolvarea problemei. Specialistii recomanda cel putin 50 de idei, dar cu cat sunt mai multe cu atat este mai bine.
4.Ideile se scriu pe o tabla sau o foaie de hartie, in ordinea generarii lor si in asa fel incat sa poata fi vazute de catre toti participantii. Se noteaza absolut toate ideile, indiferent cat de stupide sau imposibile par la prima vedere.
5.Nu sunt permise criticile la adresa ideilor emise. Sunt incurajate in schimb rasetele si buna dispozitie.
6.La expirarea timpului alocat sau atunci cand ideile sunt epuizate se va trece la gruparea celor asemanatoare sau care au legatura unele cu altele.
7.Prin discutii si consens ordonati ideile incepand cu cea care place cel mai mult catre cea care place cel mai putin grupului.
8.Alegeti, de exemplu, primele 5 solutii din acest clasament si analizati-le in continuare.
9.Stabiliti 5 criterii pentru alegerea solutiei optime. Aceste criterii pot fi restrictive (de ex. nivelul resurselor, restrictii legale, restrictii de timp) sau/si stabilite la alegere (eventual tot prin brainstorming).
10.Acordati fiecareia dintre cele 5 idei retinute cate un punct pentru fiecare criteriu pe care il indeplineste.
11.Ordonati ideile in ordinea descrescatoare a punctajului obtinut.
12.Felicitari. Ati gasit solutia castigatoare!
13.Daca sunt mai multe solutii cu punctajul maxim e si mai bine: aveti de unde alege.
De ce sa nu folosim brainstorming-ul si acasa? Oare ceilalti membri ai familiei nu ar fi fericiti sa ia parte la decizii? Oare cel mic nu se va simti important vazandu-si ideile scrise pe foaie de hartie, alaturi de cele ale parintilor? Oare nu vom intelege mai bine si nu vom aprecia mai mult faptul ca suntem o familie, o echipa, un intreg?
Spor la creatie si idei inspirate va doresc. Restul va veni de la sine.
1. Mit: Odata ce faci sex, inseamna ca ai devenit adult
Adevar: Inca depinzi de parinti, inca nu poti sa fii perfect independent (nu doar din punct de vedere financiar, ci si din alte puncte de vedere) dar crezi ca facand sex ai devenit brusc adult? Mai gandeste-te odata: sa fii adult prespune mult mai multe responsabilitati, mult mai multe aptitudini si mult mai multe competente. Maturizarea nu inseamna doar inceperea vietii sexuale! Ba chiar mai mult: sa te arunci cu capul inainte in inceperea vietii sexuale, fara sa stii perfect ce presupune acesta, fizic, emotional si psihic, sau fara sa fii absolut sigur ca e ceea ce iti doresti e chiar inversul maturitatii – e o dovada de iresponsabilitate, e o dovada in plus ca nu esti inca pregatit sa faci acest pas.
Nu uita: cand iei o decizie atat de importanta pune in balanta toate emotiile tale, toate gandurile, toate plusurile si toate minusurile!
2.Mit: Daca il/o iubesti cu adevarat pe prietenul/prietena ta, esti pregatit sa faci sex.
Adevar: Chiar daca iti iubesti prietenul sau prietena, asta nu inseamna ca ai ajuns deja la punctul in care esti pregatit pentru un pas atat de mare. Daca tii foarte mult la pertenerul/partenera ta, nu uita ca exista si alte modalitati de a-i arata ce simti. Dovada suprema de iubire nu e sexul: cea mai buna metoda in a-i arata iubire este prezenta ta senina si dragastoasa, este respectul pe care i-l porti, intelegerea pe care i-o arati si sustinerea ta necontenita. Daca cineva te preseaza sa faci acest pas, sau te santajeaza cu despartirea, pune-ti intrebati serioase in legatura cu sentimentele lui/ei fata de tine. Initimitatea inseamna comunicare, incredere si respect. Daca te iubeste cu adevarat, te va astepta atat timp cat este nevoie.
3. Mit: Sexul e mai bun sau mai distractiv daca esti putin ametit/a de bautura.
Adevar: Daca ai impresia ca sub influenta alcoolului inhibitiile tale au disparut pur si simplu, s-ar putea sa ai dreptate in oarecare masura. Dar gandeste-te la motivul pentru care consumul de alcool te face mai putin pudic: pentru ca iti tulbura mintea, pentru ca nu mai gandesti cum trebuie! Deci, exista mult mai multe sanse sa existe urmari neplacute: boli cu transmitere sexuala, (pentru ca cine se mai gandeste la sexul protejat odata ce se lasa dus de val?), sarcina nedorita sau chiar sentimente de culpabilitate. Plus ca tine minte un lucru: alcoolul te face vulnerabil, poti deveni foarte usor o victima a violurilor, jafurilor si asa mai departe!
4. Mit: Pentru un adolescent, sexul este enorm de important
Adevar: Eu urasc generalizarile? Tu nu? Ei bine, invata sa o faci. Nu exista un lucru care sa placa la fel de mult tuturor. Valorile, credintele si convingerile sunt diferite de la persoana la persoana. Deci, este sexul pentru tine chiar atat de vital? Nu ai alte lucruri mai bune de care sa te bucuri in viata? Nu-mi spune ca nu, nu o sa te cred. Nu spun ca este usor sa fii adolescent si sa te impaci cu hormonii tai, nu spun ca este usor sa nu te lasi dus de val sau sa nu pleci urechea la ce spun toti din jurul tau. Nu uita insa ca ei de multe ori exgereaza in ce priveste povestile lor despre sex: crede-ma, nici unul nu va recunoaste ca uneori sexul poate sa devina frustrant atunci cand decizia nu e luata la momentul potrivit. Nimeni nu va recunoaste ca s-a simtit vinovat, si nimeni nu iti va spune ca a avut o experiena sexuala nereusita. Toti vor brava, toti vor da impresia ca au trait niste senzatii nemaipomenite si toti iti vor spune ca e cel mai bun lucru in viata. Tu insa esti singurul in masura sa decizi pentru tine! Ce naiba, te lasi manipulat sau influentat atat de usor?
5. Mit:. Daca nu intri si tu in randul celor care si-au inceput viata sexuala, esti un fraier/ o faiera
Adevar: De fapt, dragul/draga mea, e chiar invers! Simplul fapt ca organele tale sunt pregatite sa faca sex nu inseamna ca pentru tine a venit momentul. Simplul fapt ca toti colegii se lauda cu experientele lor, nu inseamna ca tu esti pregatit. Daca te grabesti sa faci acest pas sub influenta presiunii exterioare, poti avea regrete sau sentimente de culpa, rusine sau scarba mai tarziu. Asta e ceea ce iti doresti? Tine minte ca prima experienta sexuala influenteaza foarte mult viata ta sexuala viitoare. Nu este un eveniment prin care poti trece pur si simplu: este o experienta pe care nu o vei uita, asa ca ai grija sa o faci sa fie placuta si sa iti amintesti de ea cu drag. Sa nu te astepti sa ai vreo revelatie: din prima nu va putea sa iti placa la nebunie, nu vor sari artificii ca in filme si probabil ca, mai ales ca fata, te va durea putin sau nu vei avea orgasm. Prima experienta sexuala nu este placere pura, este emotie, este intimitate, consens si traire.
Acum dupa ce ti-am spus toate astea, sper ca te ve gandi putin mai bine la deciziile tale. Nu iti vorbesc din carti, nu sunt o femeie acra sau inchisa la minte, sunt pur si simplu interesata de binele tau.
Crede-ma, nu vreau sa te sperii sau sa te las cu impresia ca sexul este ceva gresit sau ceva anormal. Dimpotriva, sexualitatea ta nu este ceva de nediscutat, nu este subiect tabu si nu este ceva ce trebuie negat. Nu iti spun ca trebuie sa ramai virgin/a toata viata sau ca trebuie sa iti refuzi dorintele.
Doar ca vreau sa intelegi ca nu totul se rezuma la contactul fizic, si ca trebuie sa fii constient ca pot exista urmari neplacute, de care probabil deja stii: sarcini, boli si tot tacamul.
Fii destept/desteapta! Fa din sex o experienta placuta si sigura!
Written by Mihaela Gheorghe on February 28th, 2010
Asa isi numise postarea din ianuarie 2009 Mihai Iordache, romanul care a plecat spre Nepal, intr-un Autostop pentru pace.
Din Puctulzero – asa se numeste blogul sau, in care isi povesteste aventura – Mihai a pornit in lume pe jos, facand autostopul, pentru a-si implini un vis.
“Vreau si sa daruiesc ceva, asa ca am stabilit activitati. Tin traininguri si activitati educative pentru scoli si ONG-uri si ma intalnesc cu reprezentanti ai organizatiilor locale. Vorbesc despre cultura si traditiile romanesti si tin ateliere de dansuri populare.
Valoarea pe care o primesc in acest timp o voi folosi in cadrul organizatiei “Liga pentru Educatie, Cultura si Sport”, in cursurile si in proiectele viitoare.”
Asa spunea el atunci, in iunie 2008.
L-am urmarit pe Mihai in calatoriile lui, atat cam am putut sa “prind” din ceea ce razbatea in scrierile sale pe blog (Punctulzero) si m-am bucurat de minunatiile alea. Impreuna cu mine, altii si altii il urmaream si mai povesteam intre noi, din cand in cand.
A fost apoi o vreme de tacere. Cam un an… Nu mai stiam nimic, dar stiam ca daca a plecat asa cum a plecat, si daca a mers asa cum a mers, nu se putea sa nu ajunga inapoi.
Si a ajuns. A venit, a scris iara , anuntandu-ne pe toti ca va povesti aventura aceea, spre a fi de bucurie si invatatura si altora. Despre cum “Orice este posibil”. Despre implinirea viselor, atunci cand crezi in ele din toata inima, cu toata fiinta ta.
Interesant a fost ca am citit despre intoarcerea lui Mihai exact in ziua in care ma intalneam cu un alt roman de-al nostru. Care si el isi urmeaza un vis, inceput de acum patru ani.
Omul nostru alearga pe 22 februarie la Sahara Maraton, unul din evenimentele care aduna oameni din toata lumea pentru a ajuta pe refugiatii saharawi. Cei ramasi fara tara, desi unele state le recunosc acum tara. O limba de pamant in desert. Acolo alearga anual oameni care vor sa spuna ceva lumii. Sunt si oameni cu handicap fizic, oameni care sufera de diabet, dar ei alearga acolo, spre a-si arata solidaritatea cu refugiatii.
Nu despre cauza lor vreau insa sa povestesc, ci despre romanul nostru, care imi spunea ca pe traseul acela, de 42 km si vreo 400 de metri poti sa bei apa, in punctele special amenajate, dar nu o poti lua cu tine. Deloc-deloc. Altfel, esti descalificat. Poti sa alergi, dar nu prea incet, ca vin din spate niste beduini pe camile, care urmaresc pe cei din urma alergatori, si daca i-au ajuns, ii descalifica.
Imi povestea el despre cum vrei – cum vrei din tot: minte si trup si vointa – si te poate lasa ficatul, cand ti-e lumea mai draga. Cum te antrenezi inainte, caci nu e doar asta, alergarea aia de vreo patru ore si ceva. E munca de ani de zile acolo.
- De ce faci asta? il intreb.
- Pentru ca pot, zice el.
Pentru ca pot… Ma uit la el. Omul lucreaza cu sabia, cu artele martiale, de ani de zile. Stie bine ce poate si ce nu. Stie sa-si recunoasca si sa-si si sparga niste limite. Si stie ce e aia cu “Orice este posibil”.
Mie de oamenii astia imi place grozav. Si stiti ce? Si altora, multora, le place.
Vorbeam la inceputul acestor articole, cu un an in urma, de modele.
Uite, da, mie oamenii astia imi sunt modele.
Poate si voua.
Poate povestea lor va va face sa va ganditi de mai multe ori cand lasati visul vostru deoparte.
Vedeti voi, daca veti crede cu toata inima in voi insiva, indiferent de multe din cele “din afara”, veti reusi, pentru ca la un momend dat chiar visul vostru o sa va ajute, o sa va traga inspre el.
Sunt prea gras/a! Sunt prea scund/a! Doamne, cat de mult mi-ar placea un nas mai mic, sa am parul cret/drept, muschii mai bine conturati etc etc… Te-au frapat cumva aceste fraze? Te regasesti in ele? Ti s-a intamplat vreodata sa iti sara nasturele de la pantaloni cand te chinuiai sa incapi in ei? Ti-ai dat seama brusc pe terenul de baschet ca fugi mai greu, ca nu mai esti foarte stapan pe miscarile tale? Ca propriul tau corp iti joace feste?
Majoritatea tinerilor se asteapta la schimbari fizice in timpul adolescentei. Fetele, de exemplu, se asteapta sa le creasca sanii, iar baietii asteapta cu nerabdare cresterea masei corporale si aparitia parului in diferite zone le corpului (fata, piept). De multe ori insa, schimbarile care apar pot fi …neasteptate si neplacute. Atat fetele cat si baietii pot observa ca acumuleaza mai usor grasime in zona burtii sau a fundului, de exemplu.
Schimbarile drastice ale corpului tau se vor extinde pana dupa adolescenta. Sa nu crezi ca asta se intampla doar in pubertate! Pana in jurul varstei de 20-22 de ani (depinde de ritmul fiecaruia) corpul tau va fi predispus la schimbari. Iar tu trebuie sa faci fata!
Un lucru este deosebit de important si vreau sa il tii bine minte: felul in care iti percepi propriul corp este foarte diferit de felul in care altii iti apeciaza fizicul. Tu ai tendinta de a fi mult mai critic cu el decat ceilalti.
Sa luam de exemplu cazul Elenei. Elena este o fata foarte hotarata, face balet de la gradinita. Odata ajunsa in perioada pubertatii si adolescentei, trupul ei s-a dezvoltat in ceea ce altii ar denumi “un corp voluptos”. Elena are sani mari, fund bine conturat – toate acestea fara a fi grasa. Colegele de liceu o invidiau pentru asta. Ea insa s-a vazut mult timp ca fiind grasa si lipsita de gratie. A suferit ani de zile din cauza acestei false perceptii pe care o avea asupra corpului ei, cu a carui imagine nu se impaca nicicum. Cand oamenii din jurul ei ii spuneau ca este frumoasa si feminina, Elena avea impresia ca aceste complimente ii sunt facute din mila, sau, in cel mai bun caz, din bun simt.
Fals, fals, fals – cat se poate de fals!!!
A durat ani de zile pana cand Elena a ajuns sa isi invinga temerile legate de trupul ei si sa inceapa sa isi vada calitatile. Momentul in care ea a ales insa sa isi ingaduie sa se vada frumoasa, a fost decisiv pentru ea: a dezvoltat o puternica incredere in sine, care i-a adus mai multe satisfactii profesionale si mai multi prieteni.
Adaptarea la noul tau corp este insa o chestiune care nu tine numai de aspectul fizic. Trebuie sa te obisnuiesti si cu felul in care corpul tau se simte si performeaza sau face fata la efort.
Marius, de exemplu, a fost intotdeauna foarte bun la sport, iar la proba de viteza ajungea mereu in cel mai scurt timp la celalalt capat al terenului. Odata ce trupul lui a inceput sa se schimbe si sa se tot schimbe, a durat o perioada de timp pana cand Marius a invatat felul in care noul corp – de barbat in toata firea- actioneaza. Cand a observat ca fuga lui este mai lenta, si mai mult de atat, sprintul este mult incetinit, stima de sine a baiatului care se trasforma in barbat a suferit leziuni puternice.
Ce este insa de facut? Cum putem sa ne obisnuim la noua infatisare de adult?
Ai putea incepe simplu: ai grija de corpul tau!
Mananca sanatos si fa sport! Stiu ca toata lumea iti zice asta, si ca poate ti se pare ca a devenit deja un cliseu. Dar atunci cand 5 oameni iti zic ca esti beat…. te duci sa te culci. Asa ca gandeste-te: poate nu toti oamenii din jurul tau care te enerveza cu teoriile lor legate de o nutritie sanatoasa spun tampenii.
In ultimii zece – cinsprezece ani, generatiile de adolescenti se confrunta tot mai mult cu probleme legate de greutatea corporala. De ce? Foarte simplu: pentru ca inainte nu existau atatea fast-fooduri si shawormerii.
Ai putina grija la ce mananci! Asta iti influenteaza enorm infatisarea.
Nu ma intelege gresit… nu fac propaganda unui stil alimentar bazat pe apa, paie si bataie!
Incearca doar iti intelegi corpul si sa iti echilibrezi dieta in functie de nevoile lui. Da-i fructe, legume si apa si incearca sa reduci din grasimi!
Imprieteneste-te cu trupul tau! Exact asa cum o prietenie intre doi oameni se construieste in timp, gradat si cu multa perseverenta, asa relatia ta de prietenie pe care trebuie sa o stabilesti cu corpul tau necesita timp si perseverenta.
Paseste mandru/mandra! Sa nu crezi ca daca vei incerca sa te faci cat mai mic pe strada pentru ca ceilalti sa nu-ti observe defectele, chiar asa de va intampla. Dimpotriva – vei iesi in evidenta intr-un mod negativ.
Indreapta-ti spatele, construieste-ti un mers frumos, vertical si astfel vei capata cu totul o noua infatisare.
Daca te vei uita putin pe strada, iti vei da seama ca o persoana, chiar deosebit de frumoasa, dar cu un mers ciudat si labartat este mai putin agreabila si placuta ochiului decat orice alta persoana cu infatisare medie, dar care are un mers viguros si drept.
Nu incerca sa iti ascunzi asadar defectele! Daca te simti complexat de cosuri, nu iti ascunde fata in spatele unui breton lung si des. In afara faptului ca probabil bretonul doar iti va accentua acneea, vei atrage atentia asupra ceea ce vrei sa ascunzi!
Daca esti putin mai plinut/a si vei opta pentru niste haine laaaargi si lungi, vei amplifica senzatia de coporalitate excesiva.
Secretele cele mai bine pazite sunt acelea care le ascunzi cel mai putin!
Si nu in ultimul rand: inceteaza sa te compari cu altii!
Nici chiar modelele din reviste nu sunt ceea ce par, si tu stii asta. Ele sufera numeroare retusuri chirurgicale, de make-up sau in photoshop, in cazul in care vorbim de poze. Mijloacele media vand reclame, nu realitati!
Plus ca aceasta atitudine de competitie intre fizicul tau si fizicul altora nu este altceva decat o mare pierdere de timp si de energie. Corpurile noastre sunt unice, la fel ca si personalitatile, si se dezvolta intr-un ritm propriu.
Eu de exemplu, am fost printre ultimele fete din clasa mea care s-au dezvoltat. Si, intr-un fel sau altul, ma simteam ciudat din cauza ca toate colegele mele aveau sani mari si menstruatie. Am inteles in cele din urma ca sunt altfel. Asta eram eu, pur si simplu. Corpul meu a vrut sa copilareasca o idee in plus. Am recuperat insa repede din urma, dandu-mi seama ce mare greseala facusem in a ma grabi sa cresc doar pentru ca ceilalti deja o facusera.
Nimeni nu e ca tine. Esti o fiinta irepetabila, si la fel este si trupul tau.
Iubeste-l, apreciaza-l, ingrijeste-l.
Picura din frumusetea personalitatii tale si in exterior, si vei vedea ca lumina din tine te va face cu adevarat irezitibil/a!
Tatal meu este cel mai destept, frumos, puternic barbat!
Vreau sa ma marit cu tata! Complexul Oedip
Asta e unul dintre cele mai periculoase atasamente. Atentie la imaginea ce-o iei cu tine la maturitate, s-ar putea ca niciun barbat sa nu se ridice la nivelul tatalui tau si asta te mentine pe pozitia de single, cand ai de toate, frumusete, atractivitate, inteligenta, spiritualitate.
De ce nu-ntalnesc pe nimeni?
Am o prietena draga care este pe pozitia asta de-o viata, nimeni nu e bun pentru mine.
Ce sa fac daca sunt pretentioasa?
Bravo tie, nimeni nu spune sa-ti scazi strandardele de selectie sau sa te alaturi intr-o calatorie amoroasa cu un tip care nu-ti trezeste pasiune, admiratie, chef de viata.
Nici pe departe nu te imping in bratele primului venit, nu eu, si mie imi place frumusetea, inteligenta, puterea, umorul, tot la un barbat.
Ana a avut 3 relatii, in prima a stat 13 ani, ai auzit bine, doi adolescenti se-ndragostesc, pasiuni comune, crestere si dezvoltare paralela, acceptat de familie, iubit ca pe-un fiu, declarat prima iubire. Dupa 13 ani de potrivire si normalitate a venit vremea despartirii, asa cum era de asteptat, am crescut, m-am hranit, acum am nevoie de mai mult, a sarit in bratele altui barbat, timp de un an, relatie interesanta, pozitie sociala inalta, calatorii, sclipiri, pana ce a ajuns la exclamatia urmatoare: M-am inselat, nu e ce mi-am imaginat!
Despartire…de vreo 3 ani e singura. De ce?
Fiindca n-a aparut niciunul care sa se ridice la asteptarile ei, fiindca ea vrea sa se marite cu tata! Si pana nu apare sosia lui se pedepseste singura, nu face compromisuri, totul sau nimic. Vezi cate staruri tinere se gasesc la bratul “tatalui lor”? Rasfoieste o revista si-o sa intelegi ce-nseamna Complexul Oedip, in care fata are o fixatie pt tata si-o vrea inlaturata pe mama din povestea lor de iubire. Tati, iubeste-ma, ai grija de mine!! Nu te vreau decat pe tine! N-o sa iubesc pe nimeni cum te iubesc pe tine! Vreau sa ma marit cu tine!
Dragele mele, viata nu e tocmai usoara de inteles sau rupta dintr-o poveste cu crai si printese.
Inainte de a trage invatamintele din aceasta scurta poveste sa vedem si cealalta varianta, in care tatal este absent din viata fiicei.
Maria a crescut fara tata, a parasit-o cand avea cativa anisori, a plecat in lume fara prea multe explicatii, oricum nu le-ar fi inteles ea la aceea varsta, doar amintiri.
Cum s-a descurcat ea in viata amoroasa?
Frumoasa, inteligenta, spirituala, feminina, atragatoare, la fel ca si Ana.
Ea si-a promis ca n-o sa iubeasca niciodata dupa ce a suferit vreo cateva relatii cu parteneri abuzivi. Zis si facut. A intrat in relatii cu diversi, fara sa aiba prea multe de anunat la capitolul emotii, barbatii erau obiecte sexuale pentru ea, buni ca sa rezolve probleme si sa se agite pe langa ea. La ce sunt buni barbatii daca nu la a-ti face viata ma frumoasa?
Astazi e de aceeasi varsta ca si Ana, si singura. De ce?
Din lipsa unei imagini corecte despre tatal ei, din lipsa figurii paterne in educatia si devenirea ei ca femeie, a devenit o seducatoare, amazoana, care calca peste cadavre fara niciun sentiment, implicare.
Iubirea excesiva si lipsa iubirii sunt doua fete ale aceleiasi monede.
Nu ti-e bine nici daca esti prea iubita si rafatata de tata si nu tie bine nici daca esti lipsita de iubirea lui tata. Nu te frustra, nu condamna parintii, societatea, intelege ca la randul lor si eu au fost tratati la fel, au facut ce au stiut mai bine. Ceea ce te intereseaza acum, este sa te asiguri ca n-ai criterii de selectie prea ridicate sau prea joase.
Da, ok, tatal tau e minunat, dar si baietii de fara au mult de dat. Invata sa nu compari, nici macar prima iubire cu a doua, nimeni nu merita termene de comparatie, fiecare individ e unic si special, comiti un mare pacat daca compari, fata de tine si fata de ceilalti.
Viata iti scoate in fata experientele de care ai nevoie ca sa cresti, ca sa devii frumoasa si bogata spiritual. Iubirea e perfecta. Deschide-te si iubeste, fara teama ca te va dezamagi sau inlocui, o relatie e opera ta de arta, tu esti arhitectul vietii tale. Doreste-ti mult de la viata, dar nu exagera, la fel cum nu te agata de primul venit, cu sentimentul disperat si cu credinta ca nu meriti mai mult. Moderato…armonie si echilibru, nu te teme, vei avea tot ce-ti doresti de la viata, armonia se va instala cu fiecare experienta. Multumeste universului pt tot ce-ti ofera! Viata e frumoasa!
Ce faci acum, la maturitate?
Te folosesti de fiecare experienta, fiindca e reparatorie, intelegi ce ti-a lipsit, te impaci cu trecutul si mergi mai departe pe scara evolutiva. Asta iti spui si juri ca vei face, si-atunci..
Cum se face ca esti tot singura?
Mai multe despre femeile singure si complexul Oedip aici.
Cum se face ca zici una si faci alta?
Avem o minte constienta si una inconstienta, cea constienta este ancorata in real, aici si acum, cea inconstienta, e lumea nevazuta, si are o putere incredibila, acolo zac amintirile tale, gandurile tale de azi, si proiectiile viitorului tau.
Vrei, te rog sa te asiguri ca iti folosesti subconstientul la putere maxima ca sa realizezi tot ce iti doresti de la tine si viata?
Multumesc!
Hai sa vedem cum faci sa traiesti azi ceea ce-ti doresti:
Pentru 21 de zile te programezi sa emiti doar ganduri pozitive, creatoare, si de indata ce un gand negativ apare il transformi cu bagheta magica, care-i mintea ta.
Nu merit mai mult, sunt urata, grasa, nimeni nu ma vrea, sunt prea mica de inaltime, barbatii nu ma plac, toti sunt porci, si asa mai departe se transforma printr-o atingere magica a puterii gandului tau, si anume: Merit totul de viata! Merit un barbat frumos, intelgent, (descrie-l), caracteristice emotionale, intelectuale, spirituale, fizice, si nu in ultimul rand, scrie-ti pe oginda din baie: Ce mai faci, frumoaso?
Si de fiecare data cand dai de o oglinda adu-ti aminte cat esti de frumoasa, inteligenta, si alte formule magice pe care simti nevoia sa le intaresti.
Regula numarul 1 –OAMENII SE POARTA CU TINE ASA CUM II EDUCI SA SE POARTE
Daca esti inconjurat de oameni dependenti care iti mananca toata energia nu vei putea sa realizezi lcruri importante in viata. Si apoi iti vor spune:” Uite-te la tine, nu ai realizat nimic.”
Ce faci? Le dai in cap? Nu, faci ceea ce trebuie inca de la inceput.
Daca nu iti place de neamurile tale, NU MAI PASTRA LEGATURA CU EI .
Ai ceva timp si vrei sa il dedici tie, visului tau, pasiunii tale sau sa stai cu picioarele in sus sa te relaxezi? De ce sa iti consumi resursele pe cineva de care nu iti place?
E FIRESC SA NU ITI PLACA toate neamurile tale. Daca nu iti amplifica puterea cu nimic, daca nu inveti nimic de la ei,daca sunt negativisti spune-le ADIO.
Marturii
Marturie Femeie: Numele meu este Andreea, am 22 ani si am o relatie cu cineva de 1 an jumatate, relatie care simt ca ma ingradeste, ca imi rapeste aceasta perioada a vietii care nu o voi mai putea recupera vreodata, ca ma limiteaza in a-mi indeplini visurile, o relatie care nu ma face fericita si in care port o masca , nu sunt eu, si carei paradoxal, nu ii pot pune capat pentru ca stiu ca ma iubeste foarte mult, insa eu nu ii pot raspunde la fel, ci mimez ca as avea aceleasi sentimente, ma macina in fiecare zi, ma consuma, singurul motiv este ca mie mila de el si nu am curaj sa zic ca trebuie sa ne separam, mie frica, el m-a iubit , m-a respectat mereu si eu…., dar pur si simplu nu ii pot oferi mai mult. Nu stiu cum sa procedez…ajuta-ma…
Marturie Barbat: Exact acum 1 an de zile ma aflam in fata aceluiasi calculator de la care scriu acum, citind un material despre seductie.
Nu era primul material, mai citisem cateva inainte dar nu experimentasem nimic. De ce? Aveam prietena de 2 ani jumate. Relatia aceasta ma ajutat sa progresez EXTREM de mult, dar pana la un anumit punct anume.
Am invatat impreuna cu ea sa mancam in doi, sa dormim in doi, sa schiem in doi, sa ne plimbam in doi, sa alergam in doi, sa cantam in doi, sa ne distram in doi, sa jucam volei in doi, sa jucam basket in doi, sa dansam in doi, sa bem in doi, sa jucam monopoly in doi, sa jucam carti in doi, sa invatam in doi, sa ne certam in doi, sa facem dragoste, sa urlam in doi, sa inotam in doi, sa mergem la terase in doi, sa mergem la film in doi, sa mergem la teatru in doi, sa mergem in excursii in doi, sa suferim in doi, sa fim dezamagiti in doi, sa evoluam in doi, sa stim sa ne comportam intr-o relatie in doi etc. Sunt doar cateva lucruri pe care le poti invata la inceput dintr-o relatie.
Relatia mi-a fost foarte benefica la momentul respectiv. Dupa 2 ani jumate de relatie am simtit cum ceva s-a blocat intre noi doi. Nu mai invatam nimic nou de la ea, simteam ca nu mai progresez si ca zilele sunt la fel.
Vreau sa mentionez faptul ca in 2 ani jumate nu am facut sex cu alte tipe si nici nu m-am sarutat cu altele. M-am gandit la alte tipe si am interactionat cu altele DAR nu am inselat-o. Lucru pe care il consider minunat pentru ca putini barbati au taria asta.
Imi aduc aminte ca tot timpul vorbeam cu ea despre scopuri si despre ce vrem sa facem in viata. Tot timpul ma sustinea in ceea ce voiam sa fac si ma motiva sa imi urmez visul. Dar incet-incet incepusem sa imi dau seama ca ea a fost prima tipa importanta din viata mea si eu efectiv nu cunosteam alte femei.
Imi doream cu ardoare sa cunosc alte tipe dar nu vroiam nici sa ma despart de ea si nici sa o insel. Imi era greu sa ma despart de ea deoarece impreuna cu ea ma afla in starea de confort unde totul era minunat. Mancam impreuna, beam impreuna, dormeam impreuna, faceam dragoste impreuna, mergeam la scoala impreuna. Imi dadusem seama ca eu aveam casnicia perfecta, nimic altceva.
Ma ingrasasem 25 de kg, corpul atletic de care ea si toate fetele se indragostisera DISPARUSE complet. Acum aveam burta si o conditie fizica care ma lasa balta la 1 km de mers pe jos.
Si atunci mi-am dat seama ca directia in care eu ma indreptam nu era ceea ce imi doream. In general, inainte sa fiu cu ea aveam scopuri inalte, vroiam sa fiu un fel de Giacomo Casanova, sa cunosc multe tipe si sa fac toate nebuniile cu ele, sa fac sport in fiecare zi.
Dar cu timpul, scopurile mele au scazut deoarece eu ma simteam BINE cu ea, nu trebuia sa mai alerg, nu trebuia sa mai cunosc alte fete ca sa fac sex, nu trebuia sa am bani tot timpul la mine, nu trebuia sa fac nimic care sa imi asume vrun risc si sa ma scoata din starea mea de confort.
Dar oare eu asta imi doream la 17 ani? Sa traiesc o viata de bautor de bere? Sa ma mut cu ea impreuna si sa stam toata ziua la TV?
Regula numarul 2: NU FUGI DE OAMENII CARE ITI ZIC ADEVARUL. Accepta provocarea.
Oamenii au un fel ciudat de a fi.
Arthur Schopenhauer are un citat excelent:” Un idiot va prefera compania altui idiot in dauna tuturor geniiilor din lume”
Cu totii suntem slabi in anumite domenii.
E important sa acceptam asta si sa ne purtam ca atare. Putem fi maestrii in anumite privinte si ucenici in alte privinte.
De exemplu, eu accept orice provocare in domeniul psihologiei si cred ca acesta e domeniu in care pot excela.
In schimb cand vine vorba de programare, HTML, Wordpress, bloguri, situri, lucruri tehnice, desi am facut Politehnica si ma descurc , totusi sunt altii cu multe clase peste mine.
Cum ma port cu ei? Nu sunt arrogant, ci imi accept conditia de ucenic. Accept sa invat de la ei si le accept criticile. Deschid ochii si urechile si incerc sa invat cum sa face pentru ca apoi sa pot face singur oricand.
Problema e ca oamenii fug de cei care ii critica in loc sa ii imbratiseze. Uneori, criticile sunt total aiurea, de la oameni care ei insisi nu fac nimic decat comenteaza. In acelasi timp exista si critici constructive care trebuie privite ca un feedback care ne ajuta sa evoluam indiferent de felul in care sunt transmise. Nimeni din jur nu este dator sa fie politicos. Eu dau toata politetea din lume menita sa ma consoleze pe sinceritate brutala menita sa ma ajuta sa evoluez oricand. Prefer sa mi se spuna sincer si brutal adevarul pentru ca sa pot reflecta si sa pot deveni mai bun decat sa fiu mintit frumos si sa raman la fel.
NU sunt curios sa raman la fel. Vreau sa evoluez, sa cresc sa fiu mai bun si mai bun de la zi la zi si de la an la an.
Vreau in jurul meu oameni puternici si cu personalitate care sa accepte cand ii injur pentru ca au lenevit si nu au evoluat si care sa faca acelasi lucru cu mine.
Nu fii sclav al batailor prietenesti pe spate.
Prietenii adevarati isi spun adevarul fara emnajamante pentru ca stiu ca acolo se afla valoarea unei relatii. Sa ne ajutam sa fim mai buni in fiecare clipa.
Cine sta langa tine si accepta tot ce faci ori e prost si indiferent ori ti-e dusman cu buna stiinta.
Cea mai mare pedeapsa pentru o persoana de langa tine este sa taci si sa nu ii spui lucruri evidente care ar ajuta-o sa evolueaza. Pentru ca va ramane la fel si tu si cei din jur vor evolua. Este una din cele mai puternice metode de manipulare.
Ascunderea adevarului
Daca vezi ceva la mine si nu imi zici, consider ca ma jefuiesti de propria mea dezvoltare personala si evolutie.
Poate ca nu o sa imi convina tonul, momentul, felul. Dar strang din dinti si imi notez. In timp ,voi deveni mai bun si mai bun si am sa privesc de foarte de sus toate aceste lectii invatate.
Ce faceai acum 6 luni, 1 an, 3 ani 5 ani? Daca nu esti mai bine ai o problema mare. Ce te tine in spate? NU fii sclavul parerii celor din jur. Pentru ca esti legat emotional de oameni, mai ales in cuplu tinzi sa faci compromisuri.
Nu lasa lucrurile importante la mila celor neimportante.
Si eu fac compromisuri. Stau la masa pana termina toti de mancat. Dar cand am de lucrat adio.
Eu nu imi irosesc viata pentru nimeni!
Ii spun prietenei mele in fiecare zi sa faca sport si sa lupte pentru independenta ei. In acelasi timp ma uit la defectele mele ( si ea ma ajuta sa mi le vad) ma uit zilnic in oglinda si ma intreb care e urmatorul lucru pe care vreau sa il imbunatatesc la mine.
Ea a trait intr-o familie cu valori. M-a invata si pe mine si ii multumesc pentru asta. Sa ma gandesc si la altcineva.
Eu am crescut ca un salbatic. Nimeni nu m-a intrebat vreodata daca am nevoie de ceva de la 7 ani incolo.
Buun, acum ca ai vazut ce nevoi va diferentiaza, sa vedem unde anume apar probleme ?
Problemele cele mai dificile apar într-o relatie când fiecare se gândeste la propriile nevoi, si nu la ale celuilalt.
E mult mai usor sa faci si sa propui ceea ce ti-ar placea tie, si daca esti si o persoana mai vorbareata, e clar ca nevoile tale vor fi exprimate, iar ale celuilalt neauzite, neexprimate si astfel refulate. Si se aduna, una, doua, si te vei trezi cu reprosuri ca nu esti atent si la nevoile celuilalt, ca de fiecare data faci numai ce vrei tu.
Sa nu uitam ca suntem în lumea creativitatii, si tocmai de accea te invit împreuna cu partenerul tau sa va lasati libera latura creativa din voi si sa încercati exercitiul de mai jos :
Rupeti o foaie de hârtie egal, în doua parti. Ia o parte, cealalta da-o partenerului, ia si un pix, si scrie fara sa vada celalt :
-Care sunt nevoile tale esentiale, de ce anume ai avea nevoie de la tine si de la cel de lânga tine, pentru ca relatia voastra sa decurga bine ?
- Care sunt lucrurile care te deranjeaza cel mai mult ?
-Esti dispus sa negociezi în asa fel încât si tu si celalat sa puteti munci pentru relatia voastra ?
Acum, deschideti o sampanie, serviti-va, asezati-va confortabil si cititi pe rând ceea ce ati scris fiecare.
Urmariti apoi ce nevoi comune sau diferite aveti, si încercati sa vi le respectati unul celuilalt ca si cum ar fi ale voastre.
Mici schimbari în interiorul unui partener produc mari schimbari în relatie. Fiecare crede ca daca celalat se va schimba total va fi perfect. Solutia apare atunci când unul dintre parteneri întelege ca micile modificari în comportamentul sau au un efect pozitiv major asupra relatiei.
Dupa ce ati citit si discutat despre tot ce ati notat pe aceste foi, va invit sa nu va opriti din creativitatea vostra si sa continuati cu câteva idei despre cum va fi relatia voastra din acest moment:
-sunteti constienti ca în fiecare zi veti învata ceva nou în relatia de cuplu ?
-e important ca nevoile voastre sa fie satisfacute ;
-încercati sa va ghidati dupa principiul : tu esti tu, eu sunt eu, si apoi existam « noi » ;
-încercati sa evitati comportamente nedorite ;
-evitati pe cât se poate comunicarea ineficienta de genul : critica, dispret, limbaj agresiv ;
-scrieti mare pe o foaie de hârtie pe care o puteti lipi pe usa de la dulap urmatoarea fraza : « vrem o relatie de cuplu sanatoasa, si de accea vom alege sa cooperam, sa contribuim, sa ne încurajam si sa ne acceptam responsabilitatea pentru comportamentul nostru ».
Intra pe www.creativitatea.com aboneaza-te la newsletter si primesti GRATUIT un pdf despre cum sa pui creativitate in relatia ta de cuplu.
Putem sa devenim asa cum dorim, sa scapam de ceea ce nu ne place, sa ne transformam in ceea ce visam sa fim?
Putem sa schimbam atmosfera din familie sau de la serviciu, sa avem relatii mai armonioase, sa renuntam la obiceiurile proaste, sa ne delimitam complet de o parte din noi?
Iata intrebari care ne-au framantat de cand lumea si la care s-au dat raspunsuri in fel si chip:
• Lupu-si schimba parul, dar naravul ba.
• Nici un om nu poate fi schimbat din exterior, schimbarea trebuie sa vina din interior.
• Nimeni nu poate schimba pe altcineva.
Sau dimpotriva:
• Orice invat are si dezvat.
• Totul este schimbare.
• Nimic nu se pierde, totul se transforma.
Daca schimbarea la nivel individual a fost mai mult o problema filosofica sau religioasa, schimbarea la nivelul grupurilor de indivizi a fost intotdeauna o problema sociala, economica si chiar politica, asadar nu trebuie sa ne miram de faptul ca managerii organizatiilor au cautat sa o cuantifice si sa o rezolve prin metode tehnice, incercand se elimine orice subiectivism sau element aleator.
In 1997, in cartea lor „Organizational Transitions: Managing Complex Change”, Richard Beckhard si Rubin Harris au expus pentru prima formula pe care au numit-o „ecuatia schimbarii”. Preluata in fapt (dupa chiar declaratiile autorilor) de la David Gleicher, ecuatia este in realitate o inecuatie care arata asa:
Insatisfactia x Dezirabilitatea x Implementarea Practica > Rezistenta la schimbare
Chiar daca pare o simpla insiruire de elemente, aceasta formula si-a dovedit deja forta practica in managementul schimbarii organizationale si propun sa incercam sa o folosim si in viata personala.
Sa incercam sa redefinim elementele in termeni personali:
Insatisfactia. Este obligatoriu sa simtim o lipsa indubitabila de satisfactie fata de situatia noastra prezenta. Cata vreme suntem satisfacuti (chiar si partial) de situatia din prezent schimbarea nu se poate petrece.
Dezirabilitatea. Solutia dorita trebuie sa fie atractiva si esta obligatoriu sa intelegem ce presupune ea. Trebuie sa avem o viziune clara asupra modului in care vor decurge lucrurile si asupra consecintelor benefice ale schimbarii. Cu cat aceasta viziune va fi mai clara si mai detaliata cu atat tranzitia va fi mai usoara si mai rapida.
Implementarea practica. Trebuie sa fii convins ca transformarea este realista, aplicabila si primul pas cat mai usor de facut.
Rezistenta la schimbare. Rezistenta la schimbare exista in fiecare dintre noi. Ea este suma unor convingeri sau instincte care ne retin intr-o stare de inertie comoda:
- credinta ca schimbarea va avea efecte sau eficienta limitate (nu va functiona, cei din jurul meu ma vor determina sa ma reapuc de fumat; nu voi reusi sa ma abtin de la dulciuri toata viata, nu voi reusi sa economisesc destul de mult incat sa merite efortul)
- blocajul volitiv in fata oricarei schimbari (nu vrea sa invat sa lucrez pe calculator, nu vreau sa fac efortul de a economisi, nu vreau sa invat o limba straina)
- lipsa de interes, comoditatea, lenea pur si simplu
Ecuatia schimbarii nu are in fapt o valoare cantitativa, ci una calitativa.
Factorilor din partea stanga a inecuatiei nu la atribuim valori numerice ci, mai degraba, valoare existentiala. Factorii respectivi trebuie sa existe pur si simplu, pentru ca daca unul dintre ei lipseste sau are valoare foarte mica (apropiata de zero) si produsul celor trei factori va fi zero (sau foarte aproape de zero), asadar nu poate invinge rezistenta la schimbare.
In practica, asa zis-a ecuatie este utilizata ca o lista de verificarea existentei conditiilor necesare realizarii cu succes a schimbarii.
Trebuie sa ne asiguram ca:
• insatisfactia pe care o simtim fata de situatia prezenta este una reala, nu este efectul unei indispozitii tranzitorii si este determinata cu adevarat de elementul pe care dorim sa-l schimbam,
• rezultatul schimbarii propuse este exact ceea ce ne dorim sa obtinem, sa fim siguri ca efortul pentru schimbare va determina exact efectul pe care il asteptam, cu alte cuvine sa ne calibram asteptarile la realitate, sa nu ne creem false iluzii.
• impartim procesul schimbarii in etape usor de realizat si obiective intermediare usor de atins. Astfel ne va fi mai usor sa facem primul pas si micile victorii de pe parcurs ne vor motiv sa continuam pana la atingerea obiectivului final.
Iata inca un exemplu prin care o tehnica de management organizational poate fi preluata si aplicat in viata personala, cred eu, cu succes.
Daca doriti sa faceti o schimbare in viata voastra si nu stiti de unde si cu ce sa incepeti eu va propun sa aruncati un ochi si peste ecuatia schimbarii si sa incercati sa o folositi in mod practic in viata voastra.
Sunt o persoana optimista, mereu cu zâmbetul pe buze, deschisa spre comunicare si deloc suparacioasa. Dar mi se întâmpla ca, o data pe luna, sa am o perioada sau o zi în care nimeni si nimic nu ma multumeste . E dificil de lucrat si de comunicat în acea perioada, iar cine se nimereste aproape de mine trebuie sa ma suporte.
Se spune ca noi femeile suntem uneori asa de dificile încât nimeni si nimic nu ne multumeste.
Hai sa facem un exercitiu creativ de imaginatie : « Gândeste-te cum ar fi sa fii un barbat neobisnuit, care « aude » gândurile femeilor, un barbat care poate îndeplini dorintele femeilor chiar si înainte ca acestea sa-i ceara ceva.
Ce barbat n-ar vrea sa cunoasca gândurile femeilor asa încât (într-un final) sa le poata întelege ? Ce femeie nu si-ar dori ca barbatul ei sa-i îndeplineasca dorintele chiar înainte de a le face cunoscute?
Cum se face ca noi femeile suntem atât de diferite de barbati, desi, pâna la urma, biologic vorbind, un singur cromozom ne diferentiaza ?!
De ce nu ne putem întelege unul pe celalalt daca suntem facuti sa ne crestem urmasii împreuna?
N-ar fi fost mai bine daca natura ne-ar fi facut sa ne întelegem nevoile unul altuia?
Vorbeam zilele trecute cu una dintre clientele mele despre comunicare, si despre felul în care îsi declara nevoile în fata partenerului. Acesta mi-a spus: „Eu cred ca nu este nevoie sa-i spun ce am nevoie, el trebuie sa stie ce îmi doresc sau ce îmi place.”
Tocmai aceasta convingere gresita duce la conflict in relatia de cuplu. Ea, fiind mereu nemultumita, nestiind sa ceara, nu-si spune nevoile partenerului, iar acesta crede ca totul e bine între ei si habar nu are ce-i trece prin gând femeii cu care traieste.
Analizând si descifrând mai bine situatia, clienta mea si-a dat seama ca lucrurile nu stau deloc asa cum credea ea, realizând ca si ei i-ar placea sa stie ce anume îsi doreste iubitul ei.
Astfel a realizat ca dorintele lor sunt diferite, ca modul lor de gândire e diferit, si ca doar dicutand deschis despre acestea pot ajunge la o întelegere.
Nu degeaba se spune ca barbatii vin de pe Marte si femeile de pe Venus…
Diferente de comunicare:
- Barbatii analizeaza în interior ideile;
-Femeile cauta raspunsuri si solutii înca înainte de a formula si exprima opinia. Adica exprima cu voce tare tot ceea ce gândesc, pentru ca le place sa vorbeasca mai mult.
Solutia: Femeie, daca el tace, da-i timpul de care nevoie!
Solutia: Iar tu, barbate, ascult-o, întelege-o!
Îti enumar acum câteva trasaturi esentiale feminine si masculine pe care mai apoi tu le vei putea identifica cu usurinta la partenerul(a) tau/ta..
•Femeile au nevoie de de protectie; sunt uneori ori prea vorbarete ori prea tacute, triste (atunci e clar ca se gândesc la ceva ce nu le convine) ;
•Plâng cu usurinta;
•Prefera arta, literatura, sunt mai înclinate catre romantism.
pe cand…
•Barbatii sunt agresivi, independenti;
• Îsi sunt propriul confident;
•Sunt logici, obiectivi;
•Uneori pot fi lipsiti de pudoare.
Ce nevoi au femeile ?
Pentru femei comunicarea verbala este mai importanta decât cea fizica. Ele au nevoie de un timp în care sa discute în liniste problemele banale, cotidiene. Desi adesea acestea par lipsite de importanta pentru partener !
« Un partener bun va avea grija sa nu provoace gelozia iubitei sale si nici sa nu-i puna la îndoiala dragostea » .
Cei frustrati de dragoste în copilarie sunt mai frecvent gelosi, ca si cei excesiv rasfatati, si au nevoie de o doza dubla de afectiune, rabdare si atentie.
Nevoia de camin si dorinta de a avea copii, carora sa le creeze un mediu placut, constituie a doua nevoie de baza a unei femei. Femeia are nevoie de amenajarea ambientului (a caminului) atât pe dimensiuni estetice cât si functionale. Asa cum pasarile îsi fac cuib, tot asa si femeia îngrijeste, înfrumuseteaza si sacralizeaza prin activitatea si prezenta sa « cuibul » familial care sa asigure cuplului si copiilor o oaza binecuvântata.
Neglijenta femeii în îngrijirea si amenajarea casei este un semn ca nevoile ei nu au fost împlinite, ca este în general insecurizanta, stresata sau deprimata.
Un barbat atent va face tot posibilul ca nevoia de ambianta a femeii sa poata fi satisfacuta.
Nevoile barbatului :
- nevoia de respectare si apreciere a Eului este specifica barbatului, si multe dintre conflicte se dezlantuie prin încalcarea « regulii de aur ». O femeie înteleapta nu-si va critica niciodata barbatul, nici în particular, nici în public, si mai ales în fata copiilor.
Cicaleala si bârfa cu prietenele sau vecinii afecteaza sensibilitatea acestuia si-i descurajeaza initiativele de tot felul. O sotie iubitoare îsi încurajeaza permanent sotul, îl apreciaza în fata copiilor si a altora, fara a minti sau a însela ostentativ, îl recompenseaza emotional cu generoziate si mai ales cu sensibilitate. Cuvintele calde, apreciative, directe, sunt « liantul » unei comunicari afective stabile si totodata al evolutiei cuplului.
- mesajul pozitiv aduce mult mai mult bine unei relatii decât toate mesajele negative la un loc, oricât de « bine intentionate » ar fi ele. « Ajutorul pentru schimbare nu se ofera cu brutalitate si cu pretul « ranirii » Eu-lui partenerului, ci cu toleranta, rabdare, prin încurajarea comportamentelor pozitive si spontane ale partenerului.
O femeie care nu poate trata cu umor si bunavointa neglijenta sau dezordinea partenerului risca sa nu aiba un efect de schimbare în psihologia acestuia, ci, dimpotriva, risca sa devina din ce în ce mai putin atragatoare sau iubita, pe masura ce indica, moralizeaza, critica, si mai ales ameninta : « Daca nu-ti pui hainele la loc, plec, eu nu mai pot aduna dupa tinee ! “
Am urlat si eu un pic pâna sa realizez ca daca vorbesc frumos, chiar daca spun de doua sau de trei ori înainte, totul se rezolva. Râzi, fa o gluma de fiecare data când nu esti deacord cu ceea ce face, apoi subtil spune-i ca ai fi foarte fericita daca ar face asta, sau asta. Negociaza !
Iubirea se construieste si se pastreaza pe acest sentiment reciproc de încredere si valorizare, dar sursa emotionala si energetica este, fara îndoiala femeia.
- nevoia de confort fizic si psihosexual este importanta pentru barbat. Hrana si sexul nu sunt separate evident de confortul psihologic-relational al partenerului iar zicala : « cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac » include o parte consistenta de adevar.
Asa ca draga mea, când ajunge seara acasa si deschide usa, în loc sa-l astepti cu matura la usa si sa urli, mai bine asteapta-l cu zâmbetul pe buze, întreaba-l daca vrea sa manânce, apoi când sunteti amândoi mai linistiti puteti discuta deschis tot ceea ce va deranjeaza. Respectul pentru masa echivaleaza cu grija pentru echilibrul fiziologic al celuilalt.
Written by Mihaela Gheorghe on February 14th, 2010
Vrei sa fii “Valentinul” meu?
Anticipand o anume reactie din partea unora dintre voi, o sa va spun o poveste. Adevarata, desigur.
In iarna lui 2008 petreceam cateva zile de … vara, in Peru. Pe una din strazile dintr-o localitate situata in zona altiplano – platoul inalt, cam pe la 3900- 4000 de metri, localnicii erau in strada si sarbatoreau ceva.
Dansau de-a lungul strazii, in costume superb colorate, in ritmuri vesele, invartindu-se si razand, foarte “prinsi” in dansul lor si cu un intreg alai de “suporteri” pe margine si in spatele lor… Ce sarbatoreau?
Un “sfant local”, am aflat noi. Ghidul nostru, foarte hatru, ne-a explicat ca oamenii astia “au tot felul de sfinti si mereu sarbatoresc ceva”. Asta in conditiile in care ei au “imprumutat” sfintii respectivi din traditia religioasa a celor care, cu sute de ani in urma, le-au prigonit si ucis stramosii, incasii care populau pe atunci muntii Anzi…
Oamenii traiesc in conditii deosebit de grele pe acele inaltimi, acolo unde nici lemn de foc nu gasesti – nu cresc copaci, sunt doar ieburi, ceva tufe si balega de lama – si unde se fac case din caramizi de pamant cu paie. Ei au ales printre “tehnicile de supravietuire” si aceste sarbatori. Sarbatoresc orice, din orice. Se bucura de viata, fiindca o pretuiesc enorm, si si-au facut un mod de a vedea lucrurile care sa-i sustina. Sa-i “construiasca”. Sa le faca bine, nu rau. Astfel incat chiar daca traditia aceea este una a cuceritorilor sangerosi de altadata, ei acum se folosesc de ea ca sa se bucure de viata, sa celebreze.
Asta am povestit asa, ca sa intelegeti cum putem lua aceasta sarbatoare a Sfantului Valentin, fara a ne mai crampona de justetea adoptarii ei, profitand doar de inca un prilej de a ne bucura, de a sarbatori.
Ce anume? Viata insasi.
Putem sarbatori in orice mod.
Data fiind traditia, putem petrece timp anume – inca unul in plus – cu partenerul de cuplu, daca acesta exista. E grozav sa facem asta inca o zi! Si mai ales asa, o zi dedicata iubirii!
Sau e un prilej bun de a ne folosi de ocazie pentru a aborda prima data o persoana pe care ne-am dori-o ca partener!
Buna ocazie, nu-i asa?
Imi amintesc cum eu m-am folosit candva chiar de 1 martie sa… ofer un buchet de flori celui pe care nu stiam cum sa-l abordez. Pe “motiv” de “martisor”… si in plus, motiv de “la multi ani, ca acum incepe anul la romani”… (romanii din imperiul roman, desigur).
Veti zice: cum, o femeie/o fata sa ofere flori unui barbat? De ce nu? Daca nu stiam cum si tot voiam sa fac acea abordare, iata ca am facut-o! Efectul – surpriza, desigur – a fost cel scontat. Surpriza a fost placuta si am reusit sa sparg gheata…
Acum nu mai e nevoie sa fortam. Acum e mai simplu, “exista” Sfantul Valentin. Asa ca putem sa facem in sfarsit acel pas pe care nu indrazniseram a-l face pana acum, invitand pe “Valentinul” ori “Valentina” noastra sa petrecem un timp impreuna. Asta poate insemna primul pas, cel mai greu poate, in relatia pe care ne-o dorim.
Ei, si daca nu avem inca in vedere pe cineva care sa ne fie partener in aceasta zi? Poate inca nu ne incumetam sau chiar suntem in “pauza” de relatie…
Pai, merita sa ne sarbatorim chiar pe noi! Caci altfel, de cate ori ne dam prilejul? Asteptam doar ziua de nastere, ca sa ne sarbatoreasca cineva? Ori “ziua femeii”? (care de multe ori nu se sarbatoreste, stim noi…) Iar “ziua barbatului” inca nu e “stabilita oficial”…
Ei, iata un bun prilej de a iesi cu prietenii oriunde. De a face o celebrare, nu neaparat in strada, ca peruanii, dar de a o face.
Vom invata asa ca:
- orice zi poate fi un motiv de sarbatorit ceva: fie si - ori mai ales ca – ca am trait acea zi
- ne putem sarbatori pe noi insine nu doar de ziua noastra
- ne putem folosi de orice prilej pentru a ne simti bine
- pentru a sarbatori nu trebuie depus neaparat un efort (pregatiri, cheltuieli, cadouri, cadru anume etc); putem fi inventivi, cat se poate de inventivi…
- pentru a sarbatori nu trebuie neaparat o companie anume- desi e placut sa o avem
- pentru a sarbatori nu trebuie… NU TREBUIE ceva!
Doar sa vrem…
Asa ca va invit sa va creati, in cazul in care n-ati facut-o deja, o zi de sarbatoare in care sa va simtiti chiar… sarbatoriti.
Si daca v-a iesit bine, sa ne impartasiti si noua din experienta voastra. Cine stie, poate saptamana viitoare vom folosi ocazia de “o saptamana de la Sfantul Valentin” ca sa facem si noi inca o sarbatorire!
Dependenta este cea mai apriga boala care descrie societatea de azi.
Toata lumea e agatata de ceva, cineva, fara nicio putere personala, vreau, am nevoie, depind, ma agat, sper si aman sa rup lantul dependentelor.
Vrei o viata si nu stii de unde sa incepi?
Te-ai saturat de tot ce traiesti?
Inceteaza sa te mai plangi, sa privesti prin filtrul negativ tot ce-ti intra si iese din viata, sa critici si sa blamezi existenta si pe tine.
Ai 21 de zile la dispozitie ca sa uiti de viata trista de pana acum, 21 de zile fara plageri, vaicareli, critici si blamari, ne-am inteles??
Numaratoarea inversa incepe!!
De fiecare data cand te trezesti in situatia de a critica, de a te plange ia-o cu numaratoarea de la capat!
Renunti?
Inseamna ca nu dai doi bani pe tine si te asteapta un viitor la mana a doua!
Tu alegi!!
Spune STOP identificarii cu gandurile negative!
“Stiu ca sunt responsabila de gandurile mele, dar nu stiu cum sa le opresc, nu tac, ma bantuie, ma pun la pamant!”
“Ma simt rau, nu sunt in stare sa le transform, ma conduc, ma simt slaba, mica, urata, ce sa fac?”
Fii blanda, prietenoasa cu tine. Asta e primul pas catre vindecare. Nu te mai blama si condamna ca nu-ti iese, nici mie nu mi-a iesit din prima, e o munca grea, parintii, societatea si-a pus amprenta asupra ta, ti-au modificat natura, ti-au afectat gandirea, te-au programat social si acum nu mai stii cine esti si care-i rostul tau pe acest pamant.
Nu te mai identifica cu gandurile, sentimentele si evenimentele negative din viata ta!
Da, se intampla, le recunosc, dar nu sunt ca mine, eu sunt buna, frumoasa.
Transforma-le pe masura ce te viziteaza, din negativ in pozitiv, in fiecare zi, asta e un exercitiu de valoare.
Ai puterea sa-ti educi gandurile si emotiile, nimic nu e pierdut, dar asta numai daca te tii departe de identificari si blamari. Tu nu esti aceeasi cu emotiile tale, asta sa-ti intre bine in cap. Ele trec prin tine, esti doar un vehicol.
Daca le lasi sa curga liber ele isi fac de cap si ajung sa te conduca spre infern.
Ajung sa-ti conditioneze gandirea, mentalitatea si sa-ti otraveasca viata.
Suntem ceea ce gandim in mod repetat. Cum arata viata ta? Fa o poza la viata ta si o sa-ti dai seama cine esti si incotro te indrepti. Succes sau esec?
Trupul nu minte niciodata. Cum te simti in corpul tau?
Mancarea iti conditioneaza trupul, prin felul in care te simti si arati, sanatate sau boala? Daca te hranesti prost trupul tau va incepe sa arate ca naiba, se va umfla, intoxica si-si va piarde vitalitatea, frumusetea, viata.
La fel se intampla si cu gandurile tale. Cu ce le hranesti? Pozitiv sau negativ?
Neuronii tai vor invata sa recunoasca stimulii negativi si iti vor atrage in viata ta doar experientele negative, dezastruoase, fiindca i-ai alimentat cu ganduri negative. Vei ajunge un magnet negativ langa care se vor aseza doar dezastrele.
Si vei ajunge sa traiesti o drama continua, unde se perpetueaza acelasi scenariu la infinit, fiindca asteptarile negative atrag experientele negative si tot asa..
Uita-te la oamenii care au ajuns la 40, 50, 80 de ani si traiesc aceeasi viata, ei n-au invatat nimic despre ei, si-si accepta drama, ca pe o pedeapsa divina, e mana lui Dumnezeu aici, imi port crucea, sunt responsabil si matur, nu ma plang de destinul trist.
Nu te resemna, nu ii urma, chiar daca au experienta!
Cum iti dobori patternul? Acceptandu-l? Hranindu-l? Luptandu-te cu el?
Nicidecum!
Nu te mai identifica cu el!
Eu am ajuns sa accept sentimentul ce ma incearca pe moment, ok, simt furie, ura fata de partenerul meu, accept acest sentiment, nu ma lupt cu el dar nici nu ma las condusa de el. Si-l invit afara din mine fiindca mie imi place sa fiu pozitiva, iubitoare si intelegatoare, n-am de ce sa ma las condusa de un sentiment contrar.
Astept sa vad ce se intampla, nu sar la gatul celuilalt cu un cutit si nici nu fug de el, astept cu incredere ca ma va parasi in curand.
Si cu atitudinea asta am crescut, am pasit spre un nou nivel de constienta. Neidentificandu-te cu gandurile si emotiile negative le scazi puterea, le dezenergizezi, le permit sa existe, fara sa ma las afectata, ii privesc ca pe niste musafiri nepoftiti, asezati-va, mancati, beti si plecati fara sa-mi deranjati randuiala in casa. Ramai relaxat.
Nu-ti place ce traiesti?
Inseamna ca a venit vremea schimbarii, incepe educatia ta, chiar daca ai terminat studiile acum mult timp in urma.
Tu esti regizorul vietii tale.
Sa crezi si sa vezi sunt unul si acelasi lucru.
Asuma-ti responsabilitatea!
Solutia sa nu te mai plangi niciodata este sa-ti asumi responsabilitatea pentru alegerile si starile pe care le traversezi. Spune acum universului, si crede ce spui:
Vreau sa-mi asum responsabilitatea pentru tot ce traiesc si ce-mi intra in viata!
Daca sunt nefericit este fiindca eu creeez nefericirea in viata mea.
Daca vreau ceva, e responsabilitatea mea sa obtin acel lucru.
Daca vreau un iubit, e responsabilitatea mea sa atrag acel barbat intr-o relatie de iubire.
Daca nu-mi place situatia mea actuala, e responsabilitatea mea sa-i pun capat.
Acesta fiind primul meu articol, nu as vrea sa dau impresia ca incerc sa par desteapta, dar cred ca o parere sincera, o parere apropiata de problema, ar putea sa ajute.
Am 17 ani si urmeaza sa implinesc 18 foarte curand, asa ca dupa standardele majoritatii adultilor, si subliniez doar majoritate, nu am un foarte mare cuvant de spus, pentru ca nu am trait viata si nu am vazut cum e. Dar oare e necesar sa traiesti viata ta, ca sa inveti cate ceva? Sincer, consider ca daca esti atent la tot ce se intampla si ai obiceiul sa inveti din greselile altora, poti foarte bine sa ai varsta mea, dar sa fii mai intelept decat un adult format complet, la, sa zicem 30-40 de ani.
Sunt convinsa ca la o asemenea afirmatie, un adult conservator (sa-l numim conservator), ar reactiona si ar spune ca nu stiu ce vorbesc. Foarte bine, nu stiu… Insa, acelui adult eu i-as spune ,,Cine e viitorul? Eu sau tu?”. Desigur, probabil as fi numita obraznica, impertinenta sau poate chiar nesimtita, dar vreti sa stiti de ce? Pentru ca atunci cand refuzi sa te supui normelor societatii, esti rebel si probabil dus cu pluta, pentru cei care au ochelari de cal. Nu incurajez rebeliunea drastica (care duce la tunsori traznite, etc), nu ma intelegeti gresit. Insa orice om e liber sa gandeasca exact asa cum vrea, atata timp cat nu isi impune parerea asupra altora, ori parerea lui ii deranjeaza pe altii. Si de aici revin la ideea de ,,Ce daca eu ma cred desteapta? Te deranjeaza cu ceva?” =,,Cine e viitorul? Eu sau tu?”. Asa s-ar traduce fraza aceea care pe adulti ii scoate din minti. Acea singura presupunere ca un copil stie mai bine. Sigur, nimanui nu-i place sa fie mai prost (sa vorbim pe sleau) decat urmatorul om. Insa adultii considera necesar sa ne pedepseasca in cazul in care se dovedeste ca suntem mai isteti ca ei. Iar lucrul acesta e cel mai evident in scoli.
Si sa va dau un exemplu: acum cateva saptamani (bine, poate luni dar nu mai tin minte exact), aveam lectie la romana, despre umanism. Acesta e un curent literar, aparut intre sec XIV-XVI, in Italia, sub protectia lui Lorenzo de Medici. Si nu, nu sunt o tocilara inchisa in casa de stiu asta inca si acum. Dar sa revin. Ideea era ca profesoara a inceput lectia, iar eu stiam dinainte toate aceste informatii (le citisem intr-un roman cu vampiri, a carei actiune are loc in acea perioada si care reproduce cat mai fidel detaliile, iar mai apoi m-am informat, da, de pe net). Cum stiam ce vorbesc, am inceput sa dau eu aceste informatii, pentru ca intr-adevar am o pasiune deosebita pentru a le arata cateodata profesorilor (atunci cand e cazul) ca mai stim si noi ceva in plus, ori ca mai gresesc si ei. Clasa s-a distrat copios atunci cand profesoara a ramas muta (ceea ce nu era initial intentia mea). Si cu toate ca m-as fi asteptat la o mustrare pentru ca o facusem sa para nestiutoare, profesoara a ras si ea.
OK, ati putea spune ,,si ce-i cu asta?”. Insa ce voiam sa demonstrez e ca am avut pentru un moment teama ca voi fi luata la rost pentru ca STIAM PREA MULTE! Nu stiu ce parere aveti voi, dar mie mi se pare cu totul gresit ca un copil/tanar, sa fie speriat ca ar putea sa o ia in freza pentru ca indrazneste sa fie mai informat decat profesorul sau!
Si asta nu este o problema doar in scoli. E o problema in societate. Ni se cere sa fim destepti, dar daca se intampla ca nivelul inteligentei noastra sa il depaseasca pe a cuiva mai influent, atunci avem de suferit. Ori cel mai enervant exemplu e acela cand parintii iti spun ,,fa aia pentru ca asa zic eu!”. Nici o explicatie, ori motiv pentru care un copil sa asculte. Si credeti-ma pe cuvant, nu ne convine. Si nu pentru ca am fi ,,adolescenti rebeli”. Nu are nicio legatura cu asta. Devenim acei presupusi adolescenti rebeli, atunci cand lumea din jurul nostru se incapataneaza sa ne forteze sa facem ce nu ne dorim. Si aici nu ma refer la mama care ma obliga sa mananc mazare cand eram mica. Aici ma refer la adultii care ne inconjoara si ne obliga sa le urmam cu totul calea, fara un motiv, fara variante din care sa alegem.
Pentru asta, exista o metoda foarte simpla de rezolvare, pe care am invatat-o de la un amic foarte bun, care e ceva mai mare (undeva la 20 si ceva de ani) si care studiaza psihologia. Nu am mai vorbit cu el de mult timp, dar acea lectie mi-a ramas in cap. Atunci cand vrei ca cineva sa faca ceva pentru tine, da-i de ales! Iar varianta cea mai simpla, trebuie sa fie cea pe care o doresti tu. Sa va exemplific ca sa intelegeti.
Eu vreau ca mama sa imi cumpere o carte nou aparuta. Aceasta costa 50 de lei (cam scump da stiu, dar sunt bibliofila si n-am ce face). Daca i-as cere direct cartea, m-ar refuza instantaneu. In schimb, ii spun ca ori imi ia cartea, ori imi cumpara acea noua pereche de pantofi, cu 1 milion. Voi ce credeti ca o sa cumpere? Pantofii nici nu-i doresc, dar ea nu are de unde sa stie asta. Si stiu ca suna a manipulare, dar asta doar pentru ca exemplul e din perspectiva cealalta. Daca ar fi ca mama sa imi dea de ales intre a spala vasele si a merge la culcare mai devreme (ea dorind ca eu sa ma culc), nu-i asa ca va parea a metoda de impacare si a caprei si a varzei? Eee vedeti? Cum e adultul cel care gandeste, cum nu mai pare manipulare. Nu-i asa ca e prea evident acum si nu va mai prea place? E simplu… Am demonstrat ca am 17 ani si stiu cum sa obtin ce vreau, fara sa spun ,,vreau aia si gata!”. Hopa! Am facut ce adultii nu fac… Am gandit problema sa fie ok pentru ambele parti. Oare cum se face ca parintii si profesorii si asa mai departe, nu gandesc niciodata problema dintr-o asemenea perspectiva? Ca totul sa fie ok pentru toata lumea? Adolescentii au macar impresia ca au de ales, iar adultii obtin ce vor. Toata lumea e fericita! Ma rog… poate nu ii fraieriti chiar pe toti pustanii, dar sigur nu ar mai fi atatea certuri.
Insa am deviat prea mult de la problema pe care am ridicat-o. Sper doar ca devierea mea se dovedeste utila. Continuand discutia, trebuie sa mentionez ca pentru majoritatea adolescentilor, e de-a dreptul iritant sa li se spuna ca nu ar trebui sa zica ce cred. Eu spre exemplu imi ies din minti atunci cand ma simt limitata la normele societatii. Dar pana la urma, ce e normal in societatea asta? Nu foarte multe din cate vad eu. Persecutam oameni doar pentru ca au alta religie, orientare sexuala, origine, limba, parere… NU e bine! Si ce daca cel de langa mine crede ca in pictura lui, cerul ar trebui sa fie roz? Ori daca din intamplare, e baiat dar se uita doar dupa alti baieti? Ori acelasi lucru la o fata? Cu ce ma deranjeaza asta pe mine? Stiu, suna egoist sa spun ca daca persoana mea nu e deranjata, nu ma intereseaza. Dar oare nu e mai egoist sa spun ,,chiar daca persoana mea nu e deranjata, nu vreau sa vad musulmani/budisti/homosexuali etc etc”? Nu ar trebui sa existe asemenea limitari, insa cu toate acestea ele sunt predate in scoli. Vreti sa stiti unde? Acolo, la istoria Romaniei, unde am invatat de prea multe ori acelasi lucru. Da… ,,cunoasteti trecutul ca sa nu-i repeti greselile”. Dar mai exista sute de alte tari, care au gresit poate in alt fel. Nu ar trebui sa invatam si din greselile lor? Acolo, la geografia Romaniei, unde mi se repeta de nenumarate ori ca suntem o tara care are de toate. Dar oare nu sunt sanse sa ma mut in Namibia, de exemplu? Poate vreau sa stiu si geografia acelei tari. Ori la Limba Romana. Sigur, e important sa cunosti autorii tarii, dar sa fim seriosi… Shakespeare, Voltaire, Dumas, Lord Byron si cine mai stie cati, NU sunt romani, dar au foarte multe de zis (sau aveau). Iar noi nu ii studiem! Suntem inchisi in mica noastra tara si atunci va mai mirati ca exista copii batjocoriti pentru ca sunt diferiti. Normal ca e asa! De la inceput invatam numai despre NOI, cand ar trebui sa invatam despre TOTI, ca sa ii putem accepta.
Suntem limitati fizic si in gandire, de un sistem care nu ne ofera ceea ce trebuie. Si sa nu ma intelegeti gresit. NU cer mai multe materii ori mai multe teme. Fereasca Sfantul, imi ajung tonele pe care le am. Insa daca vrea cineva ca viitorul Romaniei sa fie altul decat cel probabil acum, atunci ar trebui ca toate acele limitari ale copiilor sa fie distruse. Zidurile care ne inconjoara (metaforic vorbind) sa fie daramate. Dar nu ma refer la generatia mea. E putin cam tarziu pentru noi, desi mi-ar placea sa cred altfel. Ma refer la copiii de gradinita, care foarte curand vor fi viitorii adolescenti rebeli. Invatati-i sa isi deschida mintea la nou. Sa accepte pe oricine, fara discriminari. Si pentru numele cui vreti voi, nu le mai spuneti ,,fa asa pentru ca asa zic eu!”. Dati-le un motiv pertinent! Lasati-i sa aleaga, insa fiti acolo sa ii prindeti in caz ca aleg ce nu trebuie. O data e suficient ca sa le ajunga si sa tina minte, credeti-ma pe cuvant. Insa trebuie sa se arda in ciorba cat mai curand, ca la adolescenta sa sufle si in iaurt, ori altfel, la 17 ani n-o sa mai aveti cu cine discuta. Aveti incredere in ei sa faca ce e bine! Nu suntem prosti daca avem sansa sa demonstram asta. Iar daca se intampla ca fiul/fiica voastra sa greseasca, pentru nimic in lume nu-i spune-ti ,,ti-am zis eu”. Da! A gresit! Nu-i mai scoateti ochii facand pe desteptul/desteapta.
Si stiu ca ustura atunci cand un mucos ca mine (stiu ca sunt unii care asta cred), spune lucruri din acestea, dar daca va aduceti aminte cu ce am inceput, va veti da seama ca sunt tipul acela de persoana care invata incredibil de multe din greselile si experientele altora. Deci nu luati in ras tot ce am spus si sa considerati ca m-am trezit si eu vorbind (tastand de fapt). Teoria face mai multe decat credeti…
Luati din acest articol ce credeti util si nu condamnati restul, pentru ca nimeni nu e in masura sa ma judece pentru faptul ca imi place sa gandesc, lucru pe care sistemul din tara noastra pare foarte hotarat sa il innabuse. Lasati copiii sa creeze si sa fie receptivi, pentru ca un copil cu ochelari de cal va ajunge sa creasca alti copiii cu ochelari de cal si asa mai departe, si pana la urma o sa ne trezim impuscandu-ne unii pe altii doar pentru simplul motiv ca avem ochelarii de cal de alta culoare. Nu cred ca vrem sa ajungem acolo, asa-i?
In consecinta, fiti receptivi la mintile tinere. Stim mai multe decat vrem sa aratam, dar nu are rost sa ne batem gura de pomana daca nimeni nu ne asculta, nu?
Am avut placerea sa il am invitat in cadrul rubricii pe care o realizez la TVR3, pe psihologul Mircea Dragu. Am discutat, in cele 15 minute avute la dispozitie, despre dependenta.
Mircea este si psihoterapeut si s-a confruntat de-a lungul sedintelor cu o multime de dependente, de la cele legate de alcool sau alte substante, pana la cele legate de computer sau de persoana iubita.
Ce este de fapt dependenta si cum putem sa o “evitam” puteti afla la… “Provocari matinale”. Vizionare placuta!
De mica a fost incurajata sa fie cea mai buna, sa ia cele mai bune note, sa fie prima la olimpiade, se astepta toata lumea ca Ana sa straluceasca, la scoala, in muzica, in sport.
A terminat prima pe lista absolventilor la scoala, la universitate, la master, si acum e in conducerea unei firme, tot prima, cum altfel?? N-a luat vacanta de la misiunea ei…
Insa incepe sa dea semne de oboseala, de disperare, si a inceput sedintele de terapie, e anxioasa, depresiva si are nevoie de medicatie, nu se mai poate mentine pe linia de plutire, ce s-a intamplat cu campioana noastra??
Am ajuns unde am visat si nu simt nimic, nu ma bucur, nu tresar, nu zambesc, nu traiesc.
Ce-i cu mine? Asta-i viata? Toata lumea simte la fel? Traversez doar o perioada mai ciudata? Nu-nteleg! Pentru ce am muncit atat, pentru asta? Asta nu e viata!!
Nimic nu-mi da nicio satisfactie, la munca m-am saturat sa lupt pentru pozitia mea, de prieteni sunt dependenta, barbatii nu ma iau in serios, cred ca nu sunt destul de frumoasa, nici unul n-a incercat sa ma ia acasa, cu toate ca destui barbati au traversat patul meu, n-a ramas nici unul mai mult, nu-si doresc sa ma ia de nevasta, nu se mandresc cu mine, e clar. M-am saturat sa fiu folosita si inlocuita.
De ce altele au noroc? Sunt si mai urate si mai proaste decat mine…barbatii se insoara cu proaste sau scorpii, n-au nevoie de complicatii, altfel nu-mi explic drama ce-o traiesc.
Imi vine natural s-o intreb, nu ti se pare ciudat ca ai trait cu fiecare barbat acelasi scenariu de viata? Nu ti se pare ca retraiesti de fiecare data langa el aceeasi experienta? Nu ti se pare ca ar fi vorba despre un tipar pe care-l atragi si repeti?
Ba da, ai dreptate, raspunde fara sa se gandeasca.
Asa se pare…din moment ce ai ales barbatul complicat, insurat, angajat in alta parte, ambivalent si l-ai respins pe cel care voia sa te iubeasca, sa te ia de nevasta.
Dar nu-mi placeau genul ala de barbati, care sunau, lasau mesaje disperate pe robot, care nu se lasau si iti iartau orice. Nu-i inteleg, cu atitudinea asta vor sa cucereasca??
Provoci mult rau, tie si lor, prin atitudinea asta hipercritica la adresa barbatilor.
Iti refuzi sansa de a trai o poveste cu adevarat matura si frumoasa, prin alegerile imature si iresponsabile pe care le faci.
Cum se face ca te agati de barbati deja angajati? Esti sanatoasa? Si mai si urli ca vrei un barbat, o relatie. Nu cumva te sabotezi?
Daca tu nu te vezi atragatoare, unica si deosebita, ai pretentia ca celalalt sa te ceara de nevasta? Cum crezi ca ceilalti iti pot oferi ce singura nu esti in stare sa-ti oferi?? Ceilalti raspund la parerea ce o ai despre tine, draga mea. Ceilalti sunt oglinda ta!
Seduci sau respingi?
Si am invitat-o sa se gandeasca la ea si la fiecare mesaj ce-l trimite in mediu, gandeste-te ca fiecare critica, devalorizare ti se aplica tie, pune-te in pantofii celuilalt si ai sa vezi ca vei fi mai atenta cu sufletul barbatului din fata ta.
Cand te mai trezesti in fata unei complicatii amoroase, intreaba-te: Sunt eu la inaltimea acestei complicatii? Merit eu o astfel de poveste? Asta-i ce-mi doresc de la un barbat?
Fii atenta la proiectiile ce le faci, nu este destul de bun, inseamna sa ai chiar tu parerea asta despre tine, si s-o vezi in celalalt, ca-ntr-o oglinda, asta-i proiectia, iluzii izbitoare te pun la pamant, mai bine evita-le. Cum? Prin prezenta ta vie, fi atenta cand vorbesti, descrii un tablou caracterial, vorbeste despre celalalt sau despre tine??
Frumusetea este in ochii privitorului.
Cine critica in familia ta?
Cine era trist, depresiv?
E vreo legatura intre starea ta de azi, meseria ta si cei din familie??
De cele mai multe ori avem impresia ca noi am ales, ca noi suntem stapanii propriei vieti, si ne trezim, la fel ca Ana, in fata unei depresii si al unui pumn de antidepresive.
Asta-i viata care ti-ai dorit-o?
sau
Asta-i viata care si-au dorit-o ei pentru tine?
Ce nu au reusit ei ti-au transferat tie, dragii de ei, sarmanii nefericiti.
Si tu?? N-ai voie sa te plangi, doar sunt parintii tai, din prea mult bine te-au nenorocit, urmeaza medicina, urmeaz-o tu, eu aleg sa pictez!!
Familia Anei a esuat, mama depresiva si critica, mereu nemultumita de sot, de lume, i-a transferat fiicei acelasi bagaj ereditar, sub imperiul incurajarilor, fii cea mai buna, straluceste, steaua mea!!!
Ce faci daca te trezesti in situatia asta?
Intreaba-te:
Cum pot sa folosesc ceea ce mi se intampla pentru a creste si evolua?
Orice experienta este o comoara cu aur, asa ca, intreaba-te:
Ce am de invatat din aceasta experienta, intalnire cu viata?
“Intrebarile de calitate creeaza o viata de calitate.”
Si acum hai sa vedem unde esti pe scara realizarilor, a vietii:
Ce ai facut cu viata ta?
Cine te-a influentat cel mai mult?
Ce ai lasat in urma ta?
Care sunt asteptarile de la viata, care nu ti s-au implinit inca?
Ce regreti cel mai mult?
Ce proiecte existentiale ai lasat neterminate?
Ce altceva ai fi dorit de la viata?
Daca ai avea posibilitatea sa-ti refaci viata, ce anume ai schimba la felul tau de a fi, de a trai?
Ai aflat de ce nu traiesti?
Viata incepe sa ti se intample cand incepi sa-ti asumi responsabilitatea pentru ceea ce gandesti, traiesti, simti, alegi, departe de mama, tata, sora, societatea.
Gandeste ca un invingator, care priveste, esecul ca pe o oportunitate de invatare, si nu ca un invins care se smiorcaie continuu, de ce mi se intampla mie?
Pregateste-te de viata, daca nu vrei sa te gaseasca nepregatit.
Renunta chiar acum la aceste obiceiuri si inlocuieste-le cu solutiile creative pe care mintea ta ti le va incredinta o data cuanaliza serioasa asupra acestor lucruri.
Poate ca iti petreci prea mult timp uitandu-te la televizor, sau poateoamenii care te inconjoara nu sunt exemple de oameni care au reusit sa-si faca din viata o sarbatoaresi sa obtina tot ce isi doresc, poate ca teama enorma si speculatiile te impiedicasa actionezi intr-o anumita directive si sa-ti asumi riscuri.
Descopera care sunt acele lucruri care in loc sa te propulseze inainte reprezinta un pas inapoi pentru evolutia ta.
Doua ingrediente principale pentru a putea sa mergi mai departe in aceasta calatorie le reprezinta starea ta de spirit siincapacitatea de a privi problemele ca pe provocariin loc caramizi extrem de grele peste care nu poti trece pentru a merge inainte.
Vestea buna e ca poti controla aceste lucruri, si o data ce inveti sa–ti schimbi in catevaminute starilenegative care te coplesesc uneori sau cum poti sa privesti diferit situatiile dificile , intreaga ta fiinta se modifica. Devii mai increzator si esti capabil sa iei decizia curajului si sa treci la actiune.
Nu uita ca nu esti singurul care traverseaza aceasta calatorie si timpul pe care ti-l acorzi sa-ti hranesti mintea se va reflecta in realitatea ta de maine.
Imi amintesc acum 2 exercitii pe care nu pot sa nu le impartasesc cu tine sicare m-au ajutat sa modific felul cum ma simt si cum vad lucrurile astfel incatsa fiu capabila sa munt munti din loc o data ce am descoperit ce imi doresc.
Gandeste-te ca atunci cand esti plin de entuziasm si sentimente pozitive, atunci cand poti sa introduci sentimente pozitive si in cele mai dificile situatii poti sa faci lucruri marete.
Sunt convinsa ca si tu vrei ca povestea vietii tale sa aiba un final fericit si acum ai ocazia sa faci primul pas pentru a rescrie viitorul sumbru pe care l-ai preconizat in momentele de deprimare, suferinta si emotie apasatoare.
Incepe chiar acum cu urmatorul exercitiu pentru a-ti schimbastarea mentala.
Alege o situatie care te-a deprimat si te-a facut sa simti ca nu ai cale de iesire. Inchide ochii si imagineaza-ti ca purtai o armura fierbinte, grea si umeda.
Simti cum incepe sa te traga in jos, cum iti preseaza si iti strange corpul? Nu cred ca e o stare placuta asa ca nu te mai las nici un minut si iti spun sa inchizi din nou ochii si sa iti imaginezi cu toata seriozitatea posibila cum o dai jos. Te bucuri sa tragi aerin piept si sa te simti eliberat. In urmatoarele5 minute respira ca si cum fiecare gura de aerar fi prima dupa eliberare si intoarce-te inapoi la situatia initiala?
Spune-mi cum te simti acum?
E un simplu exercitiu de respiratie caruia daca ii acorzi atentie maxima poate avea rezultate uimitoare.
Repeta-l de fiecare data cand exprimentezi o emotie negativa. Felul cum te simti iti influenteaza comportamentul si o data cu el actiunile pe care le intreprinzi. Cu cat te simti mai bine, cu atat deciziile pe care le iei sunt mai eficiente.
Nu iti fie teamacu totii avem momente in care suntem cuprinsi de astfel de emotii, important e sa le accepti si sa stii cum le depasesti.
Indiferent care ar fi calea pe care o urmezi vor aparea mereu surprize sisituatii neprevazutesi poate pe unele le vei considera grave probleme. Am sa-ti spun ca fiecare experienta, fie ea pozitiva sau negativaare puterea sa te propulseze inainte sau sa te arunceinapoi in situatia nesatisfactoare pe care o traiesti.
Inainte detrece la exercitiul urmator ia-ti 5 minute si priveste cum acest ominfrunta viata si cum priveste el problemele. Cu siguranta vei fi impresonat. Nu trece mai departe pana nu vezi asta.
Acumgandeste-te la ceva din viata ta pe care vrei sa-l imbunatesti, gandeste-te la o situatie pe care tu o consideri problematica sida-I o nota de la 1 la 10, unde 1 este Groaznicsi 10 reprezina Minunat.
Vorbeste despre acest lucru cu voce tare cel putin 5 minute. Chiar daca vorbesti cu tine insuti,modifica acest dialog interior in functiedevoce.
In loc sa vorbesti cu vocea ta normala, imita-l pe Mickey Mouse. Serios, nu e o gluma, fa-o. Dacaai uitat cumse face te ajut imediat.
Daca te simti ridicol sa vorbesti ca el si ti-e mai confortabil, sari intr-un picior. Daca si asta ti se pare ridicol pentru ceva asa serios cum e problema ta, fa-o oricum . Ai vezi ce se intampla!
Observa ce e diferit. Ce simti acum fata de situatie pe o scara de la 1 la 10?
Lasa-mi un comentariu si spune-mi cum a mers.
Nu uita ca modul in care te simti si vezi lucrurile iti influenteaza comportamentul si actiunile.
A inceput sesiunea de examene la masterul de psihologie unde sunt inscrisa. Si am decis sa nu ma duc, sa renunt, fiindca imi pierd timpul, imi rapeste energie pretioasa pe care o pot investi in munca mea de care sunt pasionata. Mai bine renunt acum decat sa ajung frustrata si superficiala, joaca de-a face cat mai multe si de a fi bun in toate e un mit.
Diversificare, noutate, acceleratie, multisarcini, nepermanenta, mizeaza pe o singura carte daca vrei sa ajungi departe, cel putin unde visezi…
Nu stiu cum am ajuns sa ma inscriu la master, ba stiu, imi aduc aminte, hai sa-ti povestesc: a venit Pera la mine si mi-a zis ne inscriem la master, te inscrii? Si eu, fara sa ma gandesc, entuziasta de felul meu, m-am inscris. Raspuns automat sau raspuns controlat? Bineinteles ca, raspuns automat. Noi lucram impreuna, iesim impreuna, gandim impreuna si normal ca am zis da unei oferte venite din partea lui fara prea multa cugetare.
Asta se intampla si-n viata ta, in cercul tau social, sau cand o autoritate zice ceva genial, tu zici, da, cata dreptate are, fara sa judeci daca genialitatea lui are de-a face cu autenticitatea ta. Eu am ajuns departe, ca sa evidentiez importanta detinerii tuturor informatiilor inainte de a lua o decizie importanta. In cazul meu, nu se discuta de asa ceva, Pera e mana mea dreapta, ne miscam impreuna, construim impreuna, dar si asa trebuia sa fiu mai atenta cu nevoia si dorinta mea, si sa controlez raspunsul. De ce am zis da cand de fapt stiam ca masterul nu are ce sa-mi ofere? Ca sa ajung acum sa zic nu, dupa ce am pierdut timp pe la cursuri? Bine ca n-am asteptat 2 ani ca sa ma luminez ca pierd vremea. Si asa se intampla si-n viata ta, zi-mi ca nu-i asa si eu ma imbat de fericire!!!
Dar asa-i ….din pacate. Mama, tata, scoala, parintele, autoritatea vorbeste si multimea asculta, doar graieste un om trecut prin viata. Si ce daca? Tu nu-ntelegi ca e trecut prin viata lui, in timpul lui si ritmul lui? Nicio viata nu seamana cu o alta viata, fiecare are drumul lui de parcurs, de ce am urma intocmai sfaturile lui? Si de ce n-as asculta vocea interioara? Inchide televizorul, radioul, galagia exterioara si centreaza-te pe dialogul launtric, ce zice? Care-i dorinta ta, comoara ta ascunsa?
Esti pe pilot automat! Am un citat preferat care descrie excelent acest handicap:
“Oamenii sunt ca niste ceasuri, odata intoarse, nu stiu de ce merg.”
Bagajul automatismelor noastre vine in urma sirului de stereotipurilor comportamentale, pe care le-am dobandit de-a lungul timpului, ca de exemplu: de ce mananci la ora 14, fiindca ti-e foame, asa-i? Da, normal ca ti-e foame daca de 25 de ani te asezi la masa la ora 14… De ce te ridici din pat dimineata ca sa te speli pe ochi? Fiindca asta ai facut toata viata. De ce nu meditezi cand te trezesti? De ce nu alergi o ora cand te trezesti?? Fiindca nu e natural, invatat de mintea si corpul tau. Respingi tot ce te scoate afara din zona de confort.
Cum se face ca te chinui de 2 ani sa dai 5 kg jos?
Cum se face ca inca nu te-ai lasat de fumat, si-ti propui de vreo 3 ani?
Iar la sala nu ajungi decat de doua ori pe luna?
Iti doresti sa atingi succesul, sa castigi multi bani, sa ai multe gagici, sa fii faimos si tu nu reusesti sa slabesti 5 kg, sa te lasi de fumat si sa faci sala in fiecare zi??
Cat de departe poti sa ajungi in conditiile de fata? Nu pe prima pagina a revistelor de specialitate, de prestigiu.
Inainte de a vinde produsul trebuie sa te vinzi pe tine.
Puterea exemplului – atragi, cuceresti, esti un model pentru restul?
Daca nu esti, devino! Nu mai pierde timpul. Viteza de implementare e secretul oamenilor de succes, ai o idee? Aplic-o acum!! Nu maine! Maine poate ti-o ia altul inainte, si maine e cel mai periculos cuvant. Azi traiesc, azi implementez, azi cuceresc!
Primesti ceea ce investesti!
Cat timp petreci muncind la visul tau pe zi? O ora, doua, opt? Sper sa atingi opt ore ca sa pot sa citesc in Forbes de tine.
Dupa ce ti-ai incheiat munca la creatie, la vis poti sa te relaxezi, poti sa savurezi viata, si-ti ordon s-o faci, detaseaza-te de tot si implica-te total in actul relaxarii, al distractiei, daca vrei sa ai viata lunga si senina.
Concentreaza-te pe talentul tau!
Descopera-ti vocatia si dezvolta-ti potentialul!
Dezvoltarea persoanei este o chestiune de prestigiu magic, care vrajeste pe oricine. Si eu stiu despre tine ca vrei sa ajungi in frunte, sa cuceresti lumea.
Am parcurs un drum lung pana aici. Am renuntat la foarte multe. Am rupt multe legaturi. Am daramat multe bariere. Am intors spatele trecutului. Am invatat. Am testat. Am gresit. Am plans. Am transpirat. Am luptat. Nimic altceva nu-i mai important pentru mine. Cred in mine si-n vocatia mea. Merg inainte!
Tu??
Esti pe drumul tau, omule?
Ratacesti pe alte drumuri??
Atentie la principiul validarii publice, care suna cam asa: Cu cat este mai mare numarul acelora care considera corecta o idee, cu atat mai mult va fi ea perceputa ca fiind corecta de catre individ.
Esti influentat de comportamentul aceluia cu care te asemeni, daca prietenul tau iti zice ca se lasa de scoala, ca-si pierde vremea, poate te lasi si tu, fiindca sunteti cei mai buni prieteni, fiindca va imbracati la fel, fiindca aveti aceeasi masina, si ganditi la fel. Si asta-i unul dintre exemplele “bune”, sa nu subliniem, alcoolul, drogurile si alte “obieciuri sanatoase”.
Atentie, siguranta ce ti-o ofera apartenenta la grup poate fi si-un factor de plafonare, de confort, asigura-te ca nu stai pe loc, si mai presus de toate, asigura-te ca ei sunt ca tine, ca priviti in aceeasi directie.
Cateva indemnuri ce le-am descoperit traind:
Sa fii sigur pe tine si pe ce vrei in viata.
Sa ai ideile clare, sa fii determinat, motivat intern, pasionat, fanatic, in sensul bun, daca exista un astfel de sens… Si eu cred ca da.
Fiindca, incertitudinea, lipsa increderii in sine, ambiguitatea, situatiile neclare aduc in viata ta probleme si haos. Esti predispus sa spui da, sa crezi ca, ce fac ceilalti e bun si ajungi sa te angajezi in calatorii periculoase, care au ca destinatie, esecul, suferinta.
Cum ti-am zis mai devreme, mi-am reconsiderat nevoile si am decis sa o iau pe alt drum, si vorba aceea, mai bine mai tarziu, decat niciodata.
Niciodata nu e prea tarziu ca sa traiesti cu adevarat, sa faci ce-ti place, sa o iei pe alt drum, sa rupi pagina, sa o iei de la capat.
Nu mai pot!
Nu am destula energie!
Imi lipseste puterea s-o iau de la capat!
Treaba ta, e viata ta, alegerile tale iti aduc succesul sau esecul ca rasplata.
Ca o povestecare poate urma cursul unui final fericit sau mai putin fercitne lasam in voia gandurilor si ne construim o lumesi o viata pe care o numim realitate.
Fara sa-ti dai seama , astazi traiesti intr-o dimensiune in caretoata intelepciunea exprientelor trecute si fiecare sclipire energeticacareia i-ai dat nastere, se asterne custiloul mintii intr-o carte imaginarape care o poti publica astazi si in care tu esti actorul principal.
Poate, daca as fi stiut in urma cu anii in urmasa am grija de gandurile si emotiile mele as fi sarit cativa pasicareau constituit doarmomente de ratacire, fara nici o directie in existenta mea.
Biologic singura nevoie fara care nu poti trai este hrana pentru trupul nostrufara sa existeconsecinte imediate asuprasufletului si mintii noastre, si totusiin timp, lipsa acestor resurse pentrucelelalte parti ale persoanei noastre se resimtintr-un prezent care aduce cu el insatisfactia personala.
Astazi oamenii sunt practici si vor pasi concreti, retete sprea schimbacu cel mai mic efort si implicare realitatea pe care o traiesc. Unii cred ca deficienta principala o constituie timpul, care este cel mai mare activ de pe Terra, insa eu as spune caceea ce ne lipseste multora din noi este adevarata motivatie si dorinta de ane implica in scrierea povestiivietii noastre.
Poate ca din comoditate sau confort te-ai obisnuit sa lasi la mana destinului, sortii sau saatribui responsabilitateaexperientelor neplacuteunei forte exterioare care te guverneaza.
Te plangi ca nu ai control asupra vietii tale si ca poate contextul cultural in care traiesti e singurul impediment pentru a-ti duce la capat obiectivele si visurile. Te abandonezi in rutina zilnicaalergand doar pentru a-ti satisface aceste nevoi primare astfel incat trupul tau sasupravietuiasca,dar nu faci nimic pentru mintea ta si pentru sufletul tau si,fara cea mai mica surpriza, nici altcineva nu se ocupa de asta pentru tine.
Amanarea ti-a devenit prieten sichiar daca un impuls de moment te-a adus acolo unde te-ai hotarat ca e momentul saactionezi pentru a-ti crea tu singur viata de care sa fi indragostit,ea sta ca un paravan indrumul tau.
Mai intai nu stii ce anume iti doresti, apoi dupa timppetrecut in introspectie reusesti sa iti descoperi pasiunea, sa iti asculti vocea interioara si sa lasi la o parte ideile imprumutate de-a lungul vietii despre ce anume e bine pentru tine, despre ce anume iti place sa faci, despre cine esticu adevarat si totusi nu reusesti sa urmezi aceasta noua cale.
Te intrebi:
De ce nu sunt bogat?
De ce nu am o relatie minunata?
De ce nu cred in mine?
De ce nu pot sa-mi urmez visurile?
De ce nu pot avea propria mea afacere?
De ce nu am cariera pe care o doresc?
Si astepti sa primesti raspunsuri. Din pacate aceste intarzie sa apara.
Unde e divinitatea careia i-ai incredintata toate aceste dorinte ?Inca astepti sa primesti un raspuns sau te gandesti cu ce ai gresit, sau ale cui pacate le savarsesti neobtinand ceea ce iti doresti?
Te asigur ca poti sa astepti o viata, pentru ca pionul principal in aceste ecuatii esti tu si intrebarile pe care ti le pui sunt formulate gresit. Tu ii spui mintii tale exact ce sa faca, asa ca dacavei continua sao populezi cu griji, temeri,si seminte negative eaiti va aduce exact ceea ce tu ii spui.
Daca schimbi modul in care vorbesti cu tine, si cu partea care se ocupa de intelect a fiintei tale lucrurile vor sta diferit. Cu sigurantao intrebare pusa corect iti va antrena mintea astfel incat ea sa gaseasca solutii in loc sa se concentreze pe problema.
Reformuleaza acum aceste intrebari si dirijeaza-ti mintea, al carui stapan esti saurmeze o cale eficienta.
Aseaza-te si scrie chiar acum , indiferent daca tu consideri ca e o pierdere de vreme, intrebarilecorectepentru a ajunge acolo unde iti doresti.Eu am facut-o si majoritatea oamenilor care se indrepta spre ceea ce iti doresc au urmat acest pas. Vrei sa-ti spun ceva? Chiar functioneaza!
Ce ma impiedica sa fiu bogata?
De ce am nevoie sa imi infrang temerile care ma guverneaza?
Ce pot sa fac sa ies din aceasta situatie?
Ce ma impiedica sa slabesc?
Ce ma impiedica sa am o relatie minunata?
Ce ma impiedica sa cred in mine?
Ce ma impiedica sa imi urmez visurile, sa-mi pornesc propria afacere, sa am cariera pe care o doresc?
Raspunzand la aceste intrebari vei descoperi care sunt obiceiurile care te tin in loc sipe care le practici de atata vreme fara sa obtii vreun rezultat pozitiv.
De cate ori nu te-ai gandit ca poate daca ceilalti nu ar fi existat, si daca ai fi trait pe o insula pustie, poate ai fi putut sa te desfasori si sa dai ce e mai bun din tine… ?
Eu ma gandeam la asta, si-mi raspundeam ca astfel poate nu mi-ar mai fi niciodata teama ca sunt judecata, indepartata sau pusa la locul meu.
Sau, poate ca tie ti s-a intamplat sa nu-i intelegi pe ceilalti si sa crezi ca nimeni nu te intelege nici pe tine, sa te simti nelalocul tau si sa nu stii cum sa te comporti in public…sa crezi ca arati mai putin bine decat ei si nu stii ce sa faci ?
Crezi ca nu ai destula incredere in tine si ca viata ta realationala nu e satisfacatoare ?
Un sentiment impartasit de foarte multa lume e incapacitatea de a comunica liber, de a te exterioriza, fie ca e vorba de familie sau de prietenii, sau de colegii de munca.
Oare de ce suntem facuti, zic eu ?
Nu suntem facuti sa vorbim si sa schimbam pareri ?
Daca da, de ce iti este atat de greu sa comunici ?
Lipsa increderii in sine e buba cea mai mare si inamicul numarul unu.
Si pentru ca am aflat inamicul hai sa ne gandim cum il putem infrange !
Ce trebuie sa faci pentru a-ti intarii increderea in tine ?
-1. devino afirmativ si vei face un pas inainte spre schimbare si incredere iar astfel vei cucerii o mai mare libertate de actiune si de vorbire. E un mod de a te apara si de a-ti atinge scopurile, pastrandu-ti in acelasi timp si calitatea relatiilor.
-2. zona de confort. Aici te simti cel mai la indemana si destins, pentru ca aici schimbarile sunt simple, naturale si spontane. Comunici direct, fara greutate, fiind capabil sa-ti exprimi parerile fara jena, grijile fara neliniste si bucuriile fara teama.
-Spun asta pentru ca zona de confort poate fi mai extinsa pentru unii si minima pentru altii, mai ales cei fara incredere in sine. (ex : Maria vorbeste engleza si se simte foarte bine in Statele Unite, unde discuta fara probleme cu persoane necunoscute, sau Petre discuta cu usurinta cu sora mai mare si cu parintii). Acesta zona e redusa pentru alti interlocutori care sunt speciali cum ar fi reprezentantii puterii sau ai autoritatii.
Daca reusesti sa duci la sfarsit o actiune care inainte ti se parea imposibila, succesul acesta va spori ca prin minune suprafata zonei tale de incredere, iar daca esuezi se va restrange.
-Evalueaza-ti precis limitele si dimensiunile zonei tale de confort !
-3. zona de risc si de progres, ce se gaseste in apropierea zonei de confort si care corespunde unui risc in masura in care stii ca daca intri in aceasta zona te expui unui anumit pericol. Corespunde unui progres in masura in care esti sigur ca, daca intrii aici, iti vei putea ameliora relatiile, te vei simti mult mai degajat si iti vei largi astfel zona de confort.
Cand duci la bun sfarsit o actiune in zona ta de risc, zona ta de incredere se dezvolta, iar daca aceasta incercare esueaza, te vei refugia in zona de confort fara a-ti dori de a mai iesi de acolo.
E ca si pe campul de lupta : victoria iti da aripi, iar infrangerea te impinge pe propriul teritoriu.
« La ce bun sa incerc sa ies din starea asta ? »
« M-am chinuit destul sa-mi gasesc un echilibru, si n-am reusit ! »
« N-o sa reusesc niciodata ! »
« E prea greu !»
Cunosti intrebarile astea ? Daca da, te invit sa pasesti ACUM din zona de confort !
Incepe cu lucruri simple cu ar fi :
-sa iei cuvantul intr-un grup
-fixeaza-ti un scop precis
-mergi inainte pana obtii succesul
-o buna metoda de a iesi din zona ta de confort si de a o extinde sunt deplasarile regulate inainte si inapoi din aceasta zona.
Increderea in tine va creste din momentul in care ai indraznit sa te arunci intr-o actiune complicata si neobisnuita, in plus, daca reusesti ai facut deja un mare pas spre calea progresului.
Traim intr-o lume in care inving doar cei mai buni, cei care lupta si nu se tem de nimic, iar siguranta interioara e un sentiment indispensabil.
De accea, te intreb acum :
-tu reusesti sa-ti exprimi sentimentele ideile si sa actionezi in acord cu ele ?
-reusesti sa transmiti sentimentul de incredere in sine si celorlalti ?
In asteptarea raspunsurilor tale, eu iti doresc sa ai multa incredere in tine !
M-am intalnit zilele acestea cu niste prietene. Testam niste modalitati de lucru cat mai simplificate, pentru a face o legatura mai buna cu propriul corp.
(Nu, nu ati citit gresit : o legatura mai buna cu propriul corp.
Cum, e imposibil sa nu fii “legat” de corp? Nu se poate sa fim dez-legati de el?
Hmmm… mai tineti minte seria “exercitiilor de prezenta”? Cat de mult si de des ne simtim corpul? Cat de mult constientizam ce simtim?)
Experimentul a avut si o parte socanta: O persoana a fost socata de cat de putin isi simtea corpul, de cat de mult a facut efort ca sa simta, si apoi cat de bine a fost sa il simta…
Eu am ramas “socata” de cat de “indepartat” poate fi cineva de propriul trup…
Cunoasteti bine expresia “a fi pe propriile picioare”. Adica a fi hotarat, decis, responsabil…
Uite ca inseamna si altceva. Sa fii pe picioarele tale inseamna chiar sa te misti pe picioarele tale. Veti zice ca nici nu se poate altfel.
Ei, incercati atunci niste figuri de dans. Nu oricare. Luati de pe youtube un fragment din lectiile de baza din stilul preferat – sau daca nu aveti unul, incercati oricare – si vedeti cat de rapid puteti asimila miscarea vazuta, in corpul vostru. Cat de bine – si corect si rapid – va raspunde el prin imitatie la ceea ce vede. Veti constata ca sunt miscari pe care nici nu le “intelegeti”…
Daca veti incerca sa intelegeti cu mintea, e mai greu. Daca insa lasati trupul sa faca, va fi mult mai usor.
Unde e secretul? In cunoasterea propriei… persoane as zice, daca nu as sti ca persoana e “persona”, adica “masca”. Mai aproape de noi insine suntem doar… noi insine.
Cum ne miscam? Ce simtim? Ce exteriorizam prin asta? Si de ce e important sa ne simtim corpul?
Pentru ca este cel mai fin si mai fidel “instrument” prin care relationam cu lumea. Si cu cat suntem mai constienti de el, cu atat suntem mai constienti de lume. Asa cum e ea, nu cum ni se pare.
Va spuneam data trecuta ca o situatie este. Si ca noi o evaluam mental, facand din ea una rea sau buna. Pentru a alege, e important sa fim cat mai aproape de a vedea toate aspectele, nu doar unul. Mintea insala… corpul nu.
Si nu doar atat. Trupul nostru inmagazineaza emotii si tot el le poate descarca. Tensiunile, temerile, anxietatile, dar si bucuriile, trec prin el si raman inauntru, in fibre, in oase… Practicantii artelor martiale, cei care fac qigong si taichi, stiu bine asta. Cand trupul, mintea si spiritul sunt una, atunci omul este in deplina putere. Adica e pe propriile picioare.
Timpul unei zile, plin cu atatea, ne face sa uitam de trup si de ce simte el (adica noi…). Acordandu-i cateva minute – macar un sfert de ora – pe zi, putem realiza multe:
- Relaxarea, in primul rand. Asta se poate realiza destul de usor, stand culcat, pe o suprafata cat mai neteda – eu prefer o patura intinsa pe covor. Putina muzica ambientala ma ajuta sa trec repede in ceea ce numesc eu
- Ascultarea corpului. Un fel de atentie marita, ca si cum as asculta pe dinauntru. Doar ca nu aud cu adevarat – desi se poate si asta, uneori stomacul mai “canta” – ci simt foarte clar diverse senzatii ici si colo. Caut sa simt cat mai multe, simultan.
- Detensionarea fizica. Strans legata de cea emotionala, detensionarea face sa dispara urmele unei zile stresante, fie ea zi de studiu sau de examene, fie de lucru de orice fel. As mentiona aici o metoda foarte buna pentru a scapa de tensiune, si mai ales de dureri de cap: culcat pe covor (musai suprafata dreapta si tare) cu mainile intinse lateral, in prelungirea umerilor) aducem palmele la tample si cautam pe frunte doua puncte mai proeminente, ca niste cornite . Atingem cu degetul mijlociu acele puncte si presam usor de tot. Aratatorul si inelarul se vor sprijini si ele pe frunte, usor. Degetul mare si degetul mic raman in aer. Stam intinsi, ascultand tacerea si eventualele zgomote din jur… Treptat, gatul si capul se relaxeaza… Daca este aplicata corect, tehnica trebuie sa “doboare” si o migrena rebela.
- Detensionarea emotionala. Aici prefer o metoda activa: dansul. Pe o muzica placuta, zece minute de dans dau rezultate mai bune decat calmantele, mancatul dulciurilor in exces sau plangerea de mila, fie aceasta chiar si pe umarul unui prieten… Daca stim sa ne facem o buna colectie putem avea la indemana chiar un program de dans bine pus la punct, care contine muzica atat de relaxare, cat si de exprimare, cum imi place sa zic. Adica muzica “tematica” ce permite exteriorizarea emotiilor, desfacerea si scoaterea lor, prin miscari spontane ale corpului. Secretul consta in lasarea corpului sa faca ce vrea el, fara a cauta sa dansam intr-un fel anume, tipic unui stil de dans. Miscarile sunt spontane si neregulate, noi avand grija doar sa nu ne ranim in timp ce poate ne rotim sau ne rostogolim…
- In fine, starea de bine. Asta imi place, desigur, cel mai mult. Dupa un timp acordat propriului corp ne simtim mult mai bine, chiar traim o stare de satisfactie, de bucurie. Ne simtim bine in pielea noastra, cum se spune.
Stiti doar cum e dupa ce facem o ora de miscare la sala. Dar nu e nevoie sa mergem in fiecare zi acolo pentru a ne simti bine. Putem lucra fie si jumatate de ora pe zi, in diverse feluri.
Oricum, satisfactia de a face ceva pentru noi insine va fi depasita si ea de faptul ca in timp vom deveni mai stabili nu doar fizic, ci si emotional. Bine ancorati in propriul trup, va fi mult mai usor sa facem o miscare, o decizie intr-un anume context. Vom si mai usor angrenati in ceva “trup si suflet”.
Si desigur, ne vom simti mai echilibrati si mai puternici.
Vom fi, cum se zice, pe propriile picioare…
Si ca sa vedeti ce poate insemna asta, va las in compania lui David Elsewhere…
Teama de a esua in confruntarea cu celalat, teama de a nu fi coplesit de propriile emotii, de a pierde relatii, incapacitatea de a simti propriile nevoi…motivele pentru care preferi sa nu spui nimic si sa suporti sunt numeroase.
Teama de esec si teama de a fi respinsi, judecati sau criticati ne handicapeaza pentru ca nu ne lasa sa actionam.
Nu ne lasa sa ne punem in practica ideile, gandurile si planurile noastre pentru ca ne frica sa nu intram in conflicte.
Oare ce se intampla daca evitam sistematic conflictele ?
Pai, hai sa ne gandim : atunci cand un conflict ramane nerezolvat vei crea situatii in care acesta se poate relua, in conditii mult mai neclare, problema reaparand si izbucnind cu mai multe petarde.
Iti reprimi emotiile acumuland tensiune in corp. Acest lucru poate genera anumite somatizari si te vei trezi peste noapte cu dureri sau mancarimi neasteptate.
Pe masura ce acumulezi frustrari, vin si sentimente de ranchiuna, de neliniste, de manie sau de razbunare.
Gandeste-te ca ai un vas murdar in care adaugi apa curata. Si cu cat pui mai multa apa curata, aceasta tot tulbure va deveni pentru ca vasul e murdar. Curata vasul apoi pune din nou apa, vei observa cat e de lipede si de curata.
La fel se intampla si cu noi, cu sufletele noastre. Cu cat adunam mai multe sentimente negative in sufletul nostru cu atat ne va fi mai greu sa ne eliberam si sa curatam totul.
E bine sa fii actor intr-un conflict si cel mai bine e sa fii actorul principal si sa stii cum sa rezolvi problema si sa duci discutia in asa fel ambele parti sa aveti doar de castigat.
Fi calm !
Observa fara sa judeci reactia celuilalt !
Incearca sa te pui in locul celui cu care ai conflictul, in papucii lui si sa observi ce simte si ce gandeste persoana respectiva. Adica, sa adopti aceeasi pozitie corporala si acceleasi gesturi, apoi observa de ce reactioneaza astfel si ce ar vrea persoana respectiva sa aduca in evidenta si cum anume a izbucnit conflictul intre voi.
Dupa ce ai analizat bine toata situatia, imagineaza-ti de ce ar avea nevoie celalalt pentru a intra la pace si incepe o negociere cu tine, vezi unde poti lasa de la tine, si cum il poti multumi si pe celalalt.
Odata ce ai incercat sa intuiesti sentimentele si dorintele ascunse ale celuilalt incerca sa verifici daca i-ai descifrat bine comportamentul si poti spune : « te simti iritat sau suparat pentru ca….. »
« Impacheteaza cuvintele frumos » si comunica-i gandurile tale si celuilalt.
Cand discuti incearca sa ai tonalitatea vocii mult mai joasa decat a lui, pastreaza-ti mereu calmul si exprima-ti sentimentele si nevoile.
Nu duce in discutie situatiile conflictuale nerezolvate din trecut si incerca sa ramai la problema de azi.
Tine minte : « capul plecat sabia nu-l taie ».
Fii mereu deschis in comunicare si ajuta-l si pe celalat sa se exprime in asa fel incat sa-l intelegi ce simte, sa intelegi cum gandeste si sa-i intelegi comportamentul.
Toate astea te vor ajuta sa depasesti usor conflictele si sa pastrezi mereu apa curata in vase curate ?
Vrei sa obtii mai multe de la viata? Vrei sa ai parte de o relatie cu prietenul/prietena mai buna? Vrei sa ai mai multi bani? Vrei sa ai un prieten sau o prietena in caz ca nu ai? Vrei sa gasesti un loc de munca bine platit? Vrei sa ai propria ta afacere? Vrei sa fii respectat? Vrei sa fii iubit? Vrei…Vrei…Vrei…?
Ce te tine pe loc?De ce nu obtii tot ceea ce vrei? Care crezi ca sunt motivele? Ti-ai pus vreodata aceste intrebari?
Un om care a avut mare influenta in viata mea, este vorba de doamna diriginta din liceu, ne-a spus la finalul clasei a XII-a urmatoarele cuvinte: „Dragii mei, va urez sa va gasiti locul potrivit, acolo unde ceea ce faceti voi conteaza, si sa gasiti persoana potrivita care sa va faca sa va treziti in fiecare dimineata cu zambetul pe buze si plin de entuziasm pentru a incepe o noua zi…”. Aceste cuvinte imi rasuna si acum in minte, si mi-au influentat viata. Sunt mult mai mult decat niste simple cuvinte…
Sa revenim la intrebarile noastre. Care crezi ca sunt motivele pentru care inca mai stai pe loc? Care crezi ca sunt motivele pentru care inca nu ai ce iti doresti, sau nu ai plecat pe drumul de avea ce iti doresti? O explicatie poti gasi in cuvintele de mai sus.
Ceea ce faci tu conteaza in jurul tau? Ai impact asupra oamenilor din jurul tau? Ai langa tine persoane care te fac sa zambesti in fiecare dimineata si care iti transmit entuziasm? Nu ai? Ce mai astepti? Nu esti in locul potrivit? Ce mai astepti? Sa te gaseasca el pe tine? Nu esti asa cum ai vrea tu sa fii? Viata ta nu e cum iti doresti? Ce mai astepti ?
Crezi ca cineva sau ceva te va schimba pe tine sau viata ta? Nu dragul/draga mea!!! Nu, nu si iarasi nu!
Vrei sa faci ceva? Fa! Vrei sa schimbi ceva? Schimba! Incepe schimbarea de la tine!
Vrei sa obtii ceva? Obtine! Incepe prin a face primul pas!
Vrei sa gasesti locul potrivit? Gaseste-l! Incepe prin a privi in interiorul tau!
Vrei sa gasesti persoana potrivita? Gaseste-o! Incepe prin a te uita cu detasare si fara prejudecati in jurul tau!
Nu te-ai lamurit inca ce te tine pe loc? Nu conteaza! Nu conteaza unde esti azi, daca vei actiona astfel incat sa ajungi acolo unde vrei maine.Nu conteaza daca azi esti in Iasi si actionezi astfel incat maine sa fii in Timisoara. Nu conteaza daca acum esti student si actionezi astfel incat maine sa fii un prosper om de afaceri. Nu conteaza daca azi esti elev si actionezi astfel incat maine sa fii scriitor. Nu conteaza unde esti azi….chiar nu conteaza….
Conteaza in schimb cum actionezi? Tu actionezi? Cum actionezi? Actionezi astfel incat sa ajungi acolo unde vrei sa fii maine? Daca da…Perfect! Daca nu…te invit sa-ti adresezi urmatoare intrebare: Care este scopul meu in viata? Daca nu stii raspunsul … citeste! Descopera-ti vocatia, o carte extraordinara scrisa de Pera, si apoi revina pe acest articol.
In final vreau sa citesti cu voce tare urmatoarele afirmatii:
1.VOI GASI LOCUL POTRIVIT, ACOLO UNDE CEEA CE FAC CONTEAZA, SI VOI GASI PERSOANA POTRIVITA CARE MA VA FACE IN FIECARE DIMINEATA SA MA TREZESC CU ZAMBETUL PE BUZE SI PLIN/A DE ENTUZIASM PENTRU O NOUA ZI.
2.NU CONTEAZA UNDE SUNT AZI, PENTRU CA ACTIONEZ ASTFEL INCAT SA AJUNG UNDE VREAU MAINE.
Sterge praful, daca trebuie, dar oare n-ar fi mai bine
Sa pictezi un tablou sau sa scrii o scrisoare,
Sa coci o prajitura sau sa plantezi o samanta,
Cantarind diferenta intre a vrea si a avea nevoie?
Sterge praful, daca trebuie, dar vezi ca nu prea e timp,
Cand sunt rauri in care sa inoti si munti pe care sa te cateri,
Muzica de ascultat si carti de citit,
Prieteni de iubit si viata de trait.
Sterge praful, daca trebuie, dar lumea e acolo afara,
Cu soarele in ochii tai, cu vantul prin parul tau,
O fulguiala de zapada, o rapaiala de ploaie.
Aceasta zi nu se va mai intoarce niciodata.
Sterge praful, daca trebuie, dar tine bine minte
Batranetea va veni si ea nu e intotdeauna blanda.
Iar cand va fi sa te duci (si va trebui sa te duci o data si-o data),
Tu, chiar tu insuti, vei lasa in urma ta mult praf.
Aminteste-ti ca o casa devine un camin cand poti scrie “Te iubesc” pe mobila.
(Rose Milligan -”Dust if you must”)
Acum mai multi ani descopeream poezia aceasta. Desigur, impactul e diferit de la om la om, dar mie mi-a fost foarte tare impactul asta.
Inca ma mai preocupau mai mult aparentele. Asa primisem si educatia din partea parintilor mei, crescuti si ei in spiritul lui “ce-o sa zica lumea”…
Asa ca daca nu aveam timpul necesar sa-mi pregatesc casa chiar inventam grozave pretexte pentru a refuza vizitele prietenilor.
Daca nu aveam ceva care sa mi se para potrivit ca tinuta chiar inventam si mai grozave pretexte ca sa nu ies cu prietenii…
Daca nu mi se parea ca sunt destul de supla, nu mai mergeam la inot sau la mare… Ori la cursurile de dans…
Si tot asa.
Ei, poezia spune foarte bine ca vin niste ani… In care chiar nu te mai intereseaza toate astea.
Cu timpul, am inceput si eu sa inteleg de ce vedeam la mare femei care aveau deja burta si celulita. Voiau sa se bucure de soare, de apa, de plaja, fara sa renunte la placere doar pentru ca nu au nu stiu ce look.
De ce unele prietene raspundeau la mai toate invitatiile “gastii”, fara prea multe fasoane legate de “vai, cu ce sa ma imbrac?” Era mai important cum se simteau acolo, intre prieteni.
Despre casa… lectia cea mai mare mi-a dat-o o femeie din Iasi. Era prin ‘98-’99, eram o gasca de “nebuni” calatorind prin orase, facand tot felul de drumuri ca ne sa intalnim cu oameni “de suflet”, cum ziceam noi, invatand despre una si despre alta… Fara sa facem planuri prea clare de-acasa, am plecat – o masina cu cinci insi – catre Iasi, unde urma sa innoptam la “cineva”, la care urma sa ne indrume “altcineva”, pe care il putea contacta “altcineva”…. Contactele, si alea cam firave, n-au functionat cum am crezut, si ne-am trezit pe la 12 noaptea umbland prin oras dupa un loc, ceva, un hotel, ce o fi. Cand… la un moment dat ne suna “cineva” care ne da o adresa. Una pentru toti cinci. Ajungem pe o straduta, la un bloc. Acolo, o femeie slabuta, maruntica – o umbra. Si un baiat. Baiatul ei, elev de liceu. Casa ei – un apartament cu doua camere – vai de capul ei! Cat se poate de ingrijita, dar cu peretii mancati si o baie cam ”defecta”. Femeia traia intr-o saracie lucie. Ea cu probleme de auz, baiatul cu probleme de vedere. Dar cu niste inimi… In casa ei am petrecut doua nopti de neuitat. Din ce am putut am organizat in noaptea urmatoare o adevarata petrecere. Eram totusi cinci, fiecare a contribuit cu ceva, dar cel mai mult a contat sufletul. Am cantat si am ras si am povestit pana spre dimineata. Femeia asta ne-a primit la miezul noptii pe noi, niste necunoscuti, fara sa se uite ca nu are ce pune pe masa, ca nu are paturi sau cearsafuri sau macar mobila pe care sa stearga paful. Am tinut-o minte cu totii si am invatat enorm de la ea.
In primul rand:
- sa ne bucuram de ceea ce ne vine in cale, mai ales de neasteptat. In orice eveniment se afla si ceva bun – chiar daca nu se vede la prima, poate nici la a doua vedere
- se ne punem pe masa si ca podoaba a casei sufletul; sigur gasim in el bogatii (mai ales daca stim sa ne cultivam bucuriile si valorile)
- sa traim din plin de orice clipa, lasand formalitatile celor care au timp de asa ceva; cine alege sa se bucure, o face tot timpul, nu doar la ore fixe si in uniforma sau tinuta “potrivita”
- sa ne placem pe noi insine asa cum suntem, descoperindu-ne calitatile si lucrand cu ceea ce ni se pare ca e de “indreptat”, fara a depinde de aprecierea altora. Aici, o mica “mare” precizare: e de folos sa avem feed-back-uri, sa stim cum ne vad altii, dar sa nu depindem de asta. Important e sa ne sprijinim pe popria putere.
Apoi am mai invatat ca orice moment este important pentru noi insine. Pretios pentru noi insine. Viata, oricat de minunata ar fi ea alaturi de cineva, o traim noi insine. Noi alegem cum ne-o traim, cum ne-o facem. Si noi suntem cei care ne punem in fata bucurie sau amar. Si tot noi suntem cei care ne pretuim pe noi insine.
Reamintesc ce povesteam alta data: o situatie este. Punct. Noi o vedem buna sau rea.
Si atunci? Ce alegem? Sa slefuim un aspect, o aparenta, pana la luciul impecabilitatii, asteptand aprecierile unor eventuali “musafiri”, sau sa traim din plin acolo, afara, in lumina, asa cum ne dorim?
Poezia lui Rose Milligan a circulat pe internet destul de mult, prezentata ca apartinand unui autor necunoscut si insotita de comentarii – probabil ale uneia din primele persoane care, incantata fiiind de adevarul ei, a dat-o mai departe. Comentariile apartin unui autor necunoscut si sunt acestea:
” Nici nu pot sa va spun cat de multe ore, nenumarate, mi-am petrecut FACAND CURATENIE!
Obisnuiam sa petrec 8-12 ore pe zi IN FIECARE weekend, ca sa ma asigur ca totul este perfect – “in caz ca vine cineva”. Apoi mi-am dat seama intr-o buna zi ca nimeni nu mai avea sa vina… Erau cu totii afara, traindu-si viata si distrandu-se! Acum, cand vin oameni la mine in vizita, nu simt deloc nevoia sa justific “starea” in care se prezinta casa mea. Ei sunt mult mai interesati sa afle ce am mai facut pe cand eram plecat, traindu-mi viata si distrandu-ma. Daca inca nu v-ati dat seama, va rog sa fiti atenti la acest sfat: Viata e scurta. Bucurati-va din plin de ea!”
Asa este. Viata merita traita din plin in fiecare clipa si mai ales cu bucurie!
Tu esti arhitectul vietii tale, puterea si succesul sta in mainile tale!!!
Astazi vorbim despre nevoile tale, despre ce simti si traiesti.
Te regasesti?
“Vreau sa fiu altfel decat restul, vreau sa am succes, vreau sa cuceresc lumea!!”
Povestea saptamanii:
Un tanar care esuase de cateva ori in profesie si tocmai suferise un insucces, elabora delirant sentimentul de a esua. El ar fi vrut sa se revolte impotriva societatii, dar nu avea destula incredere in sine si nu avea nici sustinere din partea familiei, care credea ca el vrea neaparat sa fie “mai bun” si tintea “prea sus”; ar fi trebuit sa paseasca pe urmele tatalui si sa ramana la tara! Astfel el facea eforturi deosebit de ambitioase pentru a reusi, pentru a le arata celorlalti ca se poate si asta era cauza durerii insucceselor sale, si parea sa dea dreptate familiei. Mesajele sale sunau cam asa:
Sunt un ratat!
Am esuat!
Sentimentul de inferioritate, de esec il sfasaia.
Bagajul familial nu l-a ajutat, prejudecatile parintilor i-au otravit decolarea si i-au calcat in picioare stima de sine. Daca noi n-am reusit, tu te crezi mai bun? Ce-i rau in munca de la tara? De ce vrei sa fi altfel decat restul? Tintesti prea sus, de asta cazi!
Proiectiile familei asupra tanarului nostru i-ai ingradit libertatea exprimarii de sine si i-au sabotat viata. Urmarit de credintele si vorbele grele ale acestora esua in tot ce intreprindea. Cata amaraciune si frustrare..
Ce sfat i-ai da?
Tu cum ai proceda in situatia de fata?
Te-ai intalnit cu o astfel de experienta?
Si acum, hai sa vedem ce ganduri si sentimente te incearca:
Imaturitate afectiva – dependenta interpersonala, nevoia de ceilalti, suport si ajutor in activitati si decizii cotidiene?
Cauti sa fii confirmat, incurajat, ghidat ca sa-ti pastrezi stima de sine la un nivel de bun simt si sa nu-ti dereglezi sistemul bio-psiho-mental.
Nu te angajezi in nimic grandios, nu parasesti zona de confort si nici casa parinteasca? Ce esti fraier, doar au ceilalti grija de destinul tau, nu-i asa? Ai grija sa nu implinesti 40 de ani in casa parintilor ca te-ai ars… ti-ai ratat cariera de om matur si responsabil.
Stari conflictuale frecvente? Stres? Frustrare? Boli fizice? Lipsa vitalitatii?
Cum te raportezi la ceilalti, la lume?
Cum te evaluezi?
Iti place ce vezi, ce traiesti?
Ce ganduri te incearca?
Obiceiuri sanatoase sau nocive?
Echilibrat sau disociat?
Esti satisfacut de viata ta sexuala, alimentara?
Esti multumit de viata ta sociala, interpersonala?
Esti fericit cu intimitatea corporala? Iti iubesti corpul?
Petreci timp cu tine insuti? Te ocupi in fiecare zi de sufletul tau?
Iesi in lume? Ai parte de o viata sociala activa?
Esti evaluat pozitiv, stimulat, valorizat, ti se intretine stima de sine si increderea in sine de ceea ce faci?
Te simti ascultat, inteles, acceptat, in intimitate?
Te simti iubit?
Iubesti?
Simti nevoia sa-i controlezi si sa-i manipulezi pe ceilalti, sa detii controlul?
Nevoia de ordine e prezenta in viata ta?( fizic, temporal, in relatiile interpersonale)
Actionezi, planifici, traiesti in viata?
Esti consecvent, satisfacut, multumit?
Te respecti, te pretuiesti?
sau
Te supui celorlalti, ritmurilor vietii, ramai pasiv?
Depresiv?
Suspicios?
Critic?
Agresiv?
Te simti inferior altora?
Nedemn de stima?
Incapabil?
Victima, nevinovat, acuzat pe nedrept, neinteles?
Demn de compatimire?
Simti invidie si dispret fata de cei care reusesc?
Intelegi deformat informatia primita?
Nu judeci situatia cu discernamant?
Esti sclavul emotiilor?
Deficiente in autocontrolul emotiilor?
Deficiente in verbalizarea ideilor, a mesajelor de transmis, a trairilor afective?
Nu uita niciodata de tine, fiindca cu tine incepe viata, fara tine lumea nu ar avea acelasi gust, aceeasi frumusete.
Calatoria incepe cu tine, astept sa-mi spui ce nevoi ai ca sa putem stabili un program de dezvoltare personala pe 2010.
Vrei sa avansezi, sa progresezi, sa-ti regasesti siguranta si încrederea în fortele proprii, sa initiezi si sa începi proiecte noi, sa lupti si sa crezi ca visele tale vor deveni realitate?
Daca ai raspuns afirmativ la doua cuvinte dintre cele enumerate mai sus, ai parcurs deja mai multe de jumate din drumul spre succes. Constientizarea e primul pas în rezolvarea oricarei probleme. Pasul urmator fiind ACTIUNEA. Asa ca, începe acest an cu o schimbare în viata ta, motiveaza-te si actioneaza.
Traim într-o continua schimbare, într-o lume în care doar cei puternici, doar cei mai buni supravietuiesc. Astazi nu e suficient sa termini o facultate, sau sa ai cele mai bune rezultate scolare, e necesar sa fii bun macar într-un singur domeniu, sa excelezi în acesta, sa ai încredere în fortele tale la fel ca în aerul pe care-l respiri.
Vine un moment în care nu o sa mai fie nevoie de tehnici, de carti, de seminare, de planuri, în schimb va aparea nevoia de a aborda problema. Pur si simplu trebuie sa actionezi si sa treci la treaba. Foloseste-ti mintea si trupul pentru a face schimbarile acum, astazi!
Si pentru ca acest lucru sa se întâmple e nevoie sa-ti formezi o personalitate puternica, cu o stima si încredere în tine crescute, cu speranta si curajul ca munca ta va fi rasplatita.
Si daca îti doresti cu adevarat aceasta schimbare, nu te încurca cu bagaje inutile cum ar fi îndoiala, alunga-ti gândurile negative si nu te împiedica în «daca » si « dar ».
Doreste-ti cu adevarat ceea ce-ti doresti, crezi în puterea ta, mobilizeaza-ti toata energia si concentreaza-ti întreaga minte în acest scop.
Simplul fapt ca îti pui întrebarea : « Cum sa actionez ? » îti diminueaza vointa si îti permite sa traiesti viitorul într-o maniera modificata, sa proiectezi dorinta actuala într-un viitor posibil si realizabil.
Începe prin a-ti alege scopuri pe termen scurt.
- Fixeaza-ti prioritati potrivit unui program cum ar fi de exemplu : luni, între orele…am o anumita activitate, apoi între alte ore, alta ocupatie care e prioritara pentru a-mi atinge scopul, si tot asa în fiecare zi macar o ora munceste pentru ceea ce-ti doresti.
- Ordoneaza-ti obiectivele în functie de posibilitatile si nevoile tale. Creeaza-ti anumite ritualuri care sa te ajute sa fii atent la ziua respectiva. Aceste ritualuri te vor ajuta sa faci ceva mereu si sa fii atent la ceea ce faci. De exemplu: dimineata 15 minute sport, o cugetare în liniste în fata unei bauturi calde, sau tinerea unui jurnal, duminica luam prânzul în familie…etc.
Continua apoi cu obiective pe termen mai lung. Iar acum, daca ti-ai fixat un scop ambitios, fragmenteaza-l în mini-obiective, astfel vei evita sa te simti coplesit sau strivit de importanta sarcinii si sa abandonezi totul.
Tine minte ca, o maioneza se taie daca amesteci de la început galbenusul de ou cu tot uleiul, în schimb, daca torni tot uleiul treptat, ai toate sansele sa reusesti.
Si asta pentru ca e mai usor sa rezolvi o problema pe etape, începând de la ce e mai simplu pentru a ajunge la ce e mai complex. Fiecare realizare actioneaza ca un imbold pentru a merge mai departe si a ajunge la rezultatul final.
Trebuie sa devii afirmativ si vei face cel mai important pas înainte spre schimbare si încredere.
Fii precis în tot ceea ce faci. Adica concentreaza-te asupra unui singur lucru la un anumit moment si acorda-i întreaga atentie. Daca te-ai pus sa citesti, pai citeste nu sta cu nasul în televizor si cu urechea la telefon. Lasa deoparte toate lucrurile care te framânta sau te îngrijoreaza.
Sunt multi care tânjesc, în timp ce se afla la serviciu, dupa timpul liber petrecut acasa, si când sunt acasa, si se “relaxeaza” îsi fac griji în legatura cu problemele profesionale. Opreste-te! Priveste în jurul tau, observa ce vreme e afara, relaxeaza-te doua minute si actioneaza pentru ceea ce ti-ai propus.
Astazi e ziua potrivita!
Acum e momentul sa începi! Nu e moment mai bun în care sa te apuci sa te ocupi de schimbarile importante pe care vrei sa le faci în viata ta.
Începe de astazi si nu astepta recompense imediate. Nu te astepta sa vezi rezultatele imediat. Educa-ti inteligenta emotionala, asteapta, pentru ca mai curând decât te astepti o sa culegi roadele.
Concentreaza-te pe actiunile de astazi. Ce faci astazi? Ce încerci sa fii astazi? Raspunde pe o foaie de hârtie la aceste întrebari.
John Lennon spunea ca viata e ceea ce ti se întâmpla în timp ce esti ocupat sa faci alte planuri.
Nu lasa ani din viata ta sa treaca fara sa te bucuri din plin de fiecare clipa.
Din propria mea experienta de adult dar si de tanar la 18 ani am observat un tip de comportament tipic adultilor in fata adoloscentilor si copiilor. Adultii in cea mai mare parte au o experienta de viata destul de bogata.
Majoritatea oamenilor nu implinesc degeaba 30, 40 sau 50 de ani ci reusesc sa adune in acesti ani o experienta de viata cat mai vasta. Ceea ce doresc sa faca cu aceasta experienta este sa o impartaseasca, si in cea mai mare parte a lor o impartasesc cu tinerii. De ce o impartasesc deobicei tinerilor? Pentru ca ei considera ca tinerii nu au adunat destula experienta pentru a putea sa aiba o parere proprie destul de solida. Din acest motiv ei incearca sa convinga ca sfatul pe care il dau este cel mai bun pentru acestia. Sunt acele sfaturi de tipul “Fa asa… Nu face asa…”.
Majoritatea tinerilor au avut de infruntat acest tip de sfarturi. Ni se spune intotdeauna ce este bine sa facem si ce nu este bine sa facem. De obicei nimeni nu intreaba care este parerea ta in legatura cu asta sau care crezi ca ar fi cea mai buna solutie. Ti se spune cum sa faci omorand din start toata creativitatea.
Din acest motiv cred eu ca multi tineri prefera lectura de tip beletristica. In acest tip de lectura ni se infatiseaza anumite intamplari si evenimente lasand pe cititor sa extraga morala din ele. Totodata foarte multi tineri prefera sa vada un film bun. Un film infatiseaza un anumit fir narativ cu multe intamplari uneori spectaculoase din care poti trage singur concluzia.
Parerea mea pur personala este ca de cand ne-am nascut ni se spune “Fa asa…”. Pe parcursul scolii ni s-a spun in continuu “Fa asa… “ si nu scapam de acest gen de exprimare nici acasa.
Una din cele mai bune lucruri pe care le-am auzit la televizorul este un promo “Gandeste liber”. Este atat de frumos sa spui unui tanar gandeste liber pentru ca acesta este exact lucrul care nu i s-a spus niciodata si exact acesta este mesajul meu pentru fiecare cititor avantaj la start.
La inceput de an, facem o trecere spre un nou inceput.
Chiar daca in calendar apare doar o noapte intre ani, mintea noastra se foloseste de acest prag pentru a evalua si pentru a planui. Pentru a pune un nou inceput.
Ne putem folosi de acest obicei ca sa ne facem noi insine o trecere cat mai “eficienta”.
Ne putem folosi de acest “prag” de doua-trei zile, ca sa ne facem un soi de trambulina, nu doar o lista.
Nu e de ajuns sa-ti pui niste dorinte. E nevoie sa stii ce vrei, sa iti sustii cu toate fortele visele si mai ales sa traiesti in CA-SI-CUM, asa cum am aratat in articolul precedent.
In acest prag, sunt doua parti:
- ce a fost
si
- ce va fi
Trecerea se face in mod foarte “practic”, construindu-ne o punte si creand energia propulsarii in anul ce vine. E desigur doar un joc, dar e un joc foarte creativ…
Intai, luam din ce a fost doar ce ne foloseste. Lasam in urma, ca pe un balast, ceea ce nu ne ajuta sa inaintam:
- ezitarile, nereusitele/infrangerile, abandonarile, tot ce ne-a facut sa avem pareri de rau, remuscari, regrete. Din astea luam ceea ce este bun: un alt mod de a incerca, inchiderea unui drum nepotrivit, renuntarea la relatii in care nu ne simtim bine, la obiceiuri care ne limiteaza/micsoreaza/distrug etc.
Orice nereusita are in ea cel putin un lucru bun: stim cum sa nu si incercam altfel sau altceva.
Privind la ce a fost, ne culegem semintele de putere pentru ce va fi.
Apoi insamantam. Punem un nou inceput. Fie ca vom da drumul unor proiecte noi – poate ne asteapta o noua treapta de studiu sau o schimbare de relatii – fie ca abia acum ne gandim sa construim pentru noi insine ceva. Orice va fi, se cere hranit cu dorinta noastra de realizare.
Asa ca atunci cand faceti un nou inceput, oricare ar fi el si oricand – putem sa ne cream oricand momentul de inceput ( cu conditia sa nu ramanem doar la acesta, sa facem si pasii mai departe) faceti-va:
- o lista clara cu obiective; ce vreti sa realizati in acest an (scrieti tot ce va vine in minte, fara a va gandi daca “se poate/nu se poate”- e vorba de ce vreti)
- o privire in viitor, traind cu toata fiinta voastra senzatiile implinirii fiecarui obiectiv
- schite pentru pasii de urmat, daca exista obiective care se pot “aseza” in pasi – si cam toate sunt asa (scrieti cat mai multe detalii, o sa fiti uimit de cat de creativi sunteti)
- “rezerva de neprevazut” (“si daca nu reusesc, ce voi face?”) cu scenariul de rezerva, care poate fi acum, la inceput, fie si “doar” imaginea in care voi incercati din nou
- declansarea starii de CA-SI-CUM, in care deja va simtiti ca si cum ati fi atins obiectivul
Ca sa fie mai frumos, mai viu si mai incarcat cu puterea voastra personala, puteti face un foc – fie si simbolic, folosind bete de chibrit sau chiar artificii – in care ardeti pe de o parte “balastul” trecutului, lucrurile de care vreti sa scapati (eu am ars bete de chibrit simbolizand dificultatea pe care inca o mai resimt cand fac lucruri care nu ma prea pasioneaza, obiceiul amanarii, obiceiul de a manca multe dulciuri) si pe de alta parte sa “luminati” viitorul, cu viziunea vie a celor ce se vor implini (aici mi-am pus un articol care va castiga un concurs, renovarea baii, o vacanta in muntii nostri).
Tot ce puneti aici, pe “trecere” se hraneste cu dragoste. Si ceea ce lasati in urma – sunt parti din noi, moduri de a fi pe care le lasam, caci nu ne mai slujesc, si nu ne mai legam de ele nici macar prin regret si condamnare – si mai ales ceea ce veti construi. Iubiti-va planurile, visele, viziunile. Incarcati-le de puterea voastra de a crede in ele si mai ales in voi.
Foarte importanta este, in ce priveste croirea planului de viitor, “vederea”. Vizualizarea, cum i se mai zice. Acel mod de a te vedea pe tine in CA-SI-CUM.
Nu e doar un joc, desi pare…
Am descoperit puterea lui acum zece ani, cand, intr-o vara, am raspuns unui “ce-ar fi?” aruncat asa, intr-o doara, cu WHY NOT?
Asa mi-a iesit pe gura, fara sa gandesc, si am avut clar in fata ochilor imaginea mea calatorind cu viteza prin desert. In anul acela, fara sa fi avut macar idee cum si ce, am fost in Egipt. Prima aventura, din care am invatat posibilul…
Construiti-va din inceputul de an o trecere, o punte. Vedeti clar ce vreti si puneti-va “la bataie” si viziunea si toate cele invatate pana acum din ce a fost. Credeti in voi si veti vedea ce va fi…
Ai observat ritmul in care se schimba lumea? Poate ca te-ai asezat confortabil intr-un fotoliu nemiscat , ai deschis ochii si ai ramas stupefiat de cate modificari au loc in jurul tau.
Circumstante, obiecte, stari, sentimente toate trec printr-un proces continuu de schimbare.Timpul nici el nu sta in loc, oricat ai incerca, el reprezinta cel mai mare activ de pe Terra si nu e deloc iertator, calatoreste fara sa tina cont de dorinta noastra.
Mi-e teama de toate aceste schimbari, toate ma duc pe un drum nou, necunoscut. De ce lucrurile nu pot sa ramana asa cum le stiu eu, de ce nu pot sa raman vesnic in aceasta stare de confort in care pot controla absolut tot ce se intampla?
Cat de usor e sa ne schimbam vesmintele, sa le incercam inainte de a alege si cat de greu ne vine cand e vorba sa judecam viata noastra? Paradoxal nu? Ai putea crede ca acordam mai mare importanta aparentelor decat adevarului din viata noastra?
Cand a fost ultima oara cand te-ai dezbracat de comportamentul care nu-ti sta bine si cu care nu te simti confortabil asa cum faci cu o haina sau o pereche de pantofi? Cand a fost ultima oara cand ai renuntat la obiceiurile care iti aduc in viata ta ceea ce nu iti doresti?
Viata ta profesionala te strange, nu e ceea ce iti place, nu iti ofera starea de confort pe care o cauti.
Viata ta sentimentala imbraca aceeasi haina nepotrivita, lupta asidua de a face lucrurile sa mearga mai bine. Credeam ca ai trecut de perioada in care credeai in basme. Inca mai crezi ca dragostea ta cea mare il va transforma pe iubitul tau in print si veti trai fericiti pana la adanci batraneti?
Viata ta personala a fost ascunsa de mult timp intr-un cufar. De cand nu ai mai facut ce iti face placere? Te-ai ancorat in alte domenii ale vietii, te-ai ancorat in a avea grija de toti ceilalti si ai uitat de tine. Nici macar nu mai stii cine esti, ce iti place, ce iti aduce un zambet pe buze.
Lumea s-a schimbat si tu ai ramas acelasi sau aceeasi. Oare ce e in capul tau? Crezi ca daca stai pe loc vei avea vreodata o viata de calitate asa cum sigur visezi?
Trezeste-te! Ultima veste pe care am auzit-o este ca incepand cu anul acesta informatia se va schimba la fiecare 5 minute? Crezi ca esti capabil sa ti pasul?
Daca stai si pierzi vremea, daca dormi 20 ore din 24, sau plictiseala face parte din masa ta zilnica, esti mort. E secolul vitezei, ai uitat cumva? Poti sa invoci divinitatea, soarta, norocul pentru ceea nu functioneaza in viata ta, pe mine nu ma pacalesti. Educatia este singura care te salveaza in toate situatiile.
Am fost si eu ca tine, asa ca stiu cum creierul tau incearca acum sa gaseasca tot felul de motive pentru ce nu a dus la capat sau nu merge in viata ta. Oare de ce ti-e frica? Ti-e frica sa schimbi o viata proasta intr-una mai buna? Asta e chiar culmea.
An dupa an, continui sa traiesti la voia intamplarii. Vrei sa-ti demonstrez? Raspunde-mi te rog la cateva intrebari:
Care sunt obiectivele tale pe anul acesta?
Ce greseli ai facut pana acum si ce solutie ai gasit astfel incat sa nu se mai repete?
Ce ai facut pentru dezvoltarea ta personala in ultimul timp?
Ce lucruri rele ai facut?
Ce nu ai dus la bun sfarsit?
Sau hai sa-ti pun unele mai simple, la astea sigur vei sti raspunsul.
Cate ore ai petrecut pe messenger, la televizor, sau pur si simplu pierzand vremea?
De cate ori ai spus ‘’De maine….am grija corpul meu, merg la sala, fac miscare , alerg’’
‘’De maine….invat cate ceva in fiecare zi’’
‘’De maine ….n-o sa mai pierd vremea’’
‘’De maine ….
‘’De maine…..
De cate ori te-ai tinut de cuvant?
Bun. Ceea ce vreau sa-ti spun este ca meriti tot ceea ce ai in viata ta in acest moment. Ai sa te intrebi, poate ce anume te opreste sa obtii ceea ce iti doresti in viata, si cum se poate ca tu sa fi scenaristul tuturor lucrurilor negative care ti se intampla astazi?
In mintea ta s-au instalat anumite credinte si ancore care pastreaza aceasta teama de schimbare.
Citeste mai departe sa vezi in care te regasesti:
‘’Daca schimb ceva, o sa ma intalnesc cu situatii noi , pentru care nu sunt pregatit si care ma vor face sa ma simt inconfortabil, anxios si inadaptat’’
‘’Teama de schimbare imi protejeaza dreptul meu de individ’’.
‘’ Schimbarea e mereu inconfortabila’’.
‘’ Schimbarea inseamna ca sunt pasiv’’.
‘’Necunoscutul este insotit de nesiguranta si unde ma aflu acum e sigur si comfortabil’’.
‘’Schimbarea presupune efort si este inerent dureroasa’’.
Si asa mai departe.
Cum stau lucrurile?
Cand se afla fata in fata cu schimbarea, oamenii se simt nesiguri, pierduti si coplesiti.
Totusi? NU esti de acord cu mine ca viata fara orice forma de schimbare ar fi nu numai monotona, dar chiar de neconceput?
Pana la urma, un aspect important al motivului pentru care ne place sa traim este entuziasmul si anticiparea surprizei in viata noastra.
An un gand pentru tine.
Ce iti spui dupa ce ai avut o zi cu adevarat proasta?
Daca esti ca si majoritatea oamenilor probabil te vei bucura ca a luat sfarsit in timp ce mergi la culcare.
Poate iti spui: Ah, cat ma bucur ca s-a termina ziua asta, ma inteb ce imi rezeva ziua de maine. Te astepti la o schimbare.
Ai inteles ideea, fiecare zi aduce sub o forma sau alta schimbarea in viata ta. In fond toate aceste schimbari sunt cruciale. Ele creaza noi oportunitati si lasa loc de ajustari.
Atunci de ce ti-e frica de schimbari daca de fapt acestea te ajuta?
Psihologia dezbate un numar mare de motive de unde provine aceasta teama dar n-o sa te plictisesc sa-ti vorbesc despre acestea.
Ce am sa fac totusi este sa iti ofer cativa pasi de actiune pe care i-am descoperit si care chiar functioneaza pentru a indeparta aceasta teama de schimbare si a te bucura de libertate si siguranta interioara.
1.Oamenii care sunt preocupati de evolutia persoanala, nu se tem niciodata de schimbare.
Pentru ei schimbarea reprezinta doar un mod de a-si trai viata intens si complet. Nu conteaza ca esti director sau secretara, e esential sa stii ca e foarte important sa ramai cu mintea deschisa si sa fii alert spiritual. Pentru nimic in lume nu ramai acelasi .
2. Nu poti sa-ti doresti ca schimbarile sa dispara.
Viata ta poate deveni atat de antrenanta si plina de entuziasm cand vei inlatura aceasta teama. Imprieteneste-te cu teama ta, accept-o.
Cand o noua schimbare apare in viata ta, e suficient sa-ti spui: De ce anume mi-e teama si sa privesti inspre aceasta teama. Poate te ajuta chiar sa o scrii, undeva, intr-un jurnal. Scrisul are un efect miraculos. Simti ca ii incredintezi aceasta teama altcuiva, ca te confesezi cuiva, chiar daca e doar o bucata de hartie. O data ce te confrunti cu teama ta iti vei da seama cum incet incet isi pierde puterea asupra ta. Sclavia s-a terminat. Acum poti sa ai ca mana dreapta, teama ta.
3. Intra in rolul Avocatului diavolului
Unul din motive pentru teama noastra de schimbare este adesea sentimentul de inadecvare. Simtim ca nu suntem capabili sa facem fata noilor situatii. In acest caz vizualizeaza cel mai rau scenariu. Aseaza-te confortabil si permite mintii tale sa retraiasca diferitele stadii ale lucrurilor de care ti-e teama , cel putin de doua ori. A treia oara vizualizeaza cum teama se risipeste ca fumul. Priveste cu ochii mintii cum te simti invincibil si plin de pace. Simte bucura ca tu poti controla teama ta si triumful ca teama este doar o umbra.
Reclama-ti puterea interioara!
Stiu cat de frustrant poate fi cand vrei sa evoluezi si esti tinut in loc de teama. O data ce simti ca ai inlaturat aceasta teama si te simti invincibil, esti capabil de lucruri marete. Simti ca e momentul sa actionezi si sa schimbi directia lucrurilor in bine.
Pentru aceasta intreaba-te: Ce ar trebui sa fac, ce actiuni simple e nevoie sa intreprind pentru a schimba directia lucrurilor asa cum imi doresc?
Asteapta raspunsul si actioneaza fara sa eziti. Daca iti vin mai multe idei , aplica-le pe cele care ti se pare mai usoare la inceput, dupa care poti continua cu celelalte.
Pentru a fi sigur ca acum te-ai imbarcat pe un drum sigur , depasindu-ti teama de schimbare am pentru tine urmatoarele sugestii. Nu uita ca actiunea face diferenta.
Din cand in cand, analizeaza-ti sentimentele inconfortabile care apar o data cu schimbarile. Recunoaste aceste sentimente, accepta-le.
Observa cum reactionezi: Imediat te inchizi in tine si te ascunzi cand experimentezi aceste sentimente? Sau incerci sa fi creativa imbratisandu-le si acceptandu-le?
Razi mult! Fi bucuroasa si impartaseste cu ceilalti. O inima plina de bucurie si incredere nu lasa loc temerilor!
Ia-ti timp si integreaza acesti pasi in viata ta. Nu va trece mult timp pana cand te vei simti din ce in ce mai entuziast in legatura nu noile posibilitati.
‘’Schimbarea reprezinta esenta vietii. Fi gata sa sacrifici cine esti astazi pentru ceea ce ai putea deveni’’.
Te las cu o intrebare: In ce aspect al vietii tale ai simtit aceasta teama de schimbare? Daca ai inlatura aceasta teama cum crezi ca ar arata viata ta?
Pe plan personal?
Profesional?
Sentimental?
In cadrul rubricii “Provocari matinale” pe care o realizez pe TVR3, la emisiunea “Buna dimineata, Banat!” in fiecare vineri dimineata, am avut o multime de invitati care ne provoaca sa fim noi insine.
Astazi va aduc in atentie o rubrica din care veti afla ce este creativitatea si o veti cunoaste pe una dintre autoarele dragi voua de pe acest site, Florina Nicola. Vizionare placuta!
Provocari matinale cu: Simona Hupov si Florina Nicola
E excelent sa te distrezi, sa iesi, sa dansezi, sa bei un pahar cu prietenii, sa cunosti fete noi, sa cresti alaturi de gasca ta, e extraordinar sa ai o viata sociala vie.
Si eu am trait cativa ani distrandu-ma si a fost excelent. Dau timpul inapoi si imi amintesc de mine adolecenta…iesiri si voie buna, de seara pana dimineata, joi, vineri, sambata si duminica, onoram orice eveniment si petrecere, asta era viata mea. Sclipici si decolteuri.
Oglinda oglinjoara, cine-i cea mai frumoasa?
Andreea e cea ma frumoasa!!!
Adunam priviri, complimente, atentii si propuneri indecente.
Ce nu faceam ca sa fiu remarcata si aplaudata?
Alcool si droguri, de ce nu?
Ca sa fiu acceptata in anturajul high class m-am transformat in ceea ce-si doreau ei de la mine si mi-am reprimat latura autentica, personalitatea, m-am prostituat, ca sa zic asa. In clipa in care renunti la cine esti, te prostituezi.
Intr-adevar m-am integrat in grupul “statrurilor”, am devenit una de-a lor odata ce am preluat modelul de “succes”: betii, droguri, petreceri, posete de firma si iubiti mondeni.
Trebuie sa ai experiente si esecuri ca sa cresti, asta e, ca ne place sau nu, asta e drumul spre maturitate si integritate. La inceput te fragmentezi, te descompui, te imprastii ca mai tarziu sa te regasesti, redefinesti.
Treci printr-un proces de transformare, de la durere la implinire, de la indoiala la certitudine, de la frustrare la armonie.
Iubesti la intamplare, fara sa-ntelegi prea multe din schimbul emotional si fara sa faci diferenta intre atractie sexuala, indragostire si iubire matura, toate poarta numele de iubire.
Fugi de sfatuitori, iti place sa alegi singur, esti arogant si de cele mai multe ori suferi din pricina alegerilor savarsite.
Visezi la Fat Frumos si Ileana Cosanzeana si-n drum spre acestia intalnesti vrajitoare si balauri.
Sistemul de valori si credinte iti este daramat de tot felul de personaje ce intra in viata ta.
Te zbati intre bine si rau, intre ce-ti place si ce-ar trebui, intre prezent si viitor.
Si te-ntrebi constant ce-i viata si care-i rostul tau pe acest pamant?
Te razvratesti, fugi de acasa, renunti la scoala, urasti sistemul, acuzi si te plangi.
Teama de esec
Cum sa ating armonia si succesul?
Cum pot sa am incredere in mine si sa-mi ating obiectivele?
Ce am invatat despre mine din ce am trait pana acum?
Din pacate, nimeni nu te-a invatat pana acum sa comunici, sa spui ce simti, ce gandesti si ce doresti. Din contra, te-au invatat ce nu se cade, ce nu e voie si ce trebuie.
Acum, singur treci print-un proces de spalare a creierului, fiindca ti-ai dat seama ca ce ai facut pana acum nu te-a dus unde ti-ai dorit, fiindca sfaturile lor intelepte n-au facut decat sa te limiteze.
Proust zicea cam asa: Adevarata aventura a descoperirilor consta, nu in a vizita peisaje noi, ci in a le privi cu alti ochi.
Ce-nseamna asta?
Educatorii te-au limitat si ti-au impus un stil de viata ce nu-ti apartine, seamana cu un furt de identitate, ceva de genul, da jos pelerina asta a ta, ca am o haina noua pentru tine si au aruncat la gunoi pelerina personalitatii tale, chipurile, stiu ei mai bine, doar au trait pana acum o viata.
Si asa ajungem niste handicapati afectivi si niste stangaci pe scena sociala, interumana.
Esti terorizat de ganduri ce te limiteaza, nu esti suficient de bun, lasa ca fac eu in locul tau, tu esti mic si fara experienta. Nu poti, nu te descurci.
Cum sa te descurci cu rasfaturi de genul asta??!!
Si acum ai treaba, sa dai la o parte ce-au facut ceilalti din tine.
Dar, mi-e teama ca o sa gresesc, mi-e teama de esec!!
Curaj, alege-te, prefera-te pe tine, e timpul tau!
Da-i la o parte pe ceilalti si indrazneste sa fii tu insuti, spune:
Eu aleg sa traiesc asa cum stiu, fara sa-mi pese daca-ti convine sau nu, e viata mea.
Daca nu alegi ce simti si ce crezi, vei ajunge sa-i urasti pe cei care te-au indrumat.
Cand faci ceva ce nu te reprezinta, impotriva firii si vointei tale, mai devreme sau mai tarziu il vei face pe celalalt sa plateasca scump pentru alegerea facuta.
De ce sa alegi de dragul de a fi acceptat si aplaudat pe momement si renunti la stilul tau autentic? Aceasta alegere va deveni apasatoare, frustranta si te va destabiliza, pe tine si pe celalalt, chiar daca la prima vedere pare roz si daruieste zambete, mai tarziu naste monstrii. Nimeni nu vrea sa i se spuna ce sa faca, nimeni nu vrea sa renunte la sine pentru altul, toti vor sa fie acceptati si iubiti asa cum sunt.
Cand cineva iti spune, n-ai vrea sa renunti la meciul din seara asta pentru mine, n-ai vrea sa nu mai iesi cu x si sa stai cu mine, n-ai vrea sa porti pantaloni cu talie joasa, n-ai vrea sa-ti schimbi frizura, n-ai vrea sa-ti schimba viata, n-ai sentimentul ca nu te vrea asa cum esti??? Este o dovada clara de neacceptare, schimba-te daca vrei sa te iubesc. E o conditionare, manipulare. Iti anuleaza personalitatea. Singura binecuvantare este aceea de a fi tu insuti, de a fi acceptat si iubit pentru ceea ce esti, fara nici cea mai mica dorinta de schimbare.
Nimeni nu are dreptul sa-ti spuna ce sa faci, nici mama, tata, bunica, iubita, sotia, copilul. Nimeni. E cel mai mare pacat sa te bagi in viata altcuiva.
Alege esentialul in fiecare ceas al vietii, fii prezent, constient.
Energia e totul!
Focalizeza-ti energia in ariile care conteaza cu adevarat.
Trebuie sa devii constient de cine esti, de ce-ti doresti si de alegerile ce le savarsesti in fiecare clipa.
Intreaba-te mereu: Aceasta alegere ma conduce unde visez?
Alegerile sunt totul in viata unui om.
Alegerile iti influenteaza comportamentul si actiunile, iti stabilesc viitorul.
Distreaza-te cand e cazul, 100% si intoarce-te la visul, pasiunea ta. E trist sa n-ai la ce sa te intorci, e cumplit sa n-ai pentru ce sa te trezesti dimineata, sa-ti omori timpul, e si mai trist sa dormi ca sa uiti, sa bei ca sa nu te mai doara, sa te droghezi ca sa nu mai simti frustarea si inutilitatea fiintei tale.
Invata din experienta altora, si stabileste-ti planul vietii, cum arata viata ta si cum va arata in 5 ani?
Vorbeste si construieste azi, nu astepta, maine nu va fi mai bine, doar mai rau.
Azi ma intereseaza sa-mi fie bine.
Azi traiesc!
Azi zambesc!
Azi iubesc!
Azi construiesc!
Experienta de azi ma intereseaza, maine s-ar putea sa nu vina niciodata, si-atunci, cu ce am ramas??
Cu o viata traita?
Cu o viata sperata?
Si acum te las cu 10 intrebari potrivite, fiindca intrebarile de calitate creaza o viata de calitate, cum zice Anthony Robbins
Aceasta alegere ma impinge catre un viitor fericit, sau ma va tine blocat in trecut?
Aceasta alegere va conduce la o viata implinita pe termen lung, sau va constitui doar o satisfactie de moment?
Sunt stapan pe propria mea putere, sau incerc sa multumesc pe altcineva?
Ma gandesc la ce este corect, sau la ce este gresit?
Aceasta alegere imi va aduce si mai multa energie vitala, sau imi va fura energia?
Voi folosi aceasta situatie ca pe un catalizator in cresterea si evolutia mea, sau o voi folosi pentru a ma pedepsi?
Aceasta alegere imi sporeste puterea, sau mi-o slabeste?
Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj?
Este acesta un act de credinta, sau un act caracterizat de frica?
Aceasta alegere reprezinta manifestarea laturii mele Divine, sau a laturii mele umane?
Written by Mihaela Gheorghe on December 13th, 2009
Un vechi proverb chinezesc spune:
Un zambet nu costa nimic, dar ofera imens celor ce-l dau ori il primesc.
Zambetul aduce lumina si frumusete chipului ce-l poarta. El dureaza uneori o clipa, dar amintirea lui dainuie pentru totdeauna.
Un zambet aduce fericire, bunavointa, este cuvantul nerostit al prieteniei.
El aduce odihna celor obositi, veselie celor descurajati o raza de soare celor tristi.
Dar … Zambetul nu poate fi cumparat, cersit, imprumutat sau furat.
Unii oameni sunt prea obositi ca sa va daruiasca un zambet….
Daruiti-le voi unul, pentru ca nimeni nu are mai mare nevoie de un zambet decat acela care nu-l mai poate darui.
Zambetul nu e “doar” o simpla manifestare a unor emotii sau stari de placere, incantare, bucurie, ori o “formula” de contact care ajuta mult in comunicare.
Este mult mai mult. L-as include in randul instrumentelor “magice”.
Pentru ca:
Ofera o mult mai buna imagine de sine. Da, pe care ne-o putem fie gasi, cand ea exista si am uitat sa o observam (ce bine ne simtim cand ne surprindem cumva intr-o oglinda pe cand facem ceva ce ne place si zambim!), fie o putem reface, reconstrui, plecand de la a ne zambi noua insine de cate ori avem ocazia sa ne privim in oglinda.
Rezultatul este minunat si a fost studiat de diverse institute medicale, aratandu-se cum se imbunatatesc functiile vitale stimulate prin zambet si ce efect are in inlaturarea stresului si a urmarilor acestuia.
Imi amintesc aici de celebra actrita Dina Cocea, care isi incepea ziua cu un sfert de ora de zambit in fata oglinzii. A fost pe scena ani multi, o adevarata regina, o femeie frumoasa din toate punctele de vedere.
Zambetul de dimineata… Asta deschide mult fata, mintea, inima, da vitalitate si tonus fizic si moral in cateva minute. O alta “zisa” zice: “Cea mai frumoasa podoaba/ cel mai fumos fard pe chipul unei femei este zambetul.” (Valabil dealtfel si in cazul barbatilor.)
Apoi zambetul este un ingredient grozav in comunicare. In orice fel. De la cea intre prieteni si cunoscuti pana la cea in care jucam un rol. Un leader are un rol in care zambetul ii aduce mult din atentia si dorinta de colaborare deschisa a celor din jur.
Desigur, nu ma refer la zambetul formal, rece, care “crapa” la prima diferenta de opinie ori pe masura ce se intra in subiect. La o persoana “antrenata” in a zambi din tot sufletul, se vede si se simte autenticitatea. Este o persoana care emana siguranta de sine, echilibru, forta, pe care te poti bizui si pe care o recunosti ca leader.
Acestea insa le stiti deja. Ma voi opri mai mult asupra aspectelor curative ale zambetului. Poate si acestea va sunt cunoscute. M-as bucura sa fie asa.
Zambetul este una din primele masuri in “caz de urgenta”. O situatie care produce panica va fi repede detensionata cu un zambet.
Imi amintesc de cazul in care eram tanara invatatoare si in pauza un copil s-a accidentat. A cazut in barba si si-a taiat pielea si carnea destul de tare. Curgea sange si colega mea, mult mai in varsta, s-a panicat. Eu, care lesinam cand mi se lua sange, in cazul asta am ales rapid sa ma ocup de copil. L-am luat in brate si i-am citit mirarea, socul, mai mare ca durerea. I-am simtit ochii agatati de ai mei. I-am zambit, si am vazut cum s-a destins. Parca incerca si el sa zambeasca. Am vazut-o pe colega mea, se uita si ea si cand ne-a vazut zambind pe amandoi s-a calmat instant. S-a redresat imediat si a trecut la actiune. Eu am pus repede o fasa, ea a chemat asistenta si in doua minute totul era “sub control”. Zambetul are chiar efect de instrument magic…
In stransa legatura cu aspectul emotional, zambetul vindeca. Si suflet si trup.
In traditia taoista exista ceea se numeste “surasul interior”. Prin acesta suradem in interiorul corpului nostru tuturor celulelor din oase, tesuturi, organe, sange, de peste tot… punand mult accent pe organele principale – in aceeasi traditie, acestea sunt plamanii, inima, ficatul, splina si rinichii. Despre cum se face, tehnic, gasiti multe articole pe internet, dar important e sa gastiti in voi placerea si motivatia de a face acest lucru. Practic, in orice, absolut IN ORICE FACETI, INTENTIA CONTEAZA. Daca nu stiti o tehnica de la A la Z, dar intentia voastra e sa faceti acest zambet “pe dinauntru” veti afla de la corpul vostru insusi cum sa faceti ce-si doreste.
Mie imi place sa fac asa: In pozitie relaxata, de obicei stand turceste, cu spatele drept – poate fi rezemat de ceva – inchid ochii si privesc “locul meu preferat de meditatie”: pe malul unui lac, privind soarele cum straluceste peste apa de sus, de peste varful muntelui aflat pe malul celalalt. Soarele puternic ma incalzeste si lumina lui intra in cap si ma umple de stralucire. Capul tot e luminat. Surad, ma simt mine, mi-e cald si placut… Imi cobor lumina mai jos, prin gat, pana in piept. Acolo, in miezul pieptului, ea creste, luminand tot, si imi simt grozav de bine starea de… bine. Surad. Si “pe dinafara” si “pe dinauntru”. Surasul asta imi umple, cu starea de bine si cu lumina, inima. Apoi plamanii. Apoi “plec” in jos, pe traiectul digestiv, si zambesc ficatului, splinei, stomacului, pancreasului, rinichilor, vezicii urinare… Incet, “umblu” peste tot si zambesc. Si oaselor, si ligamentelor, si muschilor. A… sa nu uit. Acolo, in cap, zambesc ochilor!
Zambetul hraneste tot corpul cu stare de bine. Sistemul imunitar isi mareste puterea, organele sunt relaxate si hranite cu energie. Insasi simplul principiu de care vorbeam data trecuta “unde este atentia, acolo este energia” face ca atentia acordata corpului nostru sa il faca mai puternic, mai suplu, mai tanar, mai frumos.
De fapt, da, si ca “tratament cosmetic”, zambetul este infailibil, iar maestri practicilor orientale sunt recunoscuti ca fiind dintre cei care isi pastreaza chipul tanar.
La inceptul unei zile, zambiti. Zambiti-va si veti gasi in timp ce zambiti multe motive pentru care “viata e frumoasa”. Chiar daca aveti teza la mate sau un examen. Sau un interviu. Sau o alta proba. Sau, de ce nu, o intalnire. Aaaa, da! mai ales pentru asta sa zambiti!
Veti vedea cum zambetul va va aduna cumva pe voi in voi insiva, ca pe un manunchi de fibre de putere, si veti intampina altfel ceea ca va va aduce ziua.
Iar noaptea, inainte de culcare, faceti surasul interior. Veti vedea cum va va fi somnul, chiar daca aveti doar putine ore la dispozitie.
Bucurati-va de frumusetea zambetului vostru, pe care sa o oferiti tuturor, inclusiv voua, si veti vedea cum se schimba multe in viata voastra!
“Cea mai mare problema pe care o avem nu e sa învatam ceva nou, ci sa ne dezvatam de obiceiurile care ne stau în cale’’.
„Sadeste un gând, culege o actiune. Sadeste o actitune culege un obicei. Sadeste un obicei, culege un caracter. Sadeste un caracter, culege un destin.” Stephen Covey
Acel lucru pe care îl facem cu perseverenta devine mai usor de facut. Nu pentru ca natura acelui lucru s-a schimbat, ci pentru ca puterea noastra de a face acel lucru a crescut.
Suntem ceea ce facem în mod repetat. Asadar, excelenta nu e rezultatul unei actiuni, ci al unui obicei.
Cele 4 tipuri de energie:
Energia fizica alimentând focul
Energia fizica reprezinta cantitatea de energie de care dispunem. Fara ea nu putem face nimic si toate celelalte tipuri de energii se bazeaza pe ea. Energia fizica o dobândesti prin:
• Nutritie
• Sport
• Relaxarea din timpul zilei
• Somnul de noapte
Energia emotionala transformând amenintarea în provocare.
Energia emotionala reprezinta calitatea energiei noastre. Poate fi negativa sau pozitiva. Multi oameni traiesc într-o stare permanenta de stres emotional, cu garda sus, pregatiti de conflict si nu realizeaza ca atunci când nu esti în regula cu propriile emotii îti subminezi grav performanta.
Energia mentala: concentrare si optimism realist
Sa poti sa te gândesti concentrat doar la un lucru pentru o perioada de timp, asta e cea mai pretioasa resursa a creierului. Puterea de concentrare. De acum încolo, când citesti, nu faci nimic altceva. Când faci sport, nu faci nimic altceva. Când lucrezi, închizi tot. De fiecare data când faci multitasking te tâlharesti singur. Pentru ca în loc sa faci la calitatea maxima un lucru, acea calitate se distribuie în toate celelalte lucruri pe care le faci; deci rezulta calitatea mai slaba la toate.
Energia spirituala: pentru cel care are DE CE sa traiasca
Ceea ce faci conteaza pentru tine. Compara succesul cu tine. „Nu te uita la capra vecinului, caci vei tinde sa te consideri mai prejos decât el, iar o astfel de atitudine îti va afecta puterea de concentrare. Tu esti tu, el este el, nu concurezi decât cu tine însuti si pentru idealurile tale!” De ce nu sunt rezultate?
Toti avem 168 de ore într-o saptamâna. Si sunt atâtea de facut!
Exista o singura cale de a obtine succesul pe care ti-l doresti, ca o lovitura decisiva, ca o voce, ca un ecou care-ti spune incontinuu “ Treci la treaba!”
Va veni un moment in viata ta in care nu vei mai avea nevoie de tehnici, de seminarii, de carti sau de planuri, va aparea nevoia disperata de a aborda problema, de a actiona.
Pur si simplu trebuie sa treci la treaba!
Conecteaza-ti trupul la activitatea continua de schimbare, fara amanare, doar treci la treaba!
Care sunt obstacolele?
Ce te impiedica sa treci la treaba?
1.Nu ai timp? – justificari
2.Nu ai energie? – lenea, evitarea iesirii din zona de confort
3.Nu acum…maine, sau luni, sau de la 1, sau de luna viitoare, sau poate de la anul – amanarea
4.Ce vor crede oamenii? – lipsa de incredere in sine, parerea celorlalti e importanta
5.Ce se intampla daca nu reusesc? – teama de esec!
6.Nu am resurse! – proasta convingere ca fara bani nu poti face nimic
7.Teama – mi-ar placea dar…
Scuze, scuze si iar scuze…lista poate continua dupa cum vrei tu!
Prietene, acum in viata ta e nevoie de mai mult, e nevoie de actiune. In ziua de astazi nimic nu mai e sigur. Inainte, dupa terminarea facultatii iti gaseai un loc de munca stabil si sigur, care iti aducea un venit fix si pe care puteai sa il pastrezi lejer pana la pensie.
Acum insa, doar cei buni in domeniul lor de activitate vor reusi!
Acum doar cei ce actioneaza, doar aceia care vor cu adevarat sa faca ceva cu viata lor, doar cei care muncesc in fiecare zi pentru visele lor, doar acestia vor fi de neinvins.
Pe masura ce incepi sa te misti, dezvolti mai multa energie si incepi sa actionezi!
Nu vei putea insa actiona daca vei sta prabusit intr-un scaun sau vei adopta o pozitie corporala nepotrivita. Te-ai simtit vreodata bine in timp ce mergeai cu capul aplecat in jos si cu mainile in buzunare?
Sunt convinsa ca aceste posturi nu te fac sa te simti bine, nu-ti dau energie pentru actiune. Te provoc acum la un exercitiu de constientizare a acestei posturi:
Ridica-te in picioare!
Hai, sus!
1.Mergi prin camera si in timp ce mergi, inclina-ti pozitia corpului, apleaca-ti capul si privirea spre podea, intristeaza-ti fata, mergi cocosat si cu picioarele incrucisate, si ca sa fie si mai chinuitor, intinde si mana, ca si cum ai fi un umil cersetor.
2.Acum indreapta-te!
3.Tinteste privirea cat mai sus, ca si cum te-ai uita in ceafa cuiva din fata ta, scoate-ti burta inainte, zambeste, flutura-ti mainile pe langa corp si bucura-te de starea asta de bine.
Vei observa ce mult conteaza pozitia noastra corporala in influentarea starilor noastre mentale.
Pune asadar energie in tot ceea ce faci, si asuma-ti o stare de tip: “nimic nu ma va opri!”
Sa repetam, si sa vedem ce poti face daca: “nu ai timp”
-oamenii creativi, inteligenti nu au niciodata destul timp. E un adevar, accepta-l si nu te plange.
Ce? Credeai ca te invat cum sa faci sa ai timp suficient?
Habar nu am de asta!
Eu stiu insa sa te fac sa obtii rezultatele pe care le doresti. Taie legatura dintre timp si rezultate!
Pentru rezultate excelente ai nevoie doar de timp sa te concentrezi.
-fa-ti o agenda in care sa treci toate activitatile pe care vrei sa le faci in fiecare zi; scrie in dreptul fiecareia prioritatea pentru ziua respectiva si nu te culca pana nu bifezi toate activitatile pe care ti le-ai propus;
-trezeste-te dimineata cu jumatate de ora mai devreme, de trei ori pe saptamana;
-priveste la televizor jumatate din timpul pe care il petreceai pana acum;
-redu la jumate timpul pe care il petreci prin oras, timpul in care socializezi, atat la scoala, la serviciu cat si pe messenger.
Foloseste-ti timpul doar pentru lucrurile pe care ti le doresti cu adevarat si de care ai nevoie.
Nu ai energie?
-Ce ar fi sa consideri ca schimbarea pe care o vrei este un lucru esential in viata ta?!
-Tine minte ca atunci cand incepi sa te plangi iti epuizezi fortele, dar cand actionezi te entuziasmezi si progresezi. Pasiunea si entuziasmul vor fi generatoarele tale de energie.
Nu acum!
-Iar te pacalesti singur? Daca nu acum, atunci cand? Cu cat amani ceva mai mult, cu atat iti va fi mai greu sa te apuci de lucrul respectiv!.
-Astazi e ziua in care sa incepi schimbarea pe care o vrei!
Ce vor crede oamenii?
-Ce-ti pasa ce zic ceilalti? Fii tu, natural, ai incredere in tine si nu cauta in ceilalti aprobari si confirmari inutile. Tu stii ce e mai bine pentru tine!
-Fa doar ceea ce ai tu de facut!
-Nu-ti cobora viata la nivelul altora. Pastreaza-ti inocenta si naturaletea.
Ce se intampla daca nu reusesc?
-Din orice pierdere avem de castigat ceva.
-Imbratiseaza esecul si considera-l un progres fara de care nu puteai evolua. Ai mai invatat ceva, o experienta care cu siguranta mai devreme sau mai tarziu iti va fi de folos.
Nu am resurse
-Nu ai bani? Fa te rog diferenta dintre a avea resurse si a fi plin de resurse.
-Gaseste o cale pentru a realiza ceea ce-ti doresti. Nu astepta recompense imediate, munceste continuu, spera si vei vedea si roadele cum apar.
Teama
-“Mi-ar placea, dar…” – schimba propozitia asta cu “Mi-ar placea si voi incerca!”
-Daca nu incerci nu iti vei invinge niciodata teama!
Scoate orice justificare negativa din mintea, incarca-te cu sugestii pozitive si da-i creierului tau ceea ce are nevoie pentru a actiona, ACUM!
Spune-mi: Ce ai de gand sa faci pentru tine si pentru viitorul tau?
In asteptarea raspunsului tau, iti doresc o actiune cat mai rapida
Written by Mihaela Gheorghe on November 29th, 2009
Spuneam in articolul precedent despre lupul pe care il hranim. In poveste bunicul asa raspunde copilului, ca va capata putere lupul pe care alegem sa-l hranim.
Despre alegere… E enorm de spus, foarte putin si “foarte efectiv” de facut. Privind la cele facute constient, alegerile par putine. Dar de fapt, mereu alegem. De cele mai multe ori alegem in mod inconstient. De la a urma zilnic aceleasi trasee pana la modul de vorbi, a ne misca, a ne petrece timpul unei zile, a vedea partea buna sau mai putin buna a lucrurilor etc. Incet-incet, invatand de mici copii cum sa ne purtam in lume, alegem anumite tipare de comportament, de gandire, de reactie. Sunem rodul alegerilor noastre, indiferent de situatie. Cand ne dam seama de asta, putem in sfarsit sa schimbam… Pentru ca toti ne dorim sa schimbam ceva. La orice varsta. Si fiindca dupa cum poate deja stiti, singurul lucru stabil in viata e schimbarea…
Iar incotro schimbam tine doar de alegerea noastra. Si mereu alegem, constient sau nu…
“De ce suntem capabili sa vindecam boli inspaimantatoare, sa zburam in jurul unor planete indepartate, sa vedem evenimente petrecute la mii de kilometri distanta de confortul locuintelor noastre, sa proiectam masini care ne pot indeplini toate dorintele, sa ne transplantam propriile organe si chiar sa cream viata intr-o eprubeta, insa am progresat atat de putin in ceea ce priveste stima de sine si folosirea nenumaratelor noastre talente? [...] De ce in fiecare an peste 300 000 de oameni din cea mai prospera natiune [...] incearca sa-si curme viata? De ce nu suntem in stare sa infruntam realitatile zilelor noastre [...]? De ce suntem obligati ca in fiecare 24 ore sa tratam peste 4000 de noi cazuri de maladii mentale si sa privim neputinciosi cum numarul celor dependenti de heroina si cocaina si al alcoolicilor atinge proportii astronomice? Suntem oare condamnati sa traim in acest fel, inspaimantati intr-o asemenea masura de esecurile si ororile fiecarei zile incat dorim sa evadam, chiar daca zborul nostru ne distruge? [...] Cum putem explica faptul ca o mare parte dintre oameni continua sa traiasca intr-o mediocritate fara speranta, neimpliniti, frustrati, plini de invidie, lipsiti de incredere si stima de sine, incapabili sa-si indeplineasca pana si obligatiile zilnice, tristi – atat de tristi incat fiecare noua zi produce numai seminte ale disperarii, udate de lacrimi, in locul semintelor proaspete ale sperantei?
Raspunsul este simplu si evident. Cei ce traiesc in nefericirea esecului nu si-au folosit niciodata puterea de a opta pentru lucrurile bune din viata, pentru ca n-au stiut niciodata ca aveau de ales!”
(Og Mandino- Alegerea)
Nu au stiut ca puteau alege un mod mai bun de a trai.
Nu stiu ca ei pot face asta.
Pentru ca nu stiu ca de fapt mereu alegem.
Si ca exista variante. Exista mereu variante.
Putem vedea asta, de pilda, dupa felul in care alegem sa incepem ziua.
Sunt zile in care ne trezim fara chef. Fara dorinta de a misca un deget. Poate ne si privim in oglinda si, oooohhhh, ce ne-am mai intoarce in pat! Poate ieri a fost o zi mai plina, mai grea, azi ne-am dori altceva. Dar exista undeva un trebuie (ne vom ocupa si de “trebuie” intr-o zi… ). Pe care l-am ales deja. Si da, si pe el il putem schimba…
Pana atunci insa, daca suntem intr-un anumit “mecanism”, un mod de a ne petrece timpul deja stabilit – mergem la scoala, avem de lucru la un proiect, avem de facut ceva ce am promis noua insine sau cuiva ca vom face, ne antrenam pentru ceva anume (toate aste fiind deja rezultatul unei alegeri), felul in care facem ceea ce avem de facut e alegerea noastra.
Eu am zile in care da, as vrea sa fac altceva decat lucrul de la birou. Inca n-am facut cu tot sufletul acea alegere prin care sa fac altceva, asa ca sunt in acest “mecanism”. Dar eu aleg cum sa fac din ziua asta ceva frumos sau sa ma lupt cu ea. (De fapt luptand cu mine insami si chiar prosteste, nu? )
Eu aleg cum sa privesc lucrurile. Si poate va amintiti :”cand schimb felul in care privesc lucrurile, lucrurile pe care le privesc se schimba.”
Pentru ca eu nu pot determina situatiile care apar in viata (desi si aici o sa mai avem de povestit, candva), dar pot alege felul in care privesc acea situatie, modul in care o abordez si ce fac cu ea.
Asa ca aleg sa merg la birou si sa lucrez cat mai bine, sa imi fie usor si placut ceea ce fac, si pe drum imi fac acea “alimentare” care chiar imi schimba starea. Privesc totul in jur cu dorinta de a ma hrani. Si mereu imi vine ceea ce vreau: cerul (chiar daca nu e senin, stiu ca mai sus de nori e soare – l-am vazut din avion si e un soareeeee! de nici nu te poti uita la el), pomii, lumina zilei (e atat de important ca vad! e extraordinar darul vederii, si sunt multi care nu il au), chipurile oamenilor, “citind” un pic daca si ei au chef sau nu azi… Folosesc mult muzica din mp3 playerul meu, cu o selectie “de suflet”. Muzica este ea insasi un instrument “magic”, ce schimba instant o stare….
Multe se pot face iar recunostinta pentru o noua zi de viata, daruita azi, e cea care imi deschide inima si ma face sa ajung in stare de bine oriunde am de ajuns. Poate va amintiti de Naikan… articolul in care povesteam de acest mod de a a borda tot, toata viata noastra.
E ca si cum am avea un buton, ca un intrerupator de lumina. O simpla atingere face lumina sau intuneric. Cu oarece antrenament putem dobandi acest instrument de putere, cum imi place sa-l numesc, sau aceasta bagheta magica, prin care ne “setam” starea in care vrem sa fim… Ceea ce tine de a fi constienti ca da, putem alege. Si de fapt, mereu alegem, constient sau nu…
Despre alegere mai avem multe de povestit, deocamdata va invit sa va observati cum incepeti o zi, sau o activitate, mai ales acolo unde nu prea va simtiti in cea mai buna stare si sa va gasiti singuri (vom face si impreuna asta) acele lucruri care va pot hrani, ca sa va simtiti bine. Pornind desigur, de la alegerea de a va schimba starea cu care faceti un lucru, oricare ar fi el. Caci deja cred ca nu mai e un secret pentru nimeni ca daca facem ceva cu toata inima, cu pasiune, avem cele mai mari sanse de a reusi sa implinim ce ne-am propus.
Spune-mi ce preferinte ai, ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi ce job ai ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi pe cine iubesti, ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi ce boala ai ,ca sa-ti spun cin esti.
Spune-mi ce culori iti plac ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi ce simfonie asculti, ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi ceva despre tine si-ti spun cine esti.
Nu sunt medium, sunt Andreea Papp.
Degeaba iti spun eu ca esti frumos, inteligent, atragator daca tu te vezi urat, stramb, prost.
E cazul meu. Din adolescenta pana nu demult m-am privit cu un ochi critic si nu m-am purtat cu iubire si apreciere fata de trupul, mintea si spiritul meu. Intotdeauna imi gaseam un defect, un minus, un handicap si cautam experientele care sa-mi confirme profetia: Nu sunt destul de buna, frumoasa, inteligenta. Trebuie sa invat mult, sa dau mult, sa lupt ca sa ajung si eu demna de a fi iubita si apreciata. Si inaintam singura pe drumul credintelor false… cata ratacire, cata durere si suferinta. Doamne, de ce altii au de toate si eu n-am pe nimeni? De ce altii au succes in iubire si eu ma chinui pentru fiecare zambet smuls si imbratisare? Ei se bucura de viata si eu nu gasesc o clipa de liniste. Viata nu e dreapta!
Dumnezeu nu exista! Fericirea…o destinatie indepartata. Si fara o harta n-am s-o gasesc.
Viata inseamna suferinta….si-mi adanceam sufletul in scrierile lui Camus, Cioran, Shopenhauer. Ei ma-ntelegeau…ei ma consolau de fiecare data cand primeam o palma de la viata. Si cum zicea atotputernicul Arthur Shopenhauer – Viata unui om este o permanenta lupta pentru existenta cu certitudinea ca va fi invins. Asta era credinta mea despre viata. Cu credintele astea am plecat in viata, nu valorez nimic si orice as face voi fi invinsa si nefericita, fiindca asta e viata traita si vazuta de altii mult mai intelepti de cat mine.
Vreau sa fiu ascultata, privita, recunoscuta si iubita, caci cred cu sinceritate ca nu valorez mai nimic, vreau sa fiu o persoana importanta in viata altora si nimic mai mult.
Ce drum alegeam?
Drumul relatiilor complicate, al barbatilor incurcati, dezechilibrati, abuzatori care ma lasau inainte de a ma lua, care ma raneau si-mi intareau sentimentul ce-l aveam despre mine, si anume, ca nu valorez nimic pentru nimeni.
Profetie realizata. Relatie incheiata. Lacrimi si suferinta. Toti barbatii sunt la fel!!!
Pe ce drum paseam mai departe?
Ai ghicit! Acelasi drum cunoscut, familiar, unde aveam sa-mi demonstrez inca o data ca nu valorez nimic in lumea asta.
Nu-i cer iertare lui mama, nu-i cer iertate lui Dumnezeu, nu-i cer iertare nimanui, imi cer iertare mie! Ca m-am purtat cu atata lipsa de iubire fata de mine! Doamne ce pacat am savarsit….
Nu exista suferinta mai mare decat neiubirea de sine. Nu simti razele soarelui, nu simti atingerea iubitului, nu simti simfonia lui Vivaldi, nu simti respiratia vietii, nu simti nimic viu.
Mort viu, sa umbli prin viata fara sa simti, ce blestem. Ori traiesti viata, ori traiesti moartea. Sunt doua alegeri, nu mai multe. Si experientele m-au invatat ca vreau sa traiesc, sa ma vindec, sa invat sa ma iubesc si sa-mi ofer daruri multe.
Si-am pasit pe drumul meu, spre autocunoastere si dezvoltare personala.
Si astazi sunt mandra de ce am trait, fiindca alegerile facute m-au facut sa fiu omul de azi. Mai bine sa alegi prost decat sa nu infaptuiesti nimic si sa astepti ca lumea sa-ti intinda o mana de ajutor. Chiar daca gresesti, traiesti. Dar nu mai e cazul tau, tu esti mai intelept si acum inveti din greselile altora…
Viata e un dar divin. Ce faci cu acest dar? Il traiesti? Daca nu-l traiesti acest dar se va transforma in cosmar, mai devreme sau mai tarziu. Te rog, traieste!
Lumea nu-ti poate darui ceea ce tu nu-ti daruiesti.
Nimeni nu te poate iubi daca nu te iubesti.
Nimeni nu te pote remarca daca tu nu te pretuiesti.
Hai sa vedem cine esti…
Cauti aprobarea celor din jur?
Esti dependent de mama, tata, iubitul, prietenii tai? ( e indeajuns sa fii dependent de unul)
Simti nevoia sa fii necesar, sari in ajutorul celorlalti inainte ca ei sa-ti ceara ajutorul? Lasa-ma pe mine sa fac asta, in locul tau.
Cauti mereu confirmari? Iti place de mine? Iti place compania mea? Spune da!!!
Esti salvatorul echipei? Lasa-ma sa te ajut! Stiu ce-ti lipseste! Nu poti sa te descurci fara mine!
Dupa care urmeaza asteptari si dezamagiri.
La cate am facut pentru tine ma asteptam sa…
Daca fac cutare lucru, vei fi dispus sa ma accepti, iubesti?
Iti este greu sa-i crezi cand iti vorbesc?
Stii sa primesti complimente?
Parul tau arata splendid! iti spune o prietena. Si vocea interioara spune, arata groaznic!!
Stii cum se raspunde unui compliment?
Multumesc! Si mie imi place! Forteza-te sa nu mai distorsionezi complimentul, si-n timp vei vedea ca vei incepe sa crezi ca parul tau arata splendid.
Te recunosti?
Pana nu vei crede in tine insuti, pana nu te pretuiesti si iubesti, pana nu vei mai cauta aprobarea celor din jur, vei ramane un sac fara fund si dezamagirea si durerea va continua sa guverneze in viata ta.
Priveste-te! Iubeste-te!
“Pastreaza-ti gandurile pozitive, pentru ca aceste ganduri vor deveni cuvinte. Pastreaza-tivorbele pozitive, pentru ca aceste vorbe se pot transforma in actiuni. Pastreaza-ti actiunile pozitive, pentru ca aceste actiuni pot deveni obiceiuri. Pastreaza-ti obiceiurile pozitive, pentru ca acestea pot deveni modul tau de a trai. Pastreaza-ti modul de viata pozitiv, pentru ca acest mod de viata poate deveni destinul .”
Ce ai de facut pentru urmatoarele luni. Scrie-ti urmatorul mesaj pe oglinda:
Salut, frumoaso! Te iubesc!
Si-n fiecare dimineata si seara meditezi la acest meaj, stai in oglinda si te pretuiesti si-ti spui cat esti de frumoasa/frumos si cat de mult te iubesti.
Care crezi ca e cauza principala pentru care desi suntem dotati cu abilitati de comunicare verbala si nonverbala, inteligenta – si rationala si emotionala-, 2 maini 2 picioare, un cap intre urechi…totusi ajungem sa nu le folosim la capacitatea la care am putea sa le folosim?
Hmmm, e o intrebare simpla, care cred ca ti-ai pus-o inconstient de cateva ori in viata.
Te-ai intrebat vreodata cum de unii scriitori isi pot induce starea de inspiratie aproape la comanda? Sunt atat de productivi incat parca au niste “scriitori-fantome” care creeaza pentru ei. Sau, pe de alta parte, unii scriitori parca au prea multe idei si nu se pot concentra indeajuns de mult timp pentru a duce la bun sfarsit un proiect.
Cum ajunge o persoana sa fie atat de plina de idei? Ce se intampla de fapt in mintea ei?
Poate te gandesti acum, ca tie nu-ti trebuie o minte de scriitor si te limitezi la putin, dar sa stii ca pentru a avea succes deplin in tot ceea ce faci, ai nevoie de tot mai multe informatii, ai nevoie de cat mai multe idei pentru a-ti stimula creativitatea si pentru a-ti depasi pana de inspiratie.
Stii ce facea Einstein cand se bloca asupra unui concept mai dificil si cadea in pana de inspiratie? Se ducea in alta camera sa cante la vioara lui. Cand se reintorcea la problema lui, adesea aparea si solutia. Exersandu-si mintea intr-o maniera diferita, a reusit sa isi sporeasca creativitatea in domeniul de care se ocupa initial.
Asa ca, relaxeaza-ti mintea si lasa-ti gandurile libere si astfel ele vor putea crea pentru tine.
Hai sa ne mai distram astazi un pic si spune-mi: daca ti-as spune sa te dezbraci in pielea goala in fata unei multimi de oameni ai face-o?
Hai sa ne gandim si sa analizam creativ cele spuse mai sus.
Pai, daca te-ai dezbraca in pielea goala in mijlocul orasului de exemplu, poate te-ai alege cu o amenda usturatoare, dar daca ai fi pe o plaja de nudisti? Aaaa…atunci lucrurile s-ar incadra in normal si firesc! ?
A fi plictisitor la un seminar nu este recomandabil, dar poate fi o buna abilitate daca vrei sa scapi de cineva nedorit.
Ce inseamna asta? Inseamna ca aproape toate comportamentele noastre sunt utile la ceva. Exista foarte putine care n-au valoare in nicio situatie.
Un alt aspect al mintii umane este abilitatea de a se ocupa de mai multe sarcini concomitent. Oamenii vorbesc cu hands-free la telefoanele mobile in timp ce conduc o masina cu 65km/h pe o centura din jurul orasului, mancand un sandwich, intinzand un biscuite copilului de pe bancheta din spate, ascultand muzica si schimband canalele radio, schimband benzile de circulatie, citind si respectand semnele de circulatie, schimband viteze, mancand inca un sandwich si verificand in oglinda sa nu fi ramas salata intre dinti. Ochii clipesc pentru a mentine umiditatea necesara, si diferiti muschi se contracta pentru ca particulele alimentare sa se miste in stomac, el incepand deja procesul de digestie.
Toate aceste simturi asigura feedback-ul creierului, indicand faptul ca sarcinile asociate condusului sunt indeplinite.
Acestea nu sunt decat fractiuni din lucrurile care ni se intampla in fiecare secunda din fiecare saptamana. Ideea principala? Mintea noastra este o masinarie puternica. Acum, hai sa o punem in functiune.
Subconstientul tau poate face mult mai multe lucruri decat constientul si cu destula practica, acest lucru devine automat. Cand lucrurile se muta in subconstient, nu mai este nevoie de gandirea constienta. Pur si simplu se intampla.
Cei care dactilografiaza cu rapiditate tasteaza fara a se mai uita la taste sau gandindu-se la pozitia fiecarei litere si pozitia degetelor. Pianistii pot canta o melodie si intretine o conversatie in acelasi timp. Condusul masini este un alt exemplu.
E normal sa ajungi sa faci unele lucruri automat dupa ce le-ai facut de suficiente ori intr-un mod voluntar. Si curand dupa asta, vei reusi sa fii mai creativ si sa recunosti ideeile bune din jurul tau in mod spontan.
Mintea exploreaza constant optiunile si posibilitatile. Explorand jumatate de milion din acestea in cateva secunde este o maniera specifica subconsteintului. In mod incredibil, noi nu trebuie sa fim constienti ca acest lucru se intampla.
Secretul este sa intelegi si sa accepti felul in care mintea ta lucreaza.
Daca intelegi, atunci iti aduci creativitatea in tot ceea ce faci.
Deci, sa recapitulam foarte pe scurt ceea ce am discutat:
1.“Vedem” lucurile din jur doar atunci cand au o relevanta pentru noi
2.Mintea inregistreaza informatii in mod constant
3.Creierul este capabil sa proceseze si sa faca nenumarate lucruri concomitent
4.Cu cat exersam mai mult si cu cat ne incredem mai mult, cu atat ideile noastre vor fi mai numeroase.
Deci, relaxeaza-te. Inspira adanc.
Ai incredere ca mintea este foarte puternica si bucura-te de idea ca te imbunatatesti cu fiecare modalitate si ca te deschizi lumii prin creativitate si inspiratie.
Written by Mihaela Gheorghe on November 22nd, 2009
Intr-un trib de indieni Cherokee bunicul il invata pe nepot: ” Stii, intotdeauna in viata va fi o batalie intre Lupul Negru si Lupul Alb. Lupul Negru reprezinta ura, lacomia, patima, razbunarea, supararea, mania, invidia, rautatea…. In schimb Lupul Alb semnifica armonia, linistea interioara, iubirea, compasiunea, iertarea, dorinta de a-i ajuta pe ceilalti…”
Nepotul , urmarind atent explicatiile bunicului, face ochii mari si…abia auzindu-si glasul indrazneste sa il intrebe: “Si…bunicule, cine va invinge?”.
Bunicul, privindu-l adanc in ochi, ii raspunde: “Cel pe care il vei hrani mai mult”.
Cel pe care il vei hrani mai mult…
In drumul nostru prin viata hranim nu doar acesti lupi. Tot ce tinem in cadrul atentiei noastre este hranit cu energia noastra. Cum spune un principiu taoist “Acolo unde-ti este atentia, acolo iti este energia.”
Conform acestui principiu, ceea ce mentinem in atentia noastra creste, ceea ce nu, scade.
Acest principiu sta la baza multor tehnici de baza din dezvoltarea personala .
“Pastreaza visul”, mentine viziunea clara”, “tine-ti in atentie obiectivul” inseamna de fapt sa mentii in “catarea” atentiei tale o anumita tinta, hranind practic cu energia, cu seva ta, realizarea acelui tel, atingerea acelei tinte.
Pe acelasi principiu functioneaza insa nu doar ce alegem noi in mod constient ca scop, ci tot ce privim, tot ce tinem in atentie. “Ceea ce privesti, aceea hranesti…”
Unii poate ati auzit de legea atractiei. Da, e cam ca acolo, doar ca vechii intelepti taoisti spuneau ca noi hranim cu energie acea parte a realitatii pe care o privim. Desigur, universul concura la realizarea acelui tel, dar noi ne “hranim” practic si ingerii si demonii.
Dar sa vin mai aproape de “concret”:
Conform acestui principiu, ajungem sa dezvoltam in viata acele lucruri/fenomene/evenimente pe care le pastram in atentie. Facem un fel de alegere asemanatoare selectarii programelor tv si ne cheltuim timpul si energia pentru ceea ce am selectat.
Unii vad partea intunecata, altii partea stralucitoare a unei situatii, in functie de modul in care s-au obisnuit sa vada. Unii vad avantaje, altii dezavantaje, in aceeasi situatie.
Mi-amintesc o alta povestioara zen:
“Un fermier avea un cal, dar intr-o zi, acesta a fugit, astfel incat fermierul si fiul lui au inceput sa se inhame la plug.Vecinii le-au zis: ”O, ce ghinion ca v-a fugit calul!” Fermierul a raspuns simplu: ”Ghinion, noroc, cine stie?”
In saptamana urmatoare, calul s-a intors la ferma, aducand o herghelie de cai salbatici cu el. ”Ce noroc!”au exclamat vecinii, dar fermierul a raspuns: ”Noroc,ghinion – cine stie?” Apoi fiul fermierului a fost aruncat de unul dintre caii salbatici, in timp ce incerca sa-l calareasca si si-a rupt piciorul. ”Ah , ce ghinion groaznic”, i-au compatimit vecinii. Din nou, fermierul a raspuns: ”Ghinion, noroc, cine stie?”
Cateva saptamani mai tarziu, regele i-a recrutat pe toti tinerii in armata lui, ca sa-i pregateasca pentru batalie. Fiul cu piciorul rupt a fost lasat acasa. ”Ce noroc ca fiul tau nu a fost fortat sa se duca la razboi!”, au exclamat vecinii. Iar fermierul a spus: ”Noroc, ghinion – cine stie?”
De cele mai multe ori o situatie se clarifica si apare ca fiind “buna” sau “rea” dupa ce se petrece, in functie de multe elemente si alte situatii care apar in context. Si totusi, noi suntem cei care fixam dinainte acel semn de plus sau minus, acea valoare constructiva sau distructiva feliilor de viata pe care le parcurgem, ca si situatii/evenimente. Si in acest fel, fara stim, determinam evolutia acelor evenimente si situatii.
Mai mult, ceea ce pastram in atentie, se dezvolta. Noi alegem ce lup sa hranim. Noi alegem carei parti din realitate ne dedicam viata. Putem fi de partea “constructiva”, alegand sa ne hranim cu frumos, sa ne descoperim calitatile si sa ni le dezvoltam, prin ceea ce gandim, vorbim, actionam si simtim, ori putem sa ne slabim, sa ne sabotam pe noi insine – de cele mai multe ori fara stiinta – pe aceleasi cai. Ceea ce privim, aceea hranim…
Ma gandesc iar la colega mea de birou, o doamna tare draguta de felul sau si destul de saritoare, dar care de cum incepe ziua si pana se termina se plange de tot: calculatorul merge greu, iar nu avem apa in rezerva de la “Fantana”, nu a venit autobuzul, ce mizerie e pe strazi intotdeauna, niciun coleg nu coopereaza, nimeni nu mai stie nimic etc. Nu e doar un mod de gandire negativ, e un mod de a hrani o realitate. Calculatorul merge greu tot timpul, nu e nimic nou in asta. Nu mai are memorie libera suficienta. Nu e oare mai simplu sa ceri asistenta colegilor de la informatica? Aaaa, asta ar fi deja o actiune constructiva, nu? Ei, nu trebuie sa fii mare expert sa afli de ce la sfarsitul zilei colega mea este obosita si are ficatul dureros. Aproape oricine stie acum ca in acea zona se depun frustrarea, mania, furia…
Ceea ce privim, aceea hranim…
Cuvintele, actiunile, emotiile, gandurile pot sa ne construiasca ori sa ne darame. Noi le alegem, daca suntem atenti. De aceea…
Regula numarul unu e sa fim atenti la ce suntem atenti. Cu alte cuvinte, la ce lup alegem sa hranim.
Exercitiile de prezenta de care am mai povestit ne ajuta sa devenim constienti. Sa ne dam seama de ce se petrece cu noi. Si sa alegem “canalul” pe care il dorim. Desigur, pe cel constructiv, sper eu.
Eliminand tot felul de noxe, ca vestile proaste, stirile de tot felul despre distrugeri, zvonurile alarmiste, barfele, dramele iluzorii de orice fel. Bineinteles ca nu devenim inumani si insensibili. Dar in loc sa ne hranim cu “cine si ce a mai distrus”, putem alege sa contribuim la solutii, la ajutorare, la constructie.
E enorm de important sa stim pe ce se scurge fiecare dram din energia noastra, fiecare secunda din viata noastra.
In incheiere va amintesc o imagine pe care o tin in fata ochilor, atunci cand imi descopar tendinte de autosabotaj:
In filmul “The Secret” – nu fac apologia sau critica acestui film, doar imi iau ce imi e de folos din el – este o scena in care omul acela cazut din avion si facut zob, dar care a trait, conectat la aparate si doar cu puterea de a clipi si a gandi – si-a fixat o imagine: aceea a picioarelor lui mergand pe holul spitalului, apoi pe dalele de la iesire apoi pe frunze, afara. A hranit imaginea asta luni de zile, timp in care a inceput sa se vindece, sa respire fara aparat, sa se hraneasca, sa se miste si apoi sa mearga, revenind la viata normala a unui om sanatos. Aceea a ales sa faca el cu timpul in care a trait, in loc sa moara. A hranit acea imagine, ceea ce a determinat un soi de reactie in lant in corp, facand posibila vindecarea. Putea sa aleaga sa se gandeasca la moarte, la nenorocire. Dar a ales viata. Si nu una in scaun de invalid, ci una de om intreg, sanatos.
Asta va indemn sa faceti si voi, sa alegeti sa traiti, nu doar sa vietuiti, folosindu-va energia vitala pentru a va hrani, a va construi, sub toate aspectele existentei voastre!
Totul a inceput acum 3 ani, cand mi-am descoperit pasiunea pentru programare web si webdesign. Am inceput prin a-mi crea propria pagina web, apoi prin a crea pagina web a clasei. Vazand aceste lucruri realizate, mi-a placut ideea, dar nu mi-a placut realizarea si am hotarat sa ma perfectionez, sa invat in acest domeniu.
Profesoara mea de informatica m-a descoperit si am inceput sa colaboram in realizarea de proiecte pentru concursuri . Am ivatat foarte multe de la ea, mi-am dezvoltat capacitatea de a lucra cu deadline, de a fi atent la detalii si cel mai important mi-am dezvoltat capacitatea de a vrea mai multe, mi-am trezit in mine acea dorinta de mai mult, mai bine, mai eficient.
Astfel din aceasta pasiune am construit un vis: acela de a avea propria firma in domeniu, dar nu orice firma, ci una careia sa i se pronunte numele atat in tara cat si in strainatate; o firma de referinta in domeniu. Atunci era doar un vis, ceva frumos ce as fi vrut sa realizez. Insa, in timp, acest vis s-a transformat intr-o dorinta arzatoare. Dar era o dorinta si atat – nu aveam cunostinte de administrare a afacerilor, nu aveam habar asupra ceea ce presupune sa infiintezi o firma, nu cunosteam nici macar un om care sa detina o afacere, dar imi doream , imi doream extrem de mult sa am firma mea pe care sa o cresc pana la nivelul de care vorbeam mai sus. Imi doream si atat, dar imi doream cu adevarat.
Prin intermediul unui concurs am reusit sa cunosc un om de afaceri, unul caruia la un moment dat i-am spus visul meu si, spre surprinderea mea, acel om chiar m-a incurajat sa fac acest pas; mai mult decat atat, el a fost si primul meu client. Da, am spus client pentru ca dupa impulsul primit de la acesta, am strans niste bani si am infiintat propria firma – visul meu incepea sa devina realitate. Asta s-a intamplat in data de 1 august 2008, atunci au iesit actele, atunci s-a nascut EnkoSoft Company S.R.L., incepand cu acea data detineam propria afacere si puteam activa. A fost o zi magica, de trecut in calendar cu litere de-o schioapa; nu pot descrie in cuvinte ceea ce am simtit in acel moment.
Tot acest drum, de cand aveam suma de bani necesara si pana la 1 august 2008, nu a fost lipsit de impiedimente; dar in ciuda tuturor descurajarilor si a tuturor piedicilor puse, atat de prieteni sau familie cat si de sistem, nu am renuntat , nu am dat nici un pas inapoi, m-am lasat ghidat dupa un singur lucru: Visul meu!!!
Eram doar un pusti de 18 ani care visa cu ochii larg deschisi, sau poate, doar asa ma priveau cei din jur. Dar trebuie sa recunosc ca nu am fost singur in toata aceasta „calatorie” , am avut alaturi doi prieteni, care mai tarziu, dupa data de 1 august 2008, au devenit si asociati. Poate ca daca eram singur renuntam, insa am avut sustinere solida.
Probabil ca te vei intreba peste ce am avut de trecut, de as fi fost in stare sa renunt. In primul rand, familia mea nu a fost de acord, am trecut peste cuvantul lor si mi-am zis ca orice ar fi – eu merg mai departe, eu imi urmez visul, da, fara sa imi dau seama aplicam principii de dezvoltare personala si profesionala (DPP) – spun fara sa imi dau seama pentru ca pe atunci nu stiam eu cu ce se mananca DPP-ul . In al doilea rand au fost cativa asa considerati prieteni , care au vrut sa imi puna bete in roate. Mi-au spus ca sunt nebun: „Cum sa-ti faci firma!?”, „Vei plati impozit la stat etc. etc. etc.” (Ce tragedie, nu? Asta ar insemna ca nimeni sa nu-si mai faca firma. ), „Stii ca trebuie sa ai contabil si sa-l platesti?” (Dar ce, au intrat contabilii in pamant si eu nu stiam?); si tot felul de motive, tot felul de descurajari, dar eu am spus „pas” la toate pentru ca stiam un singur lucru: Am un vis, trebuie sa-l implinesc! Ambitia, determinarea si varsta mea au facut o impresie placuta in jurul meu. Al treilea rand de impedimente au fost cele legate de sistem, vesnica birocratie; in fata acestor probleme nu am putut face fata si am apelat la o firma de infiintari societati. Doamna de acolo a fost foarte draguta cu noi si a fost de-a dreptul socata cand a aflat ce varsta avem (si cei doi prieteni erau de-o varsta cu mine). Acesta doamna ne-a felicitat pentru alegerea facuta mi-a zis niste cuvinte pe care nu le voi putea uita niciodata: „Baieti, voi veti face o treaba de minune, si peste ani cand ne vom intalni, voi fi mandra ca eu v-am infiintat firma.” Cuvinte care imi sunt intiparite in minte cu litere de aur. Pe langa aceasta, ne-a oferit si un bonus; ne-a platit din buzunarul ei doua domenii de activitate, si in plus, ne-a fost un mentor in ceea ce priveste alegerile legislative pe care trebuia sa le facem si ne-a sfatuit ce este mai bun pentru noi. Da, acest om traieste in aceiasi Romanie in care majortatea afirma ca nimeni nu te ajuta, ci toti vor sa te fure. Ei bine nu e chiar asa, exista astfel de oameni. Apoi, in aceeasi Romanie, am gasit o contabila care sa ne ofere serviciile ei in mod voluntar pana cand creste firma, urmand ca dupa ce ajungem la un anumit nivel sa o platim. Ti se pare ciudat, asa e? Nu e Romania pe care tu o cunosti, nu? Depinde de unde o cunosti; exista oameni dispusi sa ajute, exista oameni care sunt dispusi sa sprijine tineri care viseaza cu ochii deschisi zi si noapte, nu te mira, chiar exista.
Un drum destul de lung si plin de impedimente a fost parcurs, dar am ajuns cu bine la data de 1 august 2008.
La cateva saptamani de la acest eveniment al vietii mele au aparut doua alte evenimente.
Primul eveniment a fost participarea la o conferinta internationla in cadrul careia am avut parte de o experienta unica. Acesta experienta mi-a demonstrat ca daca vrei ceva cu adevarat, poti – si nu doar ca poti, ci cu siguranta vei reusi. Care a fost aceasta experienta? Cu siguranta curiozitatea ta isi spune cuvantul. A fost vorba despre o sesiune de FireWalking (mers pe carbuni incinsi): un training mental de pese doua ore si apoi mersul propriu-zis. Am trecut prin foc, fara sa ma frig; am facut acesti pasi ghidat de urmatoarele cuvinte: „I want! I can! I do!” . Da, am vrut, am putut, am facut; da, mi-am depasit limitele si mi-am zis: „Sergiu, ai trecut prin foc fara sa te arzi! Ce te mai poate opri sa-ti indeplinesti visurile? Nimic! Asa e! Nimic! ” . Aceasta experienta m-a pus prima oara in contact cu DPP-ul.
Aproximativ in aceeasi perioada, am primit un apel, printr-un newsletter, de la un om care solicita ajutor tehnic in realizarea unui proiect educational pentru tineri – atat stiam la acel moment. Apel la care am raspuns cu un „da” sincer. Ajutorul consta in voluntariat. Mai tarziu, dupa ce am inceput colaborarea, am aflat ca era vorba de un proiect de dezvoltare personala si profesionala si educatie financiara pentru adolescenti. Proiectul se numeste „Avantaj la Start”, iar initiatorul, respectiv cel care a solicitat ajutor, este Luca Dezmir. Eu, personal, il respect si-l stimez pe Luca, pentru ca prin intermediul proiectului initiat de el am descoperit ceea ce inseamna dezvoltare personala si profesionala, si am inceut sa ma dezvolt; am crescut odata cu proiectul. Luca poate confirma cele spuse. ? El a aflat abia la 7 – 8 luni ce varsta am, si a fost destul de mirat. De atunci sunt alaturi de proiect si proiectul de mine, este o experienta superba; sa te poti dezvolta pe tine intr-un astfel de proiect e extraordinar, sa poti ajuta alti tineri ca si tine sa se dezvolte e magnific. Ma bucur mult ca am ales sa intru in acest proiect , am aderat la viziunea lui Luca si voi fi alaturi de el pana la capat.
Sa revenim la EnkoSoft, de la lansare si pana in momentul de fata, au fost si momente bune, si momente grele, insa am trecut peste toate; sunt perseverent, merg pana la capat, chiar daca visul meu nu e nici pe departe implinit. Ma bucur ca am facut primul pas si ma bucur ca am atras in viata mea persoane care ma sustin si care apreciaza ceea ce fac si nu una, ci suficiente cat sa-mi primesc acea doza de motivatie de a nu renunta niciodata la visul meu.
Atunci cand te cuprinde teama, nelinistea, anxietatea, cand te simti nesigur, confuz, frustrat, devii incordat si stresat, toate acestea te impiedica sa accesezi si sa-ti iei din interiorul tau resursele si comportamentele de care ai nevoie pentru a face o treaba buna.
In orice situatie ai fi, daca daca esti coplesit de unul dintre aceste sentimente, este destul de probabil sa nu functionezi la randamentul tau maxim.
Hai sa facem acum un exercitiu, gandeste-te, te rog, la un moment recent in care te-ai simtit stresat si aminteste-ti ce-ti trecea prin minte atunci.
Gandurile tale erau raspunzatoare de sentimentele pe care le aveai.
Pentru ca fiecare gand pe care il ai rezulta dintr-un sentiment, asadar cheia pentru a-ti controla sentimentele, este sa iti poti controla si gandurile.
Poti testa singur aceste lucruri.
Linisteste-te si gandeste-te acum la o situatie in care ai facut ceva despre care nu esti mandru. Poate fi vorba de o experienta pe care ai trait-o la scoala, sau in familie, cu prieteni sau chiar cu tine insuti. Gandeste-te bine la acel evenimet si aminteste-ti ce sentimente aveai atunci.
Acum, respira adanc si gandeste-te la o situatie in care ai facut ceva ce te-a determinat sa te simti extraordinar de bine, in care te-ai simtit fericit, si deasemenea observa-ti trairile si sentimentele.
Ce am facut acum?
Te-am determinat sa-ti folosesti creativitatea si imaginatia pentru a-ti aminti de doua experiente care ti-au provocat sentimente total opuse. Folosind legatura dintre imaginatie si sentimentele tale poti prelua controlul si poti decide cum sa te simti, pentru ca sentimentele tale au impact asupra ta, indiferent de situatia in care te afli.
Primul gand care-ti trece prin minte este cel care conteaza.
Pentru ca totul pleaca de la un gand… acesta fiind cel ce declanseaza si va atrage si altele similare devenind ca un tipar pentru ceea ce gandesti, iar pana la urma formeaza un obicei.
Asa ca, dragul meu daca iti umpli constientul cu tipare de gandire negative, care la randul lor automat iti creaza sentimente negative atunci chiar ca nu vei mai avea loc pentru nimic altceva.
Primul pas pentru a lua controlul asupra mintii tale este sa observi cum iti sunt generate gandurile.
Gandeste-te acum, ce s-ar intampla cu tine daca ai absorbi tot ceea ce se intampla in jurul tau, toate informatiile pe care le auzi, creierul ti s-ar suprasolicita si de accea ai nevoie de o selectare de informatii si selectezi ce ti se pare interesant, iar restul ignori.
Aminteste-ti despre discutiile pe care le-ai avut astazi sau despre o emisiune ce ai urmarit-o la televizor. Poti sa-mi reproduci cuvant cu cuvant tot? Nu! Poti doar sa faci un rezumat a celor intamplate sau a celor discutate, pentru ca mecanismul tau interior a selectat ceea ce a vrut sa retina, sub forma de imagini, sunete, alcatuite poate din sentimentele si trairile pe care le-ai avut la momentul respectiv, dar si cu propria ta parere despre cele intamplate.
Mintea noastra e ca un calculator si are mii de foldere deschise, in care gandurile, sentimentele si trairile sunt selectate si salvate.
Alunga-ti sentimentele negative!
E destul de simplu sa elimini sentimentele negative in situatiile in care vrei sa preiei controlul asupra gandurilor tale si sa te simti mai increzator.
Ce se intampla de fapt in aceasta situatie? Cand incepi sa te simti incordat, frustrat sau lipsit de incredere poate pentru ca esti pus in fata unei situatii dificile.
Ti se diminueaza capacitatea de a gandi normal, de a gandi rational si de a lua decizii corecte. Obiectivul tau in acasta situatie devine acela de a salva aparentele, de a castiga sau recupera recunoasterea celorlalti, de a fi pe placul celorlalti.
E suficient sa te simti asa numai o data sau de doua ori, pentru ca in subconstientul tau sa se formeze un nou obicei, sa salveze fisiere negative si astfel imediat isi va face aparitia un nou tipar prin care sa-ti autoinduci starile negative respective.
Elimina-le astfel:
Aminteste-ti un moment in care te-ai simtit nemultumit de starea ta emotionala sau de comportamentul tau. Acum concentreaza-te pe prima imagine care iti apare in minte si fa-o cat mai mica posibila. Pe masura ce dispare, se face din ce in ce mai mica, ca o nava spatiala ce se indeparteaza din ce in ce mai mult in spatiu, pana cand intr-o fractiune de secunda dispare de tot.
Repeta asta cu toate imaginile experientelor tale negative, neplacute si fa-le sa dispara in spatiu. Pe masura ce faci asta, observa ce bine te simti, observa cum te luminezi si cum bucuria si energia pozitiva se simt confortabile in corpul tau.
Experimenteaza toate aceste trairi si impartaseste-ne si noua printr-un comentariu cum a fost pentru tine aceasta experienta.
Dragul meu, nu ezita si pune in practica tot ce inveti, auzi, citesti sau descoperi!
Written by Mihaela Gheorghe on November 15th, 2009
“Ma numesc Nick Vujicic, imi place sa calatoresc in jurul lumii, sa pescuiesc, sa joc golf si sa inot. Imi place sa traiesc Viata. Eu sunt fericit.”
Cand l-am auzit pe Nick spunand asta, privind chipul lui surazator, in filmuletul de pe youtube, nu mi s-a parut atat de extraordinar…
Desigur, eu nu calatoresc asa, chiar in jurul lumii, nici nu joc golf, nu pescuiesc. As putea face insa macar ultimele doua, daca mi-ar placea…
Dar cand imaginea s-a schimbat si Nick a aparut asa cum este, fara maini si fara picioare, m-am cutremurat.
IMI PLACE SA TRAIESC VIATA. SUNT FERICIT.
O spune un tanar fara maini si fara picioare…
Nicholas Vujicic, tanarul australian nascut in 1982. Are 27 de ani. Surade si e fericit.
Dupa o copilarie fara copilarie. Singuratate si traire FARA ROST, FARA SENS. Rece. Gol. Amar, cum spune el.
Un om care si-a dezvoltat puterea de a depasi limitele unui handicap urias. Care si-a facut din cadere un atu, invatand sa se ridice.
Tanarul care invata pe altii despre rostul vietii. Despre puterea de a te ridica. Despre forta ce zace in cadere, si pe care o descoperi cand incerci sa te ridici, si incerci iar, pana reusesti.
Va invit sa vedeti filmuletul acesta, in care aflam cum vede un om momentele caderii, momente care apar in viata fiecaruia:
Un film, o lectie cutremuratoare. Despre cum te ridici cand nu pare posibil.
El spune despre puterea vointei, depsre incercare:
” Daca dau gres si ma gandesc ca nu o sa ma ridic, si nu mai incerc deloc, oare o sa ma ridic? NU!
Dar daca dau gres si incerc iar si iar si iar si iar, inseamna ca asta nu e sfarsitul.
Conteaza cum o sa sfarsesti. O sa sfarsesti puternic?
Vei gasi puterea sa inchei puternic, asa!”
Si Nick, cazut cu fata in jos, gaseste cum sa se rasuceasca si se ridica.
Si spune: “Oare mai doresc? Sunt dorit? Sunt multumit?
Sunt atatea lucruri frumoase, si atatia oameni care s-au transformat… Eu cred inca in miracole.”
Si Nick joaca golf. Eu ma gandeam, privindu-l, ca habar n-am cum sa tin o crosa. Ei si? Nici el nu a stiut, dar a-nvatat…
Ma uit la Nick si imi dau seama ce daruri fantastice am: maini si picioare. Si toate conditiile pentru a trai ca un om cu maini si picioare.
Oare mai pot sa spun: “Nu pot? Nu stiu? Eu nu”…?
Incearca. Inca o data, si inca o data, si inca o data…
Daca vei crede ca vei sfarsi incercarea in picioare, puternic, asa va fi.
Cum alegi sa inchei: in renuntare sau in putere?
Priviti-l pe Nick. Asta o sa va ajute sa treceti mult mai usor prin incercari, prin simplul fapt ca inca nu ati renunat. Prin simplul fapt (atat de miraculos pentru un om ca Nick)
ca aveti maini si picioare.
Si avand, ca si Nick, vointa de a reusi, stiind ca e posibil…
Pentru ca ai continuat sa faci aceleasi lucruri. Cum vrei sa se schimbe ceva in viata ta daca tu gandesti, simti si te comporti la fel ca pana acum?!!
Nu-nteleg.
Vad ca stii mai bine ce e bine pentru tine si atunci? De ce lucrurile stau la fel? De ce viata ta nu s-a schimbat in bine?
“Viata nu e atat de simpla precum ne-o descrii tu.Vreau sa spun ca, nu e greu sa-ti spui in fata oglinzii ca esti cel mai bun sau cel mai frumos, ca esti cel mai tare. In realitate de fapt nu e asa, problemele curg una dupa alta si tot singura ma simt. Imi pare rau sa recunosc ca sunt slaba din fire cu toate ca toata lumea imi zice ca sunt puternica. Din pacate sau din fericire nu sunt momentan in Romania, sunt de 5 ani plecata. Am un prieten aici (roman) dar ma simt foarte singura. Am trecut pana acum peste probleme destul de grele cu optimism ca voi scapa si voi avea o viata cat de cat mai buna. Dar dupa atatia ani iata-ma acum destul de dezamagita. Ma ingrijoreaza ca trece timpul foarte repede si nu se cunoaste nimic sa fi facut.”
Draga mea, viata e chiar foarte simpla, crede-ma.
De unde stiu?
Din experienta, de unde sa stiu?!
Straduieste-te in continuare sa implementezi obiceiuri noi si creatoare. Numai ele iti vor schimba mediul in care traiesti, care doar reflecta ceea ce esti. Nu e vina nimanui ca lucrurile stau pe loc, doar a ta, inseamna ca tu stai pe loc si ai impresia ca inaintezi si te zbati pentru o existenta mai buna. Daca faci ce trebuie, universul iti raspunde prin satisfacerea nevoilor tale. Se pare ca mai ai de lucru…e timp. Niciodata nu e prea tarziu ca sa-ti faci viata mai buna, ca sa traiesti cu adevarat.
Esential este sa constientizezi ca mergi pe un drum gresit, intorce-te si ia-o de la capat.
Cum procedezi cand ti-e sete, mergi catre un izvor sa-ti iei apa ca sa bei.
De ce nu procedezi la fel cu restul aspectelor din viata ta?
Nu lasa ca lucrurile importante sa vina spre tine, mergi spre ele?
Ce mai astepti?
Sa mai treaca cativa ani, dupa care sa tragi trista concluzie ca nimic nu s-a schimbat?!
Eu n-am timp de pierdut. Poate tu ai….dar ma indoiesc.
Ce crezi ca-ti aduce ziua de maine? Ceva mai bun? Daca ziua de azi nu ti-a lasat un zambet, o experienta frumoasa, un te iubesc, un multumesc, un gust bun, nu merita sa speri intr-un viitor mai bun.
Te intrebi de ce?
Fiindca nu va veni. Invata sa traiesti in prezent, nu in trecut si nici proiectata in viitor.
Asteptarea e arma prostului. Nimeni din afara, nici macar soarele nu-ti va lumina inima, calea, daca tu nu-ti asumi responsabilitatea pentru ce alegi si traiesti. Te lupti cu mine in loc sa te lupti cu tine! Pierzi energie in directii gresite… Viata nu e asa simpla cum o descrii tu, imi zici la un moment dat.
Serios? Dar cum e?
Viata e asa cum esti tu. Asta e realitatea, fara alte interpretari. Adevarul este o descoperire interioara si te afatuiesc sa te retragi o perioada de pe scena interpretarilor si etichetarilor. Petrece timp calitativ cu sufletul tau, asculta ce are de zis. Numai el detine cheia la evenimentele externe. Ca sa stii ce sa alegi trebuie sa te cunosti indeajuns de bine, altfel ratacesti fara sa ajungi nicaieri, asa cum spuneai si tu, nu se cunoaste nimic din ce ai facut.
De ce viata ta nu s-a schimbat in bine?
Ai continuat sa faci aceleasi lucruri in fiecare zi.
Nu mai repeta greselile trecutului.
Nu mai apela la substitute de obtinere a satisfactiilor, cum ar fi, alcool, tutun, droguri.
Noi cream mediul nesanatos in care traim.
Nu exista minte sanatoasa fara corp sanatos.
Foloseste-te de urmatoarele 10 intrebari potrivite ca sa faci alegeri de calitate:
*Aceasta intrebare ma va impinge catre un viitor fericit, sau ma va tine blocat in trecut?*
*Aceasta alegere va duce la o viata implinita pe termen lung, sau va constitui doar o satisfactie de moment?*
*Sunt stapan pe propria mea putere, sau incerc sa multumesc pe altcineva?*
*Ma gandesc la ce este corect sau la ce este gresit?*
*Aceasta alegere imi va aduce si mai multa energie vitala sau imi va fura energia?*
*Voi folosi aceasta situatie ca pe un catalizator in cresterea si evolutia mea, sau o voi folosi pentru a ma pedepsi?* *Aceasta alegere imi sporeste puterea, sau mi-o slabeste?*
*Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj?*
*Este acesta un act de credinta, sau un act caracterizat de frica?*
*Aceasta alegere reprezinta manifestarea laturii mele Divine, sau a laturii mele umane?*
*“Intrebarile de calitate creeaza o viata de calitate.” Tony Robbins*
Secretul suprem este autocunoasterea. Libertatea de alegere vine doar din autocunoastere. Ca sa alegi din milioanele de fapte doar pe cele cateva esentiale este nevoie sa te cunosti indeajuns de bine, altfel ratacesti printre alegeri fara sa traiesti nimic din ce-ti doresti. Acesta e drumul pe care trebuie sa pasesti…e drumul spre tine.
Written by Cristina Miculete on November 13th, 2009
Am descoperitca imi plac oamenii in urma cu mult timp. Am descoperit ca imi doresc sa inteleg cum functioneaza mintea umana si sa ajut la provocarea schimbarii, putin mai tarziu. Astazi simt ca a fost parte din mine intotdeauna, numai ca aceasta latura era neexplorata.
Cand ma gandesc la oameni, ma gandesc la o entitate complexa.
Trup
Suflet
Spirit
Sidespre fiecare putem discuta la nesfarsit. Spiritul se situeaza in viziunea mea undeva deasupra, pentru ca inseamna evolutie continua si el se inalta si se tot inalta pe masura ce inaintam in experientele vietiisi ne dezvoltam, pe masura ce constiinta noastra se largeste.
Am mai spus deseori ca reflectia lumii noastre interioare se gaseste in realitatea exterioara. Avem impresia ca lumea e trista si urata cand in interior ceva ne umbreste existent.
Cand experimentam sentimente pozitive totul capata culoare, totul devin un loc mai bun si suntem in stare sa facem lucruri extraordinare.
Poate vezi si tu zi de zi ce se intampla in jurul nostru si toata lumea spune ca trebuie sa se schimbe ceva, insanimeni nu face nimic pentru asta.
Esti obisnuitsi e evident mai simplu sa arunci responsabilitatea asupra celuilalt: ‘’Tu’’si sa proiectezi absolut toate temerile tale pe cei de langa tine. Gandeste-te daca se intampla asta intre 2 persoane, apoi gandeste la rezultate cand se intampla intr-un grup si intr-unfinal poate vei gasi explicatia pentru ce se intampla astazi in societate.
Daca esti unul dintre cei caruia ii place sa traiasca confortabil, sa astepte si sa-I lasepe ceilalti sa isi bata capul, asteptand ca lucrurile sa se schimbe in jurul tau, esti ca si majoritateacelor din societatea asta.
Fiecare asteapta ca lucrurile sa se intample. Ti-am mai spus ca exista oameni care fac lucrurile sa se intample si oamenii care asteapta ca ‘’soarta’’ sa le rezolve problemele.
Cuvantul pe ordinea de zi este SCHIMBARE insaputini sunt cei care inteleg cumaceasta schimbare poate deveni posibila.
Sunt convinsa ca si tu iti doresti sase schimbe atatea in jurul tau, incepand cu oameni, situatii, inclusiv viata ta, in bine normal, dar stai acolo intr-un fotoliu fara sa stii cum si in ce directie sa mergi si mai ales traind intr-o stare de amortire.
Nu esti singur, majoritatea oamenilorse afla in aceasta stare. Zilele astea am auzit o vorba a unui prieten care spune cam asa: Pentru a-ti indeplini visurile mai intai trebuie sa te trezesti.
Nu te-ai saturat sa dormi?Daca vrei iti spun si o poveste, poate dormi mai bine sau poate te trezesti o data pentru totdeauna si faci ceva pentru viata ta.
N-ai inteles nici pana acum ca succesul nu vinesingur sa-ti bata la usa si pana nu esti impacat cu tine si cu lumeasi iti hranesti toate cele 3 parti ale tale drumul taunu s-a incheiat.
Fizic: Am grija de corpul meu, alimentatie, sport, intretinere. O minte sanatoasa intr-un corpsanatos, ai uitat? Tu cum iti hranesti corpul in fiecare zi?
Psihic:Cu ce ganduri, cu ce emotii pleci astazi la drum?
Spirit: Ce iti alimenteaza sufletul si inima? Te retragi pentru meditatie, incepi sa tii un jurnal la tuturor trairilor tale?
Nici nu-ti dai seamace inseamna sa petreci timp cu tine. Incepeprin a bea cafeaua cu tine in fiecare zi.
Conecteaza-te cu adevarata ta natura si fii creatorul propriei tale povesti de viata.
Iti dau un exemplu. Povestea pe care am gasit-o reflectao calatorie in interior. Ti-o spun astazi pentru ca mie mi-a schimbat viata si te poate ajuta si pe tine.
Meriti ce e mai bun, meriti o viziune corecta asupra vietii si poti fi mai mult decat ti-a imaginat pentru ca ai un potential imens.
Cand am inceput eutransformarea, aveam atatea probleme ca nu stiam care ar fi cea cu care trebuie sa incep.
Nu ne invata nimeni la scoala cum sa traim, iar fara sa ne dezvoltam murim si traim mediocru. Azi am pentru tine mai mult decat o poveste, o lectie de viata. Te las sa reflectezi si ne auzim dupa.
Un rege avea un fiu destept si curajos. Ca sa-l pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept.
- Lumineaza-ma: ce trebuie sa stiu in viata?
- Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip, dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. Citeste ce scrie pe fiecare dintre ele.
O dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti.
Nu pot sa-ti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul.
Acum du-te! Urmeaza drumul acesta drept din fata ta.
Batranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii.
Nu dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi:
SCHIMBA LUMEA.
Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc.
Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze realitatea dupa dorinta sa.
El gasi placerea si betia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii. Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara.
Anii trecura. Intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept care-l intreba:
- Ce-ai invatat tu pe acest drum?
- Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.
- Bine, zise batranul. Utilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete.
Si disparu.
Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua porti pe care statea scris:
SCHIMBA-I PE CEILALTI.
Asta era si intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustrari.
El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa.
Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum?
- Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine, prind radacina toate aceste lucruri.
- Ai dreptate, spuse batranul.
Prin ceea ce ceilalti trezesc in tine, ei te descopera in fata ta.
Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie s-o urmezi.
Nu dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei porti pe care scria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI.
Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi.
El cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea in el, tot ce nu corespundea idealului sau.
Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese, dar si esecuri si rezistenta, printul il intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce ai invatat tu pe acest drum?
- Am invatat ca exista in noi lucruri pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe care nu le putem invinge.
- Asa este, spuse batranul.
- Da, dar m-am saturat sa lupt impotriva a tot, a toti si chiar impotiva mea! Oare nu se termina niciodata? Imi vine sa renunt, sa ma dau batut si sa ma resemnez.
- Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai departe, intoarce-te si contempla drumul parcurs, raspunse batranul si apoi disparu.
Privind inapoi, printul vazu in departare spatele celei de-a treia porti pe care statea scris:
ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI.
Printul se mira ca n-a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea poarta, dar in celalalt sens.
In lupta devenim orbi, isi spuse el. Si mai vazu zacand pe jos, peste tot in jurul lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi: defectele, umbrele, frica, limitele sale.
Le recunoscu pe toate si invata sa le accepte si sa le iubeasca. Invata sa se iubeasca pe el insusi, fara sa se mai compare, sa se judece, sa se invinovateasca.
Il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce-ai invatat in plus pe acest drum?
- Am invatat ca urand sau detestand o parte din mine inseamna sa ma condamn sa nu fiu niciodata de acord cu mine insumi. Am invatat sa ma accept in totalitate, neconditionat.
- Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie sa-l uiti in viata, acum poti merge mai departe.
Printul zari in departare cea de-a doua poarta, pe spatele careia scria ACCEPTA-I PE CEILALTI.
Si in jurul lui recunoscu toate persoanele pe care le-a intalnit in viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe cei pe care i-a urat, pe cei pe care i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil sa le vada imperfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il deranjau enorm si impotriva carora luptase.
Batranul intelept aparu din nou si-l intreba:
- Ce-ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum?
- Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi, nu mai am nimic de reprosat celorlati si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa-i accept si sa-i iubesc asa cum sunt.
- Bine, acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie sa-l tii minte. Continua drumul.
Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu mult timp in urma, si vazu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA.
Privi in jurul sau si recunoscu acea lume pe care a dorit s-o cucereasca, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumina si frumusetea tuturor lucrurilor, de perfectiunea lor.
Era totusi aceeasi lume de alta data. Oare lumea se schimbase, sau privirea sa? Atunci se ivi batranul, care-l intreba:
- Ce-ai invatat pe drumul acesta?
- Acum am invatat ca lumea este oglinda sufletului meu. Ca eu nu vad lumea, ci ma vad in ea. Cand sunt fericit, lumea mi se pare minunata, cand sunt necajit, lumea imi pare trista. Ea nu este nici vesela, nici trista. Ea exista, atat. Nu lumea ma necajea, ci starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa o accept fara sa o judec, fara nici o conditie.
- Acesta este cel de al treia lucru important pe care nu trebuie sa-l uiti.
Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea!
Esti pregatit sa pornesti spre ultima incercare: trecerea de la linistea implinirii, la implinirea linistii, spuse el si disparu pentru totdeauna.
Evident este doar intrarea in subiect, fiindca ce vrei sa-i spui celuilalt, este, de fapt ce ai pe inima. Si, de obicei aceste cuvinte sunt doar inceputul unei discutii complicate.
Vrei sa anunti o ruptura amoroasa sau o concediere sau sa te faci auzit intr-o relatie in care nu esti respectat si ti-a ajuns deja pana peste cap…
Daca te temi ca interlocutorul tau iti va ghici intentiile, te sperie durerea lui, mania lui, sau tremuri la ideea ca vei pierde afectiunea lui, atunci iti poti folosi tactul si poti aborda astfel problema: “ Ceea ce vreau sa-ti spun nu e usor de zis…”
Ti se pune un nod in gat si nu stii cum va reactiona persoana din fata ta. In ciuda preacautiilor tale, starea de disconfort se instaleaza, interlocutorul tranteste usa si ramai neputincios, cu mintea impartita intre culpabilitate si furie.
Cum eviti aceste capcane?
Te asigur acum, ca ceea ce face o conversatie dificila nu este ceea ce se spune, ci ceea ce nu se spune.
Fara sa stim, de fapt purtam 3 conversatii intr-una singura.
Indiferent de subiectul discutiei, ducem mereu 3 batalii simultane:
-in primul rand, pentru a impune propria versiune asupra faptelor,
-in al doilea rand, pentru a aduce la lumina sau a ascunde anumite sentimente,
-in al treilea rand, pentru a ne apara identitatea.
Pentru a intelege mai bine, am sa-ti povestesc acum un caz:
Andrei si Ioana, petrec seara la niste prieteni. De ceva vreme, Ioana incearca sa se lase de fumat, dar sub influenta ambiantei, ea aprinde acum tigara dupa tigara. Pana in momentul in care, Andrei o prinde de brat si spune: “Ioana, gata, ar trebui sa te opresti.”
La intoarcerea acasa, Ioana este foarte distanta. “Ce ai?” , intreaba Andrei. “Nimic, sunt doar un pic obosita”.
“Draga mea, vad ca ai ceva…” Ioana explodeaza si pleaca din bratele lui Andrei: “N-am saturat sa ma tratezi ca pe un copil, e oribil! Ai tot timpul tentinda de a te comporta cu mine ca si cum as fi un copil ce habar nu are pe ce lume traieste si ce face. La fel si acum, cu tigara, m-ai luat de brat de parca cine stie ce rau faceam.”
“E ridicol sa te enervezi, am vrut doar sa te ajut!” “Ma enervez pentru ca tu nu recunosti niciodata cand gresesti.” “Ai vrut sa ma umilesti in fata prietenilor tai, ce urmaresti de fapt?”
“Iar tu cauti cearta cu lumanarea, daca te lasam sa fumezi imi reprosai ca nu te sustin.”
Oooo da, cum au ajuns in mijlocul acetei dispute cei doi parteneri?
Cine are dreptate?
Daca analizam cele intamplate, Ioana ii da o interpretare gestului ce-l face Andrei, cand imi dai peste mana: “ma tratezi ca pe un copil”, iar Andrei o tine pe a lui, ca doar a vrut sa o ajute.
Cei doi, nu fac altceva decat sa-si impuna unu celuilalt punctul de vedere, si astfel convesatia lor se transforma intr-o batalie.
Greseli:
-fiecare este convins ca detine adevarul asupra ceea ce s-a intamplat.
-ambii sunt convinsi ca stiu intentiile celuilalt si pornesc de la ideea ca aceste intentii sunt rau voitoare
-nu se asculta unul pe celalalt si se acuza mereu
-emotii violente cu care nu stiu ce sa faca
-amandoi se tem de pierderea stimei anturajului, dar mai ales de pierderea stimei de sine
-pentru a ne salva onoarea tindem sa respingem total judecata celuilalt.
Solutia:
-nu este de a gasi un vinovat, ci de a se intelege reciproc si de a ajunge la un accord.
-e necesar sa contribuie ambilor parteneri si sa descopere impreuna unde nu sunt puncte in comun.
-la baza oricarei conversatii dificile sunt sentimentele. Discutati calm, si analizati de unde a pornit discutia si ce l- a deranjat pe fiecare in parte.
-reintegrati emotiile in conversatie intr-o maniera constructiva. Spune: “asta simt” si ii vei oferi partenerului ocazia sa te inteleaga.
-cuvinte ca: “ajuta-ma sa inteleg de ce te-ai enervat” detensioneaza situatia conflictuala
-asumarea propriei responsabilitati: ambii parteneri pot sa-si recunoasca greseala fara sa-si piarda onoarea. Curajul cu care fiecare isi asuma propria responsabilitate ar trebui sa-l incite pe celalat sa faca la fel.
Oricare ar fi subiectul abordat, ceea ce face dificil un dialog nu este ceea ce se spune, cat ceea ce nu se spune.
Asa ca, oricare ar fi subiectul disputei, discuta fara sa te certi!
Stastica ne spune ca doar 2% dintre copii sunt supradotati la nivel mondial. In Romania acest numar este mai mare fiind 4% dintre toti copiii tarii noastre. Din acest numar care oricum este foarte mic, cei mai multi dintre copiii care au abilitati inalte, se rateaza, iar cei mai multi se rateaza in scoala.
De foarte multe ori in scoli exista acel tip de elev rebel. Acesta incearca sa se exprime, sa vina cu idei noi, creative, inovative care de multe ori sunt in contradictoriu cu ceea ce spune profesorul si sunt refuzate de acesta. Aduce noi metode pentru a rezolva probleme de matematica mai eficient, mai rapid si care duc la acelasi rezultat, care sunt refuzate de profesor pe motiv ca nu sunt demonstrate riguros. Incearca sa picteze copacul diferit si ii face radacina mov si trunchiul gri si este refuzat de profesoara de desen pe motiv ca “ nu asa se face un copac”. Vine cu o parere diferita despre creatia Eminesciana care este refuzata de doamna profesoara, care vine cu parere ei proprie pe care o impune elevilor spre invatare, pentru ca asa considera dansa ca este “parerea corecta”.
Foarte des acesti copii creativi de tip rebel pot fi clasificati ca fiind niste copii supradotati. Acestia incearca sa aduca o contributie orei prin metodele lor creative, dar care sunt imediate refuzate fiind clasificate ca o aberatie.
Viata mi-a aratat in mod repetat cum scolii nu ii pasa de elevi. Profesorul vine la ora si iti preda niste chestii pe care el le-a invatat si pur si simplu vrea ca si tu sa le cunosti. Nu conteaza pentru el nevoiele tale ca un copil al acelei clase, ci conteaza pentru el daca stii sau nu acele lucruri pe care el ti le-a predat. Desigur ca nu poate fi generalizat si exista si profesori diferiti, care merita toata admiratia. Dar in general acesta este normalul. Am un exemplu, de curand cum colegul meu de banca a incercat sa isi exprime parerea la o ora de romana si a fost intrerupt in mod repetat de catre doamna profesoara care isi spunea parerea dansei. Acesta s-a enervat, si-a scos un roman si a inceput sa citeasca. Sau la o ora de engleza tot acesta a incercat sa vorbeasca despre politica din Romania si a fost intrerupt de ideile doamnei profesoare. Problema mare este ca idei bune avem, numai ca nu prea ne asculta nimeni.
Ce este de facut?
Cu siguranta nu sa schimbi profesorul. Profesorul este foarte greu de schimbat si cu atat mai greu de catre un elev. Atunci ce este de facut?
Domnul profesor Florian Colceag, expert in educatia supradotatilor de peste 20 de ani si antrenor de olimpici la matematica cu care a castigat pe 80 de medalii de aur la concursuri internationale a spus : “Statisticile din domeniu indica faptul ca un tanar devine gifted daca a ales personal si a devenit motivat la un moment dat sa se dezvolte intr-o anumita directie”
Deci solutia este sa devii motivat catre domeniul tau de interes si apoi sa te dezvolti in acea directie. Simplu de spus, dar foarte greu de facut. Sa vedem daca gasim cateva sfaturi practice pe care le putem pune in aplicare.
1) Care sunt talentele tale?
Pe scurt, la ce esti tu bun? La ce anume esti foarte bun? Pentru ce te admira altii? Pentru ce esti recunoscut de catre prietenii tai?
Sa iti identifici punctele tari te poate face de multe ori sa iti identifici acele domenii la care ai abilitati inascute si la care esti in mod natural foarte bun.
2) Ce pasiuni ai?
Care sunt hobbyurile tale? Te distrezi cel mai bine facand….? Inveti foarte usor despre…? Iti place sa citesti despre…? Ce anume poti face o zi intreaga fara sa te plictisesti?
3) Care este impactul pe care vrei sa il ai?
Ce contributie vrei sa faci pentru lumea in care traiesti? Ce anume vrei sa lasi in urma? Pentru ce vrei sa fi recunoscut atunci cand nu vei mai fi?
Domeniul tau de interes este o combinatie a celor 3. Daca ai reusit sa il identifici, felicitari. Ai parcurs drumul pe jumate. Cealalta jumatate depinde doar de tine.
Vine un moment in viata cand, inevitatibil, iti pui aceasta intrebare. Sau ti-o pun altii. Sau ar trebui sa ti-o pui si nu indraznesti. Acum, la inceput de secol XXI, este una dintre cele mai grele intrebari ale vietii tale.
Raspunsul care-ti vine imediat pe buze este “Amandoua”.
Si totusi viata ne demonstreaza ca acest raspuns, in majoritatea cazurilor, este gresit. De ce? Pur si simplu pentru ca nu functioneaza.
Discutam cu cineva odata despre modul in care persoanele care au o cariera considerata stralucita iau decizii in viata lor personala. Interlocutorul meu afirma ca stie o multime de profesionisti aflati in pozitii de decizie pentru compania lor si care in viata personala au luat decizii dezastruoase. Nu am inteles atunci, nu inteleg acum si nu voi intelege niciodata cum este posibil ca o persoana care a luat decizii proaste in viata personala, care au urmari imediate si vizibile pentru toata lumea, poate prezenta suficienta incredere incat sa-i dai pe mana un departament sau chiar o companie. In cazul unei companii este mai greu sa identifici cauza unui esec, vina este de cele mai multe ori impartita pana la depersonalizare sau aruncata in spinarea unui “acar Paun”, asa ca managerul care a luat o decizie proasta scapa de cele mai multe ori cu fata curata. Ma intreb de ce nimeni nu asociaza erorile din viata personala unei probabilitati mai mari de eroare si in viata profesionala.
Probabil ca raspunsul la dilema de mai sus este tocmai tiparul care se cauta si se promoveaza in companii. Angajatii fara viata personala, in special cei care au esuat in acest domeniu, sunt considerati mai devotati fata de job-ul lor, mai preocupati de cariera, mai dedicati companiei, tocmai din cauza ca nu mai au nimic altceva. La asta se reduce viata lor. Ei pot sta la birou 16 ore pe zi fiindca oricum nu-i asteapta nimeni acasa. Nu conteaza cat de productiv esti in timpul asta, conteaza doar la ca ai raspuns cu DA la intrebarea despre disponibilitatea la program prelungit.
Incearca la serviciu sa te comporti ca un parinte responsabil. Incearca sa-ti iei o zi de concediu (din propriul tau concediu) pentru ca sa-ti duci copilul bolnav la medic. Incearca sa pleci la ora 17 fix, cand s-a terminat programul, pentru ca sa ajungi la sedinta cu parintii sau sa-ti sustii copilul la meciul de fotbal. Crezi ca are vreo importanta ca pana la ora aia ti-ai facut toata treaba plus jumatate din cea a colegului de birou care, din cauza randamentului scazut, trebuie sa ramana zilnic peste program? Nu conteaza absolut deloc. Vei fi primul taiat de pe lista pentru promovare si primul trecut pe lista pentru disponibilizare.
Piata muncii in Romania este extrem de rigida. Contractele de munca avand timp partial sau program flexibil sunt aproape inexistente. De munca la domiciliu nici nu poate fi vorba. Sa impaci cariera cu viata de familie? Pur si simplu o utopie.
In asemenea conditii, la un moment dat, intrebarea din titlu va aparea si in viata ta. Cum vei raspunde?
Cunoaste-te pe tine insuti inainte de toate si atunci vei gasi raspunsurile corecte la toate intrebarile. Ce-ti doresti? Ce visezi? Ce speri? Ce vrei sa lasi in urma? Ce te face fericit? Vrei sa ai copii? Daca da, atunci cum vrei sa-i cresti? Ce-ti doresti pentru ei?
Pune-ti toate aceste intrebari, incearca sa gasesti in inima ta raspunsul la ele. Daca tu nu stii ce vrei sa faci cu viata ta atunci cine sa stie?
Daca vrei o cariera de succes, daca ceea ce vrei sa lasi in urma este amintirea unui om puternic, care a cladit o companie sau un imperiu e in regula. Nu-ti voi spune ca e rau sa-ti doresti asta.
Daca vrei o casnicie stabila, copii care sa cresca alaturi de parinti si nu la coltul strazii, o viata simpla si de bun simt, fara extavagante si fara prea multa adrenalina, poate chiar plicticoasa, iti voi spune ca e foarte bine.
Indiferent ce-ti doresti trebuie doar sa fii constient de efectele deciziei tale.
Daca doresti sa te casatoresti discuta despre toate aceste lucruri cu perechea ta inainte de a face acest pas. Ajungeti neaparat la un compromis convenabil pentru ambii parteneri si impartiti-va de comun acord toate responsabilitatile. Discutati obligatoriu despre copii si despre modul in care veti rezolva toate problemele si responsabilitatile, inclusiv financiare, care vor aparea odata cu acestia.
Daca esti deja casatorit si au aparut schimbari sau responsabilitati noi in cariera ta discuta neaparat cu partenerul de viata inainte de a lua o decizie. Nu neglija nevoia acestuia de a te avea alaturi sau, in caz contrar, asuma-ti riscurile de rigoare si nu te plange de consecinte.
Daca aveti copii nu neglijati nevoia acestora de a beneficia de prezenta parintilor. Daca programul tau de lucru este foarte lung sau esti plecat adesea in calatorii de afaceri atunci compensati prin prezenta celuilalt parinte alaturi de copii, chiar daca aceasta inseamna ca unul dintre voi sa renunte complet la job-ul sau. Niciodata, sub nici un pretext, nu-ti trece copiii pe planul al doilea. Ai fata de ei obligatii incomparabil mai mari decat fata de sef, companie, cariera sau orice altceva. Copiii au si nevoi financiare si emotionale. Parintii trebuie sa gaseasca impreuna cel mai bun mod de a le satisface.
In momentul in care apar copiii cel putin unul dintre parinti trebuie sa renunte la cariera. Aceasta nu inseamna neaparat sa stai acasa si sa faci doar menaj. Dar daca alegi sa lucrezi in continuare trebuie sa stii ca nu vei mai avea aceleasi oportunitati pentru ca nu mai ai aceeasi disponibilitate. Obisnuieste-te cu asta si asuma-ti alegerea facuta.
Daca ai posibilitatea de a lucra cu program redus sau la domiciliu atunci nu ezita sa alegi acesta varianta.
Daca ai spirit intreprinzator poti lucra in calitate de independent sau iti poti incepe propria ta afacere, de acasa. Acest lucru iti va permite sa castigi ceva bani si sa fii alaturi de copiii tai. In plus, odata cu trecerea timpului, ii vei putea implica si pe ei in afacerea ta, oferindu-le astfel posibilitatea de a invata multe lucruri utile despre munca, bani, disciplina si responsabilitate.
Poate ca ai ales sa ai o familie frumoasa si sotia ta s-a hotarat sa renunte la cariera, sa stea acasa si sa se ocupe de copii. Poate ca v-ati decis ca tu sa lucrezi mai mult, pentru a castiga suficient pentru ca voi toti sa duceti o viata confortabila. Si poate ca intr-o zi va veni si promovarea mult asteptata, cea pentru care ai muncit atatia ani, nu ti-ai vazut copiii decat dormind, nu ti-ai vazut sotia decat seara tarziu, obosita. Poate ca, intr-o zi, vei fi numit DIRECTOR. Cel mai mare, cel mai tare, cel mai puternic. Cateva mii de oameni, depind de tine, soarta lor sta in pixul tau. Esti fericit, ce ti-ai putea dori mai mult?
Crezi ce de acum totul va fi perfect?
Te inseli, greul de abia acum incepe. Abia acum deciziile iti vor fi puse sub semnul intrebarii.
Ce crezi ca se intampla cu oamenii ajunsi la varf?
Cred ca iti imaginezi deja secretara tanara si lipsita de prejudecati, colega director adjunct, inteligenta si determinata, dar singura pentru ca si-a dorit cariera mai mult decat orice altceva si cate si mai cate alte femei care roiesc in preajma ta si care nu asteapta decat o privire pentru a-ti cadea in brate. Doar asta ti-ai dorit, nu? Reusita in cariera inseamna putere. Iar puterea pune la incercare caracterele.
Ce va alege directorul nostru? Ce vei alege tu? Ce se va alege de toate deciziile anterioare? Si revin la intrebarea de la inceput. Ce alegi, familie sau cariera?
Am un prieten foarte bun, are 37 ani de ani si nu va avea niciodata succes in viata lui.
Hai sa-ti spun de ce. De cand il stiu, are o relatie in care s-a complacut de atatia ani, o sotie cu care nu se intelege, o sotie cu care nu are nimic in comun si totusi nu are curaj sa iasa din aceasta relatie. E un las. S-a obisnuit in starea lui de confort, in starea lui de dependenta si desi e nemultumit sufleteste si mereu in cautare de ceva care sa-i umple golul nu face nimic pentru asta. Inteligenta, carisma, nu si le fructifica deloc. Analizeaza, de cand il stiu analizeaza, si se streseaza insa parca asteapta sa-i cada ceva din cer. Ei bine, au trecut vreo cativa ani si nu-i cade nimic din cer.
Poate steaua lui norocoasa a murit, ce zici? Sper ca observi ironia.
Stiu si eu cum e sa te afli in acea stare de amorteala. Am esuat si eu in urma cu ceva vreme, eram la fel. Analitica, critica dar nu faceam nimic sa ies din starea asta.
Viata mea era un haos total.
Viata sentimentala…
Varza, implicata intr-o relatie care nu ma satisfacea din niciun punct de vedere. Bocete, plansete, framantari crezi ca m-au ajutat cu ceva? In niciun caz.
Cine putea sa schimbe situatia ? Numai eu! Si crezi ca faceam ceva ? Nu
Si pentru ca n-am facut nimic de la inceput situatia a devenit din ce in ce mai grava.
Daca m-ar fi intrebat cineva, as fi mintit cu fruntea sus, spunand ca merge din ce in ce mai bine, ca ne iubim. Ma minteam pe mine si ii minteam pe ceilalti pentru a evita ca cineva sa ma scoata din starea mea de nefericire. Stiu suna ciudat. Dar acest obicei de a fi nefericita si a ma plange era singura metoda prin care eu ma simteam importanta. Nu eram in stare sa iau decizii, dar nici nu acceptam adevarul. Daca as fi fost sincera cu mine, m-as fi scutit de mult suferinta. Ne-am obisnuit sa ne mintim pe noi insine fara sa ne dam seama de consecinte.
Asa ca poti sa minti pe cine vrei ca ti-e bine, poti sa spui ca va fi mai bine, poti sa spui ca timpul le rezolva pe toate, daca nu admiti ca tu esti singurul care poate face ceva pentru ca situatia sa se schimbe, tot degeaba.
Bun, hai sa-ti zic mai departe povestea mea esuata. Sa nu crezi ca a fost bine intotdeuna.
Cariera
Blocaj intr-un mediu care nu-mi mai oferea satisfactie demult. Eu eram fata cea buna care nu se gandea prea mult la interesele ei, fata cea speriata de experienta unui nou inceput. Nu stiam ce vreau, nu stiam care e vocatia mea in viata, simteam ca ma astup, totul era o debandada. Am facut ceva?
Ti-ai dori! Numai mult mai tarziu, stii cand? Cand am simtit ca fiecare particica din mine moare:
Material
Spiritual
Sentimental
Profesional
Cand mi-am zis Stop, pana aici, am suferit destul si am constientizat ca eu sunt singura care isi face rau.
Daca vrei sa ajungi pana in punctul in care esti distrus, din toate punctele de vedere, treaba ta, daca iti place sa suferi, sa te minti, sa te amagesti, treaba ta.
Ce am facut eu? Am descoperit o metoda care mi-a schimbat situatia actuala.
Am schimbat tot! Mi-am antrenat gandirea pozitiva, am inceput sa elimin din viata mea toate persoanele care aveau influenta negativa asupra mea, am inceput sa citesc si sa fac lucruri care imi plac.
Pentru prima oara in viata, mi-am dat voie sa fiu Eu. Sa incepi sa te cunosti pe tine, e cea mai mare descoperire pe care o poti face. Si e atat de placut, sa poti sa spui tot ce ai de spus, sa fii constient ca ai anumite valori si ca esti unic si irepetabil, sa le spui tuturor care iti spun ca nu poti face ceva sa se duca la naiba.
Da, toti te considera un visator, tot iti spun ca nu o sa poti face ce ti-ai propus, ca ei stiu mai bine cum stau lucrurile, ca esti nebun sa vrei sa faci ce-ti place cu adevarat. Si tu ce faci? Daca esti o mamaliga, te lasi manipulat de tot ce zic cei din jurul tau fara iti dai seama ca in jurul tau sunt modele care nu au reusit in viata.
Chiar nu te pot intelege. N-ai decat sa asculti sa ajungi si tu un ratat. Daca vrei sa schimbi ceva atunci spune-ti chiar acum:
Gata cu scuzele, poti sa faci orice iti doresti daca iti doresti cu adevarat.
Ti se pare exagerat? Normal, doar ti s-au indoctrinat limite de cand esti mic, de cand ai fost la scoala si asa mai departe.
In momentul cand vei fi tu insuti, in momentul cand te vei indrepta cu ardoare in fiecare zi spre visurile tale, in momentul cand vei avea curajul sa crezi ca poti reusi, in momentul, in care nu esti o papusa manipulata de cei din jurul tau, atunci ai dreptul sa vorbesti.
Eu iti pot da 2 variante pentru viitorul tau.
Priveste-te in oglinda si recapituleaza in minte ceea ce iti spun si intreaba-te daca asa vrei sa arate viata ta.
Angajat, 8 ore pe zi, ore suplimentare, credite in banci pentru 30 ani de acum incolo, ganduri negative despre cum o sa fie ziua de maine, griji, stres, un concediu pe an si ala daca sefu’ e de acord. Urasti ceea ce faci, dar e singura modalitate prin care poti face bani, asa ca te complaci. In fiecare zi, acelasi lucru, ajungi obosit acasa, te relaxezi la televizor, acaparat de stirile care iti spun cat de rau o ducem si maine o iei de la capat. Trec anii iesi la pensie, veniturile scad, esti obisnuit cu un anumit stil de viata, neajunsuri, neajunsuri, si te uiti in urma cum te-ai chinuit toata viata, cum au trecut toate pe langa tine, cum ai uitat sa te bucuri de ceea ce iti place, a uitat sa te bucuri de pasiunile tale pentru ca ai fost intr-o goana continua dupa material. Suna bine? Atunci ramai pe scaun, continua cu lenea ta si fa acelasi lucru pe care l-ai facut pana acum. Asta inseamna pentru tine fericire, atunci esti nebun.
Hai sa-ti zic cum va arata viitorul meu:
Am propria mea afacere, calatoresc prin toata lumea, fac ceea ce imi place si culmea mai si castig bani din asta, traiesc cu pasiune in fiecare zi. Am o viata sanatoasa, o relatie frumoasa, succes in cariera si implinire in viata personala.
Pian, plantatie de lalele, crescatorie de fluturi, casa visurilor mele cu fiecare camera decorata in functie de alta tema, masina visurilor mele, sport, alba, Tm84ART, ajut oamenii sa-si indeplineasca visurile lor, constuiesc o biserica, scriu’’ best-selleruri’’.
Crezi ca n-o sa reusesc? NU-mi pasa ce zici tu! Eu stiu exact ce vreau! Detaliu cu detaliu, pentru ca am ajuns sa ma cunosc pe mine insami.
De ce o sa reusesc?
Pentru ca nu mi-e lene. Cand ma gandesc la cele doua variante de viitor nu stiu cum sa fac mai repede ceva, sa ma ridic de pe scaun sa actionez, sa actionez sa ajung acolo unde imi doresc.
De ce o sa reusesc? Pentru ca intr-adevar cred ca pot sa fac asta. Pentru ca lucrez in fiecare zi cu mine, pentru ca mi-am descoprit vocatia, pentru ca aloc timp si energie. Pentru dragoste, pentru cariera, pentru mine personal.
Cine sunt eu?
Ritualuri, time management si activitate continua. Suceesul nu vine daca stai jos. Uita-te la prietenul, vecinul, antipatia ta si o sa vezi ca nu e atat de inteligent ca tine, ca nu arata la fel de bine ca tine, ca nu are talentul tau dar reuseste in tot ceea ce si isi propune.
De ce? Pentru ca succesul nu tine de inteligenta, pentru ca succesul nu depinde de frumusete, pentru ca succesul nu inseamna doar cunostinte.
Succesul inseamna ACTIUNE!
Cu totii gasim informatii peste tot despre care sunt pasii spre succes, insa daca amanam, si spunem tot mereu ‘’De maine fac asta’’, ‘’De maine fac asta’’, e posibil sa n-o faci niciodata.
Incepe de astazi sa-ti stabilesti obiectivele.
Incepe de astazi sa te redescoperi si sa faci doar ceea ce iti place, sa faci doar ceea ce functioneaza in viata ta.
Ai o idee? Implementeaz-o astazi!
Crezi ca vei ajunge unde iti doresti si chiar vei ajunge!
Vizualizeza fiecare detaliu al visului tau si ridica-te naiba de pe scaun!
Continua tu, in functie de ce te duce mai aproape spre visul tau, stabileste-ti ritualuri zilnice.
Nu mai pierde timpul!
Renunta sa te uiti la televizor la emisiuni inutile!
Renunta sa vorbesti pe mesenger in timp ce lucrezi la ceva!
Reununta la intalnirile in care pur si simplu pierzi vremea cu persoane care au o infleunta negativa asupra ta.
Arunca din dulap lucrurile de care nu ai nevoie!
Daca nu te dezvolti mori, citeste, invata si aplica tot ceea ce inveti.
Degeaba esti inteligent, degeaba esti frumos, daca esti o mamaliga.
Oamenii de succes nu stau si pierd vremea. Iau decizii. Nu fac ceea ce nu functioneaza in viata lor si nu asteapta ca lucrurile sa se intample!
Privesc fiecare schimbare ca pe o provocare. Pentru ca au curaj si curajul este o decizie.
Si tu poti!
Daca vrei sa ramai o mamaliga toata viata, sa stai si sa vezi cum altii au tot ce-si doresc si cum poate iti iau si prietenii, inclusiv iubita in lumea lor n-ai decat. Nimeni nu vrea sa stea in jurul unui ratat. Nimeni nu vrea sa stea langa cineva care isi plange de mila. Ca vrei sau nu vrei, succesul atrage succes si esecul atrage esesc.
Vrei o viata distrusa, cu lacrimi, si framantari si stress, te asigur ca cei din jurul tau vor fugi mancand pamantul.
Vrei sa ai o relatie cu o persoana minunata, sa ai succes in afaceri, atunci ocupa-te de dezvoltarea ta personala, zambeste, indrazneste, viseaza.
Ridica-te de pe scaun Acum si vei sti ca poti mai mult! Eu sunt aici sa te ghidez, insa decizia iti apartine!
Iar la sfarsit, testul de David J. Parker and Samuel Stoddard
Trebuie sa alegi raspunsul care iti convine cel mai mult, iar apoi ai varianta corecta, dar raspunde repede, fara sa citesti rezolvarea de mai jos:
1. Un strain cade si isi rupe piciorul. Ar trebui:
a Sa strigi dupa ajutor.
b Sa razi.
c Sa-i rupi celalalt picior.
d Te prefaci ca esti doctor si ca incerci sa ii repari piciorul
Raspuns:
a. e incorect ca nu e amuzant.
b. nu e corect pentru ca scopul e sa creezi si mai mult umor, nu sa profiti ca sa razi tu.
c. e bun pentru ca provoaca durere si e amuzant pentru cei care privesc DAR d. raspunsul corect, pentru ca sa te prefaci ca esti doctor si sa te maimutzaresti cu piciorul rupt este mult mai amuzant decat varianta c.
CAZ SPECIAL: Daca esti doctor, si ai raspuns c. , poti sa consideri acesta raspunsul corect.
2. Mama celui mai bun prieten al tau a murit. Ar trebui:
a Sa iti consolezi prietenul.
b Sa plangi.
c Sa sari in sus si sa strigi incoerent
d Sa canti, “Ole Ole, vrajitoarea nu mai e!.”
Raspuns:
a. ar parea bun, dar daca incerci sa fi o persoana amuzanta, nu te va ajuta
b. la fel ca a.
c ar putea fi bun, dar ar putea fi interpretat ca manifestare a suferintei
d. este corect, pentru ca provoaca durere prietenului
3. Cineva spune ca esti urat ca un caine. Ar trebui:
a Sa latri ca un caine.
b Spui, “Cainii mi se par foarte atragatori.”
c Spui, “e din cauza ca imi dau des cu fatza de perete”
d Spui, “La fel e si ma-ta!.”
Raspuns:Toate sunt alegeri bune, dar umorul trebuie sa fie rezultat a ce li se intamlpa altora, nu tie. Deci d.
4. Stai la un colt de strada si un tip vine si iti cere indicatii pentru statia de autobuz. Ar trebui:
a Sa ii dai indicatii corecte.
b Sa te holbezi la el fara cuvinte.
c Sa il indrumi spre primarie.
d Sa il indrumi spre concertul din centrul orasului.
Raspuns:
a nu e amuzant deloc.
b e amuzant
c la fel de amuzant
d. este cel mai amuzant, ca are ocazia sa si asiste la playback-ul celor care canta.
5. Copii tai vin de la scoala. Ar trebui:
a Sa ii intampini la usa si sa ii imbratisezi
b Inchizi usa si nu ii lasi inauntru.
c Torni kechup pe tine si te intinzi pe jos facand pe mortul.
d Parchezi masina mai departe, te ascunzi in boschetzi, lasi un billet pe care scri;”Va urasc , nu ma mai intorc niciodata.” Si cand incep toti sa planga, sari din tufe si strigi;”Booga boooga boooga!”
Raspuns:
a.gresit.
b.e un inceput bun
c.la fel .
d.e opera de arta, mai ales ca Booga nu e cuvant romanesc
Bafta in continuare, daca mai aveti nevoie de supliment… astept mesaje!
Ma trezesc in fiecare zi foarte de dimineata si stau in pat cu zambetul pe buze gandindu-ma ca sunt atat de mult lucruri pentru care sunt recunoscator astazi.
“Iti multumesc pentru ca m-am trezit intr-o casa atat de frumoasa. Iti multumesc pentru ca sunt sanatos. Iti multumesc pentru ca sunt fericit. Iti multumesc pentru ca si astazi pot sa zambesc.”
Ma duc apoi sa mananc si o vad pe mama suparata. Imediat incepe sa tipe la mine ca am note mici la scoala si ca nu o sa ajung nimic in viata daca ma comport tot asa. Eu o ascult intelegator, dar nu las ca aceste cuvinte sa ma afecteze prea tare. Eu stiu in adancul meu ca intr-o zi o sa realizez ceva atat de maret incat toata familia va fi mandra sa aiba un copil ca mine. Apoi ma imbrac si imi pornesc drumul spre scoala.
Ies din bloc si vad numai fete posomorate. Toti pe care ii intalnesc par sa aiba greutatea intregii planete pe umeri. Ma opresc in fata primului om pe care il vad si ii spun calduros:
- Pot sa va ofer o imbratisare?
Se opreste si ma masoara din cap pana in picioare dupa care imi spune?
-De ce?
-Pentru ca meritati!
In acel moment incepe sa zambeasca si sa imi accepte foarte calduros imbratisara. Ma strange foarte tare dupa care isi continua drumul cu un zambet foarte mare. Ajung la scola unde majoritatea colegilor sunt in curtea scolii si isi savureaza tigara. Prima ora am matematica. Ma scoate la tabla si ma intreaba de teorema lui Rolle. A vazut ca nu o stiu si am primit primul 2 pe ziua de azi. Insa nu las acest eveniment sa ma afecteze prea tare si ma duc in banca tot cu zambetul pe buze.
In pauza ies in curtea scolii si incep sa impart zambete. Zambetele sunt niste mici foi pe care sunt desenate un smile face si pe care scrie “Un zambet pentru tine”. Acestea le ofer tuturor din curtea scolii si foarte multi le primesc cu foarte multa admiratie pentru mine. Toata aceasta zi s-a vorbit despre zambetele mele. Zambetele fac senzatie.
Dupa scoala am hotarat ca ar fi frumos sa ma plimb in parculetul meu preferat, parcul Circului. Chiar daca sunt singurel asta nu ma opreste sa admir frumusetea parcului prin copacii care incep sa aiba diferite tonuri si nuante oferite de toamna. Apoi ma apropii din ce in ce mai mult de lac si observ nuferii egipteni care au inconjurat tot lacul. Pe langa lac oamenii se plimba foarte seriosi fara ca macar sa vad un pic din natura care ii inconjoara. Vad un om care statea singur pe banca care privea undeva in gol. Ma duc spre el si ii spun politicos:
-Pot sa ma asez langa dumneavoastra?
Ma priveste un pic suspicios ca sa vada daca nu cumva vreau ceva de la el si apoi spune:
-Daca vrei bani sa stii ca nu mai am de mult.
-Nu din acest motiv vroiam sa stau langa dumneavoastra.
-Atunci de ce?
-Pentru ca v-am vazut un pic intristat si pus pe ganduri, asa ca mi-am spus ca ar fi frumos sa vina cineva care sa va ofere un zambet.
-Hm…. sunt atat de batran si trecut prin greutatile acestei vieti incat am uitat ca lucrurile simple aduc foarte mult. Iti multumesc pentru zambetul tau.
-Sa stiti ca puteti zambi si dumneavoastra. Este chiar placut. Cineva mi-a spus ca este nevoie doar de 2 muschi ca sa zambesti. Puteti incerca?
-Pustiule, peste mine sunt atatea probleme, nici nu iti poti imagina cat de greu poate fi.
-Imi pot imagina daca imi spuneti…
-Pai… cea mai grava probelma din toate este ca eu mai am doar 5 zile de trait…
-Si daca mai aveti doar 5 zile de trait, de ce sa nu zambiti macar acum???
In viata nu poti face mereu lucruri mari, dar poti face lucruri mici cu multa dragoste. Maica Tereza
Articolele de dezvoltare personala in ultima vreme sunt din ce in ce mai frecvente.
Atatea informatii si totusi nu faci nimic.
Da, citesti, esti de acord dar nu iti ridici fundul de pe scaun sa actionezi.
Stii ce?
Aproape ca meriti ceea ai in viata ta acum si daca in fiecare zi ai parte numai de lucruri neplacute nu o sa-ti plang de mila.
Nu pot sa concep cand aud pe cineva ‘’ma plictisesc’’, sau ‘’mi-e lene’’, fac totul din inertie.
Eu chiar nu pot sa inteleg cum cineva se poate plictisi in zilele noastre cand sunt atatea de facut, cand posibilitatile sunt nelimitate.
Acum ceva timp, scuza tuturor oamenilor era ca nu au acces la informatii, ca nu stiu cum sa genereze schimbarea, ca nu stiu de unde sa inceapa.
Creierul gaseste motive pentru orice, inteligentul de el, sunt curioasa, ce scuza poti sa ai tu azi pentru a trai in mediocritate?
Te astept sa-mi spui.
Pui mediocritatea pe seama varstei?
Pui mediocritatea pe seama vremurilor grele in care traim?
Pui mediocritatea pe seama lipsei de timp? Da stiu esti asa ancorat in indatoririle zilnice, incat nu ai timp de nimic altceva si totusi ai timp sa te plictisesti, sau ai timp sa-ti plangi de mila, ai timp sa pierzi timp cu lucruri inutile.
Lasa-ma sa-ti spun un singur lucru , comoditatea sau plictiseala chiar nu te vor duce acolo unde iti doresti.
Daca te-ar intreba cineva:
Vrei sa ai banii in viata ta?
Vrei sa ai o relatie frumoasa si sanatoasa?
Vrei sa ai o viata profesionala incununata de succes?
, ai spune ‘’da’’ fara indoiala, dar ai vrea sa primesti totul by default., daca s-ar putea sa vina cineva sa bata la usa si sa zica:
Buna ziua! V-am adus un plic cu succes!
Buna ziua! V-am adus un plic cu dragoste si bucurie in relatie
Buna ziua! V-am adus niste bani!
Sa nu-mi zici ca nu te-ai ridica de pe scaun atunci.
Daca inca visezi ca asa ceva se va intmpla, daca astrele ti-au promis ca vei avea parte de asemenea noroc, ia-ti gandul! Nu se va intampla niciodata! Nu exista noroc si ghinion, tot ceea ce faci in viata faci cu mana ta, cu abilitatea de a folosi informatiile pe care le detii si mai ales cu actiune!
Stii care e diferenta intre oamenii de succes si oamenii mediocri? Cei care au succes, actioneaza in timp ce gandesc!
Astazi, nu maine!
O idee implementata astazi este mai buna de o mie de ori de care o idee mai buna implementata maine!
Oamenii mediocri elaboreaza strategii si gasesc tot felul de probleme care le stirbesc motivatia si ii fac din ce in ce mai mult sa gandeasca negativ in legatura cu proiectele lor.
Cele mai bune idei se pierd din lipsa de actiune nu datorita situatiilor neprevazute care apar pe drum si pe care noi le numim probleme.
Redefineste termenul de problema. Ce sunt pana la urma problemele? Sur prize neprevazute. Tie iti plac surprizele, asa ca ia-le asa cum vin, gaseste solutia si treci mai departe.
Decizia iti apartine, alegerile pe care le faci zi de zi sunt ale tale.
Hai sa facem un mic calcul matematic, logic cum vrei tu sa-i spui.
Gandeste-te la o situatie care te nemultumeste in prezent. Recapituleaza sirul evenimentelor care te-au adus aici in minte pana ajungi la decizia initiala.
Ea reprezinta punctual de plecare care te-a adus aici. Cum poti schimba situatia actuala?
Schimband bineinteles decizia initiala. Incearca sa reconstitui acum imaginar, sirul evenimentelor in conditile in care decizia initiala a fost schimbata. Cum ar fi fost situatia prezenta?
Cate posibilitati aveai?
O vorba inteleapta spune: Ca nimeni nu se poate intoarce in trecutul si sa o ia de la capat, insa oricand poate sa inceapa de astazi si sa aiba un alt final.
Ceea ce e si mai distractiv e ca atunci cand am inteles cu adevarat aceasta tehnica am descoperit acest tip de umor sub toate formele.Chiar si intr-o poezie a lui George Cosbuc, “Iarna pe ulita”, in care se face misto de caciula unui copil:
“- Uite-i, ma, caciula, frate!
Mare cat o zi de post
Aoleo, ce urs mi-a fost
Au sub dansa 7 sate
Adapost”
Sau sa zicem ca esti la un bar si bei ceva amestecat cu alcool, sa zicem ca bautura ta are prea mult alcool si comentezi.
Daca esti doar arogant (idiot) spui :
“Barmanul e un prost.E prea mult alcool in bautura mea.”
Dar cu atingerea magica a umorului devine:
“Hopa, barmanul(sau barmanita) ori ma iubeste ori vrea sa ma omoare.Bautura asta e alcool pur.E vreo intalnire a alcoolicilor anonimi pe undeva pe aproape? Pentru ca o sa am nevoie cand termin paharul asta”
E important deertinut ca daca sti sa comunici de la inceput cum trebuie, persoanele de sex opus iti vor raspunde imediat cu un nivel foarte ridicat de curiozitate si atractie.
Cand vei incorpora in personalitatea ta umorul arogant, care este un fel de “joc verbal pentru adulti” faci pe cei din jur sa intre intr-o stare emotionala deosebita.
Daca nu ai inteles exemplele de mai sus ai nevoie sa exersezi.
E foarte important sa nu iti fie frica ca vei trece drept o persoana aroganta.La inceput poate o sa patesti ca mine, cand i-am spus unei fete ca are fundul mare si a doua zi ma asteptau prietenul ei(cu care era de 5 ani) si frate-su sa ma bata.Bineinteles ca am stiut sa dezamorsez situatia, dar trebuie sa platesti un pret pentru orice .
NU trebuie sa iti fie frica sa interactionezi cu oamenii, iar la sfarsit iti vei face un mare bine pentru ca ai invatat ce ai nevoie pentru a avea succes.
Sunt si multe feluri nonverbale prin care poti si arogant si cu umor.
Daca o persoana face un gest sau se stramba imita-i gestul dar exagerat
Daca o persoana de sex opus pune mana pe mana ta, ridica sprancenele a mirare si fa privirea de preot sau proteasa ofensat/a.Iar apoi zambeste ca si cum sti ca te vrea.
Si am sa inchei cu una din povestioarele mele preferate cand vine vorba de umor arogant
Tipul cu tipa sunt la cinematograf, si tipul rade si face gestul acela cand iti lovesti piciorul cu palma, doar ca se foloseste de piciorul tipei.
“Hei, vezi ca ma doare”zice tipa zambind
“Vrei sa pup ca sa treaca? , intreaba tipul
“Tipa cu chef de joaca ridica piciorul si tipul se apleaca ca sa pupe.”Gata ti-a trecut zice tipul, si sper ca nu trebuie sa te lovesc si in fata ca sa te pot saruta.”
Ca ultime reguli nu uita, daca vezi ca esti luat prea in serios, zambeste .
Oricum , trebuie sa depasesti aceste temeri si sa fi sigur ca vei gasi balanta dintre aroganta si umor.
Nu uita 50%-50% si persoana trebuie sa rada.Atunci esti pe drumul cel bun.
Cand ma antrenam, avem liste cu dume pregatite, si abordam si le foloseam tot timpul.Acum, pentru ca nu mai am nici timp si mi-am dezvoltat abilitatea, improvizez, nu mai memorez nimic inainte.Trebuie sa fi suficient de bun incat sa faci lucrurile astea automat, la fel ca si mersul pe jos, dar la inceput e nevoie de pregatire si de exercitii.Sper sa te ajute un pic lista mea, din care imi dau seama ca multe dume faine nu le-am mai folosit:
Unele lucruri sunt amuzante doar in anumite situatii.Daca cineva se impiedica e amuzant sa spui:”Iarasi ti-e foame si vrei sa mananci de pe jos?”.Totusi daca spui asta peste 20 de minute, nu mai are nici un farmec.Trebuie sa folosesti tot timpul clipa prezenta, de aceea e foarte important sa poti improviza, si asta vine doar dupa mult exercitiu.
Daca nu esti foarte bun, la inceput e bine sa ai pregatite dumele.
Eu acum am ajuns la nivelul in care improvizez, pe moment, desi multe din lucrurile care le spun au ca fundatie ceea ce am invatat mai demult.
Dar am descoperit fisierul meu in care imi notam dumele , si multe nu le-am mai folosit, dar unele sunt chiar bune.
Asa ca am facut o lista cu situatiile pentru care eu eram pregatit, si multe din ele le foloseam ca openere.
Am pus aici o lista cu situatii si replicile pe care eu le-am folosit si folosesc si azi. Evident, e doar o lista scurta, cu situatiile cele mai de intalnite, si in general o regula este ca daca ceva e amuzant, va fi si urmatoarele 20 de ori, asa ca ceea ce e amuzant, pastreaza si foloseste.
O persoana inalta
• “Joci baschet?”
• “Scuze, credeam ca esti un turn de observare”
• “Cum e vremea acolo sus?”
O persoana scunda
• “Unde-i circu?”
• “Ce inaltime ai ? Un metru?”
• “Cum e vremea acolo jos?”
Cineva se impiedica
• “Iarasi vrei sa mananci de pe jos?”
• “Prima zip e noile picioare?”
• “Cum e vremea acolo jos?”
Cineva ragaie
• “Pe bune?”
• “Bine spus!.”
• “Sa mori tu!!”
Cineva se loveste
• “O sa te doara si maine!”
• “Sigur o sa ramana urma!”
Cineva minte
• “Sunt satul de minciunile mele, dar mai de ale altora”
O femeie cu poseta mare
• Am acasa geamantane mai mici ca poseta ta !
• Ce poseta mare ai. Iti ti cainele in ea?
Cand cineva e prost
• E clar ca ai IQ din 2 cifre
• Felicitari, ai reusit sa imi intreci pisica in istetime
Daca fata se poarta imatur,e baietoasa sau se poarta ciudat, este instabila emotional
• Frate, esti ca fratele meu, parca esti baiat
• Esti retardata functional
• Sunt suficent de batran ca sa imi spui tata
• Data viitoare rupe extazy-ul in 2
Poti sa faci ce vrei tu cu orice replica pe care o primesti…..se numeste reframing si e o tehnica NLP care e ca si artele martiale in lingvistica, mai exact judo si aikido, in care te folosesti de forta adversarului ca sa invingi, cu un efort minim din partea ta
Fata zice :”Esti urat/nu imi place de tine”
• Probabil esti chioara.
• Sunt MULT mai atragator ca tine.
• Ciudat sa aud asta chiar din gura lu “Betty cea urata”.
Fata zice :Nu imi place ce faci/spui
• Ma bucur ca-ti place!
• Va trebui sa te obisnuiesti, tot timpul fac asta!
• De unde ai tu impresia ca parerea ta conteaza?
Gagica zice”am prieten”
• Stiu ca e o mare realizare pentru tine , dar nu trebuie sa iti faci reclama la toti necunoscutii
• Foarte bine.O sa il punem sa ne aduca micul dejun la pat, si daca nu imi place cum face sucul de portocale, il concediez.
• Nici nu ne cunoastem si deja imi spui despre problemele tale?Pentru asta trebuie sa platesti amenda, un suc.Sau iti imaginezi ca sunt preotul tau sa te spovedesti?
Prietene drag, sa stii ca, singurul lucru asupra caruia poti detine controlul total sunt gandurile tale. Daca nu-ti poti controla propria ratiune, fi sigur ca nu poti controla nimic altceva.
Autocontrolul este rezultatul disciplinei si al obisnuintei.
Fie iti controlezi mintea, fie te controleaza ea pe tine.
Spune-mi acum, tu cat de des folosesti cuvintele urmatoare:
Daca as avea bani………………………………….
Daca as avea timp………………………………….
Daca situatia ar fi fost alta………………………..
Daca ar fi dupa mine………………………………
Daca as avea talentul pe care-l au altii………..
Daca m-as fi nascut bogat………………………..
Daca as fi avut curajul sa………………………..
Daca m-ar ajuta cineva……………………………
Daca as fi liber…………………………………….
Daca n-as fi asa gras……………………………..
Daca mi s-ar oferi o sansa………………………
Daca n-as fi gresit………………………………..
Daca as sti cum……………………………………
Daca nu ar fi toti impotriva mea………………..
Daca as putea……………………………………..
Daca nu as fi ghinionist………………………….
Daca as avea incredere in mine……………….
Daca ceilalti m-ar asculta………………………
Trezeste-te!
Acestea sunt doar scuze, scuze si iar scuze!
Toate aceste daca-uri sunt doar scuze, care te opresc din actiune. Sunt doar supozitii. Te lasa sa-ti imaginezi ceva pentru scurt timp… apoi, gata. Oftezi, si niciodata nu pui in practica ceea ce-ti doresti tocmai pentru ca te conditionezi.
Asa ca, ofera-i mintii un scop précis, sustinut de un plan si astfel vei avea o metoda de autocontrol asupra ei.
Toti cei care nu reusesc in viata, sunt superficiali si stii de ce? Pentru ca toti se scuza foarte bine. Toti cunosc motivele pentru care au esuat si cred ca scuzele ii pot justifica si ii pot face sa se simta mai bine.
Imagineaza-ti acum o galeata. Nu conteaza dimensiunea! Alege-o tu, mica-mare, cum vrei.
Bun, acum gandeste-te ca de fiecare data cand faci o greseala si bineinteles gasesti o scuza-uneori buna si reala- alteori nu…, galeata asta se umple cu rahat.
Suna urat,… stiu!
Dar asa se intampla. Hai sa nu ne mai ascundem dupa degete si sa incepem sa fim sinceri cu noi.
Deci, sa reluam! Galeata asta se umple cu rahat de cate ori gresesti, nu-ti asumi responsabilitatea si incerci sa te justifici printr-o scuza.
Si se umple si se umple si miroase din ce in ce mai tare.
Pana cand?
Pana cand o sa spui STOP!
Pana cand o sa incetezi sa te minti singur si incepi vei avea curajul sa te vezi asa cum esti cu adevarat.
Realizeaza care-ti sunt defectele si corecteaza-le. Invata din greseli si incearca sa nu le mai repeti.
Ofera-ti sansa de a invata din greselile tale si ale celorlalti, accepta ca ai multe slabiciuni si incearca in fiecare zi sa-ti schimbi comportamentul si sa muncesti pentru realizarile tale.
Astept sa-mi spui, daca ai inceput schimbarea, si in ce stadiu se afla galeata ta ?
Nu stiu daca va puteti imagina asta, dar acum va scriu ascultand o melodie superba, o preferata de-a mea: Ave Maria Lola. Se danseaza pe ea salsa, si e grozava!
Poate ca va intrebati ce legatura are cu meditatia. Are! Poate nu pare asa, o legatura directa. La prima vedere. Poate si la a doua…
Dar, cum spuneam in articolul anterior despre meditatie, aceasta este o stare. Si in starea aceasta, de profunda claritate, fara tulburare a gandurilor, intri in fel si chip, dar cu atentie la… atentie. Muzica si dansul duc la stari profunde si la o mai mare capacitate de focalizare a atentiei. Desigur, o anumita muzica si anumite dansuri.
Cum putem intra in starea de meditatie?
Un mod de a ajunge la aceasta stare este cel descris in povestirea din prima parte (Meditatia I).
Dar asta nu e pe masura multora dintre noi. Nu ca nu am fi capabili, dar putini se duc intr-un loc special, luni de zile, sa lucreze cu ei insisi. Desi asta ar fi cea mai buna investitie pe care o putem face, aceea in noi insine.
Am colegi si prieteni care doresc sa atinga starea aceasta. Ei sunt dintre cei supusi zilnic stresului, iar meditatia pare o oaza de liniste. “Macar pentru asta”, zic ei, “si ar fi grozav”… “Sa ne putem detasa de ganduri.”
Si asa incep sa practice “ca la carte”, dupa modelul cel mai des intalnit :
Iata cum se aseaza ei frumusel in pozitia clasica recomandata pentru meditatie – sezand turceste, cu spatele drept, cu barbia trasa un pic in jos… (Cel mai bun reper pentru pozitia capului – ne imaginam ca tavanul se afla exact deasupra noastra si ca incercam sa ne lipim de el crestetul). Si amicii mei incearca si incearca… Vin multe ganduri si ei se pierd in ele, incep junghiurile in picioare sau in spate, si gata! s-a dus starea, daca o fi apucat sa se instaleze…
Si pe urma ei zic: “Nu pot. Nu e de mine. Prea greu”…
Si totusi, asta poate fi simplu, daca nu ne luptam… Practic, ar fi doar de stat si urmarit gandurile, care vin si pleaca… iara vin si pleaca… Intentia noastra fiind de a ne simti pe noi insine, propriul corp, si de a respira in liniste. Cand ne surprindem ca ne gandim la ceva – “oah, tre’ sa pun o masina de rufe/ ce bine arata x azi dimineata/ cum sa fac sa…” etc – lasam sa treaca acel gand si ne intoarcem la “a simti”… Pana atingem starea. Starea de pace de liniste, de bine. Nu o pot defini, fiecare urmeaza sa afle ce si cum e…
Aici ma simt datoare cu o explicatie: exista multe practici in care suntem indemnati sa meditam, vizualizand ceva sau chiar “facand” ceva, ca intr-un “film”. Acele exercitii sunt numite “meditatie”, dar, pentru ca ele contin actiuni ale mintii si unele chiar dirijate (“vizualizam un lotus, care se deschide si se umple de lumina”…) ele nu sunt meditatie, propriu-zis. In meditatie, e o stare, nu o actiune.
Exista moduri de a practica intens meditatia, conform unei discipline (ati vazut un pic si din asta si in povestea cu morcovii), si rezultatele apar, destul de puternice si de durata. Zen-ul este una din practicile radicale, care schimba mult nu doar starea, ci se implica si in modul de viata al practicantilor.
Pentru prietenii mei insa, chiar efortul este cel care impiedica obtinerea rezultatului pentru care ei depun… efortul. Neobisnuiti cu practica zilinica, intr-un ritm de viata alert si plin de imprevizibil, ei ai nevoie de metode mai “blande”.
Care ar fi ele?
Pai, una deja o stiti, am tot povestit de ea: urmarirea respiratiei. Asta se poate face foarte bine in “timpii morti” dintr-o zi: in autobuz sau in masina, la stop. In timp ce stam la coada la casa, in magazin. Cand stam pe o banca in parc…
Ca tot veni vorba de parc, alta metoda ar fi aceea de a merge, urmarind mersul.E o mare asemanare intre asta si taiatul morcovilor din povestirea lui Robert Rabbin. Mersul, activitate pe care nici nu o bagam de seama… Cand pasim, cu intentia de a urmari mersul, devine ceva foaaaarte interesant… Cand merg, urmaresc senzatiile, toate senzatiile: rularea talpii pe asfalt, de la calcai la varf, cum se ridica genunchii, cum se simte piciorul de sprijun, ce simt la trecerea greutatii de pe un picior pe altul, in toti muschii, de la talpa, glezna, gamba, si pana la fesieri. Si mai simt si cum respir, si miscarea mainilor, si bazinul… Aerul pe fata… Stiti deja gama de senzatii, descrisa in seria “exercitii de prezenta”. Urmarirea asta face in mod firesc ceea ce se straduie fara succes amicii mei care incearca sa practice, “in pozitia de meditatie”. Adica face limpezirea mintii si taierea firului gandurilor. Pentru ca, in final, spre asta tindem: sa oprim morisca gandurilor, spre a atinge o stare anume. Aceea in care nu ne preocupa ceva. In care e liniste. In acea liniste se instaleaza o pace care ne hraneste fiecare fibra, fizic, mental si emotional. Din acea rezerva fantastica ne tragm puterea cand vrem sa actionam cu claritate si precizie.
Linistea si absenta gandurilor sunt doar primele “simptome”. Urmeaza stari de bucurie imensa, care ating culmi numite extaz. Ekstasis- iesirea din sine… Hmmm… poate vom vorbi si de asta.
Mai sunt moduri de a atinge starea de meditatie. Unul, foarte placut si foarte puternic, datator de multiple beneficii, este taichi-ul, despre care am mai povestit. Este, practic, meditatie in miscare, unind trupul si mintea intr-un echilibru perfect, in armonie.
Si iata ca revin la dans. Desi nu pare sa semene cu meditatia, fiind departe, ca “aspect”, de pozitia aceea clasica, amintit mai sus, dansul poate aduce acea stare. Ar fi intr-un fel o execeptie de la regula, fiindca exista actiune, dar e cea a trupului, nu a mintii. Exista dansuri specifice (“trance dance”) si exista… dansurile preferate. Prin ele suntem cu totul in dans, mai bine zis el se desfasoara prin noi, si atunci mintea e in “pauza” complet, noi fiind doar niste receptacule ale unei stari superbe, de placere si bucurie. Posibil ca marii maestri in ale meditatiei sa ma dojeneasca pentru alaturarea dansului in sirul metodelor de meditatie, dar si aici sunt sigura ca unii au incercat si descoperit valentele fantastice ale acestei… stravechi practici.
Ca beneficii ale meditatiei, am amintit mai sus linistea si pacea, atat de pretioase, mai ales pentru cei cu un stil de viata foarte alert.
Ar mai fi si sanatatea mentala si emotionala, daruri deloc de neglijat, care se adauga si celei fizice. Nu voi intra in detalii, dar pastrarea starii de meditatie echilibreaza si furnizeaza energie pentru toate sistemele noastre – fizic, mental si emotional.
Am mai amintit de atentie. Focalizarea atentiei asupra propriilor senzatii, asupra linistii interioare determina o mai buna reactie in viata de zi cu zi: mintea e mai clara, mai rapida, si atentia devine din ce in ce mai stabila. Si mult mai cuprinzatoare. Practic, devenim din ce in ce mai constienti, de cat mai multe din jurul si dinauntrul nostru.
Si mai este inca un dar: de cate ori atingem starea de meditatie, atingem rezervoarele noastre de inspiratie. De aici putem scoate cele mai bune solutii, acelea care vin “pe negandite”, desi pot combina multe din ce am gandit cu diverse ocazii. Aici, in inspiratie, atingem partea aceea din noi care stie si poate, de multe ori chiar mai presus de logica.
Dar despre asta, despre inspir, data viitoare…
Pana atunci, bucurati-va de aceste zile de toamna si, in mersul vostru… catre oriunde ati merge, cautati sa meditati. Veti vedea…
Spune-mi ce obiceiuri ai ca sa-ti spun cum e viata ta (II)
-continuare-
Spiritualitate
Cariera
Relatii
Bani
Sanatate
Iti vorbesc despre lucrurile repetitive pe care le faci in viata de zi cu zi si care iti pot creste eficienta personala sau te pot tine in loc.
De cate ori te-ai intrebat daca activitatile pe care le intreprinzi de atata vreme in viata de zi cu zi ajuta la dezvoltarea ta sau sunt o pierdere de vreme? Ca sa atingi performanta in orice domeniu al vietii tale ai nevoia de eficienta proprie.
Bun! Nu te las la greu am pentru tine pasi practici pe care ii poti aplica pentru a-ti dezvolta eficienta personala. Cu un mic exercititu de imaginatie si creativitate putem adapta aceste obiceiuri in toate domeniile vietii noastre .
Nu e obligatoriu bineinteles sa te dezvolti in fiecare zi, poti sa ramai unde esti, daca iti place mediocritatea si daca te multumesti cu putin, treaba ta. Daca te respecti si te iubesti stii unde vrei sa ajungi, si stii ca vrei sa ai success pe toate planurile. Meriti asta!
Sa incepem:
1.Scopurile de fiecare zi. Ai asa ceva? Ti-ai facut vreodata o lista cu ce vrei sa faci azi?
Pe plan personal,profesional, sentimental.Formuleaza scopul, decide ce vrei sa faci si apoi fa lucru repectiv! Fara sa ai un punct central précis devine mult prea usor sa cedezi unor lucruri care te distrag de la sarcina propusa.
Fie ca iti propui sa ii spui iubitului ce te deranjeaza de ceva vreme, fie ca scopul tau astazi este sa sa iti rezolvi durerea de spate care te supara de vreo 2 saptamani, nu mai amana, programeaza ce vrei sa faci si fa-o!
2. Mai intai ce-I mai rau. Pentru a nu suporta tot felul de amanari invata cum sa abordezi cea mai neplacuta sarcina propusa inca din primul moment al diminetii in loc sa-l tot programezi pentru mai tarziu. Aceasta mica victorie iti va da tonul pentru o zi productiva.
3. Perioadele de varf. Depisteaza care sunt momentele tale cele mai contructive si astfel programeaza cele mai importante saricni pentru acel moment al zilei.
4. Zonele No-Comment . Atunci cand trebuie sa te concentrezi aloca din timpul tau, in acest scop intervalele in care sa nu te intrerupa nimeni. Alege pentru perioada in care comunici cu altii, sarcini usoare si care suporta intreruperi.
5. Atunci cand te apuci de ceva identifica punctual in care vrei sa ajungi inainte de a te opri din lucru.
6. Time management. Ofera-ti un interval de timp prestabilit , de obicei 30 minute functioneaza numai bine pentru a face o gaura in timpul alocat unei sarcini. Nu-ti face griji cat de departe ajungi, acorda-ti cele 30 minute.
7. Fii matinal. Trezeste-te dis de dimineata poate chiar la ora 05:00 si apuca-te direct de treaba. Indeplineste cea mai importanta sarcina. Poti face mai multe inainte de ora 8 decat faci ceillati in restul zilei.
8.Petrece undeva intre 15-30 minute zilnic facand lucruri lejere ca pentru incalzire. Apoi acorda celui mai dificil proiect al tau cateva ore. Apoi pentru a iesi din starea de lucru, energie petrece inca 15-20 minute facand lucuri lejere.
9. Mergi mai repede. Scrie mai repede. Pleaca acasa mai devreme
10. O modalitate de a reduce stresul este sa te ocupi de spatial de lucru. Daca acesta este curat si disciplinat vei putea reduce stresul si vei fi mai eficient.
Te las sa practici. Spune-mi ce obiceiuri ai si am sa-ti spun cine esti.
Sa nu-mi spui ca nu ai probleme, pentru ca mi-e greu sa cred!
Se spune ca daca nu ai probleme ratezi o ocazie de progres.
Ce zici de vremea de afara? S-a pus deodata frigul, ploile, trebuie sa purtam numai haine groase…Pe mine personal asta ma enerveaza, as sta numai in casa, la caldura.
Si asta e una din problemele mele; daca ar fi sa ti le insirui pe toate, ai obosi.
Cu toti avem probleme, toane, suparari si nemultumiri de tot felul. Bineinteles, unele sunt mai grave, dar sunt si altele care, chiar daca sunt mai mici, ne par a fi cele mai dificile din lume, prin importanta exagerata pe care noi insine le-o dam.
Pentru o parte din problemele noastre putem face foarte putin sau chiar nimic, insa foarte multe dintre ele pot fi rezolvate prin creativitate.
Ia spune-mi, tu stii ce te deranjeaza in viata? Si daca stii, faci ceva pentru asta? Ai curajul si intelepciunea sa fii constient de ceea ce te deranjeaza in viata ta si sa faci ceva pentru a schimba problemele?
Gata!
Nu mai sta pe ganduri si hai sa facem ACUM ceva pentru tine:
-ia o foaie de hartie si un pix si fa o lista cu tot ce te deranjeaza, cu tot ce te supara, cu tot ce te sacaie, cu probleme specifice personale sau de la servici….tot, tot!
-hai, hai, scrie! Daca termini in mai putin de 8 min inseamna ca ori esti superficial, ori vreun sfant.
Buun!
1. Acum ca ai terminat lista, reciteste-o si bifeaza problemele la care crezi ca poti gasi solutii creative.
2. Acorda nota cea mai mare problemei care crezi ca necesita o rezolvare cat mai rapida, apoi una mai mica urmatoarei….si tot asa, in functie de nevoile tale.
3. Uita-te cu atentie peste toate si vezi daca exista unele care sa aiba legatura intre ele. Daca sunt, cupleaza-le si incearca sa gasesti rezolvarea comuna.
4. Noteaza-ti pe spatele acestei liste cam care sunt resursele de care ai avea nevoie pentru rezolvarea lor.
- poate fi vorba de resurse financiare – scrie suma si variantele prin care ai putea sa obtii aceasta suma;
- sau de timp – o solutie ar fi, de exemplu, sa te trezesti dimineata cu 30 minute mai devreme;
- sau poate ai nevoie de ajutorul cuiva – enumera persoanele care iti vin in minte si gandeste-te cum anume le poti contacta;
- poate trebuie sa investesti, sau sa cauti anumite informatii.. Imagineaza-ti cum anume poti obtine toate astea!?
Iar la sfarsit, pe acceasi foaie
- daca nu mai ai loc, poti sa incepi alta – scrie cum anume te vei simti cand vei rezolva aceasta problema. Cum crezi ca te vei simti atunci, unde si cum vei simti aceasta placere.
Aveam la un moment dat o pacienta care-mi povestea ca de fiecare data cand scapa de cate o problema spune ca a mai scapat de o piatra, a mai lasat o piatra in locul problematic.
Punerea pe hartie a problemelor tale iti da posibilitatea de a-ti cristaliza gandurile, devenind astfel constient de ele.
Se spune ca o problema e pe jumatate rezolvata in momentul in care ai devenit constient de ea.
Te las acum cu gandurile tale, si astept sa-mi impartasesti si mie din incercarile si realizarile tale.
Ma intriga modul in care gandesc oamenii in societatea de astazi.
Catre ce duce drumul pe care il urmezi in fiecare zi? Care e visul tau in viata? Sunt intrebari pe care le adresez oamenilor noi pe care ii cunosc. Am decis sa ma prezint in fiecare zi unei persoane noi.
Raman muta in fata fiecarui raspuns. Atatea raspunsuri ambigue, atata indoiala si continuarea incercarilor.
Pentru mine incercare reprezinta déjà esec. Nu poti sa spui ca incerci si de fapt sa nu actionezi in aceasta directie.
Si totusi in fiecare zi cunosc oameni care au legatura cu strategia de viata pe care am adoptat-o acum cativa ani de zile. Atrag in viata mea evenimente si oameni care au legatura cu visul meu si ei nici nu stiu.
Nu demult am intalnit pe cineva care a inceput sa-mi spuna o poveste despre un legionar care statea la poarta unui intelept, poate il cunosti, Dalai Lama. Continui sa traiesc in lumea mea si din ce in ce mai mult cand ies pe strada, cand imi defasor activitatile zilnice aleg sa imi pun castile si sa traiesc in lumea mea.
Realitatea exterioara este efectul realitatii mele interioare. Cu cat ma concentrez mai mult pe realitatea mea interioara cu cat evenimentele din jurul meu se modifica.
Asa statea si legionarul din povestea pe care am auzit-o nu demult si privea intr-un punct fix, fara sa-l intereseze ce se intampla in jur, in starea de meditatie, de concentrare.
Calatoria mea continua si n-am sa ma opresc pana nu gasesc echilibrul complet.In fiecare zi fac pasi catre asta.
Cea mai grea lupta este cea cu tine insuti . Te afli in ambele tabere.
M-a intrebat cineva ce m-a determinat sa urmez aceasta cale. Am stat putin sa ma gandesc insa raspunsul il stiam dinainte.
Ce anume te poate determina sa-ti schimbi viata, ce anume te poate determina sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva. Iti spun ce i-am raspuns.
M-a durut, am suferit si astfel am intors viata mea la 180 grade.
Strategiile de viata nu le inveti in copilarie, nu le inveti in scoala si ajungi dupa ani de viata sa-ti dai seama ca pana acum ai fost un mediocru.
Pana sa-ti dai seama ce te doare de fapt , ai de-a face cu problemele zilnice, cu goana dupa bani penru a-ti satisface nevoile, cu goana spre succes, cu goana dupa iubire.
Privesti la modelele din mass media, la modelele din jurul tau si cauti aceleasi lucruri pe care le cauta si ei fara a pune prea multe intrebari.
Ce nevoi ai tu?
Cine esti tu?
Ce inseamna pentru tine fericire?
Valori diferite, caractere diferite, visuri diferite si atata confort.
Intreaba-te de ce fumezi si poate raspunsul ta va fi: Din obisnuinta
Intreaba-te de ce continui intr-o relatie nesanatoasa si poate raspunsul tau va fi din obisnuinta.
Intreaba-te de ce continui sa te plangi si sa te concentrezi pe probleme in loc de solutii si poate raspunsul tau va fi din obisnuinta.
De ce continui sa experimentezi sentimente negative in fiecare zi si raspunsul tau va fi din obisnuinta.
Obiceiurile reprezinta patternuri ale mintii noastre iar obiceiurile proaste stau in calea evolutiei noastre.
Tehnologia se updateaza pe zi ce trece insa nu de la fel de multe ori oamenii reusesc sa tina pasul.
Daca nu iti schimbi obiceiurile vei continua sa consolidezi tiparele comportamnetale si mentale déjà existente.
Gandeste-te putin! Cum e viata ta? Ai ceea ce iti doresti?
Am sa-ti spun un lucru. Daca iti schimbi credintele reactiile tale se vor schimba si cursul vietii tale poate lua o alta intorsatura.
In loc sa te intrebi de ce lucrurile nu functioneaza in directia dorita de tine intreba-te care sunt obiceiurile pe care le perpetuezi in viata de zi cu zi si care determina faptele existente din viata ta.
Fa-o acum! Fii activa in viata ta, renunta la pasivitate!
Crezi ca daca stai si astepti iti va pica din cer succesul in viata profesionala, crezi ca daca stai si astepti va aparea relatia de cuplu pe care ti-o doresti? Iti spun eu nu se va intampla!
Fii o persoana care face lucrurile sa se intample nu o persoana care asteapta ca lucrurile sa se intample.
Astazi poti sa incepi sa adopti atitudinea oamenilor de succes. Am pentru tine 10 obiceiuri care iti pot amplifica eficienta personala. Poti folosi aceste obiceiuri in cele mai importante as zice eu directii ale strategiei de viata.
Iar pentru a face umorul complet mai trebuie sa-i adaugam formulele, care sunt 7 conform lui Melvin Helitzer si in tot umorul, tot timpul gasesti una din cele 7 sau o combinatie intre ele.
1) Dublul inteles
Un simplu exemplu de dublu inteles este “toata lumea o face”.
Doctorii o fac cu grija
Scriitori o fac ca la carte
Matematicienii o fac cu necunoscutele
Poti vedea dublu inteles (sper). La fel poti da un dublu inteles aproape la orice.
Poti fi ironic
“E un profesor atat de bun incat poate spune tot ce stie intr-o singura suflare”
2) Reversul
Are mai multe intelesuri. Cel mai cunoscut este acela de a termina o fraza intr-un mod care contrazice prima parte a frazei.
“NU am putut astepta sa vina succesul, asa ca am plecat inainte fara el.”
Text de pe un tricou: ”Am supravietuit celei mai friguroase zile din istorie. -50 de grade. Am tricoul de la o matusa care n-a supravietuit.”
Cel mai amuzant la acest tip de umor este sa schimbi punctul de vedere al problemei in ultima clipa cu 180 de grade.
“Un barbat si o femeie fac dragoste pasional in dormitor. Deodata, usa de la apartament se deschide si un tip intra in camera: ”Am venit, iubire”
Intra in dormitor, se uita la cei doi dezbracati si spune:
“Ce cauta EA aici?”
“Am un frate la Facultatea de medicina.
“Ce studiaza?”
“Nimic. Pe el il studiaza”
E o tehnica buna cand vrei sa jignesti pe cineva sau sa faci un compliment surpriza.
Cand a vorbit despre cartea de umor a lui Melvin Helitzer, Steve Allen, un scriitor de carti de comedie a spus:
“Fiind de asemenea un autor de carti de comedie, sunt onorat sa adaug cartea lui Mel Helitzer in biblioteca mea, si intr-o zi poate o sa o si citesc”
3) Schimbarea punctului de vedere
Orice spui, daca sfarsitul schimba brusc punctul de vedere, poate fi amuzant:
“Cand eram tanar, credeam ca banii sunt cel mai important lucru in viata. Acum cand sunt batran, stiu sigur ca asa e” Oscar Wild
Un tip gaseste o maimuta pe strada. O masina de politie trece pe langa si tipul intreaba:”Ce sa fac cu maimuta?”
“Du-o la gradina zoologica”, striga un politai
A doua zi acelasi tip cu maimuta si masina de politie.
Parca ti-am spus sa o duci la ZOO.
Pai am dus-o si asa mult i-a placut , ca azi mergem la Disneyland.
Un tip intra la doctor cu o broasca pe cap.
Care e problema? Intreaba doctorul?
Si broasca spune :
”Uite ce mi-a crescut pe fund”
4) Folosind ce ai invatat pana acum trebuie sa stii ca cifra 3 este una dintre cele mai puternice cifre. In arta retoricii, se spune ca tot timpul trebuie sa ai 3 argumente solide ca sa iti sustii punctul de vedere.
Iar in umor este forte utila pentru a lungi povestea si a crea tensiunea, iar cand la sfarsit vine poanta toata tensiunea se descarca in hohote de ras.
Un roman, un tigan si un ungur intra intr-un bar. Barmanul spune:
“Ce e asta, un banc?”
Majoritatea bancurilor au cifra 3, daca le urmaresti.
Profesorul: ”Maria, ce organ omenesc se mareste de 10 ori in timpul unor emotii puternice?
Maria: Mi-e rusine sa raspund in public. Raspunsul corect este pupila umana. Iar asta ne spune 3 lucruri:
1) nu ti-ai facut temele pentru azi,
2) ai o minte murdara si
3) cand te mariti o sa ai o dezamagire majora
5) A cincea formula sigura pentru a face lumea sa rada este prostia
Scopul meu nu este sa dau lectii de prostie asa ca iti las imaginatie sa zburde sau pur si simplu sa fii tu insuti
6) O alta formula simpla pentru umor este abuzul fizic
Si asta e simplu. Daca tragi un picior in fund cuiva e amuzant, mai putin pentru cel care primeste piciorul in fund.
Si aici cred ca nu mai trebuie sa dau detalii.
7) Folosirea gramaticii
Partea aceasta e mai grea si trebuie sa o cauti in cartile de comedie. Sa gaseti feluri de a face umor cu ajutorul omonimelor, antonimelor, metaforelor, etc.
La sfarsit vreau sa spun ca nu bancul te face amuzant, cat te face personajul.
Nu rade la glumele tale, pe cat posibil.
SI NU SPUNE NICIODATA “AM GLUMIT” ca un looser speriat.
Prima oara mergi la internet si cauta cursuri despre umor si eventual cateva carti.
Trebuie sa inveti urmatoarele lucruri
1. Structura umorului
2. Cum sa spui povesti
3. Ce subiecte ii fascineaza pe oameni
4. Cum sa iti controlezi emotiile.
Cauta niste carti despre comedie si cum se spun povesti.
Invata despre emotii, conflicte si drama ca sa le pui impreuna si sa spui povesti fascinante. Cu putin efort poti ajunge sa stii cum sa spui povesti interesante sau chiar intamplari din viata ta ca sa faci o conversatie foarte interesanta.
Intr-un alt articol am sa pun povestile care eu le folosesc, si care pot emotiona si un bolovan.
Daca o persoana rade cu tine e psihologic imposibil sa te urasca, si mai mult e imposibil sa te contrazica, intr-un fel confirma ce ai spus.
Cand vine vorba de personalitate, umorul spune atat de multe lucruri bune despre tine ca nu–ti vine sa crezi.
E de 10 ori mai bun decat bataia ca sa arate cine e persoana dominanta intr-un grup.
Arata ca esti o persoana inteligenta si creativa.
Ca esti o persoana imprevizibila.
Ca ai incredere in fortele tale si stii ce inseamna umorul.
Intalnesc frecvent persoane care se plang de singuratate. Persoane care nu se simt bine singure. Care sufera atat de tare cand sunt parasite incat prefera izolarea sau lamentarea zilnica.
In familie am o ruda care, daca ramane 2 ore singura, se plictiseste si incepe sa sune pe cineva, nu poate pur si simplu sa se simta bine singura, e dependenta de cineva…nu conteaza cine e acel “cineva”.
Cum poti fi iubit si acceptat de cei din jur daca tu nu te iubesti si nu te simti bine cu tine?
Unele persoane se resping pe sine la un nivel atat de profund, incat munca de dezvoltare nu poate incepe pana ce aceasta problema nu este rezolvata.
Cand interactionez cu astfel de oameni, primul lucru pe care il fac este sa le induc o atitudine de acceptare. Aceasta atitudine il ajuta pe individ sa faca fata oricarei probleme, indiferent de ce natura este. Poti sa lupti pentru viata oricat de disperat ai fi.
Important este sa ne acceptam asa cum suntem, cu calitatile si cu defectele noastre.
Ai facut ceva de care ti-a fost rusine mai apoi?
Fii realist si accepta ceea ce ai facut, nu mai incerca sa te dai peste cap, pentru ca ceea ce ai facut sa dispara! Incearca sa accepti greseala, si cauta sa rezolvi sau indrepti lucrurile daca se poate, iar daca nu, poti fi sigur ca din greseli se invata cel mai bine.
Daca refuzi sa accepti ca de foarte multe ori traiesti inconstient, atunci cum poti invata sa traiesti constient?
Daca refuzi sa accepti ca de multe ori esti un iresponsabil, atunci nu poti invata cum e sa traiesti mult mai responsabil?
Daca refuzi sa accepti ca de multe ori traiesti pasiv, cum poti invata sa traiesti mult mai activ?
Cum poti depasi o teama a carei realitate o negi?
Nu poti schimba o problema legata de modul in care te intelegi cu colegii daca nu recunosti ca aceea problema exista.
Odata ce accepti ceea ce ti se intampla, ai evoluat foarte mult, pentru ca nu acceptarea te tinea blocat, ci negarea.
Odata ce accepti probleme tale te poti confrunta cu ele si sa treci mai departe spre rezolvarea lor.
Fii cel mai bun prieten al tau!
Iti descriu un exercitiu simplu pentru a-ti facilita acceptarea propiei persoane:
Completeaza spatiul ramas cu cuvintele tale:
Pentru mine, acceptarea propriei persoane inseamna…………………………..
Daca mi-as accepta mai mult corpul……………………………………………
Cand neg sau resping conflictele mele, o fac pentru ca…………………………
Daca mi-as accepta mai mult gandurile…………………………………………
Daca mi-as accepta mai mult actiunile………………………………………….
Daca as fi dispus sa vad si sa accept ceea ce vad si sa stiu ceea ce stiu…………
Daca as constientiza mai mult calitatile mele as putea……………………………
Daca as accepta realitatea, indiferent ca imi place sau nu…………………………
Incep sa vad ca……………………………………………………………………..
Dupa ce ai completat aceste randuri citeste-le zilnic timp de cateva saptamani. Vei fi constient de ceea ce ai de facut si astfel te vei simti mult mai impacat cu propria ta persoana.
In fiecare clipa ma iubesc si ma respect profund si in totalitate!
Pune in practica tot ceea ce inveti si ai incredere in tot ceea ce faci !
Fiind primul meu articol pentru avantaj la start m-am gandit sa abordez un subiect care este de actualitate pentru mine. Ceea ce am gasit in ultima perioada interesant sa cercetez in viata mea este sa imi raspund la intrebarea care este scopul meu in viata?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare o sa facem o mica clasificare. Exista 2 categorii de oameni:
Cei care cred in destin
Cei care care nu cred in destin
Eu ma incadrez in cea de-a doua categorie, dar nu de mult timp. Am inceput sa cred ca eu sunt responsabil 100% pentru viata mea, datorita cartilor audio pe care le-am ascultat de la Brian Tracy. Inainte credeam ca exista zile proaste si zile bune si eu nu am nici o putere sa le schimb. Acum aceste lucruri mi se par total absurde precum si faptul ca ai un destin si ca orice ai face tot acele lucruri se vor intampla. Eu cred ca este in puterea ta sa iti creezi viata asa cum doresti.
Intrebarea de la inceput inca asteapta un raspuns… Care este scopul meu in viata? Am un scop in viata? Cine poate sa imi spuna care este?
Neal Donal Walsh a dat un raspuns foarte frumos la aceste intrebari in celebrul film “The Secret”. El spune “Nu exista un catastif in cer in care Dumnezeu a scris ceea ce iti este destinat, misiunea ta in viata. Nu exista catastif in cer care sa spuna, “Donald Walsch, baiat dragut, care a trait in prima parte a secolului 21 si care…………………………………………………………..
Daca te gandesti ca ceea ce trebuie sa faci pentru a intelege rostul tau pe pamant este sa gasesti acel catastif si sa afli ce a planuit Dumnezeu cu tine, ei bine, afla ca acel catastif nu exista. Asa incat scopul tau este acela care spui tu ca este, iar misiunea ta este misiunea pe care ti-o dai singur. Viata ta va fi ceea ce tu vei face din ea si nimeni nu o va judeca, nici acum nici in eternitate.” Acest citat vine din partea unui om cu deplina credinta in Dumnezeu care s-a afirmat printr-un best seller “Conversatii cu Dumnezeu”
Acest citat cu siguranta raspunde foarte clar la intrebarile puse mai sus. Da, avem un scop in viata, dar numai daca alegem sa avem si este acela care alegem sa fie.
Ce este acest scop al vietii? Scopul in viata, din punctul meu de vedere, este o viziune, ceva foarte indepartat spre care tinzi. Nu este asemanator cu un obiectiv care de obicei este foarte concret si masurabil. Nu prea poti deobicei sa spui atunci cand ti-ai indeplinit scopul in viata sau nu.
Sa zicem ca v-am convins pana acum de toate lucrurile pe care le-am spus. Urmatoarea intrebare este : Cum aflu care este scopul meu in viata?
Eu personal inca mai sunt in cautarea lui, dar am ajuns la 3 posibile versiuni ale scopului meu in viata. Dar exista 2 materiale pe care eu le-am gasit si le recomand cu multa caldura. Primul este un exercitiu de la Steve Pavlina : http://www.stevepavlina.com . Cel de-al doilea material este un test foarte bun cu 14 intrebari : http://www.theonequestion.com/test.html . Va recomand sa le incercati si sa vedeti ce se intampla.
Exemple de scopuri in viata:
Sa ii ajut pe ceilalti sa isi indeplineasca obiectivele mult mai repede decat ar fi reusit in absenta mea ( Brian Tracy ).
Sa ii ajut pe ceilalti, intr-un mod nematerialist, sa fie fericiti.
Deci, pentru a trai fericit eu consider este absolut necesar sa iti setezi scopul in viata de la varsta cat mai frageda si apoi sa iti petreci restul vietii urmarindu-ti scopul.
Vreau sa explic pasi pe care i-am urmat eu cand a venit vorba de umor si atractie, si, de ce nu, reusita in general.
Cand aveam 15 ani, era un baiat mai mare cu 10 ani decat mine care era tot timpul in centrul atentiei si toate fetele erau in jurul lui. Si culmea era ca facea ceva ce parea de neinteles pentru mine. Glumea pe seama fetelor si chiar le jignea, dar toate radeau in hohote si erau” calare” pe el.
Si mi-am spus asa vreau sa fiu si eu.
Asa ca m-am pus sa invat bancuri. Si asa de harnic am fost ca am ajuns o enciclopedie ambulanta de bancuri.
Puteam spune bancuri faine si originale ore intregi spre amuzamentul asistentei. Asta pana cand am inceput sa primesc tot mai mult cereri de genul:
“Hai ba, spune-ne un banc.”
Asta a pus capac si mi-am dat seama ca eram doar un bufon.
Dupa aceea m-am hotarat sa citesc cate ceva despre umor si am citit ca umorul nu e despre poante si bancuri ci despre persoana.Trebuie sa joci un rol care este amuzant.Asa ca am devenit mai bun in ce priveste umorul si… nu mai spuneam bancuri dar totusi inca eram un bufon.
Iar marea realizare a fost cand am citit despre tehnica lui David DeAngelo umorul arogant. Este cel mai aproape , aceasta tehnica, de o formula magica.
Daca un barbat o foloseste atrage aproape orice femeie, si in acelasi timp nu cunosc nimic mai atragator decat o femeie care poate raspunde in acelasi stil.
Dar sa le luam pe rand.
Umorul are o structura care poate fi invatata.
Iar eu am invatat-o citind cartea Comedy Writing Secrets a lui Melvin Helitzer, care din pacate nu e tradusa inca in limba romana, iar mai jos e un scurt rezumat:
Cand vine vorba de umor trebuie sa stii un lucru din start.
Umorul este o forma de agresiune, de aparare si o forma, social acceptata, de a critica.
Te ajuta la atragarea atentiei si e psihologic imposibil sa urasti pe cineva cu care ai ras.
Rasul este pentru creier ce este sportul pentru corp, si in acelasi timp ofera dintre toate artele cea mai mare recompensa, pentru ca rasul este un verdict instantaneu dat de juriu in favoarea ta.
Tinta
Orice gluma sau comedie din lumea asta are o tinta.
Deci ca sa incepi sa fi mai amuzant trebuie tot timpul sa cauti o tinta.
Tinte pot fi : oameni (persoana ta,familie, prieteni, parteneri de viata, vedete) locuri (zone geografice, zone ale unei tari,locuri sociale din oras, locuri in care traiesc oameni) lucruri (obiecte folosite in viata de zi cu zi, telefoane mobile, masini, haine) idei (despre subiecte tabu, religie, sex, etc)
Ostilitate
Comedia este cruda pentru cei care sunt tinta. De obicei toti rad numai omul de care rad toti nu rade.Toti suntem ostili impotriva unei persoane, unui loc unui lucru sau unei idei, asta daca nu suntem Maica Tereza sau Mahatma Ghandi. Desi si ei cred ca aveau simtul umorului.
Realism
Cel mai amuzant este adevarul, deci conditia este sa vorbesti despre adevarul unui lucru.
Nu exista lucru mai amuzant decat adevarul
Emotie si surpriza
Nu ajunge sa alegi o tinta, sa fi pornit impotriva ei si sa te legi de lucrurile adevarate despre ea.
Mai e nevoie sa cresti tensiunea.
NU AI VOIE SA SPUI NICIODATA: ”AM GLUMIT”, altfel distrugi toata tensiunea care s-a creat.
Tensiunea se creste povestind, cu lux de amanunte, tot ceea ce se afla inainte de POANTA propriu-zisa.
Ca sa fii amuzant trebuie sa respecti conditia PAP
Pregatire – Povestea, descriere cu amanunte, etc Anticipatie – poti sa folosesti cifra 3 ca sa creezi anticipatie(intra 3 tipi intr-un bar), sau sa povestesti cu lux de amanunte scena in care se petrece actiunea, si apoi Poanta- Dupa toate astea vine poanta care descarca tensiuena si vine rasul
Indiferent daca foloseti sau nu numarul 3 trebuie sa construiesti anticipatie.
Cel mai bun mod este sa descrii cu cat mai multe amanunte ceea ce povestesti, iar apoi , la sfarsit vine surpriza, care starneste rasul.
O, daaa. Liniste. Inainte de a povesti mai mult despre manifestarea intentiei, punand la treaba toate fortele Universului si mai ales pe cele proprii, cam cum descrie Pera Novacovici in articolul sau “Cei care se uita la The Secret”, o sa trecem putin in….liniste.
Da, inainte de actiune o sa facem liniste.
Asta pentru a avea mai multa eficienta.
Sa clarific un pic. Toata lumea stie ce mult te poti ajuta de o lanterna noaptea, pe munte, ori chiar acasa, cand e pana de curent…Si cum poti regla fasciculul de lumina, astfel incat sa vezi mai bine. Si mai stiti deja de forta uimitoare a adunarii razelor de lumina intr-un fascicul subtire, dar foarte taios: laserul.
Ei bine, cam asa e si cu mainfestarea intentiei. Ceea ce iti stabilesti clar in minte, ca tel, trebuie urmarit in mod constant si cu forta, cu vointa, pentru a taia ca si cu o raza laser orice obstacol din calea implinirii vislui. Nu numai prin actiune – care e foarte importanta, din multe puncte de vedere-, ci si prin forta de a ne sustine visul pe tot parcursul drumului catre el.
Pentru asta, pentru a avea acea forta, acea sustinere, acea concentrare pe implinirea visului, mai intai facem LINISTE.
Cam ca in taoism: ca sa urci, mai intai trebuie sa cobori, ca sa o iei spre dreapta pornesti dinspre stanga…
Pe vremuri, inainte de lupta, razboinicii parcurgeau o perioada de meditatie. Ori unii calatori faceau asta inainte de a porni la drum lung si anevoios.
Linistea e o resursa minunata pe tot parcursul drumului spre implinirea unui vis, si nu doar cand incepem un demers. De fapt, ea e o resursa capitala pentru intreaga noastra viata. Fiindca ne duce direct la sursa inspiratiei noastre, acolo de unde ne vin ideile si solutiile si nu numai atat. Chiar din ea vine acea forta a actiunii. Paradoxal, nu? Din liniste, din non-miscare, non-actiune, iese actiunea…
Va amintiti cum vorbeam de puterea personala, de trecerea cu calm si minte clara printr-o situatie. Din ce credeti ca e facuta sabia unei minti clare? Ce sustine vointa, ca pe o carma a corabiei? Linistea. Acea stare in care avem acces la resursele noastre nebanuite, deschizatoare de viziune si datatoare de solutii. Si de energia necesara trecerii cu bine printr-o incercare, fie ea examen, interviu, confruntare ori intalnire cu persoane pe care le consideram dificile sau chiar ostile… Sau pur si simplu ne hranim cu liniste pentru a ne reface dupa o perioada grea, stresanta, consumatoare de forte, de energie.
Voi povesti mai mult despre asta data viitoare.
Acum pun aici cateva metode simple de a ne aseza in liniste, unele poate deja stiute, dar al caror efectmerita amintit si a caror practica este benefica in multe aspecte ale vietii noastre.
Una din cele mai simple metode este urmarirea respiratiei. Personal o consider de mare pret, iar efectele urmaririi respiratiei se intind dincolo de ce stim. Stiinta inca face descoperiri in domeniu, studiind performantele celor care practica diverse tehnici de respiratie.
In mod normal, in situatia in care ne simtim sub presiunea unui eveniment sau dominati de o persoana, cand se deruleaza un conflict, cand obosim, cand exista conditii de mediu neprielnice, urmarirea respiratiei ne poate aduce destul de repede in echilibru. Cu un pic mai multa insistenta, se ajunge la o stare de calm, de pace, de liniste.
Cum se face asta, concret? Simplu. Sunt doua metode clasice: una este sa urmaresti ce simti cand aerul intra pe nari, cum se duce in plamani, cum iese inapoi pe gura sau pe nari, un fel de urmarire a circuitului aerului in corp.
Alta e sa urmaresti umflarea si dezumflarea abdomenului. Acuma, daca tot am povestit, va mai spun ca respiratia corecta este cea abdominala, in care aerul inspirat umfla abdomenul, iar la expir acesta se goleste. (Va amintiti statuetele cu Buddha cei burtosi? Ori cu calugari budisti zambareti si cu burtica? Ei bine, calugarii aceia stiu sa respire corect…)
Cincisprezece minute de urmarie a respirului, (urmarire corecta, fara gandit la cine stie si si pe urma amintit ca “aaa, daaa… ia sa mai respiram un pic”…) aduc mintea in liniste si pun bazele primului pas in concentrarea atentiei. Cu asta, cu atentia vom lucra pe sistem de “raza laser”…
Daca ne este greu sa facem urmarirea respiratiei (procedeul este simplu, din punct de vedere tehnic, dar destul de dificil pentru persoanele cu o minte foarte activa sau supuse unui stres puternic) mai putem face o relaxare stand pe pamant. Iar o metoda tare draga mie, pentru efectele ei spectaculare.
Cand suntem obositi, preocupati, macinati de o problema sau mai multe, ingrijorati, ori incordati inainte de un test, examen, intalnire, interviu etc. putem sa ne folosim de un petec de pamant – preferabil cu iarba, e mai placut – pe care sa stam macar un sfert de ora. Ne intindem pe o patura si lasam corpul sa-si gaseasca el pozitia cea mai placuta, inchidem ochii si ne lasam sa alunecam in relaxare… Doar respirand. Inteligenta fantastica a corpului nostru ne va ghida spre cea mai buna relaxare posibila. Metoda se combina minunat cu urmarirea respirului, si e posibil sa avem o stare de semi-transa sau chiar sa adormim. Daca se intampla asta e minunat. Putem sa punem un ceas sa ne trezeasca (eu folosesc mobilul). Putem sa imbinam asta si cu o muzica de relaxare. Desi folosesc mult muzica, la acest exercitiu eu prefer sa ascult sunetele din natura; pasari, frunze, voci, pasi…
O alta metoda este aceea a dusului. Am povestit de el la “I love my body. Gimnastica…”
Un exercitiu foarte usor de facut, in timp ce facem dus. Forta mintii e cea care lucreaza aici, cu un pic de vizualizare. Nu conteaza daca nu avem usurinta in a vedea imagini, totul e doar sa “vedem” in minte, sa ne gandim la un circuit al apei, care ne spala nu doar suprafata corpului, ci si interiorul… Ne imaginam si “urmarim” mental cum apa intra in cap si spala pe sub piele si mai adanc organele interne, tesuturile, vasele de sange si mai ales oasele. In qigong se spune ca oasele detin stocate tot felul de amintiri. Unele din ele, dupa cum stim, nu sunt placute si ne ingreuiaza pasii, ne trag inapoi in macinarea continua, in cap, a trecute situatii dificile, conflictuale. Mai bine spalam cat putem de bine, N-aveti grija, amintirile placute raman… ) Si putem cultiva oricand altele, viata e plina de frumuseti.
Dupa un dus facut cu migala, iesim de sub apa usori, calmi, relaxati, refacuti. O prietena imi spunea azi ca a facut asa un dus si i-a trecut raceala care o chinuia de vreo saptamana, cu tot cu antibiotice… (Ei, i-a priit. Acum, sa nu absolutizati valoarea dusului si sa opriti tratamentele recomandate de medic. Doar sa luati in considerare efectul benefic al acestuia, folosindu-l cu discernamant, ca adaos la tratament…)
O alta metoda, foarte placuta si cu rezultate imediate si foarte puternice este ascultarea muzicii. Exista compozitii minunate, care intra in zona numita “muzica de relaxare”,ce duc rapid la o stare de calm, de liniste, de pace… Imi place foarte mult muzica si ma folosesc de ea in fel si chip, dar si aici as avea o recomandare: cu masura. E bine sa nu se formeze o dependenta, ca si cum doar ascultarea muzicii ar fi cea in masura sa ne aduca in stare de linsite. Cunosc pe cativa care au patit cam asa, si a fost mai dificil sa iasa din dependenta. Dar au facut-o.
Ei, si ultima, ca prezentare, dar prima, ca si importanta si ca efecte (benefice e putin spus) este meditatia. Inceputa ca o asezare, ca pentru a asculta linistea, si realizata ca o stare, meditatia este cea care aduce luptatorului linistea dinaintea luptei – am vrut sa zic chiar linistea dinaintea victoriei – caci se stie ca in “lupta” nu forta invinge, ci spiritul luptatorului, si acesta este invincibil cand se manifesta in plina liniste, in pace.
Si iata ca am ajuns la meditatie, despre care voi povesti mai mult data viitoare. Pentru ca inainte de a porni la drum, pentru implinirea visului, ca manifestare a intentiei, trebuie mai intai sa ne trezim. Asa se spune: pentru a visa, trebuie mai intai sa te trezesti…
Secretul de a face doar ce-ti place este: maturitate si responsabilitate.
Maturitate emotionala
Foloseste-ti puterea, energia si timpul pentru a te educa din punct de vedere emotional.
Fa-ti temele, invata lectii, contabilizeaza esecurile si succesele. Vezi ce ai facut bine, fa si in continuare. Vezi ce ai facut prost si schimba-ti atitudinea si comportamentul. Daca continui sa faci lucrurile ca si pana acum vei obtine aceleasi rezultate. Nu spera in schimbarea celorlalti. Urmatoarele evenimente iti vor aduce in fata aceiasi lectie de viata. Pana n-o inveti nu treci mai departe, ramai repetent. Victima indoielii si a temerilor. Nu te-ai saturat de statutul asta? N-ai sa cresti din punct de vedere emotional si spiritual daca te ascunzi in spatele mecanismelor de aparare si a amanarii.
Responsabilitate
Asuma-ti responsabilitatea pentru toate actiunile tale. Nu mai da vina pe mama, tata si lumea inconjuratoare. Da, stiu, societatea e cum e, scoala te obliga sa reproduci, fara sa-ti stimuleze creativitatea si talentul innascut. Stiu cu ce te lupti. Dar in clipa in care iti asumi total responsabilitatea pentru ceea ce gandesti si faci, nimic nu-ti mai sta in cale.
Inscrie-te la Scoala Curajului unde inveti sa devii puternic, invincibil, genial, zeu!
“Exista multa ezitare înainte ca cineva sa se dedice total unui scop, unui vis. Mai mult, sunt sanse mari ca omul sa dea înapoi, sa fie ineficient în multe dintre actiunile sale. Dar în toate initiativele si actele de creatie functioneaza un adevar elementar, a carui ignorare ucide multe idei si planuri splendide: unul e acela ca atunci când cineva se consacra unei idei, si providenta se misca în aceeasi directie! si încep sa se petreaca tot felul de lucruri, care nu s-ar fi produs altfel si care ajuta împlinirii scopului. Un întreg lant de evenimente neprevazute pornesc de la acea decizie de a merge înainte, fie ce-o fi! Incidente, întâlniri, oameni si sprijin material – lucruri la care omul, la început, nici nu a îndraznit sa viseze –, toate îi vin în ajutor.
Orice faci, sa visezi ca poti face si ÎNCEPE sa faci!”Goethe
Nimic nu ti se ofera pe tava. Pe mine m-a luat naiba pana am invatat care-i vocatia mea. Am repetat aceleasi experiente pana am sangerat. Viata m-a trantit la pamant ca sa-mi arate ca drumul pe care mergeam era total gresit. Si n-am inteles. Si am plans. Am acuzat si blestemat. De ce mie? Tocmai de asta, fiindca nu-ntelegeam ca eu eram singura responsabila de ceea ce gandeam si faceam. Viata nu e decat proiectia propriilor ganduri, constiente si inconstiente. Ce mai astepti sa faci ordine in viata ta? Mai astepti mult? Nimic bun nu ti se va intampla pana ce nu vei invata ca tu esti singurul responsabil pentru esecul sau succesul tau. Destul de clar? Inca nu? Atunci mai raman sa-ti vorbesc.
Care sunt aspiratiile, visurile tale?
Care sunt credintele tale?
Cu ce ganduri te imbraci zilnic?
Am o veste buna pentru tine:
Poti face doar ce-ti place si poti fi tot ce vrei in viata asta!
Crezi ca-s nebuna? Nu vorbesc din carti, chiar daca si ele sunt inspirate din realitate, vorbesc din experienta mea de viata. Cred ca ai ajuns sa ma cunosti pana acum, stii cine am fost si stii cine sunt acum. Pana nu demult nu aveam nimic, in afara de un trup si chip frumos, acum am totul. Am tot ce aveam inainte si mai am viata pe care mi-am dorit-o. Cum am ajuns sa-mi descopar vocatia, cum am ajuns sa fac din visul meu o afacere de succes, cum am ajuns sa am relatii de calitate cu cei din jur, cum am ajuns sa cunosc iubirea, cum am ajuns sa fiu cel mai bun psiholog din lume?
Abudenta, bunastarea si calitatea vietii le atingi numai in clipa in care esti constient de cine esti si de misiunea ta aici, pe pamant. Pasiunea si talentul trebuie pus la munca. Perseverenta. Disciplina. Vizualizare. Visul iti influenteaza destinul. Cum era vorba aia, fii rege si regatul ti se va asterne la picioare! Fii stapan pe propria lege, pe propria cale. Urmeaza-ti vocatia, zi si noapte daca vrei sa traiesti o existenta desavarsita.
Te-ai saturat de suferinta?
Perfect!!
Apuca-te de treaba, acum!
Autoeducare si autodisciplina: petrece macar o ora pe zi ca sa te cunosti mai bine si sa te dezvolti si-n urmatorii ani vei fi un expert pe domeniul tau, un zeu. Cunoasterea e noua moneda, nu euro. Cunoasterea te face puternic, invincibil. Iar oamenii puternici atrag experiente si oameni deosebiti
Obiceiurile, stilul de viata iti stabileste viitorul, succesul sau esecul.
Viseaza, viseaza, viseaza…sa nu incetezi niciodata sa visezi si sa crezi in visul tau!!! Zboara!! Nu te opri niciodata!! Meriti totul! Poti fi tot ce vrei!!
Imi pare rau pentru copilaria ta nefericita, dar sa nu o folosesti ca scuza, pentru cu sunt multi cu astfel de copilarie, si care totusi s-au descurcat mai bine. E clar ca nu e tarziu nici pentru tine, dar trebuie sa lasi deoparte mentalitatea “am avut o copilarie nefericita si de aia sunt virgin si disperat” .
Pe langa faptul ca faci pe victima imi si scoti ochii fara sa ma cunosti cu copilaria ta nefericita.
Ceea ce crezi tu ca e respect de la cei din jur, e defapt mila si inainte sa te superi pe mine sa iti mai spun ceva.
Iti face placere sa faci pe victima, pentru ca asta iti aduce atentie de la cei din jur, care e mai buna decat niciun fel de atentie. M-ai facut si pe mine sa scriu un sfert de ora, ca sa iti raspund.
Vei fi tot timpul in situatia asta daca te gandesti ca n-ai noroc in viata si o sa vii cu scuze care te fac sa te simti bine.
Ce-ar fi sa iti ASUMI RESPONSABILITATEA pentru viata ta, sa te uiti la sutele si miile de exemple de copii distrusi, care nu au cedat sub presiunea conditiilor mizere, a lipsei de educatie, a anturajului si au reusit sa isi construiasca o viata asa cum au visat.
Asuma-ti responsabilitatea, pentru ca ce semeni aduni si doar tu ai adus in viata ta disperarea. Numai tu poti sa o alungi.
Citeste, munceste, persevereaza si indiferent cat timp va dura, vei reusi. Si meritul va fi doar al tau.
Dezvolta-te personal, mergi la lucru, fa un ban, citeste, fa sport, sunt sigur ca ai ceva hobby-uri, etc
Sa vezi cum, daca pornesti din interiorul tau, totul in exterior se va schimba.Vei avea prieteni, prietene, familie, bani si orice mai vrei tu.
Daca te plangi si faci ce ai facut pana acum, vei avea ce ai avut pana acum. Logica e simpla.
SCHIMBA ceva, daca vrei rezultate diferite. Si schimba la tine, in tine.
“Esti alfa intotdeauna , atunci cand esti fericit.”
E o poveste care circula.
Un tip ajunge la marginea unui oras nou si vede un batran stand pe o bancuta.
Il intreaba:” Auzi tataie, cum sunt oamenii din orasul asta?” . Batranul intreaba:” Spune-mi cum sunt oamenii din orasul tau?”
” Pai sunt egoisti, rai, umbla doar dupa interese, prieteni falsi, etc”
La care batranul raspunde:” Asa sunt si oamenii din orasul asta.”
Peste o vreme alt tanar ajunge la marginea orasului si il intreaba pe batran acelasi lucru :” Cum sunt oamenii din orasul asta?”
Batranul si el, aceeasi intrebare:” Cum sunt cei din orasul tau?”
” Pai sunt oameni cu mare potential, te distrezi cu ei, toti evolueaza desi unii sunt mai jos si altii mai sus, te asculta cand vorbesti, pot fi prieteni adevarati, etc”
Nu este subiectul acestui articol, insa nu ma pot abtine::))...banca este o institutie care iti ofera imprumut o umbrela atunci cand afara este vreme frumoasa si intotdeauna ti-o cere inapoi atunci cand afara ploua........
Ce nu-mi place mie in acest articol :) ? Autorul foloseste un limbaj prea academic in descrierea celor ce nu gandesc liber si dau sfaturi altora! Sunt "cu ochelari de cal", cu mintile inghetate... aproape morti!
Capital social 200 lei. Sediul firmei acasa, eu singurul salariat, inclusiv contabilitatea (fiindca s-a nimerit sa am diploma potrivita).
Singurul mijloc fix: calculatorul.
Am incercat doar activitati din domeniul serviciilor in care n-ai nevoie de investitii.
Recunosc insa ca in primii 2 ani am castigat mai putin decat fostul meu salariu, in schimb aveam o gramada de timp liber. :) Si, mai ales, NU MAI AVEAM SEF!
Nu recomand nimanui sa ia credite in Romania. Mai ales pentru investitii. Costul creditului este mai mare decat profitul ce ti-l poate aduce investitia respectiva. Poate doar daca ai o idee geniala si ai deja piata asigurata ai putea sa risti sa iei credit.
Loading ...