In calatoria noastra spre arta de a fi feminine poposim acum spre un aspect important al personalitatii noastre.
Ce reprezinta o femeie adevarata? Un obiect al dorintei, o femeie care poseda in cea mai inalta masura rafinamentul artelor lumesti.
Stiu ca ai suferit de-a lungul vremii macar o data in viata si esti dezamagita de esecurile pe care le-ai intalnit pe drum, stiu ca au fost momente in care ti-ai pierdut speranta si inca mai simti ranile in amintiri. Cu toate astea eu cred in tine, cred ca esti capabila sa iti transfigurezi suferinta si sa devii o opera de arta feminina, sa ai o viata plina de satisfactii in fiecare zi, o viata cum poate ti-ai pierdut speranta ca exista.
Esti femeie de cariera? Iti datorezi asta!
Esti mama? Iti datorezi asta!
Esti sotie? Iti datorezi asta!
Esti pe drumul de a trece de la copilarie la maturitate? Iti datorezi asta!
Si mai mult decat atat:
Meriti sa ai o viata frumoasa! Meriti ca sufletul si trupul sa iti fie mangaiat de toate frumusetile vietii si tu poti sa faci asta sa se intample!
Priveste-te in oglinda cand te trezesti dimineata, priveste-te in oglinda cand iesi in lume, priveste cum toate transformarile ti se datoreaza numai tie.
Nu-ti voi spune niciodata sa te schimbi, ci iti voi spune mereu sa te indrepti catre tine, sa inveti sa descoperi in tine resursele naturale pe care le ai si sa le modelezi astfel incat sa iti faci viata mai buna.
Esti actrita pe scena vietii tale si totodata si regizor. Esti o artista si asta imi da siguranta ca vrei sa fii triumfatoare, sa nu treci prin viata fara sa lasi amprenta unicitatii tale.
Poti alege sa lasi la voia intamplarii viata ta sau poti alege sa te folosesti de ceea ce iti spun si sa ramai in istoria vietii ca o opera de arta, sa fii privita, admirata, sa transmiti lumii intregi frumusetea ta profunda, autentica , sa atragi spre tine oameni si situatii care sa isi doreasca sa faca partea din lumea ta.
Nu te-ai saturat sa ai o existenta nesemnificativa? Nu te-ai saturat sa treci prin viata fara sa te bucuri de toate posibilitatile pe care ti le ofera? Nu te-ai saturat sa iti pui mereu atatea intrebari si sa nu faci nimic pentru a te simti vie, frumoasa, increzatoare? Nu pot sa cred ca asta iti doresti pentru tine.
Nu pot sa cred ca nu esti destul de inteligenta in secolul 21 incat sa nu folosesti sursele care ti se ofera pentru a-ti decora existenta!
Daca esti multumita de viata pe care o ai, ramai in ea, plangi, razi, suferi, nemultumita uneori, multumita alteori.
Daca iti doresti mai mult, indrazneste sa fii diferita! Fii cu un pas inainte si foloseste ce iti spun pentru a descoperi satisfactii de care poate nu ai fost constienta pana acum!
Astazi incepem un capitol despre cum sa fii carismatica si cum sa reusesti sa te conectezi cu persoanele cu care iti doresti. Poti folosi aceste mici secrete atat pe plan personal cat si social.
Iti vorbesc din experienta mea si a altor femei care au ales sa aiba o viata multumitoare, care au sters barierele pe care le-au mostenit din generatii in generatii, care au ales sa destrame zidurile pe care societatea le-a stabilit pentru ele.
Mereu am trait cu senzatia ca saraca mama mea nu a fost fericita. Ca a uitat de ea din momentul in care a devenit sotie si mai apoi mama. Ca merita sa aiba o viata buna, dar nu a stiut sa se foloseasca de resursele ei pentru a obtine asta. Mereu a crezut in destin fara sa stie ca fiecare decizie pe care o ia o influenteaza pe cealalta si astfel ii influenteaza viata. Noi suntem liberii arbitri ai vietii noastre si daca noi nu alegem ce e mai bine pentru noi, ce e in concordanta cu dorintele noastre interioare, atunci nimeni nu o s-o faca pentru noi.
Nu am stiut mereu asta si am facut greseli. Ajunsesem sa ma simt cea mai nefericita persoana de pe Pamant, sa astept mereu sa ma faca altcineva fericita fara sa stiu ca e suficient sa-mi schimb modul de a privi lucrurile si sa ma intorc catre mine, sa ma modelez, sa fiu total multumita cu mine insami si totul se va schimba. Am invatat sa vorbesc cu oamenii si din cartile pe care le-am citit si apoi aplicand am invatat cum poti avea relatii de succes si micile secrete pe care le-am adaugat personalitatii mele astfel incat intre mine si oamenii cu care vroiam sa intru in contact sa se creeze o conexiune.
Am sa-ti spun si tie acum aceste mici secrete prin care iti poti modela personalitatea astfel incat sa ai succes in relatiile si comunicarea cu oamenii, atat pe plan personal cat si social.
Brainstorming-ul este o tehnica ce si-a dovedit de multa vreme eficienta in generarea unei multitudini de idei creative pentru rezolvarea unei probleme date.
De ce ne place? Pentru ca aceasta tehnica ne ofera o libertate totala de exprimare. Nimeni nu va judeca sau critica ideile celorlalti. Asa ca putem fi relaxati, putem glumi chiar, putem spune orice ne trece prin cap daca are legatura cu subiectul.
De ce este atat de eficient? Pentru ca tocmai aceasta multitudine de idei (unele de-a dreptul traznite) este rezervorul din care va rezulta, la final, solutia aceea inteligenta, sclipitoare, nemaivazuta si nemaiintalnita.
Da, brainstorming-ul este o tehnica excelenta pentru rezolvare creativa a unei probleme.
Dar cum starnim aceasta furtuna a mintilor luminate? Cum ne aducem coechipierii in acea stare de profunda inspiratie?
1.In primul rand definim clar problema. Se spune ca jumatate din raspuns este intrebarea insasi.
2.Stabilim o limita de timp. Acest lucru depinde de natura si gradul de complexitate al problemei.
3.Solicitam participantilor idei pentru rezolvarea problemei. Specialistii recomanda cel putin 50 de idei, dar cu cat sunt mai multe cu atat este mai bine.
4.Ideile se scriu pe o tabla sau o foaie de hartie, in ordinea generarii lor si in asa fel incat sa poata fi vazute de catre toti participantii. Se noteaza absolut toate ideile, indiferent cat de stupide sau imposibile par la prima vedere.
5.Nu sunt permise criticile la adresa ideilor emise. Sunt incurajate in schimb rasetele si buna dispozitie.
6.La expirarea timpului alocat sau atunci cand ideile sunt epuizate se va trece la gruparea celor asemanatoare sau care au legatura unele cu altele.
7.Prin discutii si consens ordonati ideile incepand cu cea care place cel mai mult catre cea care place cel mai putin grupului.
8.Alegeti, de exemplu, primele 5 solutii din acest clasament si analizati-le in continuare.
9.Stabiliti 5 criterii pentru alegerea solutiei optime. Aceste criterii pot fi restrictive (de ex. nivelul resurselor, restrictii legale, restrictii de timp) sau/si stabilite la alegere (eventual tot prin brainstorming).
10.Acordati fiecareia dintre cele 5 idei retinute cate un punct pentru fiecare criteriu pe care il indeplineste.
11.Ordonati ideile in ordinea descrescatoare a punctajului obtinut.
12.Felicitari. Ati gasit solutia castigatoare!
13.Daca sunt mai multe solutii cu punctajul maxim e si mai bine: aveti de unde alege.
De ce sa nu folosim brainstorming-ul si acasa? Oare ceilalti membri ai familiei nu ar fi fericiti sa ia parte la decizii? Oare cel mic nu se va simti important vazandu-si ideile scrise pe foaie de hartie, alaturi de cele ale parintilor? Oare nu vom intelege mai bine si nu vom aprecia mai mult faptul ca suntem o familie, o echipa, un intreg?
Spor la creatie si idei inspirate va doresc. Restul va veni de la sine.
1. Mit: Odata ce faci sex, inseamna ca ai devenit adult
Adevar: Inca depinzi de parinti, inca nu poti sa fii perfect independent (nu doar din punct de vedere financiar, ci si din alte puncte de vedere) dar crezi ca facand sex ai devenit brusc adult? Mai gandeste-te odata: sa fii adult prespune mult mai multe responsabilitati, mult mai multe aptitudini si mult mai multe competente. Maturizarea nu inseamna doar inceperea vietii sexuale! Ba chiar mai mult: sa te arunci cu capul inainte in inceperea vietii sexuale, fara sa stii perfect ce presupune acesta, fizic, emotional si psihic, sau fara sa fii absolut sigur ca e ceea ce iti doresti e chiar inversul maturitatii – e o dovada de iresponsabilitate, e o dovada in plus ca nu esti inca pregatit sa faci acest pas.
Nu uita: cand iei o decizie atat de importanta pune in balanta toate emotiile tale, toate gandurile, toate plusurile si toate minusurile!
2.Mit: Daca il/o iubesti cu adevarat pe prietenul/prietena ta, esti pregatit sa faci sex.
Adevar: Chiar daca iti iubesti prietenul sau prietena, asta nu inseamna ca ai ajuns deja la punctul in care esti pregatit pentru un pas atat de mare. Daca tii foarte mult la pertenerul/partenera ta, nu uita ca exista si alte modalitati de a-i arata ce simti. Dovada suprema de iubire nu e sexul: cea mai buna metoda in a-i arata iubire este prezenta ta senina si dragastoasa, este respectul pe care i-l porti, intelegerea pe care i-o arati si sustinerea ta necontenita. Daca cineva te preseaza sa faci acest pas, sau te santajeaza cu despartirea, pune-ti intrebati serioase in legatura cu sentimentele lui/ei fata de tine. Initimitatea inseamna comunicare, incredere si respect. Daca te iubeste cu adevarat, te va astepta atat timp cat este nevoie.
3. Mit: Sexul e mai bun sau mai distractiv daca esti putin ametit/a de bautura.
Adevar: Daca ai impresia ca sub influenta alcoolului inhibitiile tale au disparut pur si simplu, s-ar putea sa ai dreptate in oarecare masura. Dar gandeste-te la motivul pentru care consumul de alcool te face mai putin pudic: pentru ca iti tulbura mintea, pentru ca nu mai gandesti cum trebuie! Deci, exista mult mai multe sanse sa existe urmari neplacute: boli cu transmitere sexuala, (pentru ca cine se mai gandeste la sexul protejat odata ce se lasa dus de val?), sarcina nedorita sau chiar sentimente de culpabilitate. Plus ca tine minte un lucru: alcoolul te face vulnerabil, poti deveni foarte usor o victima a violurilor, jafurilor si asa mai departe!
4. Mit: Pentru un adolescent, sexul este enorm de important
Adevar: Eu urasc generalizarile? Tu nu? Ei bine, invata sa o faci. Nu exista un lucru care sa placa la fel de mult tuturor. Valorile, credintele si convingerile sunt diferite de la persoana la persoana. Deci, este sexul pentru tine chiar atat de vital? Nu ai alte lucruri mai bune de care sa te bucuri in viata? Nu-mi spune ca nu, nu o sa te cred. Nu spun ca este usor sa fii adolescent si sa te impaci cu hormonii tai, nu spun ca este usor sa nu te lasi dus de val sau sa nu pleci urechea la ce spun toti din jurul tau. Nu uita insa ca ei de multe ori exgereaza in ce priveste povestile lor despre sex: crede-ma, nici unul nu va recunoaste ca uneori sexul poate sa devina frustrant atunci cand decizia nu e luata la momentul potrivit. Nimeni nu va recunoaste ca s-a simtit vinovat, si nimeni nu iti va spune ca a avut o experiena sexuala nereusita. Toti vor brava, toti vor da impresia ca au trait niste senzatii nemaipomenite si toti iti vor spune ca e cel mai bun lucru in viata. Tu insa esti singurul in masura sa decizi pentru tine! Ce naiba, te lasi manipulat sau influentat atat de usor?
5. Mit:. Daca nu intri si tu in randul celor care si-au inceput viata sexuala, esti un fraier/ o faiera
Adevar: De fapt, dragul/draga mea, e chiar invers! Simplul fapt ca organele tale sunt pregatite sa faca sex nu inseamna ca pentru tine a venit momentul. Simplul fapt ca toti colegii se lauda cu experientele lor, nu inseamna ca tu esti pregatit. Daca te grabesti sa faci acest pas sub influenta presiunii exterioare, poti avea regrete sau sentimente de culpa, rusine sau scarba mai tarziu. Asta e ceea ce iti doresti? Tine minte ca prima experienta sexuala influenteaza foarte mult viata ta sexuala viitoare. Nu este un eveniment prin care poti trece pur si simplu: este o experienta pe care nu o vei uita, asa ca ai grija sa o faci sa fie placuta si sa iti amintesti de ea cu drag. Sa nu te astepti sa ai vreo revelatie: din prima nu va putea sa iti placa la nebunie, nu vor sari artificii ca in filme si probabil ca, mai ales ca fata, te va durea putin sau nu vei avea orgasm. Prima experienta sexuala nu este placere pura, este emotie, este intimitate, consens si traire.
Acum dupa ce ti-am spus toate astea, sper ca te ve gandi putin mai bine la deciziile tale. Nu iti vorbesc din carti, nu sunt o femeie acra sau inchisa la minte, sunt pur si simplu interesata de binele tau.
Crede-ma, nu vreau sa te sperii sau sa te las cu impresia ca sexul este ceva gresit sau ceva anormal. Dimpotriva, sexualitatea ta nu este ceva de nediscutat, nu este subiect tabu si nu este ceva ce trebuie negat. Nu iti spun ca trebuie sa ramai virgin/a toata viata sau ca trebuie sa iti refuzi dorintele.
Doar ca vreau sa intelegi ca nu totul se rezuma la contactul fizic, si ca trebuie sa fii constient ca pot exista urmari neplacute, de care probabil deja stii: sarcini, boli si tot tacamul.
Fii destept/desteapta! Fa din sex o experienta placuta si sigura!
Written by Mihaela Gheorghe on February 28th, 2010
Asa isi numise postarea din ianuarie 2009 Mihai Iordache, romanul care a plecat spre Nepal, intr-un Autostop pentru pace.
Din Puctulzero – asa se numeste blogul sau, in care isi povesteste aventura – Mihai a pornit in lume pe jos, facand autostopul, pentru a-si implini un vis.
“Vreau si sa daruiesc ceva, asa ca am stabilit activitati. Tin traininguri si activitati educative pentru scoli si ONG-uri si ma intalnesc cu reprezentanti ai organizatiilor locale. Vorbesc despre cultura si traditiile romanesti si tin ateliere de dansuri populare.
Valoarea pe care o primesc in acest timp o voi folosi in cadrul organizatiei “Liga pentru Educatie, Cultura si Sport”, in cursurile si in proiectele viitoare.”
Asa spunea el atunci, in iunie 2008.
L-am urmarit pe Mihai in calatoriile lui, atat cam am putut sa “prind” din ceea ce razbatea in scrierile sale pe blog (Punctulzero) si m-am bucurat de minunatiile alea. Impreuna cu mine, altii si altii il urmaream si mai povesteam intre noi, din cand in cand.
A fost apoi o vreme de tacere. Cam un an… Nu mai stiam nimic, dar stiam ca daca a plecat asa cum a plecat, si daca a mers asa cum a mers, nu se putea sa nu ajunga inapoi.
Si a ajuns. A venit, a scris iara , anuntandu-ne pe toti ca va povesti aventura aceea, spre a fi de bucurie si invatatura si altora. Despre cum “Orice este posibil”. Despre implinirea viselor, atunci cand crezi in ele din toata inima, cu toata fiinta ta.
Interesant a fost ca am citit despre intoarcerea lui Mihai exact in ziua in care ma intalneam cu un alt roman de-al nostru. Care si el isi urmeaza un vis, inceput de acum patru ani.
Omul nostru alearga pe 22 februarie la Sahara Maraton, unul din evenimentele care aduna oameni din toata lumea pentru a ajuta pe refugiatii saharawi. Cei ramasi fara tara, desi unele state le recunosc acum tara. O limba de pamant in desert. Acolo alearga anual oameni care vor sa spuna ceva lumii. Sunt si oameni cu handicap fizic, oameni care sufera de diabet, dar ei alearga acolo, spre a-si arata solidaritatea cu refugiatii.
Nu despre cauza lor vreau insa sa povestesc, ci despre romanul nostru, care imi spunea ca pe traseul acela, de 42 km si vreo 400 de metri poti sa bei apa, in punctele special amenajate, dar nu o poti lua cu tine. Deloc-deloc. Altfel, esti descalificat. Poti sa alergi, dar nu prea incet, ca vin din spate niste beduini pe camile, care urmaresc pe cei din urma alergatori, si daca i-au ajuns, ii descalifica.
Imi povestea el despre cum vrei – cum vrei din tot: minte si trup si vointa – si te poate lasa ficatul, cand ti-e lumea mai draga. Cum te antrenezi inainte, caci nu e doar asta, alergarea aia de vreo patru ore si ceva. E munca de ani de zile acolo.
- De ce faci asta? il intreb.
- Pentru ca pot, zice el.
Pentru ca pot… Ma uit la el. Omul lucreaza cu sabia, cu artele martiale, de ani de zile. Stie bine ce poate si ce nu. Stie sa-si recunoasca si sa-si si sparga niste limite. Si stie ce e aia cu “Orice este posibil”.
Mie de oamenii astia imi place grozav. Si stiti ce? Si altora, multora, le place.
Vorbeam la inceputul acestor articole, cu un an in urma, de modele.
Uite, da, mie oamenii astia imi sunt modele.
Poate si voua.
Poate povestea lor va va face sa va ganditi de mai multe ori cand lasati visul vostru deoparte.
Vedeti voi, daca veti crede cu toata inima in voi insiva, indiferent de multe din cele “din afara”, veti reusi, pentru ca la un momend dat chiar visul vostru o sa va ajute, o sa va traga inspre el.
Sunt prea gras/a! Sunt prea scund/a! Doamne, cat de mult mi-ar placea un nas mai mic, sa am parul cret/drept, muschii mai bine conturati etc etc… Te-au frapat cumva aceste fraze? Te regasesti in ele? Ti s-a intamplat vreodata sa iti sara nasturele de la pantaloni cand te chinuiai sa incapi in ei? Ti-ai dat seama brusc pe terenul de baschet ca fugi mai greu, ca nu mai esti foarte stapan pe miscarile tale? Ca propriul tau corp iti joace feste?
Majoritatea tinerilor se asteapta la schimbari fizice in timpul adolescentei. Fetele, de exemplu, se asteapta sa le creasca sanii, iar baietii asteapta cu nerabdare cresterea masei corporale si aparitia parului in diferite zone le corpului (fata, piept). De multe ori insa, schimbarile care apar pot fi …neasteptate si neplacute. Atat fetele cat si baietii pot observa ca acumuleaza mai usor grasime in zona burtii sau a fundului, de exemplu.
Schimbarile drastice ale corpului tau se vor extinde pana dupa adolescenta. Sa nu crezi ca asta se intampla doar in pubertate! Pana in jurul varstei de 20-22 de ani (depinde de ritmul fiecaruia) corpul tau va fi predispus la schimbari. Iar tu trebuie sa faci fata!
Un lucru este deosebit de important si vreau sa il tii bine minte: felul in care iti percepi propriul corp este foarte diferit de felul in care altii iti apeciaza fizicul. Tu ai tendinta de a fi mult mai critic cu el decat ceilalti.
Sa luam de exemplu cazul Elenei. Elena este o fata foarte hotarata, face balet de la gradinita. Odata ajunsa in perioada pubertatii si adolescentei, trupul ei s-a dezvoltat in ceea ce altii ar denumi “un corp voluptos”. Elena are sani mari, fund bine conturat – toate acestea fara a fi grasa. Colegele de liceu o invidiau pentru asta. Ea insa s-a vazut mult timp ca fiind grasa si lipsita de gratie. A suferit ani de zile din cauza acestei false perceptii pe care o avea asupra corpului ei, cu a carui imagine nu se impaca nicicum. Cand oamenii din jurul ei ii spuneau ca este frumoasa si feminina, Elena avea impresia ca aceste complimente ii sunt facute din mila, sau, in cel mai bun caz, din bun simt.
Fals, fals, fals – cat se poate de fals!!!
A durat ani de zile pana cand Elena a ajuns sa isi invinga temerile legate de trupul ei si sa inceapa sa isi vada calitatile. Momentul in care ea a ales insa sa isi ingaduie sa se vada frumoasa, a fost decisiv pentru ea: a dezvoltat o puternica incredere in sine, care i-a adus mai multe satisfactii profesionale si mai multi prieteni.
Adaptarea la noul tau corp este insa o chestiune care nu tine numai de aspectul fizic. Trebuie sa te obisnuiesti si cu felul in care corpul tau se simte si performeaza sau face fata la efort.
Marius, de exemplu, a fost intotdeauna foarte bun la sport, iar la proba de viteza ajungea mereu in cel mai scurt timp la celalalt capat al terenului. Odata ce trupul lui a inceput sa se schimbe si sa se tot schimbe, a durat o perioada de timp pana cand Marius a invatat felul in care noul corp – de barbat in toata firea- actioneaza. Cand a observat ca fuga lui este mai lenta, si mai mult de atat, sprintul este mult incetinit, stima de sine a baiatului care se trasforma in barbat a suferit leziuni puternice.
Ce este insa de facut? Cum putem sa ne obisnuim la noua infatisare de adult?
Ai putea incepe simplu: ai grija de corpul tau!
Mananca sanatos si fa sport! Stiu ca toata lumea iti zice asta, si ca poate ti se pare ca a devenit deja un cliseu. Dar atunci cand 5 oameni iti zic ca esti beat…. te duci sa te culci. Asa ca gandeste-te: poate nu toti oamenii din jurul tau care te enerveza cu teoriile lor legate de o nutritie sanatoasa spun tampenii.
In ultimii zece – cinsprezece ani, generatiile de adolescenti se confrunta tot mai mult cu probleme legate de greutatea corporala. De ce? Foarte simplu: pentru ca inainte nu existau atatea fast-fooduri si shawormerii.
Ai putina grija la ce mananci! Asta iti influenteaza enorm infatisarea.
Nu ma intelege gresit… nu fac propaganda unui stil alimentar bazat pe apa, paie si bataie!
Incearca doar iti intelegi corpul si sa iti echilibrezi dieta in functie de nevoile lui. Da-i fructe, legume si apa si incearca sa reduci din grasimi!
Imprieteneste-te cu trupul tau! Exact asa cum o prietenie intre doi oameni se construieste in timp, gradat si cu multa perseverenta, asa relatia ta de prietenie pe care trebuie sa o stabilesti cu corpul tau necesita timp si perseverenta.
Paseste mandru/mandra! Sa nu crezi ca daca vei incerca sa te faci cat mai mic pe strada pentru ca ceilalti sa nu-ti observe defectele, chiar asa de va intampla. Dimpotriva – vei iesi in evidenta intr-un mod negativ.
Indreapta-ti spatele, construieste-ti un mers frumos, vertical si astfel vei capata cu totul o noua infatisare.
Daca te vei uita putin pe strada, iti vei da seama ca o persoana, chiar deosebit de frumoasa, dar cu un mers ciudat si labartat este mai putin agreabila si placuta ochiului decat orice alta persoana cu infatisare medie, dar care are un mers viguros si drept.
Nu incerca sa iti ascunzi asadar defectele! Daca te simti complexat de cosuri, nu iti ascunde fata in spatele unui breton lung si des. In afara faptului ca probabil bretonul doar iti va accentua acneea, vei atrage atentia asupra ceea ce vrei sa ascunzi!
Daca esti putin mai plinut/a si vei opta pentru niste haine laaaargi si lungi, vei amplifica senzatia de coporalitate excesiva.
Secretele cele mai bine pazite sunt acelea care le ascunzi cel mai putin!
Si nu in ultimul rand: inceteaza sa te compari cu altii!
Nici chiar modelele din reviste nu sunt ceea ce par, si tu stii asta. Ele sufera numeroare retusuri chirurgicale, de make-up sau in photoshop, in cazul in care vorbim de poze. Mijloacele media vand reclame, nu realitati!
Plus ca aceasta atitudine de competitie intre fizicul tau si fizicul altora nu este altceva decat o mare pierdere de timp si de energie. Corpurile noastre sunt unice, la fel ca si personalitatile, si se dezvolta intr-un ritm propriu.
Eu de exemplu, am fost printre ultimele fete din clasa mea care s-au dezvoltat. Si, intr-un fel sau altul, ma simteam ciudat din cauza ca toate colegele mele aveau sani mari si menstruatie. Am inteles in cele din urma ca sunt altfel. Asta eram eu, pur si simplu. Corpul meu a vrut sa copilareasca o idee in plus. Am recuperat insa repede din urma, dandu-mi seama ce mare greseala facusem in a ma grabi sa cresc doar pentru ca ceilalti deja o facusera.
Nimeni nu e ca tine. Esti o fiinta irepetabila, si la fel este si trupul tau.
Iubeste-l, apreciaza-l, ingrijeste-l.
Picura din frumusetea personalitatii tale si in exterior, si vei vedea ca lumina din tine te va face cu adevarat irezitibil/a!
Tatal meu este cel mai destept, frumos, puternic barbat!
Vreau sa ma marit cu tata! Complexul Oedip
Asta e unul dintre cele mai periculoase atasamente. Atentie la imaginea ce-o iei cu tine la maturitate, s-ar putea ca niciun barbat sa nu se ridice la nivelul tatalui tau si asta te mentine pe pozitia de single, cand ai de toate, frumusete, atractivitate, inteligenta, spiritualitate.
De ce nu-ntalnesc pe nimeni?
Am o prietena draga care este pe pozitia asta de-o viata, nimeni nu e bun pentru mine.
Ce sa fac daca sunt pretentioasa?
Bravo tie, nimeni nu spune sa-ti scazi strandardele de selectie sau sa te alaturi intr-o calatorie amoroasa cu un tip care nu-ti trezeste pasiune, admiratie, chef de viata.
Nici pe departe nu te imping in bratele primului venit, nu eu, si mie imi place frumusetea, inteligenta, puterea, umorul, tot la un barbat.
Ana a avut 3 relatii, in prima a stat 13 ani, ai auzit bine, doi adolescenti se-ndragostesc, pasiuni comune, crestere si dezvoltare paralela, acceptat de familie, iubit ca pe-un fiu, declarat prima iubire. Dupa 13 ani de potrivire si normalitate a venit vremea despartirii, asa cum era de asteptat, am crescut, m-am hranit, acum am nevoie de mai mult, a sarit in bratele altui barbat, timp de un an, relatie interesanta, pozitie sociala inalta, calatorii, sclipiri, pana ce a ajuns la exclamatia urmatoare: M-am inselat, nu e ce mi-am imaginat!
Despartire…de vreo 3 ani e singura. De ce?
Fiindca n-a aparut niciunul care sa se ridice la asteptarile ei, fiindca ea vrea sa se marite cu tata! Si pana nu apare sosia lui se pedepseste singura, nu face compromisuri, totul sau nimic. Vezi cate staruri tinere se gasesc la bratul “tatalui lor”? Rasfoieste o revista si-o sa intelegi ce-nseamna Complexul Oedip, in care fata are o fixatie pt tata si-o vrea inlaturata pe mama din povestea lor de iubire. Tati, iubeste-ma, ai grija de mine!! Nu te vreau decat pe tine! N-o sa iubesc pe nimeni cum te iubesc pe tine! Vreau sa ma marit cu tine!
Dragele mele, viata nu e tocmai usoara de inteles sau rupta dintr-o poveste cu crai si printese.
Inainte de a trage invatamintele din aceasta scurta poveste sa vedem si cealalta varianta, in care tatal este absent din viata fiicei.
Maria a crescut fara tata, a parasit-o cand avea cativa anisori, a plecat in lume fara prea multe explicatii, oricum nu le-ar fi inteles ea la aceea varsta, doar amintiri.
Cum s-a descurcat ea in viata amoroasa?
Frumoasa, inteligenta, spirituala, feminina, atragatoare, la fel ca si Ana.
Ea si-a promis ca n-o sa iubeasca niciodata dupa ce a suferit vreo cateva relatii cu parteneri abuzivi. Zis si facut. A intrat in relatii cu diversi, fara sa aiba prea multe de anunat la capitolul emotii, barbatii erau obiecte sexuale pentru ea, buni ca sa rezolve probleme si sa se agite pe langa ea. La ce sunt buni barbatii daca nu la a-ti face viata ma frumoasa?
Astazi e de aceeasi varsta ca si Ana, si singura. De ce?
Din lipsa unei imagini corecte despre tatal ei, din lipsa figurii paterne in educatia si devenirea ei ca femeie, a devenit o seducatoare, amazoana, care calca peste cadavre fara niciun sentiment, implicare.
Iubirea excesiva si lipsa iubirii sunt doua fete ale aceleiasi monede.
Nu ti-e bine nici daca esti prea iubita si rafatata de tata si nu tie bine nici daca esti lipsita de iubirea lui tata. Nu te frustra, nu condamna parintii, societatea, intelege ca la randul lor si eu au fost tratati la fel, au facut ce au stiut mai bine. Ceea ce te intereseaza acum, este sa te asiguri ca n-ai criterii de selectie prea ridicate sau prea joase.
Da, ok, tatal tau e minunat, dar si baietii de fara au mult de dat. Invata sa nu compari, nici macar prima iubire cu a doua, nimeni nu merita termene de comparatie, fiecare individ e unic si special, comiti un mare pacat daca compari, fata de tine si fata de ceilalti.
Viata iti scoate in fata experientele de care ai nevoie ca sa cresti, ca sa devii frumoasa si bogata spiritual. Iubirea e perfecta. Deschide-te si iubeste, fara teama ca te va dezamagi sau inlocui, o relatie e opera ta de arta, tu esti arhitectul vietii tale. Doreste-ti mult de la viata, dar nu exagera, la fel cum nu te agata de primul venit, cu sentimentul disperat si cu credinta ca nu meriti mai mult. Moderato…armonie si echilibru, nu te teme, vei avea tot ce-ti doresti de la viata, armonia se va instala cu fiecare experienta. Multumeste universului pt tot ce-ti ofera! Viata e frumoasa!
Ce faci acum, la maturitate?
Te folosesti de fiecare experienta, fiindca e reparatorie, intelegi ce ti-a lipsit, te impaci cu trecutul si mergi mai departe pe scara evolutiva. Asta iti spui si juri ca vei face, si-atunci..
Cum se face ca esti tot singura?
Mai multe despre femeile singure si complexul Oedip aici.
Cum se face ca zici una si faci alta?
Avem o minte constienta si una inconstienta, cea constienta este ancorata in real, aici si acum, cea inconstienta, e lumea nevazuta, si are o putere incredibila, acolo zac amintirile tale, gandurile tale de azi, si proiectiile viitorului tau.
Vrei, te rog sa te asiguri ca iti folosesti subconstientul la putere maxima ca sa realizezi tot ce iti doresti de la tine si viata?
Multumesc!
Hai sa vedem cum faci sa traiesti azi ceea ce-ti doresti:
Pentru 21 de zile te programezi sa emiti doar ganduri pozitive, creatoare, si de indata ce un gand negativ apare il transformi cu bagheta magica, care-i mintea ta.
Nu merit mai mult, sunt urata, grasa, nimeni nu ma vrea, sunt prea mica de inaltime, barbatii nu ma plac, toti sunt porci, si asa mai departe se transforma printr-o atingere magica a puterii gandului tau, si anume: Merit totul de viata! Merit un barbat frumos, intelgent, (descrie-l), caracteristice emotionale, intelectuale, spirituale, fizice, si nu in ultimul rand, scrie-ti pe oginda din baie: Ce mai faci, frumoaso?
Si de fiecare data cand dai de o oglinda adu-ti aminte cat esti de frumoasa, inteligenta, si alte formule magice pe care simti nevoia sa le intaresti.
Regula numarul 1 –OAMENII SE POARTA CU TINE ASA CUM II EDUCI SA SE POARTE
Daca esti inconjurat de oameni dependenti care iti mananca toata energia nu vei putea sa realizezi lcruri importante in viata. Si apoi iti vor spune:” Uite-te la tine, nu ai realizat nimic.”
Ce faci? Le dai in cap? Nu, faci ceea ce trebuie inca de la inceput.
Daca nu iti place de neamurile tale, NU MAI PASTRA LEGATURA CU EI .
Ai ceva timp si vrei sa il dedici tie, visului tau, pasiunii tale sau sa stai cu picioarele in sus sa te relaxezi? De ce sa iti consumi resursele pe cineva de care nu iti place?
E FIRESC SA NU ITI PLACA toate neamurile tale. Daca nu iti amplifica puterea cu nimic, daca nu inveti nimic de la ei,daca sunt negativisti spune-le ADIO.
Marturii
Marturie Femeie: Numele meu este Andreea, am 22 ani si am o relatie cu cineva de 1 an jumatate, relatie care simt ca ma ingradeste, ca imi rapeste aceasta perioada a vietii care nu o voi mai putea recupera vreodata, ca ma limiteaza in a-mi indeplini visurile, o relatie care nu ma face fericita si in care port o masca , nu sunt eu, si carei paradoxal, nu ii pot pune capat pentru ca stiu ca ma iubeste foarte mult, insa eu nu ii pot raspunde la fel, ci mimez ca as avea aceleasi sentimente, ma macina in fiecare zi, ma consuma, singurul motiv este ca mie mila de el si nu am curaj sa zic ca trebuie sa ne separam, mie frica, el m-a iubit , m-a respectat mereu si eu…., dar pur si simplu nu ii pot oferi mai mult. Nu stiu cum sa procedez…ajuta-ma…
Marturie Barbat: Exact acum 1 an de zile ma aflam in fata aceluiasi calculator de la care scriu acum, citind un material despre seductie.
Nu era primul material, mai citisem cateva inainte dar nu experimentasem nimic. De ce? Aveam prietena de 2 ani jumate. Relatia aceasta ma ajutat sa progresez EXTREM de mult, dar pana la un anumit punct anume.
Am invatat impreuna cu ea sa mancam in doi, sa dormim in doi, sa schiem in doi, sa ne plimbam in doi, sa alergam in doi, sa cantam in doi, sa ne distram in doi, sa jucam volei in doi, sa jucam basket in doi, sa dansam in doi, sa bem in doi, sa jucam monopoly in doi, sa jucam carti in doi, sa invatam in doi, sa ne certam in doi, sa facem dragoste, sa urlam in doi, sa inotam in doi, sa mergem la terase in doi, sa mergem la film in doi, sa mergem la teatru in doi, sa mergem in excursii in doi, sa suferim in doi, sa fim dezamagiti in doi, sa evoluam in doi, sa stim sa ne comportam intr-o relatie in doi etc. Sunt doar cateva lucruri pe care le poti invata la inceput dintr-o relatie.
Relatia mi-a fost foarte benefica la momentul respectiv. Dupa 2 ani jumate de relatie am simtit cum ceva s-a blocat intre noi doi. Nu mai invatam nimic nou de la ea, simteam ca nu mai progresez si ca zilele sunt la fel.
Vreau sa mentionez faptul ca in 2 ani jumate nu am facut sex cu alte tipe si nici nu m-am sarutat cu altele. M-am gandit la alte tipe si am interactionat cu altele DAR nu am inselat-o. Lucru pe care il consider minunat pentru ca putini barbati au taria asta.
Imi aduc aminte ca tot timpul vorbeam cu ea despre scopuri si despre ce vrem sa facem in viata. Tot timpul ma sustinea in ceea ce voiam sa fac si ma motiva sa imi urmez visul. Dar incet-incet incepusem sa imi dau seama ca ea a fost prima tipa importanta din viata mea si eu efectiv nu cunosteam alte femei.
Imi doream cu ardoare sa cunosc alte tipe dar nu vroiam nici sa ma despart de ea si nici sa o insel. Imi era greu sa ma despart de ea deoarece impreuna cu ea ma afla in starea de confort unde totul era minunat. Mancam impreuna, beam impreuna, dormeam impreuna, faceam dragoste impreuna, mergeam la scoala impreuna. Imi dadusem seama ca eu aveam casnicia perfecta, nimic altceva.
Ma ingrasasem 25 de kg, corpul atletic de care ea si toate fetele se indragostisera DISPARUSE complet. Acum aveam burta si o conditie fizica care ma lasa balta la 1 km de mers pe jos.
Si atunci mi-am dat seama ca directia in care eu ma indreptam nu era ceea ce imi doream. In general, inainte sa fiu cu ea aveam scopuri inalte, vroiam sa fiu un fel de Giacomo Casanova, sa cunosc multe tipe si sa fac toate nebuniile cu ele, sa fac sport in fiecare zi.
Dar cu timpul, scopurile mele au scazut deoarece eu ma simteam BINE cu ea, nu trebuia sa mai alerg, nu trebuia sa mai cunosc alte fete ca sa fac sex, nu trebuia sa am bani tot timpul la mine, nu trebuia sa fac nimic care sa imi asume vrun risc si sa ma scoata din starea mea de confort.
Dar oare eu asta imi doream la 17 ani? Sa traiesc o viata de bautor de bere? Sa ma mut cu ea impreuna si sa stam toata ziua la TV?
Regula numarul 2: NU FUGI DE OAMENII CARE ITI ZIC ADEVARUL. Accepta provocarea.
Oamenii au un fel ciudat de a fi.
Arthur Schopenhauer are un citat excelent:” Un idiot va prefera compania altui idiot in dauna tuturor geniiilor din lume”
Cu totii suntem slabi in anumite domenii.
E important sa acceptam asta si sa ne purtam ca atare. Putem fi maestrii in anumite privinte si ucenici in alte privinte.
De exemplu, eu accept orice provocare in domeniul psihologiei si cred ca acesta e domeniu in care pot excela.
In schimb cand vine vorba de programare, HTML, Wordpress, bloguri, situri, lucruri tehnice, desi am facut Politehnica si ma descurc , totusi sunt altii cu multe clase peste mine.
Cum ma port cu ei? Nu sunt arrogant, ci imi accept conditia de ucenic. Accept sa invat de la ei si le accept criticile. Deschid ochii si urechile si incerc sa invat cum sa face pentru ca apoi sa pot face singur oricand.
Problema e ca oamenii fug de cei care ii critica in loc sa ii imbratiseze. Uneori, criticile sunt total aiurea, de la oameni care ei insisi nu fac nimic decat comenteaza. In acelasi timp exista si critici constructive care trebuie privite ca un feedback care ne ajuta sa evoluam indiferent de felul in care sunt transmise. Nimeni din jur nu este dator sa fie politicos. Eu dau toata politetea din lume menita sa ma consoleze pe sinceritate brutala menita sa ma ajuta sa evoluez oricand. Prefer sa mi se spuna sincer si brutal adevarul pentru ca sa pot reflecta si sa pot deveni mai bun decat sa fiu mintit frumos si sa raman la fel.
NU sunt curios sa raman la fel. Vreau sa evoluez, sa cresc sa fiu mai bun si mai bun de la zi la zi si de la an la an.
Vreau in jurul meu oameni puternici si cu personalitate care sa accepte cand ii injur pentru ca au lenevit si nu au evoluat si care sa faca acelasi lucru cu mine.
Nu fii sclav al batailor prietenesti pe spate.
Prietenii adevarati isi spun adevarul fara emnajamante pentru ca stiu ca acolo se afla valoarea unei relatii. Sa ne ajutam sa fim mai buni in fiecare clipa.
Cine sta langa tine si accepta tot ce faci ori e prost si indiferent ori ti-e dusman cu buna stiinta.
Cea mai mare pedeapsa pentru o persoana de langa tine este sa taci si sa nu ii spui lucruri evidente care ar ajuta-o sa evolueaza. Pentru ca va ramane la fel si tu si cei din jur vor evolua. Este una din cele mai puternice metode de manipulare.
Ascunderea adevarului
Daca vezi ceva la mine si nu imi zici, consider ca ma jefuiesti de propria mea dezvoltare personala si evolutie.
Poate ca nu o sa imi convina tonul, momentul, felul. Dar strang din dinti si imi notez. In timp ,voi deveni mai bun si mai bun si am sa privesc de foarte de sus toate aceste lectii invatate.
Ce faceai acum 6 luni, 1 an, 3 ani 5 ani? Daca nu esti mai bine ai o problema mare. Ce te tine in spate? NU fii sclavul parerii celor din jur. Pentru ca esti legat emotional de oameni, mai ales in cuplu tinzi sa faci compromisuri.
Nu lasa lucrurile importante la mila celor neimportante.
Si eu fac compromisuri. Stau la masa pana termina toti de mancat. Dar cand am de lucrat adio.
Eu nu imi irosesc viata pentru nimeni!
Ii spun prietenei mele in fiecare zi sa faca sport si sa lupte pentru independenta ei. In acelasi timp ma uit la defectele mele ( si ea ma ajuta sa mi le vad) ma uit zilnic in oglinda si ma intreb care e urmatorul lucru pe care vreau sa il imbunatatesc la mine.
Ea a trait intr-o familie cu valori. M-a invata si pe mine si ii multumesc pentru asta. Sa ma gandesc si la altcineva.
Eu am crescut ca un salbatic. Nimeni nu m-a intrebat vreodata daca am nevoie de ceva de la 7 ani incolo.
Buun, acum ca ai vazut ce nevoi va diferentiaza, sa vedem unde anume apar probleme ?
Problemele cele mai dificile apar într-o relatie când fiecare se gândeste la propriile nevoi, si nu la ale celuilalt.
E mult mai usor sa faci si sa propui ceea ce ti-ar placea tie, si daca esti si o persoana mai vorbareata, e clar ca nevoile tale vor fi exprimate, iar ale celuilalt neauzite, neexprimate si astfel refulate. Si se aduna, una, doua, si te vei trezi cu reprosuri ca nu esti atent si la nevoile celuilalt, ca de fiecare data faci numai ce vrei tu.
Sa nu uitam ca suntem în lumea creativitatii, si tocmai de accea te invit împreuna cu partenerul tau sa va lasati libera latura creativa din voi si sa încercati exercitiul de mai jos :
Rupeti o foaie de hârtie egal, în doua parti. Ia o parte, cealalta da-o partenerului, ia si un pix, si scrie fara sa vada celalt :
-Care sunt nevoile tale esentiale, de ce anume ai avea nevoie de la tine si de la cel de lânga tine, pentru ca relatia voastra sa decurga bine ?
- Care sunt lucrurile care te deranjeaza cel mai mult ?
-Esti dispus sa negociezi în asa fel încât si tu si celalat sa puteti munci pentru relatia voastra ?
Acum, deschideti o sampanie, serviti-va, asezati-va confortabil si cititi pe rând ceea ce ati scris fiecare.
Urmariti apoi ce nevoi comune sau diferite aveti, si încercati sa vi le respectati unul celuilalt ca si cum ar fi ale voastre.
Mici schimbari în interiorul unui partener produc mari schimbari în relatie. Fiecare crede ca daca celalat se va schimba total va fi perfect. Solutia apare atunci când unul dintre parteneri întelege ca micile modificari în comportamentul sau au un efect pozitiv major asupra relatiei.
Dupa ce ati citit si discutat despre tot ce ati notat pe aceste foi, va invit sa nu va opriti din creativitatea vostra si sa continuati cu câteva idei despre cum va fi relatia voastra din acest moment:
-sunteti constienti ca în fiecare zi veti învata ceva nou în relatia de cuplu ?
-e important ca nevoile voastre sa fie satisfacute ;
-încercati sa va ghidati dupa principiul : tu esti tu, eu sunt eu, si apoi existam « noi » ;
-încercati sa evitati comportamente nedorite ;
-evitati pe cât se poate comunicarea ineficienta de genul : critica, dispret, limbaj agresiv ;
-scrieti mare pe o foaie de hârtie pe care o puteti lipi pe usa de la dulap urmatoarea fraza : « vrem o relatie de cuplu sanatoasa, si de accea vom alege sa cooperam, sa contribuim, sa ne încurajam si sa ne acceptam responsabilitatea pentru comportamentul nostru ».
Intra pe www.creativitatea.com aboneaza-te la newsletter si primesti GRATUIT un pdf despre cum sa pui creativitate in relatia ta de cuplu.
Putem sa devenim asa cum dorim, sa scapam de ceea ce nu ne place, sa ne transformam in ceea ce visam sa fim?
Putem sa schimbam atmosfera din familie sau de la serviciu, sa avem relatii mai armonioase, sa renuntam la obiceiurile proaste, sa ne delimitam complet de o parte din noi?
Iata intrebari care ne-au framantat de cand lumea si la care s-au dat raspunsuri in fel si chip:
• Lupu-si schimba parul, dar naravul ba.
• Nici un om nu poate fi schimbat din exterior, schimbarea trebuie sa vina din interior.
• Nimeni nu poate schimba pe altcineva.
Sau dimpotriva:
• Orice invat are si dezvat.
• Totul este schimbare.
• Nimic nu se pierde, totul se transforma.
Daca schimbarea la nivel individual a fost mai mult o problema filosofica sau religioasa, schimbarea la nivelul grupurilor de indivizi a fost intotdeauna o problema sociala, economica si chiar politica, asadar nu trebuie sa ne miram de faptul ca managerii organizatiilor au cautat sa o cuantifice si sa o rezolve prin metode tehnice, incercand se elimine orice subiectivism sau element aleator.
In 1997, in cartea lor „Organizational Transitions: Managing Complex Change”, Richard Beckhard si Rubin Harris au expus pentru prima formula pe care au numit-o „ecuatia schimbarii”. Preluata in fapt (dupa chiar declaratiile autorilor) de la David Gleicher, ecuatia este in realitate o inecuatie care arata asa:
Insatisfactia x Dezirabilitatea x Implementarea Practica > Rezistenta la schimbare
Chiar daca pare o simpla insiruire de elemente, aceasta formula si-a dovedit deja forta practica in managementul schimbarii organizationale si propun sa incercam sa o folosim si in viata personala.
Sa incercam sa redefinim elementele in termeni personali:
Insatisfactia. Este obligatoriu sa simtim o lipsa indubitabila de satisfactie fata de situatia noastra prezenta. Cata vreme suntem satisfacuti (chiar si partial) de situatia din prezent schimbarea nu se poate petrece.
Dezirabilitatea. Solutia dorita trebuie sa fie atractiva si esta obligatoriu sa intelegem ce presupune ea. Trebuie sa avem o viziune clara asupra modului in care vor decurge lucrurile si asupra consecintelor benefice ale schimbarii. Cu cat aceasta viziune va fi mai clara si mai detaliata cu atat tranzitia va fi mai usoara si mai rapida.
Implementarea practica. Trebuie sa fii convins ca transformarea este realista, aplicabila si primul pas cat mai usor de facut.
Rezistenta la schimbare. Rezistenta la schimbare exista in fiecare dintre noi. Ea este suma unor convingeri sau instincte care ne retin intr-o stare de inertie comoda:
- credinta ca schimbarea va avea efecte sau eficienta limitate (nu va functiona, cei din jurul meu ma vor determina sa ma reapuc de fumat; nu voi reusi sa ma abtin de la dulciuri toata viata, nu voi reusi sa economisesc destul de mult incat sa merite efortul)
- blocajul volitiv in fata oricarei schimbari (nu vrea sa invat sa lucrez pe calculator, nu vreau sa fac efortul de a economisi, nu vreau sa invat o limba straina)
- lipsa de interes, comoditatea, lenea pur si simplu
Ecuatia schimbarii nu are in fapt o valoare cantitativa, ci una calitativa.
Factorilor din partea stanga a inecuatiei nu la atribuim valori numerice ci, mai degraba, valoare existentiala. Factorii respectivi trebuie sa existe pur si simplu, pentru ca daca unul dintre ei lipseste sau are valoare foarte mica (apropiata de zero) si produsul celor trei factori va fi zero (sau foarte aproape de zero), asadar nu poate invinge rezistenta la schimbare.
In practica, asa zis-a ecuatie este utilizata ca o lista de verificarea existentei conditiilor necesare realizarii cu succes a schimbarii.
Trebuie sa ne asiguram ca:
• insatisfactia pe care o simtim fata de situatia prezenta este una reala, nu este efectul unei indispozitii tranzitorii si este determinata cu adevarat de elementul pe care dorim sa-l schimbam,
• rezultatul schimbarii propuse este exact ceea ce ne dorim sa obtinem, sa fim siguri ca efortul pentru schimbare va determina exact efectul pe care il asteptam, cu alte cuvine sa ne calibram asteptarile la realitate, sa nu ne creem false iluzii.
• impartim procesul schimbarii in etape usor de realizat si obiective intermediare usor de atins. Astfel ne va fi mai usor sa facem primul pas si micile victorii de pe parcurs ne vor motiv sa continuam pana la atingerea obiectivului final.
Iata inca un exemplu prin care o tehnica de management organizational poate fi preluata si aplicat in viata personala, cred eu, cu succes.
Daca doriti sa faceti o schimbare in viata voastra si nu stiti de unde si cu ce sa incepeti eu va propun sa aruncati un ochi si peste ecuatia schimbarii si sa incercati sa o folositi in mod practic in viata voastra.
Sunt o persoana optimista, mereu cu zâmbetul pe buze, deschisa spre comunicare si deloc suparacioasa. Dar mi se întâmpla ca, o data pe luna, sa am o perioada sau o zi în care nimeni si nimic nu ma multumeste . E dificil de lucrat si de comunicat în acea perioada, iar cine se nimereste aproape de mine trebuie sa ma suporte.
Se spune ca noi femeile suntem uneori asa de dificile încât nimeni si nimic nu ne multumeste.
Hai sa facem un exercitiu creativ de imaginatie : « Gândeste-te cum ar fi sa fii un barbat neobisnuit, care « aude » gândurile femeilor, un barbat care poate îndeplini dorintele femeilor chiar si înainte ca acestea sa-i ceara ceva.
Ce barbat n-ar vrea sa cunoasca gândurile femeilor asa încât (într-un final) sa le poata întelege ? Ce femeie nu si-ar dori ca barbatul ei sa-i îndeplineasca dorintele chiar înainte de a le face cunoscute?
Cum se face ca noi femeile suntem atât de diferite de barbati, desi, pâna la urma, biologic vorbind, un singur cromozom ne diferentiaza ?!
De ce nu ne putem întelege unul pe celalalt daca suntem facuti sa ne crestem urmasii împreuna?
N-ar fi fost mai bine daca natura ne-ar fi facut sa ne întelegem nevoile unul altuia?
Vorbeam zilele trecute cu una dintre clientele mele despre comunicare, si despre felul în care îsi declara nevoile în fata partenerului. Acesta mi-a spus: „Eu cred ca nu este nevoie sa-i spun ce am nevoie, el trebuie sa stie ce îmi doresc sau ce îmi place.”
Tocmai aceasta convingere gresita duce la conflict in relatia de cuplu. Ea, fiind mereu nemultumita, nestiind sa ceara, nu-si spune nevoile partenerului, iar acesta crede ca totul e bine între ei si habar nu are ce-i trece prin gând femeii cu care traieste.
Analizând si descifrând mai bine situatia, clienta mea si-a dat seama ca lucrurile nu stau deloc asa cum credea ea, realizând ca si ei i-ar placea sa stie ce anume îsi doreste iubitul ei.
Astfel a realizat ca dorintele lor sunt diferite, ca modul lor de gândire e diferit, si ca doar dicutand deschis despre acestea pot ajunge la o întelegere.
Nu degeaba se spune ca barbatii vin de pe Marte si femeile de pe Venus…
Diferente de comunicare:
- Barbatii analizeaza în interior ideile;
-Femeile cauta raspunsuri si solutii înca înainte de a formula si exprima opinia. Adica exprima cu voce tare tot ceea ce gândesc, pentru ca le place sa vorbeasca mai mult.
Solutia: Femeie, daca el tace, da-i timpul de care nevoie!
Solutia: Iar tu, barbate, ascult-o, întelege-o!
Îti enumar acum câteva trasaturi esentiale feminine si masculine pe care mai apoi tu le vei putea identifica cu usurinta la partenerul(a) tau/ta..
•Femeile au nevoie de de protectie; sunt uneori ori prea vorbarete ori prea tacute, triste (atunci e clar ca se gândesc la ceva ce nu le convine) ;
•Plâng cu usurinta;
•Prefera arta, literatura, sunt mai înclinate catre romantism.
pe cand…
•Barbatii sunt agresivi, independenti;
• Îsi sunt propriul confident;
•Sunt logici, obiectivi;
•Uneori pot fi lipsiti de pudoare.
Ce nevoi au femeile ?
Pentru femei comunicarea verbala este mai importanta decât cea fizica. Ele au nevoie de un timp în care sa discute în liniste problemele banale, cotidiene. Desi adesea acestea par lipsite de importanta pentru partener !
« Un partener bun va avea grija sa nu provoace gelozia iubitei sale si nici sa nu-i puna la îndoiala dragostea » .
Cei frustrati de dragoste în copilarie sunt mai frecvent gelosi, ca si cei excesiv rasfatati, si au nevoie de o doza dubla de afectiune, rabdare si atentie.
Nevoia de camin si dorinta de a avea copii, carora sa le creeze un mediu placut, constituie a doua nevoie de baza a unei femei. Femeia are nevoie de amenajarea ambientului (a caminului) atât pe dimensiuni estetice cât si functionale. Asa cum pasarile îsi fac cuib, tot asa si femeia îngrijeste, înfrumuseteaza si sacralizeaza prin activitatea si prezenta sa « cuibul » familial care sa asigure cuplului si copiilor o oaza binecuvântata.
Neglijenta femeii în îngrijirea si amenajarea casei este un semn ca nevoile ei nu au fost împlinite, ca este în general insecurizanta, stresata sau deprimata.
Un barbat atent va face tot posibilul ca nevoia de ambianta a femeii sa poata fi satisfacuta.
Nevoile barbatului :
- nevoia de respectare si apreciere a Eului este specifica barbatului, si multe dintre conflicte se dezlantuie prin încalcarea « regulii de aur ». O femeie înteleapta nu-si va critica niciodata barbatul, nici în particular, nici în public, si mai ales în fata copiilor.
Cicaleala si bârfa cu prietenele sau vecinii afecteaza sensibilitatea acestuia si-i descurajeaza initiativele de tot felul. O sotie iubitoare îsi încurajeaza permanent sotul, îl apreciaza în fata copiilor si a altora, fara a minti sau a însela ostentativ, îl recompenseaza emotional cu generoziate si mai ales cu sensibilitate. Cuvintele calde, apreciative, directe, sunt « liantul » unei comunicari afective stabile si totodata al evolutiei cuplului.
- mesajul pozitiv aduce mult mai mult bine unei relatii decât toate mesajele negative la un loc, oricât de « bine intentionate » ar fi ele. « Ajutorul pentru schimbare nu se ofera cu brutalitate si cu pretul « ranirii » Eu-lui partenerului, ci cu toleranta, rabdare, prin încurajarea comportamentelor pozitive si spontane ale partenerului.
O femeie care nu poate trata cu umor si bunavointa neglijenta sau dezordinea partenerului risca sa nu aiba un efect de schimbare în psihologia acestuia, ci, dimpotriva, risca sa devina din ce în ce mai putin atragatoare sau iubita, pe masura ce indica, moralizeaza, critica, si mai ales ameninta : « Daca nu-ti pui hainele la loc, plec, eu nu mai pot aduna dupa tinee ! “
Am urlat si eu un pic pâna sa realizez ca daca vorbesc frumos, chiar daca spun de doua sau de trei ori înainte, totul se rezolva. Râzi, fa o gluma de fiecare data când nu esti deacord cu ceea ce face, apoi subtil spune-i ca ai fi foarte fericita daca ar face asta, sau asta. Negociaza !
Iubirea se construieste si se pastreaza pe acest sentiment reciproc de încredere si valorizare, dar sursa emotionala si energetica este, fara îndoiala femeia.
- nevoia de confort fizic si psihosexual este importanta pentru barbat. Hrana si sexul nu sunt separate evident de confortul psihologic-relational al partenerului iar zicala : « cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac » include o parte consistenta de adevar.
Asa ca draga mea, când ajunge seara acasa si deschide usa, în loc sa-l astepti cu matura la usa si sa urli, mai bine asteapta-l cu zâmbetul pe buze, întreaba-l daca vrea sa manânce, apoi când sunteti amândoi mai linistiti puteti discuta deschis tot ceea ce va deranjeaza. Respectul pentru masa echivaleaza cu grija pentru echilibrul fiziologic al celuilalt.
Written by Mihaela Gheorghe on February 14th, 2010
Vrei sa fii “Valentinul” meu?
Anticipand o anume reactie din partea unora dintre voi, o sa va spun o poveste. Adevarata, desigur.
In iarna lui 2008 petreceam cateva zile de … vara, in Peru. Pe una din strazile dintr-o localitate situata in zona altiplano – platoul inalt, cam pe la 3900- 4000 de metri, localnicii erau in strada si sarbatoreau ceva.
Dansau de-a lungul strazii, in costume superb colorate, in ritmuri vesele, invartindu-se si razand, foarte “prinsi” in dansul lor si cu un intreg alai de “suporteri” pe margine si in spatele lor… Ce sarbatoreau?
Un “sfant local”, am aflat noi. Ghidul nostru, foarte hatru, ne-a explicat ca oamenii astia “au tot felul de sfinti si mereu sarbatoresc ceva”. Asta in conditiile in care ei au “imprumutat” sfintii respectivi din traditia religioasa a celor care, cu sute de ani in urma, le-au prigonit si ucis stramosii, incasii care populau pe atunci muntii Anzi…
Oamenii traiesc in conditii deosebit de grele pe acele inaltimi, acolo unde nici lemn de foc nu gasesti – nu cresc copaci, sunt doar ieburi, ceva tufe si balega de lama – si unde se fac case din caramizi de pamant cu paie. Ei au ales printre “tehnicile de supravietuire” si aceste sarbatori. Sarbatoresc orice, din orice. Se bucura de viata, fiindca o pretuiesc enorm, si si-au facut un mod de a vedea lucrurile care sa-i sustina. Sa-i “construiasca”. Sa le faca bine, nu rau. Astfel incat chiar daca traditia aceea este una a cuceritorilor sangerosi de altadata, ei acum se folosesc de ea ca sa se bucure de viata, sa celebreze.
Asta am povestit asa, ca sa intelegeti cum putem lua aceasta sarbatoare a Sfantului Valentin, fara a ne mai crampona de justetea adoptarii ei, profitand doar de inca un prilej de a ne bucura, de a sarbatori.
Ce anume? Viata insasi.
Putem sarbatori in orice mod.
Data fiind traditia, putem petrece timp anume – inca unul in plus – cu partenerul de cuplu, daca acesta exista. E grozav sa facem asta inca o zi! Si mai ales asa, o zi dedicata iubirii!
Sau e un prilej bun de a ne folosi de ocazie pentru a aborda prima data o persoana pe care ne-am dori-o ca partener!
Buna ocazie, nu-i asa?
Imi amintesc cum eu m-am folosit candva chiar de 1 martie sa… ofer un buchet de flori celui pe care nu stiam cum sa-l abordez. Pe “motiv” de “martisor”… si in plus, motiv de “la multi ani, ca acum incepe anul la romani”… (romanii din imperiul roman, desigur).
Veti zice: cum, o femeie/o fata sa ofere flori unui barbat? De ce nu? Daca nu stiam cum si tot voiam sa fac acea abordare, iata ca am facut-o! Efectul – surpriza, desigur – a fost cel scontat. Surpriza a fost placuta si am reusit sa sparg gheata…
Acum nu mai e nevoie sa fortam. Acum e mai simplu, “exista” Sfantul Valentin. Asa ca putem sa facem in sfarsit acel pas pe care nu indrazniseram a-l face pana acum, invitand pe “Valentinul” ori “Valentina” noastra sa petrecem un timp impreuna. Asta poate insemna primul pas, cel mai greu poate, in relatia pe care ne-o dorim.
Ei, si daca nu avem inca in vedere pe cineva care sa ne fie partener in aceasta zi? Poate inca nu ne incumetam sau chiar suntem in “pauza” de relatie…
Pai, merita sa ne sarbatorim chiar pe noi! Caci altfel, de cate ori ne dam prilejul? Asteptam doar ziua de nastere, ca sa ne sarbatoreasca cineva? Ori “ziua femeii”? (care de multe ori nu se sarbatoreste, stim noi…) Iar “ziua barbatului” inca nu e “stabilita oficial”…
Ei, iata un bun prilej de a iesi cu prietenii oriunde. De a face o celebrare, nu neaparat in strada, ca peruanii, dar de a o face.
Vom invata asa ca:
- orice zi poate fi un motiv de sarbatorit ceva: fie si - ori mai ales ca – ca am trait acea zi
- ne putem sarbatori pe noi insine nu doar de ziua noastra
- ne putem folosi de orice prilej pentru a ne simti bine
- pentru a sarbatori nu trebuie depus neaparat un efort (pregatiri, cheltuieli, cadouri, cadru anume etc); putem fi inventivi, cat se poate de inventivi…
- pentru a sarbatori nu trebuie neaparat o companie anume- desi e placut sa o avem
- pentru a sarbatori nu trebuie… NU TREBUIE ceva!
Doar sa vrem…
Asa ca va invit sa va creati, in cazul in care n-ati facut-o deja, o zi de sarbatoare in care sa va simtiti chiar… sarbatoriti.
Si daca v-a iesit bine, sa ne impartasiti si noua din experienta voastra. Cine stie, poate saptamana viitoare vom folosi ocazia de “o saptamana de la Sfantul Valentin” ca sa facem si noi inca o sarbatorire!
Dependenta este cea mai apriga boala care descrie societatea de azi.
Toata lumea e agatata de ceva, cineva, fara nicio putere personala, vreau, am nevoie, depind, ma agat, sper si aman sa rup lantul dependentelor.
Vrei o viata si nu stii de unde sa incepi?
Te-ai saturat de tot ce traiesti?
Inceteaza sa te mai plangi, sa privesti prin filtrul negativ tot ce-ti intra si iese din viata, sa critici si sa blamezi existenta si pe tine.
Ai 21 de zile la dispozitie ca sa uiti de viata trista de pana acum, 21 de zile fara plageri, vaicareli, critici si blamari, ne-am inteles??
Numaratoarea inversa incepe!!
De fiecare data cand te trezesti in situatia de a critica, de a te plange ia-o cu numaratoarea de la capat!
Renunti?
Inseamna ca nu dai doi bani pe tine si te asteapta un viitor la mana a doua!
Tu alegi!!
Spune STOP identificarii cu gandurile negative!
“Stiu ca sunt responsabila de gandurile mele, dar nu stiu cum sa le opresc, nu tac, ma bantuie, ma pun la pamant!”
“Ma simt rau, nu sunt in stare sa le transform, ma conduc, ma simt slaba, mica, urata, ce sa fac?”
Fii blanda, prietenoasa cu tine. Asta e primul pas catre vindecare. Nu te mai blama si condamna ca nu-ti iese, nici mie nu mi-a iesit din prima, e o munca grea, parintii, societatea si-a pus amprenta asupra ta, ti-au modificat natura, ti-au afectat gandirea, te-au programat social si acum nu mai stii cine esti si care-i rostul tau pe acest pamant.
Nu te mai identifica cu gandurile, sentimentele si evenimentele negative din viata ta!
Da, se intampla, le recunosc, dar nu sunt ca mine, eu sunt buna, frumoasa.
Transforma-le pe masura ce te viziteaza, din negativ in pozitiv, in fiecare zi, asta e un exercitiu de valoare.
Ai puterea sa-ti educi gandurile si emotiile, nimic nu e pierdut, dar asta numai daca te tii departe de identificari si blamari. Tu nu esti aceeasi cu emotiile tale, asta sa-ti intre bine in cap. Ele trec prin tine, esti doar un vehicol.
Daca le lasi sa curga liber ele isi fac de cap si ajung sa te conduca spre infern.
Ajung sa-ti conditioneze gandirea, mentalitatea si sa-ti otraveasca viata.
Suntem ceea ce gandim in mod repetat. Cum arata viata ta? Fa o poza la viata ta si o sa-ti dai seama cine esti si incotro te indrepti. Succes sau esec?
Trupul nu minte niciodata. Cum te simti in corpul tau?
Mancarea iti conditioneaza trupul, prin felul in care te simti si arati, sanatate sau boala? Daca te hranesti prost trupul tau va incepe sa arate ca naiba, se va umfla, intoxica si-si va piarde vitalitatea, frumusetea, viata.
La fel se intampla si cu gandurile tale. Cu ce le hranesti? Pozitiv sau negativ?
Neuronii tai vor invata sa recunoasca stimulii negativi si iti vor atrage in viata ta doar experientele negative, dezastruoase, fiindca i-ai alimentat cu ganduri negative. Vei ajunge un magnet negativ langa care se vor aseza doar dezastrele.
Si vei ajunge sa traiesti o drama continua, unde se perpetueaza acelasi scenariu la infinit, fiindca asteptarile negative atrag experientele negative si tot asa..
Uita-te la oamenii care au ajuns la 40, 50, 80 de ani si traiesc aceeasi viata, ei n-au invatat nimic despre ei, si-si accepta drama, ca pe o pedeapsa divina, e mana lui Dumnezeu aici, imi port crucea, sunt responsabil si matur, nu ma plang de destinul trist.
Nu te resemna, nu ii urma, chiar daca au experienta!
Cum iti dobori patternul? Acceptandu-l? Hranindu-l? Luptandu-te cu el?
Nicidecum!
Nu te mai identifica cu el!
Eu am ajuns sa accept sentimentul ce ma incearca pe moment, ok, simt furie, ura fata de partenerul meu, accept acest sentiment, nu ma lupt cu el dar nici nu ma las condusa de el. Si-l invit afara din mine fiindca mie imi place sa fiu pozitiva, iubitoare si intelegatoare, n-am de ce sa ma las condusa de un sentiment contrar.
Astept sa vad ce se intampla, nu sar la gatul celuilalt cu un cutit si nici nu fug de el, astept cu incredere ca ma va parasi in curand.
Si cu atitudinea asta am crescut, am pasit spre un nou nivel de constienta. Neidentificandu-te cu gandurile si emotiile negative le scazi puterea, le dezenergizezi, le permit sa existe, fara sa ma las afectata, ii privesc ca pe niste musafiri nepoftiti, asezati-va, mancati, beti si plecati fara sa-mi deranjati randuiala in casa. Ramai relaxat.
Nu-ti place ce traiesti?
Inseamna ca a venit vremea schimbarii, incepe educatia ta, chiar daca ai terminat studiile acum mult timp in urma.
Tu esti regizorul vietii tale.
Sa crezi si sa vezi sunt unul si acelasi lucru.
Asuma-ti responsabilitatea!
Solutia sa nu te mai plangi niciodata este sa-ti asumi responsabilitatea pentru alegerile si starile pe care le traversezi. Spune acum universului, si crede ce spui:
Vreau sa-mi asum responsabilitatea pentru tot ce traiesc si ce-mi intra in viata!
Daca sunt nefericit este fiindca eu creeez nefericirea in viata mea.
Daca vreau ceva, e responsabilitatea mea sa obtin acel lucru.
Daca vreau un iubit, e responsabilitatea mea sa atrag acel barbat intr-o relatie de iubire.
Daca nu-mi place situatia mea actuala, e responsabilitatea mea sa-i pun capat.
Acesta fiind primul meu articol, nu as vrea sa dau impresia ca incerc sa par desteapta, dar cred ca o parere sincera, o parere apropiata de problema, ar putea sa ajute.
Am 17 ani si urmeaza sa implinesc 18 foarte curand, asa ca dupa standardele majoritatii adultilor, si subliniez doar majoritate, nu am un foarte mare cuvant de spus, pentru ca nu am trait viata si nu am vazut cum e. Dar oare e necesar sa traiesti viata ta, ca sa inveti cate ceva? Sincer, consider ca daca esti atent la tot ce se intampla si ai obiceiul sa inveti din greselile altora, poti foarte bine sa ai varsta mea, dar sa fii mai intelept decat un adult format complet, la, sa zicem 30-40 de ani.
Sunt convinsa ca la o asemenea afirmatie, un adult conservator (sa-l numim conservator), ar reactiona si ar spune ca nu stiu ce vorbesc. Foarte bine, nu stiu… Insa, acelui adult eu i-as spune ,,Cine e viitorul? Eu sau tu?”. Desigur, probabil as fi numita obraznica, impertinenta sau poate chiar nesimtita, dar vreti sa stiti de ce? Pentru ca atunci cand refuzi sa te supui normelor societatii, esti rebel si probabil dus cu pluta, pentru cei care au ochelari de cal. Nu incurajez rebeliunea drastica (care duce la tunsori traznite, etc), nu ma intelegeti gresit. Insa orice om e liber sa gandeasca exact asa cum vrea, atata timp cat nu isi impune parerea asupra altora, ori parerea lui ii deranjeaza pe altii. Si de aici revin la ideea de ,,Ce daca eu ma cred desteapta? Te deranjeaza cu ceva?” =,,Cine e viitorul? Eu sau tu?”. Asa s-ar traduce fraza aceea care pe adulti ii scoate din minti. Acea singura presupunere ca un copil stie mai bine. Sigur, nimanui nu-i place sa fie mai prost (sa vorbim pe sleau) decat urmatorul om. Insa adultii considera necesar sa ne pedepseasca in cazul in care se dovedeste ca suntem mai isteti ca ei. Iar lucrul acesta e cel mai evident in scoli.
Si sa va dau un exemplu: acum cateva saptamani (bine, poate luni dar nu mai tin minte exact), aveam lectie la romana, despre umanism. Acesta e un curent literar, aparut intre sec XIV-XVI, in Italia, sub protectia lui Lorenzo de Medici. Si nu, nu sunt o tocilara inchisa in casa de stiu asta inca si acum. Dar sa revin. Ideea era ca profesoara a inceput lectia, iar eu stiam dinainte toate aceste informatii (le citisem intr-un roman cu vampiri, a carei actiune are loc in acea perioada si care reproduce cat mai fidel detaliile, iar mai apoi m-am informat, da, de pe net). Cum stiam ce vorbesc, am inceput sa dau eu aceste informatii, pentru ca intr-adevar am o pasiune deosebita pentru a le arata cateodata profesorilor (atunci cand e cazul) ca mai stim si noi ceva in plus, ori ca mai gresesc si ei. Clasa s-a distrat copios atunci cand profesoara a ramas muta (ceea ce nu era initial intentia mea). Si cu toate ca m-as fi asteptat la o mustrare pentru ca o facusem sa para nestiutoare, profesoara a ras si ea.
OK, ati putea spune ,,si ce-i cu asta?”. Insa ce voiam sa demonstrez e ca am avut pentru un moment teama ca voi fi luata la rost pentru ca STIAM PREA MULTE! Nu stiu ce parere aveti voi, dar mie mi se pare cu totul gresit ca un copil/tanar, sa fie speriat ca ar putea sa o ia in freza pentru ca indrazneste sa fie mai informat decat profesorul sau!
Si asta nu este o problema doar in scoli. E o problema in societate. Ni se cere sa fim destepti, dar daca se intampla ca nivelul inteligentei noastra sa il depaseasca pe a cuiva mai influent, atunci avem de suferit. Ori cel mai enervant exemplu e acela cand parintii iti spun ,,fa aia pentru ca asa zic eu!”. Nici o explicatie, ori motiv pentru care un copil sa asculte. Si credeti-ma pe cuvant, nu ne convine. Si nu pentru ca am fi ,,adolescenti rebeli”. Nu are nicio legatura cu asta. Devenim acei presupusi adolescenti rebeli, atunci cand lumea din jurul nostru se incapataneaza sa ne forteze sa facem ce nu ne dorim. Si aici nu ma refer la mama care ma obliga sa mananc mazare cand eram mica. Aici ma refer la adultii care ne inconjoara si ne obliga sa le urmam cu totul calea, fara un motiv, fara variante din care sa alegem.
Pentru asta, exista o metoda foarte simpla de rezolvare, pe care am invatat-o de la un amic foarte bun, care e ceva mai mare (undeva la 20 si ceva de ani) si care studiaza psihologia. Nu am mai vorbit cu el de mult timp, dar acea lectie mi-a ramas in cap. Atunci cand vrei ca cineva sa faca ceva pentru tine, da-i de ales! Iar varianta cea mai simpla, trebuie sa fie cea pe care o doresti tu. Sa va exemplific ca sa intelegeti.
Eu vreau ca mama sa imi cumpere o carte nou aparuta. Aceasta costa 50 de lei (cam scump da stiu, dar sunt bibliofila si n-am ce face). Daca i-as cere direct cartea, m-ar refuza instantaneu. In schimb, ii spun ca ori imi ia cartea, ori imi cumpara acea noua pereche de pantofi, cu 1 milion. Voi ce credeti ca o sa cumpere? Pantofii nici nu-i doresc, dar ea nu are de unde sa stie asta. Si stiu ca suna a manipulare, dar asta doar pentru ca exemplul e din perspectiva cealalta. Daca ar fi ca mama sa imi dea de ales intre a spala vasele si a merge la culcare mai devreme (ea dorind ca eu sa ma culc), nu-i asa ca va parea a metoda de impacare si a caprei si a varzei? Eee vedeti? Cum e adultul cel care gandeste, cum nu mai pare manipulare. Nu-i asa ca e prea evident acum si nu va mai prea place? E simplu… Am demonstrat ca am 17 ani si stiu cum sa obtin ce vreau, fara sa spun ,,vreau aia si gata!”. Hopa! Am facut ce adultii nu fac… Am gandit problema sa fie ok pentru ambele parti. Oare cum se face ca parintii si profesorii si asa mai departe, nu gandesc niciodata problema dintr-o asemenea perspectiva? Ca totul sa fie ok pentru toata lumea? Adolescentii au macar impresia ca au de ales, iar adultii obtin ce vor. Toata lumea e fericita! Ma rog… poate nu ii fraieriti chiar pe toti pustanii, dar sigur nu ar mai fi atatea certuri.
Insa am deviat prea mult de la problema pe care am ridicat-o. Sper doar ca devierea mea se dovedeste utila. Continuand discutia, trebuie sa mentionez ca pentru majoritatea adolescentilor, e de-a dreptul iritant sa li se spuna ca nu ar trebui sa zica ce cred. Eu spre exemplu imi ies din minti atunci cand ma simt limitata la normele societatii. Dar pana la urma, ce e normal in societatea asta? Nu foarte multe din cate vad eu. Persecutam oameni doar pentru ca au alta religie, orientare sexuala, origine, limba, parere… NU e bine! Si ce daca cel de langa mine crede ca in pictura lui, cerul ar trebui sa fie roz? Ori daca din intamplare, e baiat dar se uita doar dupa alti baieti? Ori acelasi lucru la o fata? Cu ce ma deranjeaza asta pe mine? Stiu, suna egoist sa spun ca daca persoana mea nu e deranjata, nu ma intereseaza. Dar oare nu e mai egoist sa spun ,,chiar daca persoana mea nu e deranjata, nu vreau sa vad musulmani/budisti/homosexuali etc etc”? Nu ar trebui sa existe asemenea limitari, insa cu toate acestea ele sunt predate in scoli. Vreti sa stiti unde? Acolo, la istoria Romaniei, unde am invatat de prea multe ori acelasi lucru. Da… ,,cunoasteti trecutul ca sa nu-i repeti greselile”. Dar mai exista sute de alte tari, care au gresit poate in alt fel. Nu ar trebui sa invatam si din greselile lor? Acolo, la geografia Romaniei, unde mi se repeta de nenumarate ori ca suntem o tara care are de toate. Dar oare nu sunt sanse sa ma mut in Namibia, de exemplu? Poate vreau sa stiu si geografia acelei tari. Ori la Limba Romana. Sigur, e important sa cunosti autorii tarii, dar sa fim seriosi… Shakespeare, Voltaire, Dumas, Lord Byron si cine mai stie cati, NU sunt romani, dar au foarte multe de zis (sau aveau). Iar noi nu ii studiem! Suntem inchisi in mica noastra tara si atunci va mai mirati ca exista copii batjocoriti pentru ca sunt diferiti. Normal ca e asa! De la inceput invatam numai despre NOI, cand ar trebui sa invatam despre TOTI, ca sa ii putem accepta.
Suntem limitati fizic si in gandire, de un sistem care nu ne ofera ceea ce trebuie. Si sa nu ma intelegeti gresit. NU cer mai multe materii ori mai multe teme. Fereasca Sfantul, imi ajung tonele pe care le am. Insa daca vrea cineva ca viitorul Romaniei sa fie altul decat cel probabil acum, atunci ar trebui ca toate acele limitari ale copiilor sa fie distruse. Zidurile care ne inconjoara (metaforic vorbind) sa fie daramate. Dar nu ma refer la generatia mea. E putin cam tarziu pentru noi, desi mi-ar placea sa cred altfel. Ma refer la copiii de gradinita, care foarte curand vor fi viitorii adolescenti rebeli. Invatati-i sa isi deschida mintea la nou. Sa accepte pe oricine, fara discriminari. Si pentru numele cui vreti voi, nu le mai spuneti ,,fa asa pentru ca asa zic eu!”. Dati-le un motiv pertinent! Lasati-i sa aleaga, insa fiti acolo sa ii prindeti in caz ca aleg ce nu trebuie. O data e suficient ca sa le ajunga si sa tina minte, credeti-ma pe cuvant. Insa trebuie sa se arda in ciorba cat mai curand, ca la adolescenta sa sufle si in iaurt, ori altfel, la 17 ani n-o sa mai aveti cu cine discuta. Aveti incredere in ei sa faca ce e bine! Nu suntem prosti daca avem sansa sa demonstram asta. Iar daca se intampla ca fiul/fiica voastra sa greseasca, pentru nimic in lume nu-i spune-ti ,,ti-am zis eu”. Da! A gresit! Nu-i mai scoateti ochii facand pe desteptul/desteapta.
Si stiu ca ustura atunci cand un mucos ca mine (stiu ca sunt unii care asta cred), spune lucruri din acestea, dar daca va aduceti aminte cu ce am inceput, va veti da seama ca sunt tipul acela de persoana care invata incredibil de multe din greselile si experientele altora. Deci nu luati in ras tot ce am spus si sa considerati ca m-am trezit si eu vorbind (tastand de fapt). Teoria face mai multe decat credeti…
Luati din acest articol ce credeti util si nu condamnati restul, pentru ca nimeni nu e in masura sa ma judece pentru faptul ca imi place sa gandesc, lucru pe care sistemul din tara noastra pare foarte hotarat sa il innabuse. Lasati copiii sa creeze si sa fie receptivi, pentru ca un copil cu ochelari de cal va ajunge sa creasca alti copiii cu ochelari de cal si asa mai departe, si pana la urma o sa ne trezim impuscandu-ne unii pe altii doar pentru simplul motiv ca avem ochelarii de cal de alta culoare. Nu cred ca vrem sa ajungem acolo, asa-i?
In consecinta, fiti receptivi la mintile tinere. Stim mai multe decat vrem sa aratam, dar nu are rost sa ne batem gura de pomana daca nimeni nu ne asculta, nu?
Am avut placerea sa il am invitat in cadrul rubricii pe care o realizez la TVR3, pe psihologul Mircea Dragu. Am discutat, in cele 15 minute avute la dispozitie, despre dependenta.
Mircea este si psihoterapeut si s-a confruntat de-a lungul sedintelor cu o multime de dependente, de la cele legate de alcool sau alte substante, pana la cele legate de computer sau de persoana iubita.
Ce este de fapt dependenta si cum putem sa o “evitam” puteti afla la… “Provocari matinale”. Vizionare placuta!
De mica a fost incurajata sa fie cea mai buna, sa ia cele mai bune note, sa fie prima la olimpiade, se astepta toata lumea ca Ana sa straluceasca, la scoala, in muzica, in sport.
A terminat prima pe lista absolventilor la scoala, la universitate, la master, si acum e in conducerea unei firme, tot prima, cum altfel?? N-a luat vacanta de la misiunea ei…
Insa incepe sa dea semne de oboseala, de disperare, si a inceput sedintele de terapie, e anxioasa, depresiva si are nevoie de medicatie, nu se mai poate mentine pe linia de plutire, ce s-a intamplat cu campioana noastra??
Am ajuns unde am visat si nu simt nimic, nu ma bucur, nu tresar, nu zambesc, nu traiesc.
Ce-i cu mine? Asta-i viata? Toata lumea simte la fel? Traversez doar o perioada mai ciudata? Nu-nteleg! Pentru ce am muncit atat, pentru asta? Asta nu e viata!!
Nimic nu-mi da nicio satisfactie, la munca m-am saturat sa lupt pentru pozitia mea, de prieteni sunt dependenta, barbatii nu ma iau in serios, cred ca nu sunt destul de frumoasa, nici unul n-a incercat sa ma ia acasa, cu toate ca destui barbati au traversat patul meu, n-a ramas nici unul mai mult, nu-si doresc sa ma ia de nevasta, nu se mandresc cu mine, e clar. M-am saturat sa fiu folosita si inlocuita.
De ce altele au noroc? Sunt si mai urate si mai proaste decat mine…barbatii se insoara cu proaste sau scorpii, n-au nevoie de complicatii, altfel nu-mi explic drama ce-o traiesc.
Imi vine natural s-o intreb, nu ti se pare ciudat ca ai trait cu fiecare barbat acelasi scenariu de viata? Nu ti se pare ca retraiesti de fiecare data langa el aceeasi experienta? Nu ti se pare ca ar fi vorba despre un tipar pe care-l atragi si repeti?
Ba da, ai dreptate, raspunde fara sa se gandeasca.
Asa se pare…din moment ce ai ales barbatul complicat, insurat, angajat in alta parte, ambivalent si l-ai respins pe cel care voia sa te iubeasca, sa te ia de nevasta.
Dar nu-mi placeau genul ala de barbati, care sunau, lasau mesaje disperate pe robot, care nu se lasau si iti iartau orice. Nu-i inteleg, cu atitudinea asta vor sa cucereasca??
Provoci mult rau, tie si lor, prin atitudinea asta hipercritica la adresa barbatilor.
Iti refuzi sansa de a trai o poveste cu adevarat matura si frumoasa, prin alegerile imature si iresponsabile pe care le faci.
Cum se face ca te agati de barbati deja angajati? Esti sanatoasa? Si mai si urli ca vrei un barbat, o relatie. Nu cumva te sabotezi?
Daca tu nu te vezi atragatoare, unica si deosebita, ai pretentia ca celalalt sa te ceara de nevasta? Cum crezi ca ceilalti iti pot oferi ce singura nu esti in stare sa-ti oferi?? Ceilalti raspund la parerea ce o ai despre tine, draga mea. Ceilalti sunt oglinda ta!
Seduci sau respingi?
Si am invitat-o sa se gandeasca la ea si la fiecare mesaj ce-l trimite in mediu, gandeste-te ca fiecare critica, devalorizare ti se aplica tie, pune-te in pantofii celuilalt si ai sa vezi ca vei fi mai atenta cu sufletul barbatului din fata ta.
Cand te mai trezesti in fata unei complicatii amoroase, intreaba-te: Sunt eu la inaltimea acestei complicatii? Merit eu o astfel de poveste? Asta-i ce-mi doresc de la un barbat?
Fii atenta la proiectiile ce le faci, nu este destul de bun, inseamna sa ai chiar tu parerea asta despre tine, si s-o vezi in celalalt, ca-ntr-o oglinda, asta-i proiectia, iluzii izbitoare te pun la pamant, mai bine evita-le. Cum? Prin prezenta ta vie, fi atenta cand vorbesti, descrii un tablou caracterial, vorbeste despre celalalt sau despre tine??
Frumusetea este in ochii privitorului.
Cine critica in familia ta?
Cine era trist, depresiv?
E vreo legatura intre starea ta de azi, meseria ta si cei din familie??
De cele mai multe ori avem impresia ca noi am ales, ca noi suntem stapanii propriei vieti, si ne trezim, la fel ca Ana, in fata unei depresii si al unui pumn de antidepresive.
Asta-i viata care ti-ai dorit-o?
sau
Asta-i viata care si-au dorit-o ei pentru tine?
Ce nu au reusit ei ti-au transferat tie, dragii de ei, sarmanii nefericiti.
Si tu?? N-ai voie sa te plangi, doar sunt parintii tai, din prea mult bine te-au nenorocit, urmeaza medicina, urmeaz-o tu, eu aleg sa pictez!!
Familia Anei a esuat, mama depresiva si critica, mereu nemultumita de sot, de lume, i-a transferat fiicei acelasi bagaj ereditar, sub imperiul incurajarilor, fii cea mai buna, straluceste, steaua mea!!!
Ce faci daca te trezesti in situatia asta?
Intreaba-te:
Cum pot sa folosesc ceea ce mi se intampla pentru a creste si evolua?
Orice experienta este o comoara cu aur, asa ca, intreaba-te:
Ce am de invatat din aceasta experienta, intalnire cu viata?
“Intrebarile de calitate creeaza o viata de calitate.”
Si acum hai sa vedem unde esti pe scara realizarilor, a vietii:
Ce ai facut cu viata ta?
Cine te-a influentat cel mai mult?
Ce ai lasat in urma ta?
Care sunt asteptarile de la viata, care nu ti s-au implinit inca?
Ce regreti cel mai mult?
Ce proiecte existentiale ai lasat neterminate?
Ce altceva ai fi dorit de la viata?
Daca ai avea posibilitatea sa-ti refaci viata, ce anume ai schimba la felul tau de a fi, de a trai?
Ai aflat de ce nu traiesti?
Viata incepe sa ti se intample cand incepi sa-ti asumi responsabilitatea pentru ceea ce gandesti, traiesti, simti, alegi, departe de mama, tata, sora, societatea.
Gandeste ca un invingator, care priveste, esecul ca pe o oportunitate de invatare, si nu ca un invins care se smiorcaie continuu, de ce mi se intampla mie?
Pregateste-te de viata, daca nu vrei sa te gaseasca nepregatit.
Renunta chiar acum la aceste obiceiuri si inlocuieste-le cu solutiile creative pe care mintea ta ti le va incredinta o data cuanaliza serioasa asupra acestor lucruri.
Poate ca iti petreci prea mult timp uitandu-te la televizor, sau poateoamenii care te inconjoara nu sunt exemple de oameni care au reusit sa-si faca din viata o sarbatoaresi sa obtina tot ce isi doresc, poate ca teama enorma si speculatiile te impiedicasa actionezi intr-o anumita directive si sa-ti asumi riscuri.
Descopera care sunt acele lucruri care in loc sa te propulseze inainte reprezinta un pas inapoi pentru evolutia ta.
Doua ingrediente principale pentru a putea sa mergi mai departe in aceasta calatorie le reprezinta starea ta de spirit siincapacitatea de a privi problemele ca pe provocariin loc caramizi extrem de grele peste care nu poti trece pentru a merge inainte.
Vestea buna e ca poti controla aceste lucruri, si o data ce inveti sa–ti schimbi in catevaminute starilenegative care te coplesesc uneori sau cum poti sa privesti diferit situatiile dificile , intreaga ta fiinta se modifica. Devii mai increzator si esti capabil sa iei decizia curajului si sa treci la actiune.
Nu uita ca nu esti singurul care traverseaza aceasta calatorie si timpul pe care ti-l acorzi sa-ti hranesti mintea se va reflecta in realitatea ta de maine.
Imi amintesc acum 2 exercitii pe care nu pot sa nu le impartasesc cu tine sicare m-au ajutat sa modific felul cum ma simt si cum vad lucrurile astfel incatsa fiu capabila sa munt munti din loc o data ce am descoperit ce imi doresc.
Gandeste-te ca atunci cand esti plin de entuziasm si sentimente pozitive, atunci cand poti sa introduci sentimente pozitive si in cele mai dificile situatii poti sa faci lucruri marete.
Sunt convinsa ca si tu vrei ca povestea vietii tale sa aiba un final fericit si acum ai ocazia sa faci primul pas pentru a rescrie viitorul sumbru pe care l-ai preconizat in momentele de deprimare, suferinta si emotie apasatoare.
Incepe chiar acum cu urmatorul exercitiu pentru a-ti schimbastarea mentala.
Alege o situatie care te-a deprimat si te-a facut sa simti ca nu ai cale de iesire. Inchide ochii si imagineaza-ti ca purtai o armura fierbinte, grea si umeda.
Simti cum incepe sa te traga in jos, cum iti preseaza si iti strange corpul? Nu cred ca e o stare placuta asa ca nu te mai las nici un minut si iti spun sa inchizi din nou ochii si sa iti imaginezi cu toata seriozitatea posibila cum o dai jos. Te bucuri sa tragi aerin piept si sa te simti eliberat. In urmatoarele5 minute respira ca si cum fiecare gura de aerar fi prima dupa eliberare si intoarce-te inapoi la situatia initiala?
Spune-mi cum te simti acum?
E un simplu exercitiu de respiratie caruia daca ii acorzi atentie maxima poate avea rezultate uimitoare.
Repeta-l de fiecare data cand exprimentezi o emotie negativa. Felul cum te simti iti influenteaza comportamentul si o data cu el actiunile pe care le intreprinzi. Cu cat te simti mai bine, cu atat deciziile pe care le iei sunt mai eficiente.
Nu iti fie teamacu totii avem momente in care suntem cuprinsi de astfel de emotii, important e sa le accepti si sa stii cum le depasesti.
Indiferent care ar fi calea pe care o urmezi vor aparea mereu surprize sisituatii neprevazutesi poate pe unele le vei considera grave probleme. Am sa-ti spun ca fiecare experienta, fie ea pozitiva sau negativaare puterea sa te propulseze inainte sau sa te arunceinapoi in situatia nesatisfactoare pe care o traiesti.
Inainte detrece la exercitiul urmator ia-ti 5 minute si priveste cum acest ominfrunta viata si cum priveste el problemele. Cu siguranta vei fi impresonat. Nu trece mai departe pana nu vezi asta.
Acumgandeste-te la ceva din viata ta pe care vrei sa-l imbunatesti, gandeste-te la o situatie pe care tu o consideri problematica sida-I o nota de la 1 la 10, unde 1 este Groaznicsi 10 reprezina Minunat.
Vorbeste despre acest lucru cu voce tare cel putin 5 minute. Chiar daca vorbesti cu tine insuti,modifica acest dialog interior in functiedevoce.
In loc sa vorbesti cu vocea ta normala, imita-l pe Mickey Mouse. Serios, nu e o gluma, fa-o. Dacaai uitat cumse face te ajut imediat.
Daca te simti ridicol sa vorbesti ca el si ti-e mai confortabil, sari intr-un picior. Daca si asta ti se pare ridicol pentru ceva asa serios cum e problema ta, fa-o oricum . Ai vezi ce se intampla!
Observa ce e diferit. Ce simti acum fata de situatie pe o scara de la 1 la 10?
Lasa-mi un comentariu si spune-mi cum a mers.
Nu uita ca modul in care te simti si vezi lucrurile iti influenteaza comportamentul si actiunile.
A inceput sesiunea de examene la masterul de psihologie unde sunt inscrisa. Si am decis sa nu ma duc, sa renunt, fiindca imi pierd timpul, imi rapeste energie pretioasa pe care o pot investi in munca mea de care sunt pasionata. Mai bine renunt acum decat sa ajung frustrata si superficiala, joaca de-a face cat mai multe si de a fi bun in toate e un mit.
Diversificare, noutate, acceleratie, multisarcini, nepermanenta, mizeaza pe o singura carte daca vrei sa ajungi departe, cel putin unde visezi…
Nu stiu cum am ajuns sa ma inscriu la master, ba stiu, imi aduc aminte, hai sa-ti povestesc: a venit Pera la mine si mi-a zis ne inscriem la master, te inscrii? Si eu, fara sa ma gandesc, entuziasta de felul meu, m-am inscris. Raspuns automat sau raspuns controlat? Bineinteles ca, raspuns automat. Noi lucram impreuna, iesim impreuna, gandim impreuna si normal ca am zis da unei oferte venite din partea lui fara prea multa cugetare.
Asta se intampla si-n viata ta, in cercul tau social, sau cand o autoritate zice ceva genial, tu zici, da, cata dreptate are, fara sa judeci daca genialitatea lui are de-a face cu autenticitatea ta. Eu am ajuns departe, ca sa evidentiez importanta detinerii tuturor informatiilor inainte de a lua o decizie importanta. In cazul meu, nu se discuta de asa ceva, Pera e mana mea dreapta, ne miscam impreuna, construim impreuna, dar si asa trebuia sa fiu mai atenta cu nevoia si dorinta mea, si sa controlez raspunsul. De ce am zis da cand de fapt stiam ca masterul nu are ce sa-mi ofere? Ca sa ajung acum sa zic nu, dupa ce am pierdut timp pe la cursuri? Bine ca n-am asteptat 2 ani ca sa ma luminez ca pierd vremea. Si asa se intampla si-n viata ta, zi-mi ca nu-i asa si eu ma imbat de fericire!!!
Dar asa-i ….din pacate. Mama, tata, scoala, parintele, autoritatea vorbeste si multimea asculta, doar graieste un om trecut prin viata. Si ce daca? Tu nu-ntelegi ca e trecut prin viata lui, in timpul lui si ritmul lui? Nicio viata nu seamana cu o alta viata, fiecare are drumul lui de parcurs, de ce am urma intocmai sfaturile lui? Si de ce n-as asculta vocea interioara? Inchide televizorul, radioul, galagia exterioara si centreaza-te pe dialogul launtric, ce zice? Care-i dorinta ta, comoara ta ascunsa?
Esti pe pilot automat! Am un citat preferat care descrie excelent acest handicap:
“Oamenii sunt ca niste ceasuri, odata intoarse, nu stiu de ce merg.”
Bagajul automatismelor noastre vine in urma sirului de stereotipurilor comportamentale, pe care le-am dobandit de-a lungul timpului, ca de exemplu: de ce mananci la ora 14, fiindca ti-e foame, asa-i? Da, normal ca ti-e foame daca de 25 de ani te asezi la masa la ora 14… De ce te ridici din pat dimineata ca sa te speli pe ochi? Fiindca asta ai facut toata viata. De ce nu meditezi cand te trezesti? De ce nu alergi o ora cand te trezesti?? Fiindca nu e natural, invatat de mintea si corpul tau. Respingi tot ce te scoate afara din zona de confort.
Cum se face ca te chinui de 2 ani sa dai 5 kg jos?
Cum se face ca inca nu te-ai lasat de fumat, si-ti propui de vreo 3 ani?
Iar la sala nu ajungi decat de doua ori pe luna?
Iti doresti sa atingi succesul, sa castigi multi bani, sa ai multe gagici, sa fii faimos si tu nu reusesti sa slabesti 5 kg, sa te lasi de fumat si sa faci sala in fiecare zi??
Cat de departe poti sa ajungi in conditiile de fata? Nu pe prima pagina a revistelor de specialitate, de prestigiu.
Inainte de a vinde produsul trebuie sa te vinzi pe tine.
Puterea exemplului – atragi, cuceresti, esti un model pentru restul?
Daca nu esti, devino! Nu mai pierde timpul. Viteza de implementare e secretul oamenilor de succes, ai o idee? Aplic-o acum!! Nu maine! Maine poate ti-o ia altul inainte, si maine e cel mai periculos cuvant. Azi traiesc, azi implementez, azi cuceresc!
Primesti ceea ce investesti!
Cat timp petreci muncind la visul tau pe zi? O ora, doua, opt? Sper sa atingi opt ore ca sa pot sa citesc in Forbes de tine.
Dupa ce ti-ai incheiat munca la creatie, la vis poti sa te relaxezi, poti sa savurezi viata, si-ti ordon s-o faci, detaseaza-te de tot si implica-te total in actul relaxarii, al distractiei, daca vrei sa ai viata lunga si senina.
Concentreaza-te pe talentul tau!
Descopera-ti vocatia si dezvolta-ti potentialul!
Dezvoltarea persoanei este o chestiune de prestigiu magic, care vrajeste pe oricine. Si eu stiu despre tine ca vrei sa ajungi in frunte, sa cuceresti lumea.
Am parcurs un drum lung pana aici. Am renuntat la foarte multe. Am rupt multe legaturi. Am daramat multe bariere. Am intors spatele trecutului. Am invatat. Am testat. Am gresit. Am plans. Am transpirat. Am luptat. Nimic altceva nu-i mai important pentru mine. Cred in mine si-n vocatia mea. Merg inainte!
Tu??
Esti pe drumul tau, omule?
Ratacesti pe alte drumuri??
Atentie la principiul validarii publice, care suna cam asa: Cu cat este mai mare numarul acelora care considera corecta o idee, cu atat mai mult va fi ea perceputa ca fiind corecta de catre individ.
Esti influentat de comportamentul aceluia cu care te asemeni, daca prietenul tau iti zice ca se lasa de scoala, ca-si pierde vremea, poate te lasi si tu, fiindca sunteti cei mai buni prieteni, fiindca va imbracati la fel, fiindca aveti aceeasi masina, si ganditi la fel. Si asta-i unul dintre exemplele “bune”, sa nu subliniem, alcoolul, drogurile si alte “obieciuri sanatoase”.
Atentie, siguranta ce ti-o ofera apartenenta la grup poate fi si-un factor de plafonare, de confort, asigura-te ca nu stai pe loc, si mai presus de toate, asigura-te ca ei sunt ca tine, ca priviti in aceeasi directie.
Cateva indemnuri ce le-am descoperit traind:
Sa fii sigur pe tine si pe ce vrei in viata.
Sa ai ideile clare, sa fii determinat, motivat intern, pasionat, fanatic, in sensul bun, daca exista un astfel de sens… Si eu cred ca da.
Fiindca, incertitudinea, lipsa increderii in sine, ambiguitatea, situatiile neclare aduc in viata ta probleme si haos. Esti predispus sa spui da, sa crezi ca, ce fac ceilalti e bun si ajungi sa te angajezi in calatorii periculoase, care au ca destinatie, esecul, suferinta.
Cum ti-am zis mai devreme, mi-am reconsiderat nevoile si am decis sa o iau pe alt drum, si vorba aceea, mai bine mai tarziu, decat niciodata.
Niciodata nu e prea tarziu ca sa traiesti cu adevarat, sa faci ce-ti place, sa o iei pe alt drum, sa rupi pagina, sa o iei de la capat.
Nu mai pot!
Nu am destula energie!
Imi lipseste puterea s-o iau de la capat!
Treaba ta, e viata ta, alegerile tale iti aduc succesul sau esecul ca rasplata.
Ca o povestecare poate urma cursul unui final fericit sau mai putin fercitne lasam in voia gandurilor si ne construim o lumesi o viata pe care o numim realitate.
Fara sa-ti dai seama , astazi traiesti intr-o dimensiune in caretoata intelepciunea exprientelor trecute si fiecare sclipire energeticacareia i-ai dat nastere, se asterne custiloul mintii intr-o carte imaginarape care o poti publica astazi si in care tu esti actorul principal.
Poate, daca as fi stiut in urma cu anii in urmasa am grija de gandurile si emotiile mele as fi sarit cativa pasicareau constituit doarmomente de ratacire, fara nici o directie in existenta mea.
Biologic singura nevoie fara care nu poti trai este hrana pentru trupul nostrufara sa existeconsecinte imediate asuprasufletului si mintii noastre, si totusiin timp, lipsa acestor resurse pentrucelelalte parti ale persoanei noastre se resimtintr-un prezent care aduce cu el insatisfactia personala.
Astazi oamenii sunt practici si vor pasi concreti, retete sprea schimbacu cel mai mic efort si implicare realitatea pe care o traiesc. Unii cred ca deficienta principala o constituie timpul, care este cel mai mare activ de pe Terra, insa eu as spune caceea ce ne lipseste multora din noi este adevarata motivatie si dorinta de ane implica in scrierea povestiivietii noastre.
Poate ca din comoditate sau confort te-ai obisnuit sa lasi la mana destinului, sortii sau saatribui responsabilitateaexperientelor neplacuteunei forte exterioare care te guverneaza.
Te plangi ca nu ai control asupra vietii tale si ca poate contextul cultural in care traiesti e singurul impediment pentru a-ti duce la capat obiectivele si visurile. Te abandonezi in rutina zilnicaalergand doar pentru a-ti satisface aceste nevoi primare astfel incat trupul tau sasupravietuiasca,dar nu faci nimic pentru mintea ta si pentru sufletul tau si,fara cea mai mica surpriza, nici altcineva nu se ocupa de asta pentru tine.
Amanarea ti-a devenit prieten sichiar daca un impuls de moment te-a adus acolo unde te-ai hotarat ca e momentul saactionezi pentru a-ti crea tu singur viata de care sa fi indragostit,ea sta ca un paravan indrumul tau.
Mai intai nu stii ce anume iti doresti, apoi dupa timppetrecut in introspectie reusesti sa iti descoperi pasiunea, sa iti asculti vocea interioara si sa lasi la o parte ideile imprumutate de-a lungul vietii despre ce anume e bine pentru tine, despre ce anume iti place sa faci, despre cine esticu adevarat si totusi nu reusesti sa urmezi aceasta noua cale.
Te intrebi:
De ce nu sunt bogat?
De ce nu am o relatie minunata?
De ce nu cred in mine?
De ce nu pot sa-mi urmez visurile?
De ce nu pot avea propria mea afacere?
De ce nu am cariera pe care o doresc?
Si astepti sa primesti raspunsuri. Din pacate aceste intarzie sa apara.
Unde e divinitatea careia i-ai incredintata toate aceste dorinte ?Inca astepti sa primesti un raspuns sau te gandesti cu ce ai gresit, sau ale cui pacate le savarsesti neobtinand ceea ce iti doresti?
Te asigur ca poti sa astepti o viata, pentru ca pionul principal in aceste ecuatii esti tu si intrebarile pe care ti le pui sunt formulate gresit. Tu ii spui mintii tale exact ce sa faca, asa ca dacavei continua sao populezi cu griji, temeri,si seminte negative eaiti va aduce exact ceea ce tu ii spui.
Daca schimbi modul in care vorbesti cu tine, si cu partea care se ocupa de intelect a fiintei tale lucrurile vor sta diferit. Cu sigurantao intrebare pusa corect iti va antrena mintea astfel incat ea sa gaseasca solutii in loc sa se concentreze pe problema.
Reformuleaza acum aceste intrebari si dirijeaza-ti mintea, al carui stapan esti saurmeze o cale eficienta.
Aseaza-te si scrie chiar acum , indiferent daca tu consideri ca e o pierdere de vreme, intrebarilecorectepentru a ajunge acolo unde iti doresti.Eu am facut-o si majoritatea oamenilor care se indrepta spre ceea ce iti doresc au urmat acest pas. Vrei sa-ti spun ceva? Chiar functioneaza!
Ce ma impiedica sa fiu bogata?
De ce am nevoie sa imi infrang temerile care ma guverneaza?
Ce pot sa fac sa ies din aceasta situatie?
Ce ma impiedica sa slabesc?
Ce ma impiedica sa am o relatie minunata?
Ce ma impiedica sa cred in mine?
Ce ma impiedica sa imi urmez visurile, sa-mi pornesc propria afacere, sa am cariera pe care o doresc?
Raspunzand la aceste intrebari vei descoperi care sunt obiceiurile care te tin in loc sipe care le practici de atata vreme fara sa obtii vreun rezultat pozitiv.
De cate ori nu te-ai gandit ca poate daca ceilalti nu ar fi existat, si daca ai fi trait pe o insula pustie, poate ai fi putut sa te desfasori si sa dai ce e mai bun din tine… ?
Eu ma gandeam la asta, si-mi raspundeam ca astfel poate nu mi-ar mai fi niciodata teama ca sunt judecata, indepartata sau pusa la locul meu.
Sau, poate ca tie ti s-a intamplat sa nu-i intelegi pe ceilalti si sa crezi ca nimeni nu te intelege nici pe tine, sa te simti nelalocul tau si sa nu stii cum sa te comporti in public…sa crezi ca arati mai putin bine decat ei si nu stii ce sa faci ?
Crezi ca nu ai destula incredere in tine si ca viata ta realationala nu e satisfacatoare ?
Un sentiment impartasit de foarte multa lume e incapacitatea de a comunica liber, de a te exterioriza, fie ca e vorba de familie sau de prietenii, sau de colegii de munca.
Oare de ce suntem facuti, zic eu ?
Nu suntem facuti sa vorbim si sa schimbam pareri ?
Daca da, de ce iti este atat de greu sa comunici ?
Lipsa increderii in sine e buba cea mai mare si inamicul numarul unu.
Si pentru ca am aflat inamicul hai sa ne gandim cum il putem infrange !
Ce trebuie sa faci pentru a-ti intarii increderea in tine ?
-1. devino afirmativ si vei face un pas inainte spre schimbare si incredere iar astfel vei cucerii o mai mare libertate de actiune si de vorbire. E un mod de a te apara si de a-ti atinge scopurile, pastrandu-ti in acelasi timp si calitatea relatiilor.
-2. zona de confort. Aici te simti cel mai la indemana si destins, pentru ca aici schimbarile sunt simple, naturale si spontane. Comunici direct, fara greutate, fiind capabil sa-ti exprimi parerile fara jena, grijile fara neliniste si bucuriile fara teama.
-Spun asta pentru ca zona de confort poate fi mai extinsa pentru unii si minima pentru altii, mai ales cei fara incredere in sine. (ex : Maria vorbeste engleza si se simte foarte bine in Statele Unite, unde discuta fara probleme cu persoane necunoscute, sau Petre discuta cu usurinta cu sora mai mare si cu parintii). Acesta zona e redusa pentru alti interlocutori care sunt speciali cum ar fi reprezentantii puterii sau ai autoritatii.
Daca reusesti sa duci la sfarsit o actiune care inainte ti se parea imposibila, succesul acesta va spori ca prin minune suprafata zonei tale de incredere, iar daca esuezi se va restrange.
-Evalueaza-ti precis limitele si dimensiunile zonei tale de confort !
-3. zona de risc si de progres, ce se gaseste in apropierea zonei de confort si care corespunde unui risc in masura in care stii ca daca intri in aceasta zona te expui unui anumit pericol. Corespunde unui progres in masura in care esti sigur ca, daca intrii aici, iti vei putea ameliora relatiile, te vei simti mult mai degajat si iti vei largi astfel zona de confort.
Cand duci la bun sfarsit o actiune in zona ta de risc, zona ta de incredere se dezvolta, iar daca aceasta incercare esueaza, te vei refugia in zona de confort fara a-ti dori de a mai iesi de acolo.
E ca si pe campul de lupta : victoria iti da aripi, iar infrangerea te impinge pe propriul teritoriu.
« La ce bun sa incerc sa ies din starea asta ? »
« M-am chinuit destul sa-mi gasesc un echilibru, si n-am reusit ! »
« N-o sa reusesc niciodata ! »
« E prea greu !»
Cunosti intrebarile astea ? Daca da, te invit sa pasesti ACUM din zona de confort !
Incepe cu lucruri simple cu ar fi :
-sa iei cuvantul intr-un grup
-fixeaza-ti un scop precis
-mergi inainte pana obtii succesul
-o buna metoda de a iesi din zona ta de confort si de a o extinde sunt deplasarile regulate inainte si inapoi din aceasta zona.
Increderea in tine va creste din momentul in care ai indraznit sa te arunci intr-o actiune complicata si neobisnuita, in plus, daca reusesti ai facut deja un mare pas spre calea progresului.
Traim intr-o lume in care inving doar cei mai buni, cei care lupta si nu se tem de nimic, iar siguranta interioara e un sentiment indispensabil.
De accea, te intreb acum :
-tu reusesti sa-ti exprimi sentimentele ideile si sa actionezi in acord cu ele ?
-reusesti sa transmiti sentimentul de incredere in sine si celorlalti ?
In asteptarea raspunsurilor tale, eu iti doresc sa ai multa incredere in tine !
M-am intalnit zilele acestea cu niste prietene. Testam niste modalitati de lucru cat mai simplificate, pentru a face o legatura mai buna cu propriul corp.
(Nu, nu ati citit gresit : o legatura mai buna cu propriul corp.
Cum, e imposibil sa nu fii “legat” de corp? Nu se poate sa fim dez-legati de el?
Hmmm… mai tineti minte seria “exercitiilor de prezenta”? Cat de mult si de des ne simtim corpul? Cat de mult constientizam ce simtim?)
Experimentul a avut si o parte socanta: O persoana a fost socata de cat de putin isi simtea corpul, de cat de mult a facut efort ca sa simta, si apoi cat de bine a fost sa il simta…
Eu am ramas “socata” de cat de “indepartat” poate fi cineva de propriul trup…
Cunoasteti bine expresia “a fi pe propriile picioare”. Adica a fi hotarat, decis, responsabil…
Uite ca inseamna si altceva. Sa fii pe picioarele tale inseamna chiar sa te misti pe picioarele tale. Veti zice ca nici nu se poate altfel.
Ei, incercati atunci niste figuri de dans. Nu oricare. Luati de pe youtube un fragment din lectiile de baza din stilul preferat – sau daca nu aveti unul, incercati oricare – si vedeti cat de rapid puteti asimila miscarea vazuta, in corpul vostru. Cat de bine – si corect si rapid – va raspunde el prin imitatie la ceea ce vede. Veti constata ca sunt miscari pe care nici nu le “intelegeti”…
Daca veti incerca sa intelegeti cu mintea, e mai greu. Daca insa lasati trupul sa faca, va fi mult mai usor.
Unde e secretul? In cunoasterea propriei… persoane as zice, daca nu as sti ca persoana e “persona”, adica “masca”. Mai aproape de noi insine suntem doar… noi insine.
Cum ne miscam? Ce simtim? Ce exteriorizam prin asta? Si de ce e important sa ne simtim corpul?
Pentru ca este cel mai fin si mai fidel “instrument” prin care relationam cu lumea. Si cu cat suntem mai constienti de el, cu atat suntem mai constienti de lume. Asa cum e ea, nu cum ni se pare.
Va spuneam data trecuta ca o situatie este. Si ca noi o evaluam mental, facand din ea una rea sau buna. Pentru a alege, e important sa fim cat mai aproape de a vedea toate aspectele, nu doar unul. Mintea insala… corpul nu.
Si nu doar atat. Trupul nostru inmagazineaza emotii si tot el le poate descarca. Tensiunile, temerile, anxietatile, dar si bucuriile, trec prin el si raman inauntru, in fibre, in oase… Practicantii artelor martiale, cei care fac qigong si taichi, stiu bine asta. Cand trupul, mintea si spiritul sunt una, atunci omul este in deplina putere. Adica e pe propriile picioare.
Timpul unei zile, plin cu atatea, ne face sa uitam de trup si de ce simte el (adica noi…). Acordandu-i cateva minute – macar un sfert de ora – pe zi, putem realiza multe:
- Relaxarea, in primul rand. Asta se poate realiza destul de usor, stand culcat, pe o suprafata cat mai neteda – eu prefer o patura intinsa pe covor. Putina muzica ambientala ma ajuta sa trec repede in ceea ce numesc eu
- Ascultarea corpului. Un fel de atentie marita, ca si cum as asculta pe dinauntru. Doar ca nu aud cu adevarat – desi se poate si asta, uneori stomacul mai “canta” – ci simt foarte clar diverse senzatii ici si colo. Caut sa simt cat mai multe, simultan.
- Detensionarea fizica. Strans legata de cea emotionala, detensionarea face sa dispara urmele unei zile stresante, fie ea zi de studiu sau de examene, fie de lucru de orice fel. As mentiona aici o metoda foarte buna pentru a scapa de tensiune, si mai ales de dureri de cap: culcat pe covor (musai suprafata dreapta si tare) cu mainile intinse lateral, in prelungirea umerilor) aducem palmele la tample si cautam pe frunte doua puncte mai proeminente, ca niste cornite . Atingem cu degetul mijlociu acele puncte si presam usor de tot. Aratatorul si inelarul se vor sprijini si ele pe frunte, usor. Degetul mare si degetul mic raman in aer. Stam intinsi, ascultand tacerea si eventualele zgomote din jur… Treptat, gatul si capul se relaxeaza… Daca este aplicata corect, tehnica trebuie sa “doboare” si o migrena rebela.
- Detensionarea emotionala. Aici prefer o metoda activa: dansul. Pe o muzica placuta, zece minute de dans dau rezultate mai bune decat calmantele, mancatul dulciurilor in exces sau plangerea de mila, fie aceasta chiar si pe umarul unui prieten… Daca stim sa ne facem o buna colectie putem avea la indemana chiar un program de dans bine pus la punct, care contine muzica atat de relaxare, cat si de exprimare, cum imi place sa zic. Adica muzica “tematica” ce permite exteriorizarea emotiilor, desfacerea si scoaterea lor, prin miscari spontane ale corpului. Secretul consta in lasarea corpului sa faca ce vrea el, fara a cauta sa dansam intr-un fel anume, tipic unui stil de dans. Miscarile sunt spontane si neregulate, noi avand grija doar sa nu ne ranim in timp ce poate ne rotim sau ne rostogolim…
- In fine, starea de bine. Asta imi place, desigur, cel mai mult. Dupa un timp acordat propriului corp ne simtim mult mai bine, chiar traim o stare de satisfactie, de bucurie. Ne simtim bine in pielea noastra, cum se spune.
Stiti doar cum e dupa ce facem o ora de miscare la sala. Dar nu e nevoie sa mergem in fiecare zi acolo pentru a ne simti bine. Putem lucra fie si jumatate de ora pe zi, in diverse feluri.
Oricum, satisfactia de a face ceva pentru noi insine va fi depasita si ea de faptul ca in timp vom deveni mai stabili nu doar fizic, ci si emotional. Bine ancorati in propriul trup, va fi mult mai usor sa facem o miscare, o decizie intr-un anume context. Vom si mai usor angrenati in ceva “trup si suflet”.
Si desigur, ne vom simti mai echilibrati si mai puternici.
Vom fi, cum se zice, pe propriile picioare…
Si ca sa vedeti ce poate insemna asta, va las in compania lui David Elsewhere…
Teama de a esua in confruntarea cu celalat, teama de a nu fi coplesit de propriile emotii, de a pierde relatii, incapacitatea de a simti propriile nevoi…motivele pentru care preferi sa nu spui nimic si sa suporti sunt numeroase.
Teama de esec si teama de a fi respinsi, judecati sau criticati ne handicapeaza pentru ca nu ne lasa sa actionam.
Nu ne lasa sa ne punem in practica ideile, gandurile si planurile noastre pentru ca ne frica sa nu intram in conflicte.
Oare ce se intampla daca evitam sistematic conflictele ?
Pai, hai sa ne gandim : atunci cand un conflict ramane nerezolvat vei crea situatii in care acesta se poate relua, in conditii mult mai neclare, problema reaparand si izbucnind cu mai multe petarde.
Iti reprimi emotiile acumuland tensiune in corp. Acest lucru poate genera anumite somatizari si te vei trezi peste noapte cu dureri sau mancarimi neasteptate.
Pe masura ce acumulezi frustrari, vin si sentimente de ranchiuna, de neliniste, de manie sau de razbunare.
Gandeste-te ca ai un vas murdar in care adaugi apa curata. Si cu cat pui mai multa apa curata, aceasta tot tulbure va deveni pentru ca vasul e murdar. Curata vasul apoi pune din nou apa, vei observa cat e de lipede si de curata.
La fel se intampla si cu noi, cu sufletele noastre. Cu cat adunam mai multe sentimente negative in sufletul nostru cu atat ne va fi mai greu sa ne eliberam si sa curatam totul.
E bine sa fii actor intr-un conflict si cel mai bine e sa fii actorul principal si sa stii cum sa rezolvi problema si sa duci discutia in asa fel ambele parti sa aveti doar de castigat.
Fi calm !
Observa fara sa judeci reactia celuilalt !
Incearca sa te pui in locul celui cu care ai conflictul, in papucii lui si sa observi ce simte si ce gandeste persoana respectiva. Adica, sa adopti aceeasi pozitie corporala si acceleasi gesturi, apoi observa de ce reactioneaza astfel si ce ar vrea persoana respectiva sa aduca in evidenta si cum anume a izbucnit conflictul intre voi.
Dupa ce ai analizat bine toata situatia, imagineaza-ti de ce ar avea nevoie celalalt pentru a intra la pace si incepe o negociere cu tine, vezi unde poti lasa de la tine, si cum il poti multumi si pe celalalt.
Odata ce ai incercat sa intuiesti sentimentele si dorintele ascunse ale celuilalt incerca sa verifici daca i-ai descifrat bine comportamentul si poti spune : « te simti iritat sau suparat pentru ca….. »
« Impacheteaza cuvintele frumos » si comunica-i gandurile tale si celuilalt.
Cand discuti incearca sa ai tonalitatea vocii mult mai joasa decat a lui, pastreaza-ti mereu calmul si exprima-ti sentimentele si nevoile.
Nu duce in discutie situatiile conflictuale nerezolvate din trecut si incerca sa ramai la problema de azi.
Tine minte : « capul plecat sabia nu-l taie ».
Fii mereu deschis in comunicare si ajuta-l si pe celalat sa se exprime in asa fel incat sa-l intelegi ce simte, sa intelegi cum gandeste si sa-i intelegi comportamentul.
Toate astea te vor ajuta sa depasesti usor conflictele si sa pastrezi mereu apa curata in vase curate ?
Vrei sa obtii mai multe de la viata? Vrei sa ai parte de o relatie cu prietenul/prietena mai buna? Vrei sa ai mai multi bani? Vrei sa ai un prieten sau o prietena in caz ca nu ai? Vrei sa gasesti un loc de munca bine platit? Vrei sa ai propria ta afacere? Vrei sa fii respectat? Vrei sa fii iubit? Vrei…Vrei…Vrei…?
Ce te tine pe loc?De ce nu obtii tot ceea ce vrei? Care crezi ca sunt motivele? Ti-ai pus vreodata aceste intrebari?
Un om care a avut mare influenta in viata mea, este vorba de doamna diriginta din liceu, ne-a spus la finalul clasei a XII-a urmatoarele cuvinte: „Dragii mei, va urez sa va gasiti locul potrivit, acolo unde ceea ce faceti voi conteaza, si sa gasiti persoana potrivita care sa va faca sa va treziti in fiecare dimineata cu zambetul pe buze si plin de entuziasm pentru a incepe o noua zi…”. Aceste cuvinte imi rasuna si acum in minte, si mi-au influentat viata. Sunt mult mai mult decat niste simple cuvinte…
Sa revenim la intrebarile noastre. Care crezi ca sunt motivele pentru care inca mai stai pe loc? Care crezi ca sunt motivele pentru care inca nu ai ce iti doresti, sau nu ai plecat pe drumul de avea ce iti doresti? O explicatie poti gasi in cuvintele de mai sus.
Ceea ce faci tu conteaza in jurul tau? Ai impact asupra oamenilor din jurul tau? Ai langa tine persoane care te fac sa zambesti in fiecare dimineata si care iti transmit entuziasm? Nu ai? Ce mai astepti? Nu esti in locul potrivit? Ce mai astepti? Sa te gaseasca el pe tine? Nu esti asa cum ai vrea tu sa fii? Viata ta nu e cum iti doresti? Ce mai astepti ?
Crezi ca cineva sau ceva te va schimba pe tine sau viata ta? Nu dragul/draga mea!!! Nu, nu si iarasi nu!
Vrei sa faci ceva? Fa! Vrei sa schimbi ceva? Schimba! Incepe schimbarea de la tine!
Vrei sa obtii ceva? Obtine! Incepe prin a face primul pas!
Vrei sa gasesti locul potrivit? Gaseste-l! Incepe prin a privi in interiorul tau!
Vrei sa gasesti persoana potrivita? Gaseste-o! Incepe prin a te uita cu detasare si fara prejudecati in jurul tau!
Nu te-ai lamurit inca ce te tine pe loc? Nu conteaza! Nu conteaza unde esti azi, daca vei actiona astfel incat sa ajungi acolo unde vrei maine.Nu conteaza daca azi esti in Iasi si actionezi astfel incat maine sa fii in Timisoara. Nu conteaza daca acum esti student si actionezi astfel incat maine sa fii un prosper om de afaceri. Nu conteaza daca azi esti elev si actionezi astfel incat maine sa fii scriitor. Nu conteaza unde esti azi….chiar nu conteaza….
Conteaza in schimb cum actionezi? Tu actionezi? Cum actionezi? Actionezi astfel incat sa ajungi acolo unde vrei sa fii maine? Daca da…Perfect! Daca nu…te invit sa-ti adresezi urmatoare intrebare: Care este scopul meu in viata? Daca nu stii raspunsul … citeste! Descopera-ti vocatia, o carte extraordinara scrisa de Pera, si apoi revina pe acest articol.
In final vreau sa citesti cu voce tare urmatoarele afirmatii:
1.VOI GASI LOCUL POTRIVIT, ACOLO UNDE CEEA CE FAC CONTEAZA, SI VOI GASI PERSOANA POTRIVITA CARE MA VA FACE IN FIECARE DIMINEATA SA MA TREZESC CU ZAMBETUL PE BUZE SI PLIN/A DE ENTUZIASM PENTRU O NOUA ZI.
2.NU CONTEAZA UNDE SUNT AZI, PENTRU CA ACTIONEZ ASTFEL INCAT SA AJUNG UNDE VREAU MAINE.
Sterge praful, daca trebuie, dar oare n-ar fi mai bine
Sa pictezi un tablou sau sa scrii o scrisoare,
Sa coci o prajitura sau sa plantezi o samanta,
Cantarind diferenta intre a vrea si a avea nevoie?
Sterge praful, daca trebuie, dar vezi ca nu prea e timp,
Cand sunt rauri in care sa inoti si munti pe care sa te cateri,
Muzica de ascultat si carti de citit,
Prieteni de iubit si viata de trait.
Sterge praful, daca trebuie, dar lumea e acolo afara,
Cu soarele in ochii tai, cu vantul prin parul tau,
O fulguiala de zapada, o rapaiala de ploaie.
Aceasta zi nu se va mai intoarce niciodata.
Sterge praful, daca trebuie, dar tine bine minte
Batranetea va veni si ea nu e intotdeauna blanda.
Iar cand va fi sa te duci (si va trebui sa te duci o data si-o data),
Tu, chiar tu insuti, vei lasa in urma ta mult praf.
Aminteste-ti ca o casa devine un camin cand poti scrie “Te iubesc” pe mobila.
(Rose Milligan -”Dust if you must”)
Acum mai multi ani descopeream poezia aceasta. Desigur, impactul e diferit de la om la om, dar mie mi-a fost foarte tare impactul asta.
Inca ma mai preocupau mai mult aparentele. Asa primisem si educatia din partea parintilor mei, crescuti si ei in spiritul lui “ce-o sa zica lumea”…
Asa ca daca nu aveam timpul necesar sa-mi pregatesc casa chiar inventam grozave pretexte pentru a refuza vizitele prietenilor.
Daca nu aveam ceva care sa mi se para potrivit ca tinuta chiar inventam si mai grozave pretexte ca sa nu ies cu prietenii…
Daca nu mi se parea ca sunt destul de supla, nu mai mergeam la inot sau la mare… Ori la cursurile de dans…
Si tot asa.
Ei, poezia spune foarte bine ca vin niste ani… In care chiar nu te mai intereseaza toate astea.
Cu timpul, am inceput si eu sa inteleg de ce vedeam la mare femei care aveau deja burta si celulita. Voiau sa se bucure de soare, de apa, de plaja, fara sa renunte la placere doar pentru ca nu au nu stiu ce look.
De ce unele prietene raspundeau la mai toate invitatiile “gastii”, fara prea multe fasoane legate de “vai, cu ce sa ma imbrac?” Era mai important cum se simteau acolo, intre prieteni.
Despre casa… lectia cea mai mare mi-a dat-o o femeie din Iasi. Era prin ‘98-’99, eram o gasca de “nebuni” calatorind prin orase, facand tot felul de drumuri ca ne sa intalnim cu oameni “de suflet”, cum ziceam noi, invatand despre una si despre alta… Fara sa facem planuri prea clare de-acasa, am plecat – o masina cu cinci insi – catre Iasi, unde urma sa innoptam la “cineva”, la care urma sa ne indrume “altcineva”, pe care il putea contacta “altcineva”…. Contactele, si alea cam firave, n-au functionat cum am crezut, si ne-am trezit pe la 12 noaptea umbland prin oras dupa un loc, ceva, un hotel, ce o fi. Cand… la un moment dat ne suna “cineva” care ne da o adresa. Una pentru toti cinci. Ajungem pe o straduta, la un bloc. Acolo, o femeie slabuta, maruntica – o umbra. Si un baiat. Baiatul ei, elev de liceu. Casa ei – un apartament cu doua camere – vai de capul ei! Cat se poate de ingrijita, dar cu peretii mancati si o baie cam ”defecta”. Femeia traia intr-o saracie lucie. Ea cu probleme de auz, baiatul cu probleme de vedere. Dar cu niste inimi… In casa ei am petrecut doua nopti de neuitat. Din ce am putut am organizat in noaptea urmatoare o adevarata petrecere. Eram totusi cinci, fiecare a contribuit cu ceva, dar cel mai mult a contat sufletul. Am cantat si am ras si am povestit pana spre dimineata. Femeia asta ne-a primit la miezul noptii pe noi, niste necunoscuti, fara sa se uite ca nu are ce pune pe masa, ca nu are paturi sau cearsafuri sau macar mobila pe care sa stearga paful. Am tinut-o minte cu totii si am invatat enorm de la ea.
In primul rand:
- sa ne bucuram de ceea ce ne vine in cale, mai ales de neasteptat. In orice eveniment se afla si ceva bun – chiar daca nu se vede la prima, poate nici la a doua vedere
- se ne punem pe masa si ca podoaba a casei sufletul; sigur gasim in el bogatii (mai ales daca stim sa ne cultivam bucuriile si valorile)
- sa traim din plin de orice clipa, lasand formalitatile celor care au timp de asa ceva; cine alege sa se bucure, o face tot timpul, nu doar la ore fixe si in uniforma sau tinuta “potrivita”
- sa ne placem pe noi insine asa cum suntem, descoperindu-ne calitatile si lucrand cu ceea ce ni se pare ca e de “indreptat”, fara a depinde de aprecierea altora. Aici, o mica “mare” precizare: e de folos sa avem feed-back-uri, sa stim cum ne vad altii, dar sa nu depindem de asta. Important e sa ne sprijinim pe popria putere.
Apoi am mai invatat ca orice moment este important pentru noi insine. Pretios pentru noi insine. Viata, oricat de minunata ar fi ea alaturi de cineva, o traim noi insine. Noi alegem cum ne-o traim, cum ne-o facem. Si noi suntem cei care ne punem in fata bucurie sau amar. Si tot noi suntem cei care ne pretuim pe noi insine.
Reamintesc ce povesteam alta data: o situatie este. Punct. Noi o vedem buna sau rea.
Si atunci? Ce alegem? Sa slefuim un aspect, o aparenta, pana la luciul impecabilitatii, asteptand aprecierile unor eventuali “musafiri”, sau sa traim din plin acolo, afara, in lumina, asa cum ne dorim?
Poezia lui Rose Milligan a circulat pe internet destul de mult, prezentata ca apartinand unui autor necunoscut si insotita de comentarii – probabil ale uneia din primele persoane care, incantata fiiind de adevarul ei, a dat-o mai departe. Comentariile apartin unui autor necunoscut si sunt acestea:
” Nici nu pot sa va spun cat de multe ore, nenumarate, mi-am petrecut FACAND CURATENIE!
Obisnuiam sa petrec 8-12 ore pe zi IN FIECARE weekend, ca sa ma asigur ca totul este perfect – “in caz ca vine cineva”. Apoi mi-am dat seama intr-o buna zi ca nimeni nu mai avea sa vina… Erau cu totii afara, traindu-si viata si distrandu-se! Acum, cand vin oameni la mine in vizita, nu simt deloc nevoia sa justific “starea” in care se prezinta casa mea. Ei sunt mult mai interesati sa afle ce am mai facut pe cand eram plecat, traindu-mi viata si distrandu-ma. Daca inca nu v-ati dat seama, va rog sa fiti atenti la acest sfat: Viata e scurta. Bucurati-va din plin de ea!”
Asa este. Viata merita traita din plin in fiecare clipa si mai ales cu bucurie!
Tu esti arhitectul vietii tale, puterea si succesul sta in mainile tale!!!
Astazi vorbim despre nevoile tale, despre ce simti si traiesti.
Te regasesti?
“Vreau sa fiu altfel decat restul, vreau sa am succes, vreau sa cuceresc lumea!!”
Povestea saptamanii:
Un tanar care esuase de cateva ori in profesie si tocmai suferise un insucces, elabora delirant sentimentul de a esua. El ar fi vrut sa se revolte impotriva societatii, dar nu avea destula incredere in sine si nu avea nici sustinere din partea familiei, care credea ca el vrea neaparat sa fie “mai bun” si tintea “prea sus”; ar fi trebuit sa paseasca pe urmele tatalui si sa ramana la tara! Astfel el facea eforturi deosebit de ambitioase pentru a reusi, pentru a le arata celorlalti ca se poate si asta era cauza durerii insucceselor sale, si parea sa dea dreptate familiei. Mesajele sale sunau cam asa:
Sunt un ratat!
Am esuat!
Sentimentul de inferioritate, de esec il sfasaia.
Bagajul familial nu l-a ajutat, prejudecatile parintilor i-au otravit decolarea si i-au calcat in picioare stima de sine. Daca noi n-am reusit, tu te crezi mai bun? Ce-i rau in munca de la tara? De ce vrei sa fi altfel decat restul? Tintesti prea sus, de asta cazi!
Proiectiile familei asupra tanarului nostru i-ai ingradit libertatea exprimarii de sine si i-au sabotat viata. Urmarit de credintele si vorbele grele ale acestora esua in tot ce intreprindea. Cata amaraciune si frustrare..
Ce sfat i-ai da?
Tu cum ai proceda in situatia de fata?
Te-ai intalnit cu o astfel de experienta?
Si acum, hai sa vedem ce ganduri si sentimente te incearca:
Imaturitate afectiva – dependenta interpersonala, nevoia de ceilalti, suport si ajutor in activitati si decizii cotidiene?
Cauti sa fii confirmat, incurajat, ghidat ca sa-ti pastrezi stima de sine la un nivel de bun simt si sa nu-ti dereglezi sistemul bio-psiho-mental.
Nu te angajezi in nimic grandios, nu parasesti zona de confort si nici casa parinteasca? Ce esti fraier, doar au ceilalti grija de destinul tau, nu-i asa? Ai grija sa nu implinesti 40 de ani in casa parintilor ca te-ai ars… ti-ai ratat cariera de om matur si responsabil.
Stari conflictuale frecvente? Stres? Frustrare? Boli fizice? Lipsa vitalitatii?
Cum te raportezi la ceilalti, la lume?
Cum te evaluezi?
Iti place ce vezi, ce traiesti?
Ce ganduri te incearca?
Obiceiuri sanatoase sau nocive?
Echilibrat sau disociat?
Esti satisfacut de viata ta sexuala, alimentara?
Esti multumit de viata ta sociala, interpersonala?
Esti fericit cu intimitatea corporala? Iti iubesti corpul?
Petreci timp cu tine insuti? Te ocupi in fiecare zi de sufletul tau?
Iesi in lume? Ai parte de o viata sociala activa?
Esti evaluat pozitiv, stimulat, valorizat, ti se intretine stima de sine si increderea in sine de ceea ce faci?
Te simti ascultat, inteles, acceptat, in intimitate?
Te simti iubit?
Iubesti?
Simti nevoia sa-i controlezi si sa-i manipulezi pe ceilalti, sa detii controlul?
Nevoia de ordine e prezenta in viata ta?( fizic, temporal, in relatiile interpersonale)
Actionezi, planifici, traiesti in viata?
Esti consecvent, satisfacut, multumit?
Te respecti, te pretuiesti?
sau
Te supui celorlalti, ritmurilor vietii, ramai pasiv?
Depresiv?
Suspicios?
Critic?
Agresiv?
Te simti inferior altora?
Nedemn de stima?
Incapabil?
Victima, nevinovat, acuzat pe nedrept, neinteles?
Demn de compatimire?
Simti invidie si dispret fata de cei care reusesc?
Intelegi deformat informatia primita?
Nu judeci situatia cu discernamant?
Esti sclavul emotiilor?
Deficiente in autocontrolul emotiilor?
Deficiente in verbalizarea ideilor, a mesajelor de transmis, a trairilor afective?
Nu uita niciodata de tine, fiindca cu tine incepe viata, fara tine lumea nu ar avea acelasi gust, aceeasi frumusete.
Calatoria incepe cu tine, astept sa-mi spui ce nevoi ai ca sa putem stabili un program de dezvoltare personala pe 2010.
Vrei sa avansezi, sa progresezi, sa-ti regasesti siguranta si încrederea în fortele proprii, sa initiezi si sa începi proiecte noi, sa lupti si sa crezi ca visele tale vor deveni realitate?
Daca ai raspuns afirmativ la doua cuvinte dintre cele enumerate mai sus, ai parcurs deja mai multe de jumate din drumul spre succes. Constientizarea e primul pas în rezolvarea oricarei probleme. Pasul urmator fiind ACTIUNEA. Asa ca, începe acest an cu o schimbare în viata ta, motiveaza-te si actioneaza.
Traim într-o continua schimbare, într-o lume în care doar cei puternici, doar cei mai buni supravietuiesc. Astazi nu e suficient sa termini o facultate, sau sa ai cele mai bune rezultate scolare, e necesar sa fii bun macar într-un singur domeniu, sa excelezi în acesta, sa ai încredere în fortele tale la fel ca în aerul pe care-l respiri.
Vine un moment în care nu o sa mai fie nevoie de tehnici, de carti, de seminare, de planuri, în schimb va aparea nevoia de a aborda problema. Pur si simplu trebuie sa actionezi si sa treci la treaba. Foloseste-ti mintea si trupul pentru a face schimbarile acum, astazi!
Si pentru ca acest lucru sa se întâmple e nevoie sa-ti formezi o personalitate puternica, cu o stima si încredere în tine crescute, cu speranta si curajul ca munca ta va fi rasplatita.
Si daca îti doresti cu adevarat aceasta schimbare, nu te încurca cu bagaje inutile cum ar fi îndoiala, alunga-ti gândurile negative si nu te împiedica în «daca » si « dar ».
Doreste-ti cu adevarat ceea ce-ti doresti, crezi în puterea ta, mobilizeaza-ti toata energia si concentreaza-ti întreaga minte în acest scop.
Simplul fapt ca îti pui întrebarea : « Cum sa actionez ? » îti diminueaza vointa si îti permite sa traiesti viitorul într-o maniera modificata, sa proiectezi dorinta actuala într-un viitor posibil si realizabil.
Începe prin a-ti alege scopuri pe termen scurt.
- Fixeaza-ti prioritati potrivit unui program cum ar fi de exemplu : luni, între orele…am o anumita activitate, apoi între alte ore, alta ocupatie care e prioritara pentru a-mi atinge scopul, si tot asa în fiecare zi macar o ora munceste pentru ceea ce-ti doresti.
- Ordoneaza-ti obiectivele în functie de posibilitatile si nevoile tale. Creeaza-ti anumite ritualuri care sa te ajute sa fii atent la ziua respectiva. Aceste ritualuri te vor ajuta sa faci ceva mereu si sa fii atent la ceea ce faci. De exemplu: dimineata 15 minute sport, o cugetare în liniste în fata unei bauturi calde, sau tinerea unui jurnal, duminica luam prânzul în familie…etc.
Continua apoi cu obiective pe termen mai lung. Iar acum, daca ti-ai fixat un scop ambitios, fragmenteaza-l în mini-obiective, astfel vei evita sa te simti coplesit sau strivit de importanta sarcinii si sa abandonezi totul.
Tine minte ca, o maioneza se taie daca amesteci de la început galbenusul de ou cu tot uleiul, în schimb, daca torni tot uleiul treptat, ai toate sansele sa reusesti.
Si asta pentru ca e mai usor sa rezolvi o problema pe etape, începând de la ce e mai simplu pentru a ajunge la ce e mai complex. Fiecare realizare actioneaza ca un imbold pentru a merge mai departe si a ajunge la rezultatul final.
Trebuie sa devii afirmativ si vei face cel mai important pas înainte spre schimbare si încredere.
Fii precis în tot ceea ce faci. Adica concentreaza-te asupra unui singur lucru la un anumit moment si acorda-i întreaga atentie. Daca te-ai pus sa citesti, pai citeste nu sta cu nasul în televizor si cu urechea la telefon. Lasa deoparte toate lucrurile care te framânta sau te îngrijoreaza.
Sunt multi care tânjesc, în timp ce se afla la serviciu, dupa timpul liber petrecut acasa, si când sunt acasa, si se “relaxeaza” îsi fac griji în legatura cu problemele profesionale. Opreste-te! Priveste în jurul tau, observa ce vreme e afara, relaxeaza-te doua minute si actioneaza pentru ceea ce ti-ai propus.
Astazi e ziua potrivita!
Acum e momentul sa începi! Nu e moment mai bun în care sa te apuci sa te ocupi de schimbarile importante pe care vrei sa le faci în viata ta.
Începe de astazi si nu astepta recompense imediate. Nu te astepta sa vezi rezultatele imediat. Educa-ti inteligenta emotionala, asteapta, pentru ca mai curând decât te astepti o sa culegi roadele.
Concentreaza-te pe actiunile de astazi. Ce faci astazi? Ce încerci sa fii astazi? Raspunde pe o foaie de hârtie la aceste întrebari.
John Lennon spunea ca viata e ceea ce ti se întâmpla în timp ce esti ocupat sa faci alte planuri.
Nu lasa ani din viata ta sa treaca fara sa te bucuri din plin de fiecare clipa.
Din propria mea experienta de adult dar si de tanar la 18 ani am observat un tip de comportament tipic adultilor in fata adoloscentilor si copiilor. Adultii in cea mai mare parte au o experienta de viata destul de bogata.
Majoritatea oamenilor nu implinesc degeaba 30, 40 sau 50 de ani ci reusesc sa adune in acesti ani o experienta de viata cat mai vasta. Ceea ce doresc sa faca cu aceasta experienta este sa o impartaseasca, si in cea mai mare parte a lor o impartasesc cu tinerii. De ce o impartasesc deobicei tinerilor? Pentru ca ei considera ca tinerii nu au adunat destula experienta pentru a putea sa aiba o parere proprie destul de solida. Din acest motiv ei incearca sa convinga ca sfatul pe care il dau este cel mai bun pentru acestia. Sunt acele sfaturi de tipul “Fa asa… Nu face asa…”.
Majoritatea tinerilor au avut de infruntat acest tip de sfarturi. Ni se spune intotdeauna ce este bine sa facem si ce nu este bine sa facem. De obicei nimeni nu intreaba care este parerea ta in legatura cu asta sau care crezi ca ar fi cea mai buna solutie. Ti se spune cum sa faci omorand din start toata creativitatea.
Din acest motiv cred eu ca multi tineri prefera lectura de tip beletristica. In acest tip de lectura ni se infatiseaza anumite intamplari si evenimente lasand pe cititor sa extraga morala din ele. Totodata foarte multi tineri prefera sa vada un film bun. Un film infatiseaza un anumit fir narativ cu multe intamplari uneori spectaculoase din care poti trage singur concluzia.
Parerea mea pur personala este ca de cand ne-am nascut ni se spune “Fa asa…”. Pe parcursul scolii ni s-a spun in continuu “Fa asa… “ si nu scapam de acest gen de exprimare nici acasa.
Una din cele mai bune lucruri pe care le-am auzit la televizorul este un promo “Gandeste liber”. Este atat de frumos sa spui unui tanar gandeste liber pentru ca acesta este exact lucrul care nu i s-a spus niciodata si exact acesta este mesajul meu pentru fiecare cititor avantaj la start.
La inceput de an, facem o trecere spre un nou inceput.
Chiar daca in calendar apare doar o noapte intre ani, mintea noastra se foloseste de acest prag pentru a evalua si pentru a planui. Pentru a pune un nou inceput.
Ne putem folosi de acest obicei ca sa ne facem noi insine o trecere cat mai “eficienta”.
Ne putem folosi de acest “prag” de doua-trei zile, ca sa ne facem un soi de trambulina, nu doar o lista.
Nu e de ajuns sa-ti pui niste dorinte. E nevoie sa stii ce vrei, sa iti sustii cu toate fortele visele si mai ales sa traiesti in CA-SI-CUM, asa cum am aratat in articolul precedent.
In acest prag, sunt doua parti:
- ce a fost
si
- ce va fi
Trecerea se face in mod foarte “practic”, construindu-ne o punte si creand energia propulsarii in anul ce vine. E desigur doar un joc, dar e un joc foarte creativ…
Intai, luam din ce a fost doar ce ne foloseste. Lasam in urma, ca pe un balast, ceea ce nu ne ajuta sa inaintam:
- ezitarile, nereusitele/infrangerile, abandonarile, tot ce ne-a facut sa avem pareri de rau, remuscari, regrete. Din astea luam ceea ce este bun: un alt mod de a incerca, inchiderea unui drum nepotrivit, renuntarea la relatii in care nu ne simtim bine, la obiceiuri care ne limiteaza/micsoreaza/distrug etc.
Orice nereusita are in ea cel putin un lucru bun: stim cum sa nu si incercam altfel sau altceva.
Privind la ce a fost, ne culegem semintele de putere pentru ce va fi.
Apoi insamantam. Punem un nou inceput. Fie ca vom da drumul unor proiecte noi – poate ne asteapta o noua treapta de studiu sau o schimbare de relatii – fie ca abia acum ne gandim sa construim pentru noi insine ceva. Orice va fi, se cere hranit cu dorinta noastra de realizare.
Asa ca atunci cand faceti un nou inceput, oricare ar fi el si oricand – putem sa ne cream oricand momentul de inceput ( cu conditia sa nu ramanem doar la acesta, sa facem si pasii mai departe) faceti-va:
- o lista clara cu obiective; ce vreti sa realizati in acest an (scrieti tot ce va vine in minte, fara a va gandi daca “se poate/nu se poate”- e vorba de ce vreti)
- o privire in viitor, traind cu toata fiinta voastra senzatiile implinirii fiecarui obiectiv
- schite pentru pasii de urmat, daca exista obiective care se pot “aseza” in pasi – si cam toate sunt asa (scrieti cat mai multe detalii, o sa fiti uimit de cat de creativi sunteti)
- “rezerva de neprevazut” (“si daca nu reusesc, ce voi face?”) cu scenariul de rezerva, care poate fi acum, la inceput, fie si “doar” imaginea in care voi incercati din nou
- declansarea starii de CA-SI-CUM, in care deja va simtiti ca si cum ati fi atins obiectivul
Ca sa fie mai frumos, mai viu si mai incarcat cu puterea voastra personala, puteti face un foc – fie si simbolic, folosind bete de chibrit sau chiar artificii – in care ardeti pe de o parte “balastul” trecutului, lucrurile de care vreti sa scapati (eu am ars bete de chibrit simbolizand dificultatea pe care inca o mai resimt cand fac lucruri care nu ma prea pasioneaza, obiceiul amanarii, obiceiul de a manca multe dulciuri) si pe de alta parte sa “luminati” viitorul, cu viziunea vie a celor ce se vor implini (aici mi-am pus un articol care va castiga un concurs, renovarea baii, o vacanta in muntii nostri).
Tot ce puneti aici, pe “trecere” se hraneste cu dragoste. Si ceea ce lasati in urma – sunt parti din noi, moduri de a fi pe care le lasam, caci nu ne mai slujesc, si nu ne mai legam de ele nici macar prin regret si condamnare – si mai ales ceea ce veti construi. Iubiti-va planurile, visele, viziunile. Incarcati-le de puterea voastra de a crede in ele si mai ales in voi.
Foarte importanta este, in ce priveste croirea planului de viitor, “vederea”. Vizualizarea, cum i se mai zice. Acel mod de a te vedea pe tine in CA-SI-CUM.
Nu e doar un joc, desi pare…
Am descoperit puterea lui acum zece ani, cand, intr-o vara, am raspuns unui “ce-ar fi?” aruncat asa, intr-o doara, cu WHY NOT?
Asa mi-a iesit pe gura, fara sa gandesc, si am avut clar in fata ochilor imaginea mea calatorind cu viteza prin desert. In anul acela, fara sa fi avut macar idee cum si ce, am fost in Egipt. Prima aventura, din care am invatat posibilul…
Construiti-va din inceputul de an o trecere, o punte. Vedeti clar ce vreti si puneti-va “la bataie” si viziunea si toate cele invatate pana acum din ce a fost. Credeti in voi si veti vedea ce va fi…
Ai observat ritmul in care se schimba lumea? Poate ca te-ai asezat confortabil intr-un fotoliu nemiscat , ai deschis ochii si ai ramas stupefiat de cate modificari au loc in jurul tau.
Circumstante, obiecte, stari, sentimente toate trec printr-un proces continuu de schimbare.Timpul nici el nu sta in loc, oricat ai incerca, el reprezinta cel mai mare activ de pe Terra si nu e deloc iertator, calatoreste fara sa tina cont de dorinta noastra.
Mi-e teama de toate aceste schimbari, toate ma duc pe un drum nou, necunoscut. De ce lucrurile nu pot sa ramana asa cum le stiu eu, de ce nu pot sa raman vesnic in aceasta stare de confort in care pot controla absolut tot ce se intampla?
Cat de usor e sa ne schimbam vesmintele, sa le incercam inainte de a alege si cat de greu ne vine cand e vorba sa judecam viata noastra? Paradoxal nu? Ai putea crede ca acordam mai mare importanta aparentelor decat adevarului din viata noastra?
Cand a fost ultima oara cand te-ai dezbracat de comportamentul care nu-ti sta bine si cu care nu te simti confortabil asa cum faci cu o haina sau o pereche de pantofi? Cand a fost ultima oara cand ai renuntat la obiceiurile care iti aduc in viata ta ceea ce nu iti doresti?
Viata ta profesionala te strange, nu e ceea ce iti place, nu iti ofera starea de confort pe care o cauti.
Viata ta sentimentala imbraca aceeasi haina nepotrivita, lupta asidua de a face lucrurile sa mearga mai bine. Credeam ca ai trecut de perioada in care credeai in basme. Inca mai crezi ca dragostea ta cea mare il va transforma pe iubitul tau in print si veti trai fericiti pana la adanci batraneti?
Viata ta personala a fost ascunsa de mult timp intr-un cufar. De cand nu ai mai facut ce iti face placere? Te-ai ancorat in alte domenii ale vietii, te-ai ancorat in a avea grija de toti ceilalti si ai uitat de tine. Nici macar nu mai stii cine esti, ce iti place, ce iti aduce un zambet pe buze.
Lumea s-a schimbat si tu ai ramas acelasi sau aceeasi. Oare ce e in capul tau? Crezi ca daca stai pe loc vei avea vreodata o viata de calitate asa cum sigur visezi?
Trezeste-te! Ultima veste pe care am auzit-o este ca incepand cu anul acesta informatia se va schimba la fiecare 5 minute? Crezi ca esti capabil sa ti pasul?
Daca stai si pierzi vremea, daca dormi 20 ore din 24, sau plictiseala face parte din masa ta zilnica, esti mort. E secolul vitezei, ai uitat cumva? Poti sa invoci divinitatea, soarta, norocul pentru ceea nu functioneaza in viata ta, pe mine nu ma pacalesti. Educatia este singura care te salveaza in toate situatiile.
Am fost si eu ca tine, asa ca stiu cum creierul tau incearca acum sa gaseasca tot felul de motive pentru ce nu a dus la capat sau nu merge in viata ta. Oare de ce ti-e frica? Ti-e frica sa schimbi o viata proasta intr-una mai buna? Asta e chiar culmea.
An dupa an, continui sa traiesti la voia intamplarii. Vrei sa-ti demonstrez? Raspunde-mi te rog la cateva intrebari:
Care sunt obiectivele tale pe anul acesta?
Ce greseli ai facut pana acum si ce solutie ai gasit astfel incat sa nu se mai repete?
Ce ai facut pentru dezvoltarea ta personala in ultimul timp?
Ce lucruri rele ai facut?
Ce nu ai dus la bun sfarsit?
Sau hai sa-ti pun unele mai simple, la astea sigur vei sti raspunsul.
Cate ore ai petrecut pe messenger, la televizor, sau pur si simplu pierzand vremea?
De cate ori ai spus ‘’De maine….am grija corpul meu, merg la sala, fac miscare , alerg’’
‘’De maine….invat cate ceva in fiecare zi’’
‘’De maine ….n-o sa mai pierd vremea’’
‘’De maine ….
‘’De maine…..
De cate ori te-ai tinut de cuvant?
Bun. Ceea ce vreau sa-ti spun este ca meriti tot ceea ce ai in viata ta in acest moment. Ai sa te intrebi, poate ce anume te opreste sa obtii ceea ce iti doresti in viata, si cum se poate ca tu sa fi scenaristul tuturor lucrurilor negative care ti se intampla astazi?
In mintea ta s-au instalat anumite credinte si ancore care pastreaza aceasta teama de schimbare.
Citeste mai departe sa vezi in care te regasesti:
‘’Daca schimb ceva, o sa ma intalnesc cu situatii noi , pentru care nu sunt pregatit si care ma vor face sa ma simt inconfortabil, anxios si inadaptat’’
‘’Teama de schimbare imi protejeaza dreptul meu de individ’’.
‘’ Schimbarea e mereu inconfortabila’’.
‘’ Schimbarea inseamna ca sunt pasiv’’.
‘’Necunoscutul este insotit de nesiguranta si unde ma aflu acum e sigur si comfortabil’’.
‘’Schimbarea presupune efort si este inerent dureroasa’’.
Si asa mai departe.
Cum stau lucrurile?
Cand se afla fata in fata cu schimbarea, oamenii se simt nesiguri, pierduti si coplesiti.
Totusi? NU esti de acord cu mine ca viata fara orice forma de schimbare ar fi nu numai monotona, dar chiar de neconceput?
Pana la urma, un aspect important al motivului pentru care ne place sa traim este entuziasmul si anticiparea surprizei in viata noastra.
An un gand pentru tine.
Ce iti spui dupa ce ai avut o zi cu adevarat proasta?
Daca esti ca si majoritatea oamenilor probabil te vei bucura ca a luat sfarsit in timp ce mergi la culcare.
Poate iti spui: Ah, cat ma bucur ca s-a termina ziua asta, ma inteb ce imi rezeva ziua de maine. Te astepti la o schimbare.
Ai inteles ideea, fiecare zi aduce sub o forma sau alta schimbarea in viata ta. In fond toate aceste schimbari sunt cruciale. Ele creaza noi oportunitati si lasa loc de ajustari.
Atunci de ce ti-e frica de schimbari daca de fapt acestea te ajuta?
Psihologia dezbate un numar mare de motive de unde provine aceasta teama dar n-o sa te plictisesc sa-ti vorbesc despre acestea.
Ce am sa fac totusi este sa iti ofer cativa pasi de actiune pe care i-am descoperit si care chiar functioneaza pentru a indeparta aceasta teama de schimbare si a te bucura de libertate si siguranta interioara.
1.Oamenii care sunt preocupati de evolutia persoanala, nu se tem niciodata de schimbare.
Pentru ei schimbarea reprezinta doar un mod de a-si trai viata intens si complet. Nu conteaza ca esti director sau secretara, e esential sa stii ca e foarte important sa ramai cu mintea deschisa si sa fii alert spiritual. Pentru nimic in lume nu ramai acelasi .
2. Nu poti sa-ti doresti ca schimbarile sa dispara.
Viata ta poate deveni atat de antrenanta si plina de entuziasm cand vei inlatura aceasta teama. Imprieteneste-te cu teama ta, accept-o.
Cand o noua schimbare apare in viata ta, e suficient sa-ti spui: De ce anume mi-e teama si sa privesti inspre aceasta teama. Poate te ajuta chiar sa o scrii, undeva, intr-un jurnal. Scrisul are un efect miraculos. Simti ca ii incredintezi aceasta teama altcuiva, ca te confesezi cuiva, chiar daca e doar o bucata de hartie. O data ce te confrunti cu teama ta iti vei da seama cum incet incet isi pierde puterea asupra ta. Sclavia s-a terminat. Acum poti sa ai ca mana dreapta, teama ta.
3. Intra in rolul Avocatului diavolului
Unul din motive pentru teama noastra de schimbare este adesea sentimentul de inadecvare. Simtim ca nu suntem capabili sa facem fata noilor situatii. In acest caz vizualizeaza cel mai rau scenariu. Aseaza-te confortabil si permite mintii tale sa retraiasca diferitele stadii ale lucrurilor de care ti-e teama , cel putin de doua ori. A treia oara vizualizeaza cum teama se risipeste ca fumul. Priveste cu ochii mintii cum te simti invincibil si plin de pace. Simte bucura ca tu poti controla teama ta si triumful ca teama este doar o umbra.
Reclama-ti puterea interioara!
Stiu cat de frustrant poate fi cand vrei sa evoluezi si esti tinut in loc de teama. O data ce simti ca ai inlaturat aceasta teama si te simti invincibil, esti capabil de lucruri marete. Simti ca e momentul sa actionezi si sa schimbi directia lucrurilor in bine.
Pentru aceasta intreaba-te: Ce ar trebui sa fac, ce actiuni simple e nevoie sa intreprind pentru a schimba directia lucrurilor asa cum imi doresc?
Asteapta raspunsul si actioneaza fara sa eziti. Daca iti vin mai multe idei , aplica-le pe cele care ti se pare mai usoare la inceput, dupa care poti continua cu celelalte.
Pentru a fi sigur ca acum te-ai imbarcat pe un drum sigur , depasindu-ti teama de schimbare am pentru tine urmatoarele sugestii. Nu uita ca actiunea face diferenta.
Din cand in cand, analizeaza-ti sentimentele inconfortabile care apar o data cu schimbarile. Recunoaste aceste sentimente, accepta-le.
Observa cum reactionezi: Imediat te inchizi in tine si te ascunzi cand experimentezi aceste sentimente? Sau incerci sa fi creativa imbratisandu-le si acceptandu-le?
Razi mult! Fi bucuroasa si impartaseste cu ceilalti. O inima plina de bucurie si incredere nu lasa loc temerilor!
Ia-ti timp si integreaza acesti pasi in viata ta. Nu va trece mult timp pana cand te vei simti din ce in ce mai entuziast in legatura nu noile posibilitati.
‘’Schimbarea reprezinta esenta vietii. Fi gata sa sacrifici cine esti astazi pentru ceea ce ai putea deveni’’.
Te las cu o intrebare: In ce aspect al vietii tale ai simtit aceasta teama de schimbare? Daca ai inlatura aceasta teama cum crezi ca ar arata viata ta?
Pe plan personal?
Profesional?
Sentimental?
In cadrul rubricii “Provocari matinale” pe care o realizez pe TVR3, la emisiunea “Buna dimineata, Banat!” in fiecare vineri dimineata, am avut o multime de invitati care ne provoaca sa fim noi insine.
Astazi va aduc in atentie o rubrica din care veti afla ce este creativitatea si o veti cunoaste pe una dintre autoarele dragi voua de pe acest site, Florina Nicola. Vizionare placuta!
Provocari matinale cu: Simona Hupov si Florina Nicola
E excelent sa te distrezi, sa iesi, sa dansezi, sa bei un pahar cu prietenii, sa cunosti fete noi, sa cresti alaturi de gasca ta, e extraordinar sa ai o viata sociala vie.
Si eu am trait cativa ani distrandu-ma si a fost excelent. Dau timpul inapoi si imi amintesc de mine adolecenta…iesiri si voie buna, de seara pana dimineata, joi, vineri, sambata si duminica, onoram orice eveniment si petrecere, asta era viata mea. Sclipici si decolteuri.
Oglinda oglinjoara, cine-i cea mai frumoasa?
Andreea e cea ma frumoasa!!!
Adunam priviri, complimente, atentii si propuneri indecente.
Ce nu faceam ca sa fiu remarcata si aplaudata?
Alcool si droguri, de ce nu?
Ca sa fiu acceptata in anturajul high class m-am transformat in ceea ce-si doreau ei de la mine si mi-am reprimat latura autentica, personalitatea, m-am prostituat, ca sa zic asa. In clipa in care renunti la cine esti, te prostituezi.
Intr-adevar m-am integrat in grupul “statrurilor”, am devenit una de-a lor odata ce am preluat modelul de “succes”: betii, droguri, petreceri, posete de firma si iubiti mondeni.
Trebuie sa ai experiente si esecuri ca sa cresti, asta e, ca ne place sau nu, asta e drumul spre maturitate si integritate. La inceput te fragmentezi, te descompui, te imprastii ca mai tarziu sa te regasesti, redefinesti.
Treci printr-un proces de transformare, de la durere la implinire, de la indoiala la certitudine, de la frustrare la armonie.
Iubesti la intamplare, fara sa-ntelegi prea multe din schimbul emotional si fara sa faci diferenta intre atractie sexuala, indragostire si iubire matura, toate poarta numele de iubire.
Fugi de sfatuitori, iti place sa alegi singur, esti arogant si de cele mai multe ori suferi din pricina alegerilor savarsite.
Visezi la Fat Frumos si Ileana Cosanzeana si-n drum spre acestia intalnesti vrajitoare si balauri.
Sistemul de valori si credinte iti este daramat de tot felul de personaje ce intra in viata ta.
Te zbati intre bine si rau, intre ce-ti place si ce-ar trebui, intre prezent si viitor.
Si te-ntrebi constant ce-i viata si care-i rostul tau pe acest pamant?
Te razvratesti, fugi de acasa, renunti la scoala, urasti sistemul, acuzi si te plangi.
Teama de esec
Cum sa ating armonia si succesul?
Cum pot sa am incredere in mine si sa-mi ating obiectivele?
Ce am invatat despre mine din ce am trait pana acum?
Din pacate, nimeni nu te-a invatat pana acum sa comunici, sa spui ce simti, ce gandesti si ce doresti. Din contra, te-au invatat ce nu se cade, ce nu e voie si ce trebuie.
Acum, singur treci print-un proces de spalare a creierului, fiindca ti-ai dat seama ca ce ai facut pana acum nu te-a dus unde ti-ai dorit, fiindca sfaturile lor intelepte n-au facut decat sa te limiteze.
Proust zicea cam asa: Adevarata aventura a descoperirilor consta, nu in a vizita peisaje noi, ci in a le privi cu alti ochi.
Ce-nseamna asta?
Educatorii te-au limitat si ti-au impus un stil de viata ce nu-ti apartine, seamana cu un furt de identitate, ceva de genul, da jos pelerina asta a ta, ca am o haina noua pentru tine si au aruncat la gunoi pelerina personalitatii tale, chipurile, stiu ei mai bine, doar au trait pana acum o viata.
Si asa ajungem niste handicapati afectivi si niste stangaci pe scena sociala, interumana.
Esti terorizat de ganduri ce te limiteaza, nu esti suficient de bun, lasa ca fac eu in locul tau, tu esti mic si fara experienta. Nu poti, nu te descurci.
Cum sa te descurci cu rasfaturi de genul asta??!!
Si acum ai treaba, sa dai la o parte ce-au facut ceilalti din tine.
Dar, mi-e teama ca o sa gresesc, mi-e teama de esec!!
Curaj, alege-te, prefera-te pe tine, e timpul tau!
Da-i la o parte pe ceilalti si indrazneste sa fii tu insuti, spune:
Eu aleg sa traiesc asa cum stiu, fara sa-mi pese daca-ti convine sau nu, e viata mea.
Daca nu alegi ce simti si ce crezi, vei ajunge sa-i urasti pe cei care te-au indrumat.
Cand faci ceva ce nu te reprezinta, impotriva firii si vointei tale, mai devreme sau mai tarziu il vei face pe celalalt sa plateasca scump pentru alegerea facuta.
De ce sa alegi de dragul de a fi acceptat si aplaudat pe momement si renunti la stilul tau autentic? Aceasta alegere va deveni apasatoare, frustranta si te va destabiliza, pe tine si pe celalalt, chiar daca la prima vedere pare roz si daruieste zambete, mai tarziu naste monstrii. Nimeni nu vrea sa i se spuna ce sa faca, nimeni nu vrea sa renunte la sine pentru altul, toti vor sa fie acceptati si iubiti asa cum sunt.
Cand cineva iti spune, n-ai vrea sa renunti la meciul din seara asta pentru mine, n-ai vrea sa nu mai iesi cu x si sa stai cu mine, n-ai vrea sa porti pantaloni cu talie joasa, n-ai vrea sa-ti schimbi frizura, n-ai vrea sa-ti schimba viata, n-ai sentimentul ca nu te vrea asa cum esti??? Este o dovada clara de neacceptare, schimba-te daca vrei sa te iubesc. E o conditionare, manipulare. Iti anuleaza personalitatea. Singura binecuvantare este aceea de a fi tu insuti, de a fi acceptat si iubit pentru ceea ce esti, fara nici cea mai mica dorinta de schimbare.
Nimeni nu are dreptul sa-ti spuna ce sa faci, nici mama, tata, bunica, iubita, sotia, copilul. Nimeni. E cel mai mare pacat sa te bagi in viata altcuiva.
Alege esentialul in fiecare ceas al vietii, fii prezent, constient.
Energia e totul!
Focalizeza-ti energia in ariile care conteaza cu adevarat.
Trebuie sa devii constient de cine esti, de ce-ti doresti si de alegerile ce le savarsesti in fiecare clipa.
Intreaba-te mereu: Aceasta alegere ma conduce unde visez?
Alegerile sunt totul in viata unui om.
Alegerile iti influenteaza comportamentul si actiunile, iti stabilesc viitorul.
Distreaza-te cand e cazul, 100% si intoarce-te la visul, pasiunea ta. E trist sa n-ai la ce sa te intorci, e cumplit sa n-ai pentru ce sa te trezesti dimineata, sa-ti omori timpul, e si mai trist sa dormi ca sa uiti, sa bei ca sa nu te mai doara, sa te droghezi ca sa nu mai simti frustarea si inutilitatea fiintei tale.
Invata din experienta altora, si stabileste-ti planul vietii, cum arata viata ta si cum va arata in 5 ani?
Vorbeste si construieste azi, nu astepta, maine nu va fi mai bine, doar mai rau.
Azi ma intereseaza sa-mi fie bine.
Azi traiesc!
Azi zambesc!
Azi iubesc!
Azi construiesc!
Experienta de azi ma intereseaza, maine s-ar putea sa nu vina niciodata, si-atunci, cu ce am ramas??
Cu o viata traita?
Cu o viata sperata?
Si acum te las cu 10 intrebari potrivite, fiindca intrebarile de calitate creaza o viata de calitate, cum zice Anthony Robbins
Aceasta alegere ma impinge catre un viitor fericit, sau ma va tine blocat in trecut?
Aceasta alegere va conduce la o viata implinita pe termen lung, sau va constitui doar o satisfactie de moment?
Sunt stapan pe propria mea putere, sau incerc sa multumesc pe altcineva?
Ma gandesc la ce este corect, sau la ce este gresit?
Aceasta alegere imi va aduce si mai multa energie vitala, sau imi va fura energia?
Voi folosi aceasta situatie ca pe un catalizator in cresterea si evolutia mea, sau o voi folosi pentru a ma pedepsi?
Aceasta alegere imi sporeste puterea, sau mi-o slabeste?
Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj?
Este acesta un act de credinta, sau un act caracterizat de frica?
Aceasta alegere reprezinta manifestarea laturii mele Divine, sau a laturii mele umane?
Written by Mihaela Gheorghe on December 13th, 2009
Un vechi proverb chinezesc spune:
Un zambet nu costa nimic, dar ofera imens celor ce-l dau ori il primesc.
Zambetul aduce lumina si frumusete chipului ce-l poarta. El dureaza uneori o clipa, dar amintirea lui dainuie pentru totdeauna.
Un zambet aduce fericire, bunavointa, este cuvantul nerostit al prieteniei.
El aduce odihna celor obositi, veselie celor descurajati o raza de soare celor tristi.
Dar … Zambetul nu poate fi cumparat, cersit, imprumutat sau furat.
Unii oameni sunt prea obositi ca sa va daruiasca un zambet….
Daruiti-le voi unul, pentru ca nimeni nu are mai mare nevoie de un zambet decat acela care nu-l mai poate darui.
Zambetul nu e “doar” o simpla manifestare a unor emotii sau stari de placere, incantare, bucurie, ori o “formula” de contact care ajuta mult in comunicare.
Este mult mai mult. L-as include in randul instrumentelor “magice”.
Pentru ca:
Ofera o mult mai buna imagine de sine. Da, pe care ne-o putem fie gasi, cand ea exista si am uitat sa o observam (ce bine ne simtim cand ne surprindem cumva intr-o oglinda pe cand facem ceva ce ne place si zambim!), fie o putem reface, reconstrui, plecand de la a ne zambi noua insine de cate ori avem ocazia sa ne privim in oglinda.
Rezultatul este minunat si a fost studiat de diverse institute medicale, aratandu-se cum se imbunatatesc functiile vitale stimulate prin zambet si ce efect are in inlaturarea stresului si a urmarilor acestuia.
Imi amintesc aici de celebra actrita Dina Cocea, care isi incepea ziua cu un sfert de ora de zambit in fata oglinzii. A fost pe scena ani multi, o adevarata regina, o femeie frumoasa din toate punctele de vedere.
Zambetul de dimineata… Asta deschide mult fata, mintea, inima, da vitalitate si tonus fizic si moral in cateva minute. O alta “zisa” zice: “Cea mai frumoasa podoaba/ cel mai fumos fard pe chipul unei femei este zambetul.” (Valabil dealtfel si in cazul barbatilor.)
Apoi zambetul este un ingredient grozav in comunicare. In orice fel. De la cea intre prieteni si cunoscuti pana la cea in care jucam un rol. Un leader are un rol in care zambetul ii aduce mult din atentia si dorinta de colaborare deschisa a celor din jur.
Desigur, nu ma refer la zambetul formal, rece, care “crapa” la prima diferenta de opinie ori pe masura ce se intra in subiect. La o persoana “antrenata” in a zambi din tot sufletul, se vede si se simte autenticitatea. Este o persoana care emana siguranta de sine, echilibru, forta, pe care te poti bizui si pe care o recunosti ca leader.
Acestea insa le stiti deja. Ma voi opri mai mult asupra aspectelor curative ale zambetului. Poate si acestea va sunt cunoscute. M-as bucura sa fie asa.
Zambetul este una din primele masuri in “caz de urgenta”. O situatie care produce panica va fi repede detensionata cu un zambet.
Imi amintesc de cazul in care eram tanara invatatoare si in pauza un copil s-a accidentat. A cazut in barba si si-a taiat pielea si carnea destul de tare. Curgea sange si colega mea, mult mai in varsta, s-a panicat. Eu, care lesinam cand mi se lua sange, in cazul asta am ales rapid sa ma ocup de copil. L-am luat in brate si i-am citit mirarea, socul, mai mare ca durerea. I-am simtit ochii agatati de ai mei. I-am zambit, si am vazut cum s-a destins. Parca incerca si el sa zambeasca. Am vazut-o pe colega mea, se uita si ea si cand ne-a vazut zambind pe amandoi s-a calmat instant. S-a redresat imediat si a trecut la actiune. Eu am pus repede o fasa, ea a chemat asistenta si in doua minute totul era “sub control”. Zambetul are chiar efect de instrument magic…
In stransa legatura cu aspectul emotional, zambetul vindeca. Si suflet si trup.
In traditia taoista exista ceea se numeste “surasul interior”. Prin acesta suradem in interiorul corpului nostru tuturor celulelor din oase, tesuturi, organe, sange, de peste tot… punand mult accent pe organele principale – in aceeasi traditie, acestea sunt plamanii, inima, ficatul, splina si rinichii. Despre cum se face, tehnic, gasiti multe articole pe internet, dar important e sa gastiti in voi placerea si motivatia de a face acest lucru. Practic, in orice, absolut IN ORICE FACETI, INTENTIA CONTEAZA. Daca nu stiti o tehnica de la A la Z, dar intentia voastra e sa faceti acest zambet “pe dinauntru” veti afla de la corpul vostru insusi cum sa faceti ce-si doreste.
Mie imi place sa fac asa: In pozitie relaxata, de obicei stand turceste, cu spatele drept – poate fi rezemat de ceva – inchid ochii si privesc “locul meu preferat de meditatie”: pe malul unui lac, privind soarele cum straluceste peste apa de sus, de peste varful muntelui aflat pe malul celalalt. Soarele puternic ma incalzeste si lumina lui intra in cap si ma umple de stralucire. Capul tot e luminat. Surad, ma simt mine, mi-e cald si placut… Imi cobor lumina mai jos, prin gat, pana in piept. Acolo, in miezul pieptului, ea creste, luminand tot, si imi simt grozav de bine starea de… bine. Surad. Si “pe dinafara” si “pe dinauntru”. Surasul asta imi umple, cu starea de bine si cu lumina, inima. Apoi plamanii. Apoi “plec” in jos, pe traiectul digestiv, si zambesc ficatului, splinei, stomacului, pancreasului, rinichilor, vezicii urinare… Incet, “umblu” peste tot si zambesc. Si oaselor, si ligamentelor, si muschilor. A… sa nu uit. Acolo, in cap, zambesc ochilor!
Zambetul hraneste tot corpul cu stare de bine. Sistemul imunitar isi mareste puterea, organele sunt relaxate si hranite cu energie. Insasi simplul principiu de care vorbeam data trecuta “unde este atentia, acolo este energia” face ca atentia acordata corpului nostru sa il faca mai puternic, mai suplu, mai tanar, mai frumos.
De fapt, da, si ca “tratament cosmetic”, zambetul este infailibil, iar maestri practicilor orientale sunt recunoscuti ca fiind dintre cei care isi pastreaza chipul tanar.
La inceptul unei zile, zambiti. Zambiti-va si veti gasi in timp ce zambiti multe motive pentru care “viata e frumoasa”. Chiar daca aveti teza la mate sau un examen. Sau un interviu. Sau o alta proba. Sau, de ce nu, o intalnire. Aaaa, da! mai ales pentru asta sa zambiti!
Veti vedea cum zambetul va va aduna cumva pe voi in voi insiva, ca pe un manunchi de fibre de putere, si veti intampina altfel ceea ca va va aduce ziua.
Iar noaptea, inainte de culcare, faceti surasul interior. Veti vedea cum va va fi somnul, chiar daca aveti doar putine ore la dispozitie.
Bucurati-va de frumusetea zambetului vostru, pe care sa o oferiti tuturor, inclusiv voua, si veti vedea cum se schimba multe in viata voastra!
“Cea mai mare problema pe care o avem nu e sa învatam ceva nou, ci sa ne dezvatam de obiceiurile care ne stau în cale’’.
„Sadeste un gând, culege o actiune. Sadeste o actitune culege un obicei. Sadeste un obicei, culege un caracter. Sadeste un caracter, culege un destin.” Stephen Covey
Acel lucru pe care îl facem cu perseverenta devine mai usor de facut. Nu pentru ca natura acelui lucru s-a schimbat, ci pentru ca puterea noastra de a face acel lucru a crescut.
Suntem ceea ce facem în mod repetat. Asadar, excelenta nu e rezultatul unei actiuni, ci al unui obicei.
Cele 4 tipuri de energie:
Energia fizica alimentând focul
Energia fizica reprezinta cantitatea de energie de care dispunem. Fara ea nu putem face nimic si toate celelalte tipuri de energii se bazeaza pe ea. Energia fizica o dobândesti prin:
• Nutritie
• Sport
• Relaxarea din timpul zilei
• Somnul de noapte
Energia emotionala transformând amenintarea în provocare.
Energia emotionala reprezinta calitatea energiei noastre. Poate fi negativa sau pozitiva. Multi oameni traiesc într-o stare permanenta de stres emotional, cu garda sus, pregatiti de conflict si nu realizeaza ca atunci când nu esti în regula cu propriile emotii îti subminezi grav performanta.
Energia mentala: concentrare si optimism realist
Sa poti sa te gândesti concentrat doar la un lucru pentru o perioada de timp, asta e cea mai pretioasa resursa a creierului. Puterea de concentrare. De acum încolo, când citesti, nu faci nimic altceva. Când faci sport, nu faci nimic altceva. Când lucrezi, închizi tot. De fiecare data când faci multitasking te tâlharesti singur. Pentru ca în loc sa faci la calitatea maxima un lucru, acea calitate se distribuie în toate celelalte lucruri pe care le faci; deci rezulta calitatea mai slaba la toate.
Energia spirituala: pentru cel care are DE CE sa traiasca
Ceea ce faci conteaza pentru tine. Compara succesul cu tine. „Nu te uita la capra vecinului, caci vei tinde sa te consideri mai prejos decât el, iar o astfel de atitudine îti va afecta puterea de concentrare. Tu esti tu, el este el, nu concurezi decât cu tine însuti si pentru idealurile tale!” De ce nu sunt rezultate?
Toti avem 168 de ore într-o saptamâna. Si sunt atâtea de facut!
Exista o singura cale de a obtine succesul pe care ti-l doresti, ca o lovitura decisiva, ca o voce, ca un ecou care-ti spune incontinuu “ Treci la treaba!”
Va veni un moment in viata ta in care nu vei mai avea nevoie de tehnici, de seminarii, de carti sau de planuri, va aparea nevoia disperata de a aborda problema, de a actiona.
Pur si simplu trebuie sa treci la treaba!
Conecteaza-ti trupul la activitatea continua de schimbare, fara amanare, doar treci la treaba!
Care sunt obstacolele?
Ce te impiedica sa treci la treaba?
1.Nu ai timp? – justificari
2.Nu ai energie? – lenea, evitarea iesirii din zona de confort
3.Nu acum…maine, sau luni, sau de la 1, sau de luna viitoare, sau poate de la anul – amanarea
4.Ce vor crede oamenii? – lipsa de incredere in sine, parerea celorlalti e importanta
5.Ce se intampla daca nu reusesc? – teama de esec!
6.Nu am resurse! – proasta convingere ca fara bani nu poti face nimic
7.Teama – mi-ar placea dar…
Scuze, scuze si iar scuze…lista poate continua dupa cum vrei tu!
Prietene, acum in viata ta e nevoie de mai mult, e nevoie de actiune. In ziua de astazi nimic nu mai e sigur. Inainte, dupa terminarea facultatii iti gaseai un loc de munca stabil si sigur, care iti aducea un venit fix si pe care puteai sa il pastrezi lejer pana la pensie.
Acum insa, doar cei buni in domeniul lor de activitate vor reusi!
Acum doar cei ce actioneaza, doar aceia care vor cu adevarat sa faca ceva cu viata lor, doar cei care muncesc in fiecare zi pentru visele lor, doar acestia vor fi de neinvins.
Pe masura ce incepi sa te misti, dezvolti mai multa energie si incepi sa actionezi!
Nu vei putea insa actiona daca vei sta prabusit intr-un scaun sau vei adopta o pozitie corporala nepotrivita. Te-ai simtit vreodata bine in timp ce mergeai cu capul aplecat in jos si cu mainile in buzunare?
Sunt convinsa ca aceste posturi nu te fac sa te simti bine, nu-ti dau energie pentru actiune. Te provoc acum la un exercitiu de constientizare a acestei posturi:
Ridica-te in picioare!
Hai, sus!
1.Mergi prin camera si in timp ce mergi, inclina-ti pozitia corpului, apleaca-ti capul si privirea spre podea, intristeaza-ti fata, mergi cocosat si cu picioarele incrucisate, si ca sa fie si mai chinuitor, intinde si mana, ca si cum ai fi un umil cersetor.
2.Acum indreapta-te!
3.Tinteste privirea cat mai sus, ca si cum te-ai uita in ceafa cuiva din fata ta, scoate-ti burta inainte, zambeste, flutura-ti mainile pe langa corp si bucura-te de starea asta de bine.
Vei observa ce mult conteaza pozitia noastra corporala in influentarea starilor noastre mentale.
Pune asadar energie in tot ceea ce faci, si asuma-ti o stare de tip: “nimic nu ma va opri!”
Sa repetam, si sa vedem ce poti face daca: “nu ai timp”
-oamenii creativi, inteligenti nu au niciodata destul timp. E un adevar, accepta-l si nu te plange.
Ce? Credeai ca te invat cum sa faci sa ai timp suficient?
Habar nu am de asta!
Eu stiu insa sa te fac sa obtii rezultatele pe care le doresti. Taie legatura dintre timp si rezultate!
Pentru rezultate excelente ai nevoie doar de timp sa te concentrezi.
-fa-ti o agenda in care sa treci toate activitatile pe care vrei sa le faci in fiecare zi; scrie in dreptul fiecareia prioritatea pentru ziua respectiva si nu te culca pana nu bifezi toate activitatile pe care ti le-ai propus;
-trezeste-te dimineata cu jumatate de ora mai devreme, de trei ori pe saptamana;
-priveste la televizor jumatate din timpul pe care il petreceai pana acum;
-redu la jumate timpul pe care il petreci prin oras, timpul in care socializezi, atat la scoala, la serviciu cat si pe messenger.
Foloseste-ti timpul doar pentru lucrurile pe care ti le doresti cu adevarat si de care ai nevoie.
Nu ai energie?
-Ce ar fi sa consideri ca schimbarea pe care o vrei este un lucru esential in viata ta?!
-Tine minte ca atunci cand incepi sa te plangi iti epuizezi fortele, dar cand actionezi te entuziasmezi si progresezi. Pasiunea si entuziasmul vor fi generatoarele tale de energie.
Nu acum!
-Iar te pacalesti singur? Daca nu acum, atunci cand? Cu cat amani ceva mai mult, cu atat iti va fi mai greu sa te apuci de lucrul respectiv!.
-Astazi e ziua in care sa incepi schimbarea pe care o vrei!
Ce vor crede oamenii?
-Ce-ti pasa ce zic ceilalti? Fii tu, natural, ai incredere in tine si nu cauta in ceilalti aprobari si confirmari inutile. Tu stii ce e mai bine pentru tine!
-Fa doar ceea ce ai tu de facut!
-Nu-ti cobora viata la nivelul altora. Pastreaza-ti inocenta si naturaletea.
Ce se intampla daca nu reusesc?
-Din orice pierdere avem de castigat ceva.
-Imbratiseaza esecul si considera-l un progres fara de care nu puteai evolua. Ai mai invatat ceva, o experienta care cu siguranta mai devreme sau mai tarziu iti va fi de folos.
Nu am resurse
-Nu ai bani? Fa te rog diferenta dintre a avea resurse si a fi plin de resurse.
-Gaseste o cale pentru a realiza ceea ce-ti doresti. Nu astepta recompense imediate, munceste continuu, spera si vei vedea si roadele cum apar.
Teama
-“Mi-ar placea, dar…” – schimba propozitia asta cu “Mi-ar placea si voi incerca!”
-Daca nu incerci nu iti vei invinge niciodata teama!
Scoate orice justificare negativa din mintea, incarca-te cu sugestii pozitive si da-i creierului tau ceea ce are nevoie pentru a actiona, ACUM!
Spune-mi: Ce ai de gand sa faci pentru tine si pentru viitorul tau?
In asteptarea raspunsului tau, iti doresc o actiune cat mai rapida
Written by Mihaela Gheorghe on November 29th, 2009
Spuneam in articolul precedent despre lupul pe care il hranim. In poveste bunicul asa raspunde copilului, ca va capata putere lupul pe care alegem sa-l hranim.
Despre alegere… E enorm de spus, foarte putin si “foarte efectiv” de facut. Privind la cele facute constient, alegerile par putine. Dar de fapt, mereu alegem. De cele mai multe ori alegem in mod inconstient. De la a urma zilnic aceleasi trasee pana la modul de vorbi, a ne misca, a ne petrece timpul unei zile, a vedea partea buna sau mai putin buna a lucrurilor etc. Incet-incet, invatand de mici copii cum sa ne purtam in lume, alegem anumite tipare de comportament, de gandire, de reactie. Sunem rodul alegerilor noastre, indiferent de situatie. Cand ne dam seama de asta, putem in sfarsit sa schimbam… Pentru ca toti ne dorim sa schimbam ceva. La orice varsta. Si fiindca dupa cum poate deja stiti, singurul lucru stabil in viata e schimbarea…
Iar incotro schimbam tine doar de alegerea noastra. Si mereu alegem, constient sau nu…
“De ce suntem capabili sa vindecam boli inspaimantatoare, sa zburam in jurul unor planete indepartate, sa vedem evenimente petrecute la mii de kilometri distanta de confortul locuintelor noastre, sa proiectam masini care ne pot indeplini toate dorintele, sa ne transplantam propriile organe si chiar sa cream viata intr-o eprubeta, insa am progresat atat de putin in ceea ce priveste stima de sine si folosirea nenumaratelor noastre talente? [...] De ce in fiecare an peste 300 000 de oameni din cea mai prospera natiune [...] incearca sa-si curme viata? De ce nu suntem in stare sa infruntam realitatile zilelor noastre [...]? De ce suntem obligati ca in fiecare 24 ore sa tratam peste 4000 de noi cazuri de maladii mentale si sa privim neputinciosi cum numarul celor dependenti de heroina si cocaina si al alcoolicilor atinge proportii astronomice? Suntem oare condamnati sa traim in acest fel, inspaimantati intr-o asemenea masura de esecurile si ororile fiecarei zile incat dorim sa evadam, chiar daca zborul nostru ne distruge? [...] Cum putem explica faptul ca o mare parte dintre oameni continua sa traiasca intr-o mediocritate fara speranta, neimpliniti, frustrati, plini de invidie, lipsiti de incredere si stima de sine, incapabili sa-si indeplineasca pana si obligatiile zilnice, tristi – atat de tristi incat fiecare noua zi produce numai seminte ale disperarii, udate de lacrimi, in locul semintelor proaspete ale sperantei?
Raspunsul este simplu si evident. Cei ce traiesc in nefericirea esecului nu si-au folosit niciodata puterea de a opta pentru lucrurile bune din viata, pentru ca n-au stiut niciodata ca aveau de ales!”
(Og Mandino- Alegerea)
Nu au stiut ca puteau alege un mod mai bun de a trai.
Nu stiu ca ei pot face asta.
Pentru ca nu stiu ca de fapt mereu alegem.
Si ca exista variante. Exista mereu variante.
Putem vedea asta, de pilda, dupa felul in care alegem sa incepem ziua.
Sunt zile in care ne trezim fara chef. Fara dorinta de a misca un deget. Poate ne si privim in oglinda si, oooohhhh, ce ne-am mai intoarce in pat! Poate ieri a fost o zi mai plina, mai grea, azi ne-am dori altceva. Dar exista undeva un trebuie (ne vom ocupa si de “trebuie” intr-o zi… ). Pe care l-am ales deja. Si da, si pe el il putem schimba…
Pana atunci insa, daca suntem intr-un anumit “mecanism”, un mod de a ne petrece timpul deja stabilit – mergem la scoala, avem de lucru la un proiect, avem de facut ceva ce am promis noua insine sau cuiva ca vom face, ne antrenam pentru ceva anume (toate aste fiind deja rezultatul unei alegeri), felul in care facem ceea ce avem de facut e alegerea noastra.
Eu am zile in care da, as vrea sa fac altceva decat lucrul de la birou. Inca n-am facut cu tot sufletul acea alegere prin care sa fac altceva, asa ca sunt in acest “mecanism”. Dar eu aleg cum sa fac din ziua asta ceva frumos sau sa ma lupt cu ea. (De fapt luptand cu mine insami si chiar prosteste, nu? )
Eu aleg cum sa privesc lucrurile. Si poate va amintiti :”cand schimb felul in care privesc lucrurile, lucrurile pe care le privesc se schimba.”
Pentru ca eu nu pot determina situatiile care apar in viata (desi si aici o sa mai avem de povestit, candva), dar pot alege felul in care privesc acea situatie, modul in care o abordez si ce fac cu ea.
Asa ca aleg sa merg la birou si sa lucrez cat mai bine, sa imi fie usor si placut ceea ce fac, si pe drum imi fac acea “alimentare” care chiar imi schimba starea. Privesc totul in jur cu dorinta de a ma hrani. Si mereu imi vine ceea ce vreau: cerul (chiar daca nu e senin, stiu ca mai sus de nori e soare – l-am vazut din avion si e un soareeeee! de nici nu te poti uita la el), pomii, lumina zilei (e atat de important ca vad! e extraordinar darul vederii, si sunt multi care nu il au), chipurile oamenilor, “citind” un pic daca si ei au chef sau nu azi… Folosesc mult muzica din mp3 playerul meu, cu o selectie “de suflet”. Muzica este ea insasi un instrument “magic”, ce schimba instant o stare….
Multe se pot face iar recunostinta pentru o noua zi de viata, daruita azi, e cea care imi deschide inima si ma face sa ajung in stare de bine oriunde am de ajuns. Poate va amintiti de Naikan… articolul in care povesteam de acest mod de a a borda tot, toata viata noastra.
E ca si cum am avea un buton, ca un intrerupator de lumina. O simpla atingere face lumina sau intuneric. Cu oarece antrenament putem dobandi acest instrument de putere, cum imi place sa-l numesc, sau aceasta bagheta magica, prin care ne “setam” starea in care vrem sa fim… Ceea ce tine de a fi constienti ca da, putem alege. Si de fapt, mereu alegem, constient sau nu…
Despre alegere mai avem multe de povestit, deocamdata va invit sa va observati cum incepeti o zi, sau o activitate, mai ales acolo unde nu prea va simtiti in cea mai buna stare si sa va gasiti singuri (vom face si impreuna asta) acele lucruri care va pot hrani, ca sa va simtiti bine. Pornind desigur, de la alegerea de a va schimba starea cu care faceti un lucru, oricare ar fi el. Caci deja cred ca nu mai e un secret pentru nimeni ca daca facem ceva cu toata inima, cu pasiune, avem cele mai mari sanse de a reusi sa implinim ce ne-am propus.
Spune-mi ce preferinte ai, ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi ce job ai ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi pe cine iubesti, ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi ce boala ai ,ca sa-ti spun cin esti.
Spune-mi ce culori iti plac ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi ce simfonie asculti, ca sa-ti spun cine esti.
Spune-mi ceva despre tine si-ti spun cine esti.
Nu sunt medium, sunt Andreea Papp.
Degeaba iti spun eu ca esti frumos, inteligent, atragator daca tu te vezi urat, stramb, prost.
E cazul meu. Din adolescenta pana nu demult m-am privit cu un ochi critic si nu m-am purtat cu iubire si apreciere fata de trupul, mintea si spiritul meu. Intotdeauna imi gaseam un defect, un minus, un handicap si cautam experientele care sa-mi confirme profetia: Nu sunt destul de buna, frumoasa, inteligenta. Trebuie sa invat mult, sa dau mult, sa lupt ca sa ajung si eu demna de a fi iubita si apreciata. Si inaintam singura pe drumul credintelor false… cata ratacire, cata durere si suferinta. Doamne, de ce altii au de toate si eu n-am pe nimeni? De ce altii au succes in iubire si eu ma chinui pentru fiecare zambet smuls si imbratisare? Ei se bucura de viata si eu nu gasesc o clipa de liniste. Viata nu e dreapta!
Dumnezeu nu exista! Fericirea…o destinatie indepartata. Si fara o harta n-am s-o gasesc.
Viata inseamna suferinta….si-mi adanceam sufletul in scrierile lui Camus, Cioran, Shopenhauer. Ei ma-ntelegeau…ei ma consolau de fiecare data cand primeam o palma de la viata. Si cum zicea atotputernicul Arthur Shopenhauer – Viata unui om este o permanenta lupta pentru existenta cu certitudinea ca va fi invins. Asta era credinta mea despre viata. Cu credintele astea am plecat in viata, nu valorez nimic si orice as face voi fi invinsa si nefericita, fiindca asta e viata traita si vazuta de altii mult mai intelepti de cat mine.
Vreau sa fiu ascultata, privita, recunoscuta si iubita, caci cred cu sinceritate ca nu valorez mai nimic, vreau sa fiu o persoana importanta in viata altora si nimic mai mult.
Ce drum alegeam?
Drumul relatiilor complicate, al barbatilor incurcati, dezechilibrati, abuzatori care ma lasau inainte de a ma lua, care ma raneau si-mi intareau sentimentul ce-l aveam despre mine, si anume, ca nu valorez nimic pentru nimeni.
Profetie realizata. Relatie incheiata. Lacrimi si suferinta. Toti barbatii sunt la fel!!!
Pe ce drum paseam mai departe?
Ai ghicit! Acelasi drum cunoscut, familiar, unde aveam sa-mi demonstrez inca o data ca nu valorez nimic in lumea asta.
Nu-i cer iertare lui mama, nu-i cer iertate lui Dumnezeu, nu-i cer iertare nimanui, imi cer iertare mie! Ca m-am purtat cu atata lipsa de iubire fata de mine! Doamne ce pacat am savarsit….
Nu exista suferinta mai mare decat neiubirea de sine. Nu simti razele soarelui, nu simti atingerea iubitului, nu simti simfonia lui Vivaldi, nu simti respiratia vietii, nu simti nimic viu.
Mort viu, sa umbli prin viata fara sa simti, ce blestem. Ori traiesti viata, ori traiesti moartea. Sunt doua alegeri, nu mai multe. Si experientele m-au invatat ca vreau sa traiesc, sa ma vindec, sa invat sa ma iubesc si sa-mi ofer daruri multe.
Si-am pasit pe drumul meu, spre autocunoastere si dezvoltare personala.
Si astazi sunt mandra de ce am trait, fiindca alegerile facute m-au facut sa fiu omul de azi. Mai bine sa alegi prost decat sa nu infaptuiesti nimic si sa astepti ca lumea sa-ti intinda o mana de ajutor. Chiar daca gresesti, traiesti. Dar nu mai e cazul tau, tu esti mai intelept si acum inveti din greselile altora…
Viata e un dar divin. Ce faci cu acest dar? Il traiesti? Daca nu-l traiesti acest dar se va transforma in cosmar, mai devreme sau mai tarziu. Te rog, traieste!
Lumea nu-ti poate darui ceea ce tu nu-ti daruiesti.
Nimeni nu te poate iubi daca nu te iubesti.
Nimeni nu te pote remarca daca tu nu te pretuiesti.
Hai sa vedem cine esti…
Cauti aprobarea celor din jur?
Esti dependent de mama, tata, iubitul, prietenii tai? ( e indeajuns sa fii dependent de unul)
Simti nevoia sa fii necesar, sari in ajutorul celorlalti inainte ca ei sa-ti ceara ajutorul? Lasa-ma pe mine sa fac asta, in locul tau.
Cauti mereu confirmari? Iti place de mine? Iti place compania mea? Spune da!!!
Esti salvatorul echipei? Lasa-ma sa te ajut! Stiu ce-ti lipseste! Nu poti sa te descurci fara mine!
Dupa care urmeaza asteptari si dezamagiri.
La cate am facut pentru tine ma asteptam sa…
Daca fac cutare lucru, vei fi dispus sa ma accepti, iubesti?
Iti este greu sa-i crezi cand iti vorbesc?
Stii sa primesti complimente?
Parul tau arata splendid! iti spune o prietena. Si vocea interioara spune, arata groaznic!!
Stii cum se raspunde unui compliment?
Multumesc! Si mie imi place! Forteza-te sa nu mai distorsionezi complimentul, si-n timp vei vedea ca vei incepe sa crezi ca parul tau arata splendid.
Te recunosti?
Pana nu vei crede in tine insuti, pana nu te pretuiesti si iubesti, pana nu vei mai cauta aprobarea celor din jur, vei ramane un sac fara fund si dezamagirea si durerea va continua sa guverneze in viata ta.
Priveste-te! Iubeste-te!
“Pastreaza-ti gandurile pozitive, pentru ca aceste ganduri vor deveni cuvinte. Pastreaza-tivorbele pozitive, pentru ca aceste vorbe se pot transforma in actiuni. Pastreaza-ti actiunile pozitive, pentru ca aceste actiuni pot deveni obiceiuri. Pastreaza-ti obiceiurile pozitive, pentru ca acestea pot deveni modul tau de a trai. Pastreaza-ti modul de viata pozitiv, pentru ca acest mod de viata poate deveni destinul .”
Ce ai de facut pentru urmatoarele luni. Scrie-ti urmatorul mesaj pe oglinda:
Salut, frumoaso! Te iubesc!
Si-n fiecare dimineata si seara meditezi la acest meaj, stai in oglinda si te pretuiesti si-ti spui cat esti de frumoasa/frumos si cat de mult te iubesti.
Care crezi ca e cauza principala pentru care desi suntem dotati cu abilitati de comunicare verbala si nonverbala, inteligenta – si rationala si emotionala-, 2 maini 2 picioare, un cap intre urechi…totusi ajungem sa nu le folosim la capacitatea la care am putea sa le folosim?
Hmmm, e o intrebare simpla, care cred ca ti-ai pus-o inconstient de cateva ori in viata.
Te-ai intrebat vreodata cum de unii scriitori isi pot induce starea de inspiratie aproape la comanda? Sunt atat de productivi incat parca au niste “scriitori-fantome” care creeaza pentru ei. Sau, pe de alta parte, unii scriitori parca au prea multe idei si nu se pot concentra indeajuns de mult timp pentru a duce la bun sfarsit un proiect.
Cum ajunge o persoana sa fie atat de plina de idei? Ce se intampla de fapt in mintea ei?
Poate te gandesti acum, ca tie nu-ti trebuie o minte de scriitor si te limitezi la putin, dar sa stii ca pentru a avea succes deplin in tot ceea ce faci, ai nevoie de tot mai multe informatii, ai nevoie de cat mai multe idei pentru a-ti stimula creativitatea si pentru a-ti depasi pana de inspiratie.
Stii ce facea Einstein cand se bloca asupra unui concept mai dificil si cadea in pana de inspiratie? Se ducea in alta camera sa cante la vioara lui. Cand se reintorcea la problema lui, adesea aparea si solutia. Exersandu-si mintea intr-o maniera diferita, a reusit sa isi sporeasca creativitatea in domeniul de care se ocupa initial.
Asa ca, relaxeaza-ti mintea si lasa-ti gandurile libere si astfel ele vor putea crea pentru tine.
Hai sa ne mai distram astazi un pic si spune-mi: daca ti-as spune sa te dezbraci in pielea goala in fata unei multimi de oameni ai face-o?
Hai sa ne gandim si sa analizam creativ cele spuse mai sus.
Pai, daca te-ai dezbraca in pielea goala in mijlocul orasului de exemplu, poate te-ai alege cu o amenda usturatoare, dar daca ai fi pe o plaja de nudisti? Aaaa…atunci lucrurile s-ar incadra in normal si firesc! ?
A fi plictisitor la un seminar nu este recomandabil, dar poate fi o buna abilitate daca vrei sa scapi de cineva nedorit.
Ce inseamna asta? Inseamna ca aproape toate comportamentele noastre sunt utile la ceva. Exista foarte putine care n-au valoare in nicio situatie.
Un alt aspect al mintii umane este abilitatea de a se ocupa de mai multe sarcini concomitent. Oamenii vorbesc cu hands-free la telefoanele mobile in timp ce conduc o masina cu 65km/h pe o centura din jurul orasului, mancand un sandwich, intinzand un biscuite copilului de pe bancheta din spate, ascultand muzica si schimband canalele radio, schimband benzile de circulatie, citind si respectand semnele de circulatie, schimband viteze, mancand inca un sandwich si verificand in oglinda sa nu fi ramas salata intre dinti. Ochii clipesc pentru a mentine umiditatea necesara, si diferiti muschi se contracta pentru ca particulele alimentare sa se miste in stomac, el incepand deja procesul de digestie.
Toate aceste simturi asigura feedback-ul creierului, indicand faptul ca sarcinile asociate condusului sunt indeplinite.
Acestea nu sunt decat fractiuni din lucrurile care ni se intampla in fiecare secunda din fiecare saptamana. Ideea principala? Mintea noastra este o masinarie puternica. Acum, hai sa o punem in functiune.
Subconstientul tau poate face mult mai multe lucruri decat constientul si cu destula practica, acest lucru devine automat. Cand lucrurile se muta in subconstient, nu mai este nevoie de gandirea constienta. Pur si simplu se intampla.
Cei care dactilografiaza cu rapiditate tasteaza fara a se mai uita la taste sau gandindu-se la pozitia fiecarei litere si pozitia degetelor. Pianistii pot canta o melodie si intretine o conversatie in acelasi timp. Condusul masini este un alt exemplu.
E normal sa ajungi sa faci unele lucruri automat dupa ce le-ai facut de suficiente ori intr-un mod voluntar. Si curand dupa asta, vei reusi sa fii mai creativ si sa recunosti ideeile bune din jurul tau in mod spontan.
Mintea exploreaza constant optiunile si posibilitatile. Explorand jumatate de milion din acestea in cateva secunde este o maniera specifica subconsteintului. In mod incredibil, noi nu trebuie sa fim constienti ca acest lucru se intampla.
Secretul este sa intelegi si sa accepti felul in care mintea ta lucreaza.
Daca intelegi, atunci iti aduci creativitatea in tot ceea ce faci.
Deci, sa recapitulam foarte pe scurt ceea ce am discutat:
1.“Vedem” lucurile din jur doar atunci cand au o relevanta pentru noi
2.Mintea inregistreaza informatii in mod constant
3.Creierul este capabil sa proceseze si sa faca nenumarate lucruri concomitent
4.Cu cat exersam mai mult si cu cat ne incredem mai mult, cu atat ideile noastre vor fi mai numeroase.
Deci, relaxeaza-te. Inspira adanc.
Ai incredere ca mintea este foarte puternica si bucura-te de idea ca te imbunatatesti cu fiecare modalitate si ca te deschizi lumii prin creativitate si inspiratie.
Written by Mihaela Gheorghe on November 22nd, 2009
Intr-un trib de indieni Cherokee bunicul il invata pe nepot: ” Stii, intotdeauna in viata va fi o batalie intre Lupul Negru si Lupul Alb. Lupul Negru reprezinta ura, lacomia, patima, razbunarea, supararea, mania, invidia, rautatea…. In schimb Lupul Alb semnifica armonia, linistea interioara, iubirea, compasiunea, iertarea, dorinta de a-i ajuta pe ceilalti…”
Nepotul , urmarind atent explicatiile bunicului, face ochii mari si…abia auzindu-si glasul indrazneste sa il intrebe: “Si…bunicule, cine va invinge?”.
Bunicul, privindu-l adanc in ochi, ii raspunde: “Cel pe care il vei hrani mai mult”.
Cel pe care il vei hrani mai mult…
In drumul nostru prin viata hranim nu doar acesti lupi. Tot ce tinem in cadrul atentiei noastre este hranit cu energia noastra. Cum spune un principiu taoist “Acolo unde-ti este atentia, acolo iti este energia.”
Conform acestui principiu, ceea ce mentinem in atentia noastra creste, ceea ce nu, scade.
Acest principiu sta la baza multor tehnici de baza din dezvoltarea personala .
“Pastreaza visul”, mentine viziunea clara”, “tine-ti in atentie obiectivul” inseamna de fapt sa mentii in “catarea” atentiei tale o anumita tinta, hranind practic cu energia, cu seva ta, realizarea acelui tel, atingerea acelei tinte.
Pe acelasi principiu functioneaza insa nu doar ce alegem noi in mod constient ca scop, ci tot ce privim, tot ce tinem in atentie. “Ceea ce privesti, aceea hranesti…”
Unii poate ati auzit de legea atractiei. Da, e cam ca acolo, doar ca vechii intelepti taoisti spuneau ca noi hranim cu energie acea parte a realitatii pe care o privim. Desigur, universul concura la realizarea acelui tel, dar noi ne “hranim” practic si ingerii si demonii.
Dar sa vin mai aproape de “concret”:
Conform acestui principiu, ajungem sa dezvoltam in viata acele lucruri/fenomene/evenimente pe care le pastram in atentie. Facem un fel de alegere asemanatoare selectarii programelor tv si ne cheltuim timpul si energia pentru ceea ce am selectat.
Unii vad partea intunecata, altii partea stralucitoare a unei situatii, in functie de modul in care s-au obisnuit sa vada. Unii vad avantaje, altii dezavantaje, in aceeasi situatie.
Mi-amintesc o alta povestioara zen:
“Un fermier avea un cal, dar intr-o zi, acesta a fugit, astfel incat fermierul si fiul lui au inceput sa se inhame la plug.Vecinii le-au zis: ”O, ce ghinion ca v-a fugit calul!” Fermierul a raspuns simplu: ”Ghinion, noroc, cine stie?”
In saptamana urmatoare, calul s-a intors la ferma, aducand o herghelie de cai salbatici cu el. ”Ce noroc!”au exclamat vecinii, dar fermierul a raspuns: ”Noroc,ghinion – cine stie?” Apoi fiul fermierului a fost aruncat de unul dintre caii salbatici, in timp ce incerca sa-l calareasca si si-a rupt piciorul. ”Ah , ce ghinion groaznic”, i-au compatimit vecinii. Din nou, fermierul a raspuns: ”Ghinion, noroc, cine stie?”
Cateva saptamani mai tarziu, regele i-a recrutat pe toti tinerii in armata lui, ca sa-i pregateasca pentru batalie. Fiul cu piciorul rupt a fost lasat acasa. ”Ce noroc ca fiul tau nu a fost fortat sa se duca la razboi!”, au exclamat vecinii. Iar fermierul a spus: ”Noroc, ghinion – cine stie?”
De cele mai multe ori o situatie se clarifica si apare ca fiind “buna” sau “rea” dupa ce se petrece, in functie de multe elemente si alte situatii care apar in context. Si totusi, noi suntem cei care fixam dinainte acel semn de plus sau minus, acea valoare constructiva sau distructiva feliilor de viata pe care le parcurgem, ca si situatii/evenimente. Si in acest fel, fara stim, determinam evolutia acelor evenimente si situatii.
Mai mult, ceea ce pastram in atentie, se dezvolta. Noi alegem ce lup sa hranim. Noi alegem carei parti din realitate ne dedicam viata. Putem fi de partea “constructiva”, alegand sa ne hranim cu frumos, sa ne descoperim calitatile si sa ni le dezvoltam, prin ceea ce gandim, vorbim, actionam si simtim, ori putem sa ne slabim, sa ne sabotam pe noi insine – de cele mai multe ori fara stiinta – pe aceleasi cai. Ceea ce privim, aceea hranim…
Ma gandesc iar la colega mea de birou, o doamna tare draguta de felul sau si destul de saritoare, dar care de cum incepe ziua si pana se termina se plange de tot: calculatorul merge greu, iar nu avem apa in rezerva de la “Fantana”, nu a venit autobuzul, ce mizerie e pe strazi intotdeauna, niciun coleg nu coopereaza, nimeni nu mai stie nimic etc. Nu e doar un mod de gandire negativ, e un mod de a hrani o realitate. Calculatorul merge greu tot timpul, nu e nimic nou in asta. Nu mai are memorie libera suficienta. Nu e oare mai simplu sa ceri asistenta colegilor de la informatica? Aaaa, asta ar fi deja o actiune constructiva, nu? Ei, nu trebuie sa fii mare expert sa afli de ce la sfarsitul zilei colega mea este obosita si are ficatul dureros. Aproape oricine stie acum ca in acea zona se depun frustrarea, mania, furia…
Ceea ce privim, aceea hranim…
Cuvintele, actiunile, emotiile, gandurile pot sa ne construiasca ori sa ne darame. Noi le alegem, daca suntem atenti. De aceea…
Regula numarul unu e sa fim atenti la ce suntem atenti. Cu alte cuvinte, la ce lup alegem sa hranim.
Exercitiile de prezenta de care am mai povestit ne ajuta sa devenim constienti. Sa ne dam seama de ce se petrece cu noi. Si sa alegem “canalul” pe care il dorim. Desigur, pe cel constructiv, sper eu.
Eliminand tot felul de noxe, ca vestile proaste, stirile de tot felul despre distrugeri, zvonurile alarmiste, barfele, dramele iluzorii de orice fel. Bineinteles ca nu devenim inumani si insensibili. Dar in loc sa ne hranim cu “cine si ce a mai distrus”, putem alege sa contribuim la solutii, la ajutorare, la constructie.
E enorm de important sa stim pe ce se scurge fiecare dram din energia noastra, fiecare secunda din viata noastra.
In incheiere va amintesc o imagine pe care o tin in fata ochilor, atunci cand imi descopar tendinte de autosabotaj:
In filmul “The Secret” – nu fac apologia sau critica acestui film, doar imi iau ce imi e de folos din el – este o scena in care omul acela cazut din avion si facut zob, dar care a trait, conectat la aparate si doar cu puterea de a clipi si a gandi – si-a fixat o imagine: aceea a picioarelor lui mergand pe holul spitalului, apoi pe dalele de la iesire apoi pe frunze, afara. A hranit imaginea asta luni de zile, timp in care a inceput sa se vindece, sa respire fara aparat, sa se hraneasca, sa se miste si apoi sa mearga, revenind la viata normala a unui om sanatos. Aceea a ales sa faca el cu timpul in care a trait, in loc sa moara. A hranit acea imagine, ceea ce a determinat un soi de reactie in lant in corp, facand posibila vindecarea. Putea sa aleaga sa se gandeasca la moarte, la nenorocire. Dar a ales viata. Si nu una in scaun de invalid, ci una de om intreg, sanatos.
Asta va indemn sa faceti si voi, sa alegeti sa traiti, nu doar sa vietuiti, folosindu-va energia vitala pentru a va hrani, a va construi, sub toate aspectele existentei voastre!
Totul a inceput acum 3 ani, cand mi-am descoperit pasiunea pentru programare web si webdesign. Am inceput prin a-mi crea propria pagina web, apoi prin a crea pagina web a clasei. Vazand aceste lucruri realizate, mi-a placut ideea, dar nu mi-a placut realizarea si am hotarat sa ma perfectionez, sa invat in acest domeniu.
Profesoara mea de informatica m-a descoperit si am inceput sa colaboram in realizarea de proiecte pentru concursuri . Am ivatat foarte multe de la ea, mi-am dezvoltat capacitatea de a lucra cu deadline, de a fi atent la detalii si cel mai important mi-am dezvoltat capacitatea de a vrea mai multe, mi-am trezit in mine acea dorinta de mai mult, mai bine, mai eficient.
Astfel din aceasta pasiune am construit un vis: acela de a avea propria firma in domeniu, dar nu orice firma, ci una careia sa i se pronunte numele atat in tara cat si in strainatate; o firma de referinta in domeniu. Atunci era doar un vis, ceva frumos ce as fi vrut sa realizez. Insa, in timp, acest vis s-a transformat intr-o dorinta arzatoare. Dar era o dorinta si atat – nu aveam cunostinte de administrare a afacerilor, nu aveam habar asupra ceea ce presupune sa infiintezi o firma, nu cunosteam nici macar un om care sa detina o afacere, dar imi doream , imi doream extrem de mult sa am firma mea pe care sa o cresc pana la nivelul de care vorbeam mai sus. Imi doream si atat, dar imi doream cu adevarat.
Prin intermediul unui concurs am reusit sa cunosc un om de afaceri, unul caruia la un moment dat i-am spus visul meu si, spre surprinderea mea, acel om chiar m-a incurajat sa fac acest pas; mai mult decat atat, el a fost si primul meu client. Da, am spus client pentru ca dupa impulsul primit de la acesta, am strans niste bani si am infiintat propria firma – visul meu incepea sa devina realitate. Asta s-a intamplat in data de 1 august 2008, atunci au iesit actele, atunci s-a nascut EnkoSoft Company S.R.L., incepand cu acea data detineam propria afacere si puteam activa. A fost o zi magica, de trecut in calendar cu litere de-o schioapa; nu pot descrie in cuvinte ceea ce am simtit in acel moment.
Tot acest drum, de cand aveam suma de bani necesara si pana la 1 august 2008, nu a fost lipsit de impiedimente; dar in ciuda tuturor descurajarilor si a tuturor piedicilor puse, atat de prieteni sau familie cat si de sistem, nu am renuntat , nu am dat nici un pas inapoi, m-am lasat ghidat dupa un singur lucru: Visul meu!!!
Eram doar un pusti de 18 ani care visa cu ochii larg deschisi, sau poate, doar asa ma priveau cei din jur. Dar trebuie sa recunosc ca nu am fost singur in toata aceasta „calatorie” , am avut alaturi doi prieteni, care mai tarziu, dupa data de 1 august 2008, au devenit si asociati. Poate ca daca eram singur renuntam, insa am avut sustinere solida.
Probabil ca te vei intreba peste ce am avut de trecut, de as fi fost in stare sa renunt. In primul rand, familia mea nu a fost de acord, am trecut peste cuvantul lor si mi-am zis ca orice ar fi – eu merg mai departe, eu imi urmez visul, da, fara sa imi dau seama aplicam principii de dezvoltare personala si profesionala (DPP) – spun fara sa imi dau seama pentru ca pe atunci nu stiam eu cu ce se mananca DPP-ul . In al doilea rand au fost cativa asa considerati prieteni , care au vrut sa imi puna bete in roate. Mi-au spus ca sunt nebun: „Cum sa-ti faci firma!?”, „Vei plati impozit la stat etc. etc. etc.” (Ce tragedie, nu? Asta ar insemna ca nimeni sa nu-si mai faca firma. ), „Stii ca trebuie sa ai contabil si sa-l platesti?” (Dar ce, au intrat contabilii in pamant si eu nu stiam?); si tot felul de motive, tot felul de descurajari, dar eu am spus „pas” la toate pentru ca stiam un singur lucru: Am un vis, trebuie sa-l implinesc! Ambitia, determinarea si varsta mea au facut o impresie placuta in jurul meu. Al treilea rand de impedimente au fost cele legate de sistem, vesnica birocratie; in fata acestor probleme nu am putut face fata si am apelat la o firma de infiintari societati. Doamna de acolo a fost foarte draguta cu noi si a fost de-a dreptul socata cand a aflat ce varsta avem (si cei doi prieteni erau de-o varsta cu mine). Acesta doamna ne-a felicitat pentru alegerea facuta mi-a zis niste cuvinte pe care nu le voi putea uita niciodata: „Baieti, voi veti face o treaba de minune, si peste ani cand ne vom intalni, voi fi mandra ca eu v-am infiintat firma.” Cuvinte care imi sunt intiparite in minte cu litere de aur. Pe langa aceasta, ne-a oferit si un bonus; ne-a platit din buzunarul ei doua domenii de activitate, si in plus, ne-a fost un mentor in ceea ce priveste alegerile legislative pe care trebuia sa le facem si ne-a sfatuit ce este mai bun pentru noi. Da, acest om traieste in aceiasi Romanie in care majortatea afirma ca nimeni nu te ajuta, ci toti vor sa te fure. Ei bine nu e chiar asa, exista astfel de oameni. Apoi, in aceeasi Romanie, am gasit o contabila care sa ne ofere serviciile ei in mod voluntar pana cand creste firma, urmand ca dupa ce ajungem la un anumit nivel sa o platim. Ti se pare ciudat, asa e? Nu e Romania pe care tu o cunosti, nu? Depinde de unde o cunosti; exista oameni dispusi sa ajute, exista oameni care sunt dispusi sa sprijine tineri care viseaza cu ochii deschisi zi si noapte, nu te mira, chiar exista.
Un drum destul de lung si plin de impedimente a fost parcurs, dar am ajuns cu bine la data de 1 august 2008.
La cateva saptamani de la acest eveniment al vietii mele au aparut doua alte evenimente.
Primul eveniment a fost participarea la o conferinta internationla in cadrul careia am avut parte de o experienta unica. Acesta experienta mi-a demonstrat ca daca vrei ceva cu adevarat, poti – si nu doar ca poti, ci cu siguranta vei reusi. Care a fost aceasta experienta? Cu siguranta curiozitatea ta isi spune cuvantul. A fost vorba despre o sesiune de FireWalking (mers pe carbuni incinsi): un training mental de pese doua ore si apoi mersul propriu-zis. Am trecut prin foc, fara sa ma frig; am facut acesti pasi ghidat de urmatoarele cuvinte: „I want! I can! I do!” . Da, am vrut, am putut, am facut; da, mi-am depasit limitele si mi-am zis: „Sergiu, ai trecut prin foc fara sa te arzi! Ce te mai poate opri sa-ti indeplinesti visurile? Nimic! Asa e! Nimic! ” . Aceasta experienta m-a pus prima oara in contact cu DPP-ul.
Aproximativ in aceeasi perioada, am primit un apel, printr-un newsletter, de la un om care solicita ajutor tehnic in realizarea unui proiect educational pentru tineri – atat stiam la acel moment. Apel la care am raspuns cu un „da” sincer. Ajutorul consta in voluntariat. Mai tarziu, dupa ce am inceput colaborarea, am aflat ca era vorba de un proiect de dezvoltare personala si profesionala si educatie financiara pentru adolescenti. Proiectul se numeste „Avantaj la Start”, iar initiatorul, respectiv cel care a solicitat ajutor, este Luca Dezmir. Eu, personal, il respect si-l stimez pe Luca, pentru ca prin intermediul proiectului initiat de el am descoperit ceea ce inseamna dezvoltare personala si profesionala, si am inceut sa ma dezvolt; am crescut odata cu proiectul. Luca poate confirma cele spuse. ? El a aflat abia la 7 – 8 luni ce varsta am, si a fost destul de mirat. De atunci sunt alaturi de proiect si proiectul de mine, este o experienta superba; sa te poti dezvolta pe tine intr-un astfel de proiect e extraordinar, sa poti ajuta alti tineri ca si tine sa se dezvolte e magnific. Ma bucur mult ca am ales sa intru in acest proiect , am aderat la viziunea lui Luca si voi fi alaturi de el pana la capat.
Sa revenim la EnkoSoft, de la lansare si pana in momentul de fata, au fost si momente bune, si momente grele, insa am trecut peste toate; sunt perseverent, merg pana la capat, chiar daca visul meu nu e nici pe departe implinit. Ma bucur ca am facut primul pas si ma bucur ca am atras in viata mea persoane care ma sustin si care apreciaza ceea ce fac si nu una, ci suficiente cat sa-mi primesc acea doza de motivatie de a nu renunta niciodata la visul meu.
Atunci cand te cuprinde teama, nelinistea, anxietatea, cand te simti nesigur, confuz, frustrat, devii incordat si stresat, toate acestea te impiedica sa accesezi si sa-ti iei din interiorul tau resursele si comportamentele de care ai nevoie pentru a face o treaba buna.
In orice situatie ai fi, daca daca esti coplesit de unul dintre aceste sentimente, este destul de probabil sa nu functionezi la randamentul tau maxim.
Hai sa facem acum un exercitiu, gandeste-te, te rog, la un moment recent in care te-ai simtit stresat si aminteste-ti ce-ti trecea prin minte atunci.
Gandurile tale erau raspunzatoare de sentimentele pe care le aveai.
Pentru ca fiecare gand pe care il ai rezulta dintr-un sentiment, asadar cheia pentru a-ti controla sentimentele, este sa iti poti controla si gandurile.
Poti testa singur aceste lucruri.
Linisteste-te si gandeste-te acum la o situatie in care ai facut ceva despre care nu esti mandru. Poate fi vorba de o experienta pe care ai trait-o la scoala, sau in familie, cu prieteni sau chiar cu tine insuti. Gandeste-te bine la acel evenimet si aminteste-ti ce sentimente aveai atunci.
Acum, respira adanc si gandeste-te la o situatie in care ai facut ceva ce te-a determinat sa te simti extraordinar de bine, in care te-ai simtit fericit, si deasemenea observa-ti trairile si sentimentele.
Ce am facut acum?
Te-am determinat sa-ti folosesti creativitatea si imaginatia pentru a-ti aminti de doua experiente care ti-au provocat sentimente total opuse. Folosind legatura dintre imaginatie si sentimentele tale poti prelua controlul si poti decide cum sa te simti, pentru ca sentimentele tale au impact asupra ta, indiferent de situatia in care te afli.
Primul gand care-ti trece prin minte este cel care conteaza.
Pentru ca totul pleaca de la un gand… acesta fiind cel ce declanseaza si va atrage si altele similare devenind ca un tipar pentru ceea ce gandesti, iar pana la urma formeaza un obicei.
Asa ca, dragul meu daca iti umpli constientul cu tipare de gandire negative, care la randul lor automat iti creaza sentimente negative atunci chiar ca nu vei mai avea loc pentru nimic altceva.
Primul pas pentru a lua controlul asupra mintii tale este sa observi cum iti sunt generate gandurile.
Gandeste-te acum, ce s-ar intampla cu tine daca ai absorbi tot ceea ce se intampla in jurul tau, toate informatiile pe care le auzi, creierul ti s-ar suprasolicita si de accea ai nevoie de o selectare de informatii si selectezi ce ti se pare interesant, iar restul ignori.
Aminteste-ti despre discutiile pe care le-ai avut astazi sau despre o emisiune ce ai urmarit-o la televizor. Poti sa-mi reproduci cuvant cu cuvant tot? Nu! Poti doar sa faci un rezumat a celor intamplate sau a celor discutate, pentru ca mecanismul tau interior a selectat ceea ce a vrut sa retina, sub forma de imagini, sunete, alcatuite poate din sentimentele si trairile pe care le-ai avut la momentul respectiv, dar si cu propria ta parere despre cele intamplate.
Mintea noastra e ca un calculator si are mii de foldere deschise, in care gandurile, sentimentele si trairile sunt selectate si salvate.
Alunga-ti sentimentele negative!
E destul de simplu sa elimini sentimentele negative in situatiile in care vrei sa preiei controlul asupra gandurilor tale si sa te simti mai increzator.
Ce se intampla de fapt in aceasta situatie? Cand incepi sa te simti incordat, frustrat sau lipsit de incredere poate pentru ca esti pus in fata unei situatii dificile.
Ti se diminueaza capacitatea de a gandi normal, de a gandi rational si de a lua decizii corecte. Obiectivul tau in acasta situatie devine acela de a salva aparentele, de a castiga sau recupera recunoasterea celorlalti, de a fi pe placul celorlalti.
E suficient sa te simti asa numai o data sau de doua ori, pentru ca in subconstientul tau sa se formeze un nou obicei, sa salveze fisiere negative si astfel imediat isi va face aparitia un nou tipar prin care sa-ti autoinduci starile negative respective.
Elimina-le astfel:
Aminteste-ti un moment in care te-ai simtit nemultumit de starea ta emotionala sau de comportamentul tau. Acum concentreaza-te pe prima imagine care iti apare in minte si fa-o cat mai mica posibila. Pe masura ce dispare, se face din ce in ce mai mica, ca o nava spatiala ce se indeparteaza din ce in ce mai mult in spatiu, pana cand intr-o fractiune de secunda dispare de tot.
Repeta asta cu toate imaginile experientelor tale negative, neplacute si fa-le sa dispara in spatiu. Pe masura ce faci asta, observa ce bine te simti, observa cum te luminezi si cum bucuria si energia pozitiva se simt confortabile in corpul tau.
Experimenteaza toate aceste trairi si impartaseste-ne si noua printr-un comentariu cum a fost pentru tine aceasta experienta.
Dragul meu, nu ezita si pune in practica tot ce inveti, auzi, citesti sau descoperi!
Written by Mihaela Gheorghe on November 15th, 2009
“Ma numesc Nick Vujicic, imi place sa calatoresc in jurul lumii, sa pescuiesc, sa joc golf si sa inot. Imi place sa traiesc Viata. Eu sunt fericit.”
Cand l-am auzit pe Nick spunand asta, privind chipul lui surazator, in filmuletul de pe youtube, nu mi s-a parut atat de extraordinar…
Desigur, eu nu calatoresc asa, chiar in jurul lumii, nici nu joc golf, nu pescuiesc. As putea face insa macar ultimele doua, daca mi-ar placea…
Dar cand imaginea s-a schimbat si Nick a aparut asa cum este, fara maini si fara picioare, m-am cutremurat.
IMI PLACE SA TRAIESC VIATA. SUNT FERICIT.
O spune un tanar fara maini si fara picioare…
Nicholas Vujicic, tanarul australian nascut in 1982. Are 27 de ani. Surade si e fericit.
Dupa o copilarie fara copilarie. Singuratate si traire FARA ROST, FARA SENS. Rece. Gol. Amar, cum spune el.
Un om care si-a dezvoltat puterea de a depasi limitele unui handicap urias. Care si-a facut din cadere un atu, invatand sa se ridice.
Tanarul care invata pe altii despre rostul vietii. Despre puterea de a te ridica. Despre forta ce zace in cadere, si pe care o descoperi cand incerci sa te ridici, si incerci iar, pana reusesti.
Va invit sa vedeti filmuletul acesta, in care aflam cum vede un om momentele caderii, momente care apar in viata fiecaruia:
Un film, o lectie cutremuratoare. Despre cum te ridici cand nu pare posibil.
El spune despre puterea vointei, depsre incercare:
” Daca dau gres si ma gandesc ca nu o sa ma ridic, si nu mai incerc deloc, oare o sa ma ridic? NU!
Dar daca dau gres si incerc iar si iar si iar si iar, inseamna ca asta nu e sfarsitul.
Conteaza cum o sa sfarsesti. O sa sfarsesti puternic?
Vei gasi puterea sa inchei puternic, asa!”
Si Nick, cazut cu fata in jos, gaseste cum sa se rasuceasca si se ridica.
Si spune: “Oare mai doresc? Sunt dorit? Sunt multumit?
Sunt atatea lucruri frumoase, si atatia oameni care s-au transformat… Eu cred inca in miracole.”
Si Nick joaca golf. Eu ma gandeam, privindu-l, ca habar n-am cum sa tin o crosa. Ei si? Nici el nu a stiut, dar a-nvatat…
Ma uit la Nick si imi dau seama ce daruri fantastice am: maini si picioare. Si toate conditiile pentru a trai ca un om cu maini si picioare.
Oare mai pot sa spun: “Nu pot? Nu stiu? Eu nu”…?
Incearca. Inca o data, si inca o data, si inca o data…
Daca vei crede ca vei sfarsi incercarea in picioare, puternic, asa va fi.
Cum alegi sa inchei: in renuntare sau in putere?
Priviti-l pe Nick. Asta o sa va ajute sa treceti mult mai usor prin incercari, prin simplul fapt ca inca nu ati renunat. Prin simplul fapt (atat de miraculos pentru un om ca Nick)
ca aveti maini si picioare.
Si avand, ca si Nick, vointa de a reusi, stiind ca e posibil…
Pentru ca ai continuat sa faci aceleasi lucruri. Cum vrei sa se schimbe ceva in viata ta daca tu gandesti, simti si te comporti la fel ca pana acum?!!
Nu-nteleg.
Vad ca stii mai bine ce e bine pentru tine si atunci? De ce lucrurile stau la fel? De ce viata ta nu s-a schimbat in bine?
“Viata nu e atat de simpla precum ne-o descrii tu.Vreau sa spun ca, nu e greu sa-ti spui in fata oglinzii ca esti cel mai bun sau cel mai frumos, ca esti cel mai tare. In realitate de fapt nu e asa, problemele curg una dupa alta si tot singura ma simt. Imi pare rau sa recunosc ca sunt slaba din fire cu toate ca toata lumea imi zice ca sunt puternica. Din pacate sau din fericire nu sunt momentan in Romania, sunt de 5 ani plecata. Am un prieten aici (roman) dar ma simt foarte singura. Am trecut pana acum peste probleme destul de grele cu optimism ca voi scapa si voi avea o viata cat de cat mai buna. Dar dupa atatia ani iata-ma acum destul de dezamagita. Ma ingrijoreaza ca trece timpul foarte repede si nu se cunoaste nimic sa fi facut.”
Draga mea, viata e chiar foarte simpla, crede-ma.
De unde stiu?
Din experienta, de unde sa stiu?!
Straduieste-te in continuare sa implementezi obiceiuri noi si creatoare. Numai ele iti vor schimba mediul in care traiesti, care doar reflecta ceea ce esti. Nu e vina nimanui ca lucrurile stau pe loc, doar a ta, inseamna ca tu stai pe loc si ai impresia ca inaintezi si te zbati pentru o existenta mai buna. Daca faci ce trebuie, universul iti raspunde prin satisfacerea nevoilor tale. Se pare ca mai ai de lucru…e timp. Niciodata nu e prea tarziu ca sa-ti faci viata mai buna, ca sa traiesti cu adevarat.
Esential este sa constientizezi ca mergi pe un drum gresit, intorce-te si ia-o de la capat.
Cum procedezi cand ti-e sete, mergi catre un izvor sa-ti iei apa ca sa bei.
De ce nu procedezi la fel cu restul aspectelor din viata ta?
Nu lasa ca lucrurile importante sa vina spre tine, mergi spre ele?
Ce mai astepti?
Sa mai treaca cativa ani, dupa care sa tragi trista concluzie ca nimic nu s-a schimbat?!
Eu n-am timp de pierdut. Poate tu ai….dar ma indoiesc.
Ce crezi ca-ti aduce ziua de maine? Ceva mai bun? Daca ziua de azi nu ti-a lasat un zambet, o experienta frumoasa, un te iubesc, un multumesc, un gust bun, nu merita sa speri intr-un viitor mai bun.
Te intrebi de ce?
Fiindca nu va veni. Invata sa traiesti in prezent, nu in trecut si nici proiectata in viitor.
Asteptarea e arma prostului. Nimeni din afara, nici macar soarele nu-ti va lumina inima, calea, daca tu nu-ti asumi responsabilitatea pentru ce alegi si traiesti. Te lupti cu mine in loc sa te lupti cu tine! Pierzi energie in directii gresite… Viata nu e asa simpla cum o descrii tu, imi zici la un moment dat.
Serios? Dar cum e?
Viata e asa cum esti tu. Asta e realitatea, fara alte interpretari. Adevarul este o descoperire interioara si te afatuiesc sa te retragi o perioada de pe scena interpretarilor si etichetarilor. Petrece timp calitativ cu sufletul tau, asculta ce are de zis. Numai el detine cheia la evenimentele externe. Ca sa stii ce sa alegi trebuie sa te cunosti indeajuns de bine, altfel ratacesti fara sa ajungi nicaieri, asa cum spuneai si tu, nu se cunoaste nimic din ce ai facut.
De ce viata ta nu s-a schimbat in bine?
Ai continuat sa faci aceleasi lucruri in fiecare zi.
Nu mai repeta greselile trecutului.
Nu mai apela la substitute de obtinere a satisfactiilor, cum ar fi, alcool, tutun, droguri.
Noi cream mediul nesanatos in care traim.
Nu exista minte sanatoasa fara corp sanatos.
Foloseste-te de urmatoarele 10 intrebari potrivite ca sa faci alegeri de calitate:
*Aceasta intrebare ma va impinge catre un viitor fericit, sau ma va tine blocat in trecut?*
*Aceasta alegere va duce la o viata implinita pe termen lung, sau va constitui doar o satisfactie de moment?*
*Sunt stapan pe propria mea putere, sau incerc sa multumesc pe altcineva?*
*Ma gandesc la ce este corect sau la ce este gresit?*
*Aceasta alegere imi va aduce si mai multa energie vitala sau imi va fura energia?*
*Voi folosi aceasta situatie ca pe un catalizator in cresterea si evolutia mea, sau o voi folosi pentru a ma pedepsi?* *Aceasta alegere imi sporeste puterea, sau mi-o slabeste?*
*Este acesta un act de iubire de sine, sau un act de autosabotaj?*
*Este acesta un act de credinta, sau un act caracterizat de frica?*
*Aceasta alegere reprezinta manifestarea laturii mele Divine, sau a laturii mele umane?*
*“Intrebarile de calitate creeaza o viata de calitate.” Tony Robbins*
Secretul suprem este autocunoasterea. Libertatea de alegere vine doar din autocunoastere. Ca sa alegi din milioanele de fapte doar pe cele cateva esentiale este nevoie sa te cunosti indeajuns de bine, altfel ratacesti printre alegeri fara sa traiesti nimic din ce-ti doresti. Acesta e drumul pe care trebuie sa pasesti…e drumul spre tine.
Written by Cristina Miculete on November 13th, 2009
Am descoperitca imi plac oamenii in urma cu mult timp. Am descoperit ca imi doresc sa inteleg cum functioneaza mintea umana si sa ajut la provocarea schimbarii, putin mai tarziu. Astazi simt ca a fost parte din mine intotdeauna, numai ca aceasta latura era neexplorata.
Cand ma gandesc la oameni, ma gandesc la o entitate complexa.
Trup
Suflet
Spirit
Sidespre fiecare putem discuta la nesfarsit. Spiritul se situeaza in viziunea mea undeva deasupra, pentru ca inseamna evolutie continua si el se inalta si se tot inalta pe masura ce inaintam in experientele vietiisi ne dezvoltam, pe masura ce constiinta noastra se largeste.
Am mai spus deseori ca reflectia lumii noastre interioare se gaseste in realitatea exterioara. Avem impresia ca lumea e trista si urata cand in interior ceva ne umbreste existent.
Cand experimentam sentimente pozitive totul capata culoare, totul devin un loc mai bun si suntem in stare sa facem lucruri extraordinare.
Poate vezi si tu zi de zi ce se intampla in jurul nostru si toata lumea spune ca trebuie sa se schimbe ceva, insanimeni nu face nimic pentru asta.
Esti obisnuitsi e evident mai simplu sa arunci responsabilitatea asupra celuilalt: ‘’Tu’’si sa proiectezi absolut toate temerile tale pe cei de langa tine. Gandeste-te daca se intampla asta intre 2 persoane, apoi gandeste la rezultate cand se intampla intr-un grup si intr-unfinal poate vei gasi explicatia pentru ce se intampla astazi in societate.
Daca esti unul dintre cei caruia ii place sa traiasca confortabil, sa astepte si sa-I lasepe ceilalti sa isi bata capul, asteptand ca lucrurile sa se schimbe in jurul tau, esti ca si majoritateacelor din societatea asta.
Fiecare asteapta ca lucrurile sa se intample. Ti-am mai spus ca exista oameni care fac lucrurile sa se intample si oamenii care asteapta ca ‘’soarta’’ sa le rezolve problemele.
Cuvantul pe ordinea de zi este SCHIMBARE insaputini sunt cei care inteleg cumaceasta schimbare poate deveni posibila.
Sunt convinsa ca si tu iti doresti sase schimbe atatea in jurul tau, incepand cu oameni, situatii, inclusiv viata ta, in bine normal, dar stai acolo intr-un fotoliu fara sa stii cum si in ce directie sa mergi si mai ales traind intr-o stare de amortire.
Nu esti singur, majoritatea oamenilorse afla in aceasta stare. Zilele astea am auzit o vorba a unui prieten care spune cam asa: Pentru a-ti indeplini visurile mai intai trebuie sa te trezesti.
Nu te-ai saturat sa dormi?Daca vrei iti spun si o poveste, poate dormi mai bine sau poate te trezesti o data pentru totdeauna si faci ceva pentru viata ta.
N-ai inteles nici pana acum ca succesul nu vinesingur sa-ti bata la usa si pana nu esti impacat cu tine si cu lumeasi iti hranesti toate cele 3 parti ale tale drumul taunu s-a incheiat.
Fizic: Am grija de corpul meu, alimentatie, sport, intretinere. O minte sanatoasa intr-un corpsanatos, ai uitat? Tu cum iti hranesti corpul in fiecare zi?
Psihic:Cu ce ganduri, cu ce emotii pleci astazi la drum?
Spirit: Ce iti alimenteaza sufletul si inima? Te retragi pentru meditatie, incepi sa tii un jurnal la tuturor trairilor tale?
Nici nu-ti dai seamace inseamna sa petreci timp cu tine. Incepeprin a bea cafeaua cu tine in fiecare zi.
Conecteaza-te cu adevarata ta natura si fii creatorul propriei tale povesti de viata.
Iti dau un exemplu. Povestea pe care am gasit-o reflectao calatorie in interior. Ti-o spun astazi pentru ca mie mi-a schimbat viata si te poate ajuta si pe tine.
Meriti ce e mai bun, meriti o viziune corecta asupra vietii si poti fi mai mult decat ti-a imaginat pentru ca ai un potential imens.
Cand am inceput eutransformarea, aveam atatea probleme ca nu stiam care ar fi cea cu care trebuie sa incep.
Nu ne invata nimeni la scoala cum sa traim, iar fara sa ne dezvoltam murim si traim mediocru. Azi am pentru tine mai mult decat o poveste, o lectie de viata. Te las sa reflectezi si ne auzim dupa.
Un rege avea un fiu destept si curajos. Ca sa-l pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept.
- Lumineaza-ma: ce trebuie sa stiu in viata?
- Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip, dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. Citeste ce scrie pe fiecare dintre ele.
O dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti.
Nu pot sa-ti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul.
Acum du-te! Urmeaza drumul acesta drept din fata ta.
Batranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii.
Nu dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi:
SCHIMBA LUMEA.
Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc.
Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze realitatea dupa dorinta sa.
El gasi placerea si betia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii. Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara.
Anii trecura. Intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept care-l intreba:
- Ce-ai invatat tu pe acest drum?
- Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.
- Bine, zise batranul. Utilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete.
Si disparu.
Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua porti pe care statea scris:
SCHIMBA-I PE CEILALTI.
Asta era si intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustrari.
El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa.
Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum?
- Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine, prind radacina toate aceste lucruri.
- Ai dreptate, spuse batranul.
Prin ceea ce ceilalti trezesc in tine, ei te descopera in fata ta.
Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie s-o urmezi.
Nu dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei porti pe care scria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI.
Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi.
El cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea in el, tot ce nu corespundea idealului sau.
Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese, dar si esecuri si rezistenta, printul il intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce ai invatat tu pe acest drum?
- Am invatat ca exista in noi lucruri pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe care nu le putem invinge.
- Asa este, spuse batranul.
- Da, dar m-am saturat sa lupt impotriva a tot, a toti si chiar impotiva mea! Oare nu se termina niciodata? Imi vine sa renunt, sa ma dau batut si sa ma resemnez.
- Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai departe, intoarce-te si contempla drumul parcurs, raspunse batranul si apoi disparu.
Privind inapoi, printul vazu in departare spatele celei de-a treia porti pe care statea scris:
ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI.
Printul se mira ca n-a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea poarta, dar in celalalt sens.
In lupta devenim orbi, isi spuse el. Si mai vazu zacand pe jos, peste tot in jurul lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi: defectele, umbrele, frica, limitele sale.
Le recunoscu pe toate si invata sa le accepte si sa le iubeasca. Invata sa se iubeasca pe el insusi, fara sa se mai compare, sa se judece, sa se invinovateasca.
Il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce-ai invatat in plus pe acest drum?
- Am invatat ca urand sau detestand o parte din mine inseamna sa ma condamn sa nu fiu niciodata de acord cu mine insumi. Am invatat sa ma accept in totalitate, neconditionat.
- Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie sa-l uiti in viata, acum poti merge mai departe.
Printul zari in departare cea de-a doua poarta, pe spatele careia scria ACCEPTA-I PE CEILALTI.
Si in jurul lui recunoscu toate persoanele pe care le-a intalnit in viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe cei pe care i-a urat, pe cei pe care i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil sa le vada imperfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il deranjau enorm si impotriva carora luptase.
Batranul intelept aparu din nou si-l intreba:
- Ce-ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum?
- Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi, nu mai am nimic de reprosat celorlati si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa-i accept si sa-i iubesc asa cum sunt.
- Bine, acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie sa-l tii minte. Continua drumul.
Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu mult timp in urma, si vazu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA.
Privi in jurul sau si recunoscu acea lume pe care a dorit s-o cucereasca, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumina si frumusetea tuturor lucrurilor, de perfectiunea lor.
Era totusi aceeasi lume de alta data. Oare lumea se schimbase, sau privirea sa? Atunci se ivi batranul, care-l intreba:
- Ce-ai invatat pe drumul acesta?
- Acum am invatat ca lumea este oglinda sufletului meu. Ca eu nu vad lumea, ci ma vad in ea. Cand sunt fericit, lumea mi se pare minunata, cand sunt necajit, lumea imi pare trista. Ea nu este nici vesela, nici trista. Ea exista, atat. Nu lumea ma necajea, ci starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa o accept fara sa o judec, fara nici o conditie.
- Acesta este cel de al treia lucru important pe care nu trebuie sa-l uiti.
Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea!
Esti pregatit sa pornesti spre ultima incercare: trecerea de la linistea implinirii, la implinirea linistii, spuse el si disparu pentru totdeauna.
Evident este doar intrarea in subiect, fiindca ce vrei sa-i spui celuilalt, este, de fapt ce ai pe inima. Si, de obicei aceste cuvinte sunt doar inceputul unei discutii complicate.
Vrei sa anunti o ruptura amoroasa sau o concediere sau sa te faci auzit intr-o relatie in care nu esti respectat si ti-a ajuns deja pana peste cap…
Daca te temi ca interlocutorul tau iti va ghici intentiile, te sperie durerea lui, mania lui, sau tremuri la ideea ca vei pierde afectiunea lui, atunci iti poti folosi tactul si poti aborda astfel problema: “ Ceea ce vreau sa-ti spun nu e usor de zis…”
Ti se pune un nod in gat si nu stii cum va reactiona persoana din fata ta. In ciuda preacautiilor tale, starea de disconfort se instaleaza, interlocutorul tranteste usa si ramai neputincios, cu mintea impartita intre culpabilitate si furie.
Cum eviti aceste capcane?
Te asigur acum, ca ceea ce face o conversatie dificila nu este ceea ce se spune, ci ceea ce nu se spune.
Fara sa stim, de fapt purtam 3 conversatii intr-una singura.
Indiferent de subiectul discutiei, ducem mereu 3 batalii simultane:
-in primul rand, pentru a impune propria versiune asupra faptelor,
-in al doilea rand, pentru a aduce la lumina sau a ascunde anumite sentimente,
-in al treilea rand, pentru a ne apara identitatea.
Pentru a intelege mai bine, am sa-ti povestesc acum un caz:
Andrei si Ioana, petrec seara la niste prieteni. De ceva vreme, Ioana incearca sa se lase de fumat, dar sub influenta ambiantei, ea aprinde acum tigara dupa tigara. Pana in momentul in care, Andrei o prinde de brat si spune: “Ioana, gata, ar trebui sa te opresti.”
La intoarcerea acasa, Ioana este foarte distanta. “Ce ai?” , intreaba Andrei. “Nimic, sunt doar un pic obosita”.
“Draga mea, vad ca ai ceva…” Ioana explodeaza si pleaca din bratele lui Andrei: “N-am saturat sa ma tratezi ca pe un copil, e oribil! Ai tot timpul tentinda de a te comporta cu mine ca si cum as fi un copil ce habar nu are pe ce lume traieste si ce face. La fel si acum, cu tigara, m-ai luat de brat de parca cine stie ce rau faceam.”
“E ridicol sa te enervezi, am vrut doar sa te ajut!” “Ma enervez pentru ca tu nu recunosti niciodata cand gresesti.” “Ai vrut sa ma umilesti in fata prietenilor tai, ce urmaresti de fapt?”
“Iar tu cauti cearta cu lumanarea, daca te lasam sa fumezi imi reprosai ca nu te sustin.”
Oooo da, cum au ajuns in mijlocul acetei dispute cei doi parteneri?
Cine are dreptate?
Daca analizam cele intamplate, Ioana ii da o interpretare gestului ce-l face Andrei, cand imi dai peste mana: “ma tratezi ca pe un copil”, iar Andrei o tine pe a lui, ca doar a vrut sa o ajute.
Cei doi, nu fac altceva decat sa-si impuna unu celuilalt punctul de vedere, si astfel convesatia lor se transforma intr-o batalie.
Greseli:
-fiecare este convins ca detine adevarul asupra ceea ce s-a intamplat.
-ambii sunt convinsi ca stiu intentiile celuilalt si pornesc de la ideea ca aceste intentii sunt rau voitoare
-nu se asculta unul pe celalalt si se acuza mereu
-emotii violente cu care nu stiu ce sa faca
-amandoi se tem de pierderea stimei anturajului, dar mai ales de pierderea stimei de sine
-pentru a ne salva onoarea tindem sa respingem total judecata celuilalt.
Solutia:
-nu este de a gasi un vinovat, ci de a se intelege reciproc si de a ajunge la un accord.
-e necesar sa contribuie ambilor parteneri si sa descopere impreuna unde nu sunt puncte in comun.
-la baza oricarei conversatii dificile sunt sentimentele. Discutati calm, si analizati de unde a pornit discutia si ce l- a deranjat pe fiecare in parte.
-reintegrati emotiile in conversatie intr-o maniera constructiva. Spune: “asta simt” si ii vei oferi partenerului ocazia sa te inteleaga.
-cuvinte ca: “ajuta-ma sa inteleg de ce te-ai enervat” detensioneaza situatia conflictuala
-asumarea propriei responsabilitati: ambii parteneri pot sa-si recunoasca greseala fara sa-si piarda onoarea. Curajul cu care fiecare isi asuma propria responsabilitate ar trebui sa-l incite pe celalat sa faca la fel.
Oricare ar fi subiectul abordat, ceea ce face dificil un dialog nu este ceea ce se spune, cat ceea ce nu se spune.
Asa ca, oricare ar fi subiectul disputei, discuta fara sa te certi!
Stastica ne spune ca doar 2% dintre copii sunt supradotati la nivel mondial. In Romania acest numar este mai mare fiind 4% dintre toti copiii tarii noastre. Din acest numar care oricum este foarte mic, cei mai multi dintre copiii care au abilitati inalte, se rateaza, iar cei mai multi se rateaza in scoala.
De foarte multe ori in scoli exista acel tip de elev rebel. Acesta incearca sa se exprime, sa vina cu idei noi, creative, inovative care de multe ori sunt in contradictoriu cu ceea ce spune profesorul si sunt refuzate de acesta. Aduce noi metode pentru a rezolva probleme de matematica mai eficient, mai rapid si care duc la acelasi rezultat, care sunt refuzate de profesor pe motiv ca nu sunt demonstrate riguros. Incearca sa picteze copacul diferit si ii face radacina mov si trunchiul gri si este refuzat de profesoara de desen pe motiv ca “ nu asa se face un copac”. Vine cu o parere diferita despre creatia Eminesciana care este refuzata de doamna profesoara, care vine cu parere ei proprie pe care o impune elevilor spre invatare, pentru ca asa considera dansa ca este “parerea corecta”.
Foarte des acesti copii creativi de tip rebel pot fi clasificati ca fiind niste copii supradotati. Acestia incearca sa aduca o contributie orei prin metodele lor creative, dar care sunt imediate refuzate fiind clasificate ca o aberatie.
Viata mi-a aratat in mod repetat cum scolii nu ii pasa de elevi. Profesorul vine la ora si iti preda niste chestii pe care el le-a invatat si pur si simplu vrea ca si tu sa le cunosti. Nu conteaza pentru el nevoiele tale ca un copil al acelei clase, ci conteaza pentru el daca stii sau nu acele lucruri pe care el ti le-a predat. Desigur ca nu poate fi generalizat si exista si profesori diferiti, care merita toata admiratia. Dar in general acesta este normalul. Am un exemplu, de curand cum colegul meu de banca a incercat sa isi exprime parerea la o ora de romana si a fost intrerupt in mod repetat de catre doamna profesoara care isi spunea parerea dansei. Acesta s-a enervat, si-a scos un roman si a inceput sa citeasca. Sau la o ora de engleza tot acesta a incercat sa vorbeasca despre politica din Romania si a fost intrerupt de ideile doamnei profesoare. Problema mare este ca idei bune avem, numai ca nu prea ne asculta nimeni.
Ce este de facut?
Cu siguranta nu sa schimbi profesorul. Profesorul este foarte greu de schimbat si cu atat mai greu de catre un elev. Atunci ce este de facut?
Domnul profesor Florian Colceag, expert in educatia supradotatilor de peste 20 de ani si antrenor de olimpici la matematica cu care a castigat pe 80 de medalii de aur la concursuri internationale a spus : “Statisticile din domeniu indica faptul ca un tanar devine gifted daca a ales personal si a devenit motivat la un moment dat sa se dezvolte intr-o anumita directie”
Deci solutia este sa devii motivat catre domeniul tau de interes si apoi sa te dezvolti in acea directie. Simplu de spus, dar foarte greu de facut. Sa vedem daca gasim cateva sfaturi practice pe care le putem pune in aplicare.
1) Care sunt talentele tale?
Pe scurt, la ce esti tu bun? La ce anume esti foarte bun? Pentru ce te admira altii? Pentru ce esti recunoscut de catre prietenii tai?
Sa iti identifici punctele tari te poate face de multe ori sa iti identifici acele domenii la care ai abilitati inascute si la care esti in mod natural foarte bun.
2) Ce pasiuni ai?
Care sunt hobbyurile tale? Te distrezi cel mai bine facand….? Inveti foarte usor despre…? Iti place sa citesti despre…? Ce anume poti face o zi intreaga fara sa te plictisesti?
3) Care este impactul pe care vrei sa il ai?
Ce contributie vrei sa faci pentru lumea in care traiesti? Ce anume vrei sa lasi in urma? Pentru ce vrei sa fi recunoscut atunci cand nu vei mai fi?
Domeniul tau de interes este o combinatie a celor 3. Daca ai reusit sa il identifici, felicitari. Ai parcurs drumul pe jumate. Cealalta jumatate depinde doar de tine.
Vine un moment in viata cand, inevitatibil, iti pui aceasta intrebare. Sau ti-o pun altii. Sau ar trebui sa ti-o pui si nu indraznesti. Acum, la inceput de secol XXI, este una dintre cele mai grele intrebari ale vietii tale.
Raspunsul care-ti vine imediat pe buze este “Amandoua”.
Si totusi viata ne demonstreaza ca acest raspuns, in majoritatea cazurilor, este gresit. De ce? Pur si simplu pentru ca nu functioneaza.
Discutam cu cineva odata despre modul in care persoanele care au o cariera considerata stralucita iau decizii in viata lor personala. Interlocutorul meu afirma ca stie o multime de profesionisti aflati in pozitii de decizie pentru compania lor si care in viata personala au luat decizii dezastruoase. Nu am inteles atunci, nu inteleg acum si nu voi intelege niciodata cum este posibil ca o persoana care a luat decizii proaste in viata personala, care au urmari imediate si vizibile pentru toata lumea, poate prezenta suficienta incredere incat sa-i dai pe mana un departament sau chiar o companie. In cazul unei companii este mai greu sa identifici cauza unui esec, vina este de cele mai multe ori impartita pana la depersonalizare sau aruncata in spinarea unui “acar Paun”, asa ca managerul care a luat o decizie proasta scapa de cele mai multe ori cu fata curata. Ma intreb de ce nimeni nu asociaza erorile din viata personala unei probabilitati mai mari de eroare si in viata profesionala.
Probabil ca raspunsul la dilema de mai sus este tocmai tiparul care se cauta si se promoveaza in companii. Angajatii fara viata personala, in special cei care au esuat in acest domeniu, sunt considerati mai devotati fata de job-ul lor, mai preocupati de cariera, mai dedicati companiei, tocmai din cauza ca nu mai au nimic altceva. La asta se reduce viata lor. Ei pot sta la birou 16 ore pe zi fiindca oricum nu-i asteapta nimeni acasa. Nu conteaza cat de productiv esti in timpul asta, conteaza doar la ca ai raspuns cu DA la intrebarea despre disponibilitatea la program prelungit.
Incearca la serviciu sa te comporti ca un parinte responsabil. Incearca sa-ti iei o zi de concediu (din propriul tau concediu) pentru ca sa-ti duci copilul bolnav la medic. Incearca sa pleci la ora 17 fix, cand s-a terminat programul, pentru ca sa ajungi la sedinta cu parintii sau sa-ti sustii copilul la meciul de fotbal. Crezi ca are vreo importanta ca pana la ora aia ti-ai facut toata treaba plus jumatate din cea a colegului de birou care, din cauza randamentului scazut, trebuie sa ramana zilnic peste program? Nu conteaza absolut deloc. Vei fi primul taiat de pe lista pentru promovare si primul trecut pe lista pentru disponibilizare.
Piata muncii in Romania este extrem de rigida. Contractele de munca avand timp partial sau program flexibil sunt aproape inexistente. De munca la domiciliu nici nu poate fi vorba. Sa impaci cariera cu viata de familie? Pur si simplu o utopie.
In asemenea conditii, la un moment dat, intrebarea din titlu va aparea si in viata ta. Cum vei raspunde?
Cunoaste-te pe tine insuti inainte de toate si atunci vei gasi raspunsurile corecte la toate intrebarile. Ce-ti doresti? Ce visezi? Ce speri? Ce vrei sa lasi in urma? Ce te face fericit? Vrei sa ai copii? Daca da, atunci cum vrei sa-i cresti? Ce-ti doresti pentru ei?
Pune-ti toate aceste intrebari, incearca sa gasesti in inima ta raspunsul la ele. Daca tu nu stii ce vrei sa faci cu viata ta atunci cine sa stie?
Daca vrei o cariera de succes, daca ceea ce vrei sa lasi in urma este amintirea unui om puternic, care a cladit o companie sau un imperiu e in regula. Nu-ti voi spune ca e rau sa-ti doresti asta.
Daca vrei o casnicie stabila, copii care sa cresca alaturi de parinti si nu la coltul strazii, o viata simpla si de bun simt, fara extavagante si fara prea multa adrenalina, poate chiar plicticoasa, iti voi spune ca e foarte bine.
Indiferent ce-ti doresti trebuie doar sa fii constient de efectele deciziei tale.
Daca doresti sa te casatoresti discuta despre toate aceste lucruri cu perechea ta inainte de a face acest pas. Ajungeti neaparat la un compromis convenabil pentru ambii parteneri si impartiti-va de comun acord toate responsabilitatile. Discutati obligatoriu despre copii si despre modul in care veti rezolva toate problemele si responsabilitatile, inclusiv financiare, care vor aparea odata cu acestia.
Daca esti deja casatorit si au aparut schimbari sau responsabilitati noi in cariera ta discuta neaparat cu partenerul de viata inainte de a lua o decizie. Nu neglija nevoia acestuia de a te avea alaturi sau, in caz contrar, asuma-ti riscurile de rigoare si nu te plange de consecinte.
Daca aveti copii nu neglijati nevoia acestora de a beneficia de prezenta parintilor. Daca programul tau de lucru este foarte lung sau esti plecat adesea in calatorii de afaceri atunci compensati prin prezenta celuilalt parinte alaturi de copii, chiar daca aceasta inseamna ca unul dintre voi sa renunte complet la job-ul sau. Niciodata, sub nici un pretext, nu-ti trece copiii pe planul al doilea. Ai fata de ei obligatii incomparabil mai mari decat fata de sef, companie, cariera sau orice altceva. Copiii au si nevoi financiare si emotionale. Parintii trebuie sa gaseasca impreuna cel mai bun mod de a le satisface.
In momentul in care apar copiii cel putin unul dintre parinti trebuie sa renunte la cariera. Aceasta nu inseamna neaparat sa stai acasa si sa faci doar menaj. Dar daca alegi sa lucrezi in continuare trebuie sa stii ca nu vei mai avea aceleasi oportunitati pentru ca nu mai ai aceeasi disponibilitate. Obisnuieste-te cu asta si asuma-ti alegerea facuta.
Daca ai posibilitatea de a lucra cu program redus sau la domiciliu atunci nu ezita sa alegi acesta varianta.
Daca ai spirit intreprinzator poti lucra in calitate de independent sau iti poti incepe propria ta afacere, de acasa. Acest lucru iti va permite sa castigi ceva bani si sa fii alaturi de copiii tai. In plus, odata cu trecerea timpului, ii vei putea implica si pe ei in afacerea ta, oferindu-le astfel posibilitatea de a invata multe lucruri utile despre munca, bani, disciplina si responsabilitate.
Poate ca ai ales sa ai o familie frumoasa si sotia ta s-a hotarat sa renunte la cariera, sa stea acasa si sa se ocupe de copii. Poate ca v-ati decis ca tu sa lucrezi mai mult, pentru a castiga suficient pentru ca voi toti sa duceti o viata confortabila. Si poate ca intr-o zi va veni si promovarea mult asteptata, cea pentru care ai muncit atatia ani, nu ti-ai vazut copiii decat dormind, nu ti-ai vazut sotia decat seara tarziu, obosita. Poate ca, intr-o zi, vei fi numit DIRECTOR. Cel mai mare, cel mai tare, cel mai puternic. Cateva mii de oameni, depind de tine, soarta lor sta in pixul tau. Esti fericit, ce ti-ai putea dori mai mult?
Crezi ce de acum totul va fi perfect?
Te inseli, greul de abia acum incepe. Abia acum deciziile iti vor fi puse sub semnul intrebarii.
Ce crezi ca se intampla cu oamenii ajunsi la varf?
Cred ca iti imaginezi deja secretara tanara si lipsita de prejudecati, colega director adjunct, inteligenta si determinata, dar singura pentru ca si-a dorit cariera mai mult decat orice altceva si cate si mai cate alte femei care roiesc in preajma ta si care nu asteapta decat o privire pentru a-ti cadea in brate. Doar asta ti-ai dorit, nu? Reusita in cariera inseamna putere. Iar puterea pune la incercare caracterele.
Ce va alege directorul nostru? Ce vei alege tu? Ce se va alege de toate deciziile anterioare? Si revin la intrebarea de la inceput. Ce alegi, familie sau cariera?
Am un prieten foarte bun, are 37 ani de ani si nu va avea niciodata succes in viata lui.
Hai sa-ti spun de ce. De cand il stiu, are o relatie in care s-a complacut de atatia ani, o sotie cu care nu se intelege, o sotie cu care nu are nimic in comun si totusi nu are curaj sa iasa din aceasta relatie. E un las. S-a obisnuit in starea lui de confort, in starea lui de dependenta si desi e nemultumit sufleteste si mereu in cautare de ceva care sa-i umple golul nu face nimic pentru asta. Inteligenta, carisma, nu si le fructifica deloc. Analizeaza, de cand il stiu analizeaza, si se streseaza insa parca asteapta sa-i cada ceva din cer. Ei bine, au trecut vreo cativa ani si nu-i cade nimic din cer.
Poate steaua lui norocoasa a murit, ce zici? Sper ca observi ironia.
Stiu si eu cum e sa te afli in acea stare de amorteala. Am esuat si eu in urma cu ceva vreme, eram la fel. Analitica, critica dar nu faceam nimic sa ies din starea asta.
Viata mea era un haos total.
Viata sentimentala…
Varza, implicata intr-o relatie care nu ma satisfacea din niciun punct de vedere. Bocete, plansete, framantari crezi ca m-au ajutat cu ceva? In niciun caz.
Cine putea sa schimbe situatia ? Numai eu! Si crezi ca faceam ceva ? Nu
Si pentru ca n-am facut nimic de la inceput situatia a devenit din ce in ce mai grava.
Daca m-ar fi intrebat cineva, as fi mintit cu fruntea sus, spunand ca merge din ce in ce mai bine, ca ne iubim. Ma minteam pe mine si ii minteam pe ceilalti pentru a evita ca cineva sa ma scoata din starea mea de nefericire. Stiu suna ciudat. Dar acest obicei de a fi nefericita si a ma plange era singura metoda prin care eu ma simteam importanta. Nu eram in stare sa iau decizii, dar nici nu acceptam adevarul. Daca as fi fost sincera cu mine, m-as fi scutit de mult suferinta. Ne-am obisnuit sa ne mintim pe noi insine fara sa ne dam seama de consecinte.
Asa ca poti sa minti pe cine vrei ca ti-e bine, poti sa spui ca va fi mai bine, poti sa spui ca timpul le rezolva pe toate, daca nu admiti ca tu esti singurul care poate face ceva pentru ca situatia sa se schimbe, tot degeaba.
Bun, hai sa-ti zic mai departe povestea mea esuata. Sa nu crezi ca a fost bine intotdeuna.
Cariera
Blocaj intr-un mediu care nu-mi mai oferea satisfactie demult. Eu eram fata cea buna care nu se gandea prea mult la interesele ei, fata cea speriata de experienta unui nou inceput. Nu stiam ce vreau, nu stiam care e vocatia mea in viata, simteam ca ma astup, totul era o debandada. Am facut ceva?
Ti-ai dori! Numai mult mai tarziu, stii cand? Cand am simtit ca fiecare particica din mine moare:
Material
Spiritual
Sentimental
Profesional
Cand mi-am zis Stop, pana aici, am suferit destul si am constientizat ca eu sunt singura care isi face rau.
Daca vrei sa ajungi pana in punctul in care esti distrus, din toate punctele de vedere, treaba ta, daca iti place sa suferi, sa te minti, sa te amagesti, treaba ta.
Ce am facut eu? Am descoperit o metoda care mi-a schimbat situatia actuala.
Am schimbat tot! Mi-am antrenat gandirea pozitiva, am inceput sa elimin din viata mea toate persoanele care aveau influenta negativa asupra mea, am inceput sa citesc si sa fac lucruri care imi plac.
Pentru prima oara in viata, mi-am dat voie sa fiu Eu. Sa incepi sa te cunosti pe tine, e cea mai mare descoperire pe care o poti face. Si e atat de placut, sa poti sa spui tot ce ai de spus, sa fii constient ca ai anumite valori si ca esti unic si irepetabil, sa le spui tuturor care iti spun ca nu poti face ceva sa se duca la naiba.
Da, toti te considera un visator, tot iti spun ca nu o sa poti face ce ti-ai propus, ca ei stiu mai bine cum stau lucrurile, ca esti nebun sa vrei sa faci ce-ti place cu adevarat. Si tu ce faci? Daca esti o mamaliga, te lasi manipulat de tot ce zic cei din jurul tau fara iti dai seama ca in jurul tau sunt modele care nu au reusit in viata.
Chiar nu te pot intelege. N-ai decat sa asculti sa ajungi si tu un ratat. Daca vrei sa schimbi ceva atunci spune-ti chiar acum:
Gata cu scuzele, poti sa faci orice iti doresti daca iti doresti cu adevarat.
Ti se pare exagerat? Normal, doar ti s-au indoctrinat limite de cand esti mic, de cand ai fost la scoala si asa mai departe.
In momentul cand vei fi tu insuti, in momentul cand te vei indrepta cu ardoare in fiecare zi spre visurile tale, in momentul cand vei avea curajul sa crezi ca poti reusi, in momentul, in care nu esti o papusa manipulata de cei din jurul tau, atunci ai dreptul sa vorbesti.
Eu iti pot da 2 variante pentru viitorul tau.
Priveste-te in oglinda si recapituleaza in minte ceea ce iti spun si intreaba-te daca asa vrei sa arate viata ta.
Angajat, 8 ore pe zi, ore suplimentare, credite in banci pentru 30 ani de acum incolo, ganduri negative despre cum o sa fie ziua de maine, griji, stres, un concediu pe an si ala daca sefu’ e de acord. Urasti ceea ce faci, dar e singura modalitate prin care poti face bani, asa ca te complaci. In fiecare zi, acelasi lucru, ajungi obosit acasa, te relaxezi la televizor, acaparat de stirile care iti spun cat de rau o ducem si maine o iei de la capat. Trec anii iesi la pensie, veniturile scad, esti obisnuit cu un anumit stil de viata, neajunsuri, neajunsuri, si te uiti in urma cum te-ai chinuit toata viata, cum au trecut toate pe langa tine, cum ai uitat sa te bucuri de ceea ce iti place, a uitat sa te bucuri de pasiunile tale pentru ca ai fost intr-o goana continua dupa material. Suna bine? Atunci ramai pe scaun, continua cu lenea ta si fa acelasi lucru pe care l-ai facut pana acum. Asta inseamna pentru tine fericire, atunci esti nebun.
Hai sa-ti zic cum va arata viitorul meu:
Am propria mea afacere, calatoresc prin toata lumea, fac ceea ce imi place si culmea mai si castig bani din asta, traiesc cu pasiune in fiecare zi. Am o viata sanatoasa, o relatie frumoasa, succes in cariera si implinire in viata personala.
Pian, plantatie de lalele, crescatorie de fluturi, casa visurilor mele cu fiecare camera decorata in functie de alta tema, masina visurilor mele, sport, alba, Tm84ART, ajut oamenii sa-si indeplineasca visurile lor, constuiesc o biserica, scriu’’ best-selleruri’’.
Crezi ca n-o sa reusesc? NU-mi pasa ce zici tu! Eu stiu exact ce vreau! Detaliu cu detaliu, pentru ca am ajuns sa ma cunosc pe mine insami.
De ce o sa reusesc?
Pentru ca nu mi-e lene. Cand ma gandesc la cele doua variante de viitor nu stiu cum sa fac mai repede ceva, sa ma ridic de pe scaun sa actionez, sa actionez sa ajung acolo unde imi doresc.
De ce o sa reusesc? Pentru ca intr-adevar cred ca pot sa fac asta. Pentru ca lucrez in fiecare zi cu mine, pentru ca mi-am descoprit vocatia, pentru ca aloc timp si energie. Pentru dragoste, pentru cariera, pentru mine personal.
Cine sunt eu?
Ritualuri, time management si activitate continua. Suceesul nu vine daca stai jos. Uita-te la prietenul, vecinul, antipatia ta si o sa vezi ca nu e atat de inteligent ca tine, ca nu arata la fel de bine ca tine, ca nu are talentul tau dar reuseste in tot ceea ce si isi propune.
De ce? Pentru ca succesul nu tine de inteligenta, pentru ca succesul nu depinde de frumusete, pentru ca succesul nu inseamna doar cunostinte.
Succesul inseamna ACTIUNE!
Cu totii gasim informatii peste tot despre care sunt pasii spre succes, insa daca amanam, si spunem tot mereu ‘’De maine fac asta’’, ‘’De maine fac asta’’, e posibil sa n-o faci niciodata.
Incepe de astazi sa-ti stabilesti obiectivele.
Incepe de astazi sa te redescoperi si sa faci doar ceea ce iti place, sa faci doar ceea ce functioneaza in viata ta.
Ai o idee? Implementeaz-o astazi!
Crezi ca vei ajunge unde iti doresti si chiar vei ajunge!
Vizualizeza fiecare detaliu al visului tau si ridica-te naiba de pe scaun!
Continua tu, in functie de ce te duce mai aproape spre visul tau, stabileste-ti ritualuri zilnice.
Nu mai pierde timpul!
Renunta sa te uiti la televizor la emisiuni inutile!
Renunta sa vorbesti pe mesenger in timp ce lucrezi la ceva!
Reununta la intalnirile in care pur si simplu pierzi vremea cu persoane care au o infleunta negativa asupra ta.
Arunca din dulap lucrurile de care nu ai nevoie!
Daca nu te dezvolti mori, citeste, invata si aplica tot ceea ce inveti.
Degeaba esti inteligent, degeaba esti frumos, daca esti o mamaliga.
Oamenii de succes nu stau si pierd vremea. Iau decizii. Nu fac ceea ce nu functioneaza in viata lor si nu asteapta ca lucrurile sa se intample!
Privesc fiecare schimbare ca pe o provocare. Pentru ca au curaj si curajul este o decizie.
Si tu poti!
Daca vrei sa ramai o mamaliga toata viata, sa stai si sa vezi cum altii au tot ce-si doresc si cum poate iti iau si prietenii, inclusiv iubita in lumea lor n-ai decat. Nimeni nu vrea sa stea in jurul unui ratat. Nimeni nu vrea sa stea langa cineva care isi plange de mila. Ca vrei sau nu vrei, succesul atrage succes si esecul atrage esesc.
Vrei o viata distrusa, cu lacrimi, si framantari si stress, te asigur ca cei din jurul tau vor fugi mancand pamantul.
Vrei sa ai o relatie cu o persoana minunata, sa ai succes in afaceri, atunci ocupa-te de dezvoltarea ta personala, zambeste, indrazneste, viseaza.
Ridica-te de pe scaun Acum si vei sti ca poti mai mult! Eu sunt aici sa te ghidez, insa decizia iti apartine!
Iar la sfarsit, testul de David J. Parker and Samuel Stoddard
Trebuie sa alegi raspunsul care iti convine cel mai mult, iar apoi ai varianta corecta, dar raspunde repede, fara sa citesti rezolvarea de mai jos:
1. Un strain cade si isi rupe piciorul. Ar trebui:
a Sa strigi dupa ajutor.
b Sa razi.
c Sa-i rupi celalalt picior.
d Te prefaci ca esti doctor si ca incerci sa ii repari piciorul
Raspuns:
a. e incorect ca nu e amuzant.
b. nu e corect pentru ca scopul e sa creezi si mai mult umor, nu sa profiti ca sa razi tu.
c. e bun pentru ca provoaca durere si e amuzant pentru cei care privesc DAR d. raspunsul corect, pentru ca sa te prefaci ca esti doctor si sa te maimutzaresti cu piciorul rupt este mult mai amuzant decat varianta c.
CAZ SPECIAL: Daca esti doctor, si ai raspuns c. , poti sa consideri acesta raspunsul corect.
2. Mama celui mai bun prieten al tau a murit. Ar trebui:
a Sa iti consolezi prietenul.
b Sa plangi.
c Sa sari in sus si sa strigi incoerent
d Sa canti, “Ole Ole, vrajitoarea nu mai e!.”
Raspuns:
a. ar parea bun, dar daca incerci sa fi o persoana amuzanta, nu te va ajuta
b. la fel ca a.
c ar putea fi bun, dar ar putea fi interpretat ca manifestare a suferintei
d. este corect, pentru ca provoaca durere prietenului
3. Cineva spune ca esti urat ca un caine. Ar trebui:
a Sa latri ca un caine.
b Spui, “Cainii mi se par foarte atragatori.”
c Spui, “e din cauza ca imi dau des cu fatza de perete”
d Spui, “La fel e si ma-ta!.”
Raspuns:Toate sunt alegeri bune, dar umorul trebuie sa fie rezultat a ce li se intamlpa altora, nu tie. Deci d.
4. Stai la un colt de strada si un tip vine si iti cere indicatii pentru statia de autobuz. Ar trebui:
a Sa ii dai indicatii corecte.
b Sa te holbezi la el fara cuvinte.
c Sa il indrumi spre primarie.
d Sa il indrumi spre concertul din centrul orasului.
Raspuns:
a nu e amuzant deloc.
b e amuzant
c la fel de amuzant
d. este cel mai amuzant, ca are ocazia sa si asiste la playback-ul celor care canta.
5. Copii tai vin de la scoala. Ar trebui:
a Sa ii intampini la usa si sa ii imbratisezi
b Inchizi usa si nu ii lasi inauntru.
c Torni kechup pe tine si te intinzi pe jos facand pe mortul.
d Parchezi masina mai departe, te ascunzi in boschetzi, lasi un billet pe care scri;”Va urasc , nu ma mai intorc niciodata.” Si cand incep toti sa planga, sari din tufe si strigi;”Booga boooga boooga!”
Raspuns:
a.gresit.
b.e un inceput bun
c.la fel .
d.e opera de arta, mai ales ca Booga nu e cuvant romanesc
Bafta in continuare, daca mai aveti nevoie de supliment… astept mesaje!
Ma trezesc in fiecare zi foarte de dimineata si stau in pat cu zambetul pe buze gandindu-ma ca sunt atat de mult lucruri pentru care sunt recunoscator astazi.
“Iti multumesc pentru ca m-am trezit intr-o casa atat de frumoasa. Iti multumesc pentru ca sunt sanatos. Iti multumesc pentru ca sunt fericit. Iti multumesc pentru ca si astazi pot sa zambesc.”
Ma duc apoi sa mananc si o vad pe mama suparata. Imediat incepe sa tipe la mine ca am note mici la scoala si ca nu o sa ajung nimic in viata daca ma comport tot asa. Eu o ascult intelegator, dar nu las ca aceste cuvinte sa ma afecteze prea tare. Eu stiu in adancul meu ca intr-o zi o sa realizez ceva atat de maret incat toata familia va fi mandra sa aiba un copil ca mine. Apoi ma imbrac si imi pornesc drumul spre scoala.
Ies din bloc si vad numai fete posomorate. Toti pe care ii intalnesc par sa aiba greutatea intregii planete pe umeri. Ma opresc in fata primului om pe care il vad si ii spun calduros:
- Pot sa va ofer o imbratisare?
Se opreste si ma masoara din cap pana in picioare dupa care imi spune?
-De ce?
-Pentru ca meritati!
In acel moment incepe sa zambeasca si sa imi accepte foarte calduros imbratisara. Ma strange foarte tare dupa care isi continua drumul cu un zambet foarte mare. Ajung la scola unde majoritatea colegilor sunt in curtea scolii si isi savureaza tigara. Prima ora am matematica. Ma scoate la tabla si ma intreaba de teorema lui Rolle. A vazut ca nu o stiu si am primit primul 2 pe ziua de azi. Insa nu las acest eveniment sa ma afecteze prea tare si ma duc in banca tot cu zambetul pe buze.
In pauza ies in curtea scolii si incep sa impart zambete. Zambetele sunt niste mici foi pe care sunt desenate un smile face si pe care scrie “Un zambet pentru tine”. Acestea le ofer tuturor din curtea scolii si foarte multi le primesc cu foarte multa admiratie pentru mine. Toata aceasta zi s-a vorbit despre zambetele mele. Zambetele fac senzatie.
Dupa scoala am hotarat ca ar fi frumos sa ma plimb in parculetul meu preferat, parcul Circului. Chiar daca sunt singurel asta nu ma opreste sa admir frumusetea parcului prin copacii care incep sa aiba diferite tonuri si nuante oferite de toamna. Apoi ma apropii din ce in ce mai mult de lac si observ nuferii egipteni care au inconjurat tot lacul. Pe langa lac oamenii se plimba foarte seriosi fara ca macar sa vad un pic din natura care ii inconjoara. Vad un om care statea singur pe banca care privea undeva in gol. Ma duc spre el si ii spun politicos:
-Pot sa ma asez langa dumneavoastra?
Ma priveste un pic suspicios ca sa vada daca nu cumva vreau ceva de la el si apoi spune:
-Daca vrei bani sa stii ca nu mai am de mult.
-Nu din acest motiv vroiam sa stau langa dumneavoastra.
-Atunci de ce?
-Pentru ca v-am vazut un pic intristat si pus pe ganduri, asa ca mi-am spus ca ar fi frumos sa vina cineva care sa va ofere un zambet.
-Hm…. sunt atat de batran si trecut prin greutatile acestei vieti incat am uitat ca lucrurile simple aduc foarte mult. Iti multumesc pentru zambetul tau.
-Sa stiti ca puteti zambi si dumneavoastra. Este chiar placut. Cineva mi-a spus ca este nevoie doar de 2 muschi ca sa zambesti. Puteti incerca?
-Pustiule, peste mine sunt atatea probleme, nici nu iti poti imagina cat de greu poate fi.
-Imi pot imagina daca imi spuneti…
-Pai… cea mai grava probelma din toate este ca eu mai am doar 5 zile de trait…
-Si daca mai aveti doar 5 zile de trait, de ce sa nu zambiti macar acum???
In viata nu poti face mereu lucruri mari, dar poti face lucruri mici cu multa dragoste. Maica Tereza
Articolele de dezvoltare personala in ultima vreme sunt din ce in ce mai frecvente.
Atatea informatii si totusi nu faci nimic.
Da, citesti, esti de acord dar nu iti ridici fundul de pe scaun sa actionezi.
Stii ce?
Aproape ca meriti ceea ai in viata ta acum si daca in fiecare zi ai parte numai de lucruri neplacute nu o sa-ti plang de mila.
Nu pot sa concep cand aud pe cineva ‘’ma plictisesc’’, sau ‘’mi-e lene’’, fac totul din inertie.
Eu chiar nu pot sa inteleg cum cineva se poate plictisi in zilele noastre cand sunt atatea de facut, cand posibilitatile sunt nelimitate.
Acum ceva timp, scuza tuturor oamenilor era ca nu au acces la informatii, ca nu stiu cum sa genereze schimbarea, ca nu stiu de unde sa inceapa.
Creierul gaseste motive pentru orice, inteligentul de el, sunt curioasa, ce scuza poti sa ai tu azi pentru a trai in mediocritate?
Te astept sa-mi spui.
Pui mediocritatea pe seama varstei?
Pui mediocritatea pe seama vremurilor grele in care traim?
Pui mediocritatea pe seama lipsei de timp? Da stiu esti asa ancorat in indatoririle zilnice, incat nu ai timp de nimic altceva si totusi ai timp sa te plictisesti, sau ai timp sa-ti plangi de mila, ai timp sa pierzi timp cu lucruri inutile.
Lasa-ma sa-ti spun un singur lucru , comoditatea sau plictiseala chiar nu te vor duce acolo unde iti doresti.
Daca te-ar intreba cineva:
Vrei sa ai banii in viata ta?
Vrei sa ai o relatie frumoasa si sanatoasa?
Vrei sa ai o viata profesionala incununata de succes?
, ai spune ‘’da’’ fara indoiala, dar ai vrea sa primesti totul by default., daca s-ar putea sa vina cineva sa bata la usa si sa zica:
Buna ziua! V-am adus un plic cu succes!
Buna ziua! V-am adus un plic cu dragoste si bucurie in relatie
Buna ziua! V-am adus niste bani!
Sa nu-mi zici ca nu te-ai ridica de pe scaun atunci.
Daca inca visezi ca asa ceva se va intmpla, daca astrele ti-au promis ca vei avea parte de asemenea noroc, ia-ti gandul! Nu se va intampla niciodata! Nu exista noroc si ghinion, tot ceea ce faci in viata faci cu mana ta, cu abilitatea de a folosi informatiile pe care le detii si mai ales cu actiune!
Stii care e diferenta intre oamenii de succes si oamenii mediocri? Cei care au succes, actioneaza in timp ce gandesc!
Astazi, nu maine!
O idee implementata astazi este mai buna de o mie de ori de care o idee mai buna implementata maine!
Oamenii mediocri elaboreaza strategii si gasesc tot felul de probleme care le stirbesc motivatia si ii fac din ce in ce mai mult sa gandeasca negativ in legatura cu proiectele lor.
Cele mai bune idei se pierd din lipsa de actiune nu datorita situatiilor neprevazute care apar pe drum si pe care noi le numim probleme.
Redefineste termenul de problema. Ce sunt pana la urma problemele? Sur prize neprevazute. Tie iti plac surprizele, asa ca ia-le asa cum vin, gaseste solutia si treci mai departe.
Decizia iti apartine, alegerile pe care le faci zi de zi sunt ale tale.
Hai sa facem un mic calcul matematic, logic cum vrei tu sa-i spui.
Gandeste-te la o situatie care te nemultumeste in prezent. Recapituleaza sirul evenimentelor care te-au adus aici in minte pana ajungi la decizia initiala.
Ea reprezinta punctual de plecare care te-a adus aici. Cum poti schimba situatia actuala?
Schimband bineinteles decizia initiala. Incearca sa reconstitui acum imaginar, sirul evenimentelor in conditile in care decizia initiala a fost schimbata. Cum ar fi fost situatia prezenta?
Cate posibilitati aveai?
O vorba inteleapta spune: Ca nimeni nu se poate intoarce in trecutul si sa o ia de la capat, insa oricand poate sa inceapa de astazi si sa aiba un alt final.
Ceea ce e si mai distractiv e ca atunci cand am inteles cu adevarat aceasta tehnica am descoperit acest tip de umor sub toate formele.Chiar si intr-o poezie a lui George Cosbuc, “Iarna pe ulita”, in care se face misto de caciula unui copil:
“- Uite-i, ma, caciula, frate!
Mare cat o zi de post
Aoleo, ce urs mi-a fost
Au sub dansa 7 sate
Adapost”
Sau sa zicem ca esti la un bar si bei ceva amestecat cu alcool, sa zicem ca bautura ta are prea mult alcool si comentezi.
Daca esti doar arogant (idiot) spui :
“Barmanul e un prost.E prea mult alcool in bautura mea.”
Dar cu atingerea magica a umorului devine:
“Hopa, barmanul(sau barmanita) ori ma iubeste ori vrea sa ma omoare.Bautura asta e alcool pur.E vreo intalnire a alcoolicilor anonimi pe undeva pe aproape? Pentru ca o sa am nevoie cand termin paharul asta”
E important deertinut ca daca sti sa comunici de la inceput cum trebuie, persoanele de sex opus iti vor raspunde imediat cu un nivel foarte ridicat de curiozitate si atractie.
Cand vei incorpora in personalitatea ta umorul arogant, care este un fel de “joc verbal pentru adulti” faci pe cei din jur sa intre intr-o stare emotionala deosebita.
Daca nu ai inteles exemplele de mai sus ai nevoie sa exersezi.
E foarte important sa nu iti fie frica ca vei trece drept o persoana aroganta.La inceput poate o sa patesti ca mine, cand i-am spus unei fete ca are fundul mare si a doua zi ma asteptau prietenul ei(cu care era de 5 ani) si frate-su sa ma bata.Bineinteles ca am stiut sa dezamorsez situatia, dar trebuie sa platesti un pret pentru orice .
NU trebuie sa iti fie frica sa interactionezi cu oamenii, iar la sfarsit iti vei face un mare bine pentru ca ai invatat ce ai nevoie pentru a avea succes.
Sunt si multe feluri nonverbale prin care poti si arogant si cu umor.
Daca o persoana face un gest sau se stramba imita-i gestul dar exagerat
Daca o persoana de sex opus pune mana pe mana ta, ridica sprancenele a mirare si fa privirea de preot sau proteasa ofensat/a.Iar apoi zambeste ca si cum sti ca te vrea.
Si am sa inchei cu una din povestioarele mele preferate cand vine vorba de umor arogant
Tipul cu tipa sunt la cinematograf, si tipul rade si face gestul acela cand iti lovesti piciorul cu palma, doar ca se foloseste de piciorul tipei.
“Hei, vezi ca ma doare”zice tipa zambind
“Vrei sa pup ca sa treaca? , intreaba tipul
“Tipa cu chef de joaca ridica piciorul si tipul se apleaca ca sa pupe.”Gata ti-a trecut zice tipul, si sper ca nu trebuie sa te lovesc si in fata ca sa te pot saruta.”
Ca ultime reguli nu uita, daca vezi ca esti luat prea in serios, zambeste .
Oricum , trebuie sa depasesti aceste temeri si sa fi sigur ca vei gasi balanta dintre aroganta si umor.
Nu uita 50%-50% si persoana trebuie sa rada.Atunci esti pe drumul cel bun.
Cand ma antrenam, avem liste cu dume pregatite, si abordam si le foloseam tot timpul.Acum, pentru ca nu mai am nici timp si mi-am dezvoltat abilitatea, improvizez, nu mai memorez nimic inainte.Trebuie sa fi suficient de bun incat sa faci lucrurile astea automat, la fel ca si mersul pe jos, dar la inceput e nevoie de pregatire si de exercitii.Sper sa te ajute un pic lista mea, din care imi dau seama ca multe dume faine nu le-am mai folosit:
Unele lucruri sunt amuzante doar in anumite situatii.Daca cineva se impiedica e amuzant sa spui:”Iarasi ti-e foame si vrei sa mananci de pe jos?”.Totusi daca spui asta peste 20 de minute, nu mai are nici un farmec.Trebuie sa folosesti tot timpul clipa prezenta, de aceea e foarte important sa poti improviza, si asta vine doar dupa mult exercitiu.
Daca nu esti foarte bun, la inceput e bine sa ai pregatite dumele.
Eu acum am ajuns la nivelul in care improvizez, pe moment, desi multe din lucrurile care le spun au ca fundatie ceea ce am invatat mai demult.
Dar am descoperit fisierul meu in care imi notam dumele , si multe nu le-am mai folosit, dar unele sunt chiar bune.
Asa ca am facut o lista cu situatiile pentru care eu eram pregatit, si multe din ele le foloseam ca openere.
Am pus aici o lista cu situatii si replicile pe care eu le-am folosit si folosesc si azi. Evident, e doar o lista scurta, cu situatiile cele mai de intalnite, si in general o regula este ca daca ceva e amuzant, va fi si urmatoarele 20 de ori, asa ca ceea ce e amuzant, pastreaza si foloseste.
O persoana inalta
• “Joci baschet?”
• “Scuze, credeam ca esti un turn de observare”
• “Cum e vremea acolo sus?”
O persoana scunda
• “Unde-i circu?”
• “Ce inaltime ai ? Un metru?”
• “Cum e vremea acolo jos?”
Cineva se impiedica
• “Iarasi vrei sa mananci de pe jos?”
• “Prima zip e noile picioare?”
• “Cum e vremea acolo jos?”
Cineva ragaie
• “Pe bune?”
• “Bine spus!.”
• “Sa mori tu!!”
Cineva se loveste
• “O sa te doara si maine!”
• “Sigur o sa ramana urma!”
Cineva minte
• “Sunt satul de minciunile mele, dar mai de ale altora”
O femeie cu poseta mare
• Am acasa geamantane mai mici ca poseta ta !
• Ce poseta mare ai. Iti ti cainele in ea?
Cand cineva e prost
• E clar ca ai IQ din 2 cifre
• Felicitari, ai reusit sa imi intreci pisica in istetime
Daca fata se poarta imatur,e baietoasa sau se poarta ciudat, este instabila emotional
• Frate, esti ca fratele meu, parca esti baiat
• Esti retardata functional
• Sunt suficent de batran ca sa imi spui tata
• Data viitoare rupe extazy-ul in 2
Poti sa faci ce vrei tu cu orice replica pe care o primesti…..se numeste reframing si e o tehnica NLP care e ca si artele martiale in lingvistica, mai exact judo si aikido, in care te folosesti de forta adversarului ca sa invingi, cu un efort minim din partea ta
Fata zice :”Esti urat/nu imi place de tine”
• Probabil esti chioara.
• Sunt MULT mai atragator ca tine.
• Ciudat sa aud asta chiar din gura lu “Betty cea urata”.
Fata zice :Nu imi place ce faci/spui
• Ma bucur ca-ti place!
• Va trebui sa te obisnuiesti, tot timpul fac asta!
• De unde ai tu impresia ca parerea ta conteaza?
Gagica zice”am prieten”
• Stiu ca e o mare realizare pentru tine , dar nu trebuie sa iti faci reclama la toti necunoscutii
• Foarte bine.O sa il punem sa ne aduca micul dejun la pat, si daca nu imi place cum face sucul de portocale, il concediez.
• Nici nu ne cunoastem si deja imi spui despre problemele tale?Pentru asta trebuie sa platesti amenda, un suc.Sau iti imaginezi ca sunt preotul tau sa te spovedesti?
Prietene drag, sa stii ca, singurul lucru asupra caruia poti detine controlul total sunt gandurile tale. Daca nu-ti poti controla propria ratiune, fi sigur ca nu poti controla nimic altceva.
Autocontrolul este rezultatul disciplinei si al obisnuintei.
Fie iti controlezi mintea, fie te controleaza ea pe tine.
Spune-mi acum, tu cat de des folosesti cuvintele urmatoare:
Daca as avea bani………………………………….
Daca as avea timp………………………………….
Daca situatia ar fi fost alta………………………..
Daca ar fi dupa mine………………………………
Daca as avea talentul pe care-l au altii………..
Daca m-as fi nascut bogat………………………..
Daca as fi avut curajul sa………………………..
Daca m-ar ajuta cineva……………………………
Daca as fi liber…………………………………….
Daca n-as fi asa gras……………………………..
Daca mi s-ar oferi o sansa………………………
Daca n-as fi gresit………………………………..
Daca as sti cum……………………………………
Daca nu ar fi toti impotriva mea………………..
Daca as putea……………………………………..
Daca nu as fi ghinionist………………………….
Daca as avea incredere in mine……………….
Daca ceilalti m-ar asculta………………………
Trezeste-te!
Acestea sunt doar scuze, scuze si iar scuze!
Toate aceste daca-uri sunt doar scuze, care te opresc din actiune. Sunt doar supozitii. Te lasa sa-ti imaginezi ceva pentru scurt timp… apoi, gata. Oftezi, si niciodata nu pui in practica ceea ce-ti doresti tocmai pentru ca te conditionezi.
Asa ca, ofera-i mintii un scop précis, sustinut de un plan si astfel vei avea o metoda de autocontrol asupra ei.
Toti cei care nu reusesc in viata, sunt superficiali si stii de ce? Pentru ca toti se scuza foarte bine. Toti cunosc motivele pentru care au esuat si cred ca scuzele ii pot justifica si ii pot face sa se simta mai bine.
Imagineaza-ti acum o galeata. Nu conteaza dimensiunea! Alege-o tu, mica-mare, cum vrei.
Bun, acum gandeste-te ca de fiecare data cand faci o greseala si bineinteles gasesti o scuza-uneori buna si reala- alteori nu…, galeata asta se umple cu rahat.
Suna urat,… stiu!
Dar asa se intampla. Hai sa nu ne mai ascundem dupa degete si sa incepem sa fim sinceri cu noi.
Deci, sa reluam! Galeata asta se umple cu rahat de cate ori gresesti, nu-ti asumi responsabilitatea si incerci sa te justifici printr-o scuza.
Si se umple si se umple si miroase din ce in ce mai tare.
Pana cand?
Pana cand o sa spui STOP!
Pana cand o sa incetezi sa te minti singur si incepi vei avea curajul sa te vezi asa cum esti cu adevarat.
Realizeaza care-ti sunt defectele si corecteaza-le. Invata din greseli si incearca sa nu le mai repeti.
Ofera-ti sansa de a invata din greselile tale si ale celorlalti, accepta ca ai multe slabiciuni si incearca in fiecare zi sa-ti schimbi comportamentul si sa muncesti pentru realizarile tale.
Astept sa-mi spui, daca ai inceput schimbarea, si in ce stadiu se afla galeata ta ?
Nu stiu daca va puteti imagina asta, dar acum va scriu ascultand o melodie superba, o preferata de-a mea: Ave Maria Lola. Se danseaza pe ea salsa, si e grozava!
Poate ca va intrebati ce legatura are cu meditatia. Are! Poate nu pare asa, o legatura directa. La prima vedere. Poate si la a doua…
Dar, cum spuneam in articolul anterior despre meditatie, aceasta este o stare. Si in starea aceasta, de profunda claritate, fara tulburare a gandurilor, intri in fel si chip, dar cu atentie la… atentie. Muzica si dansul duc la stari profunde si la o mai mare capacitate de focalizare a atentiei. Desigur, o anumita muzica si anumite dansuri.
Cum putem intra in starea de meditatie?
Un mod de a ajunge la aceasta stare este cel descris in povestirea din prima parte (Meditatia I).
Dar asta nu e pe masura multora dintre noi. Nu ca nu am fi capabili, dar putini se duc intr-un loc special, luni de zile, sa lucreze cu ei insisi. Desi asta ar fi cea mai buna investitie pe care o putem face, aceea in noi insine.
Am colegi si prieteni care doresc sa atinga starea aceasta. Ei sunt dintre cei supusi zilnic stresului, iar meditatia pare o oaza de liniste. “Macar pentru asta”, zic ei, “si ar fi grozav”… “Sa ne putem detasa de ganduri.”
Si asa incep sa practice “ca la carte”, dupa modelul cel mai des intalnit :
Iata cum se aseaza ei frumusel in pozitia clasica recomandata pentru meditatie – sezand turceste, cu spatele drept, cu barbia trasa un pic in jos… (Cel mai bun reper pentru pozitia capului – ne imaginam ca tavanul se afla exact deasupra noastra si ca incercam sa ne lipim de el crestetul). Si amicii mei incearca si incearca… Vin multe ganduri si ei se pierd in ele, incep junghiurile in picioare sau in spate, si gata! s-a dus starea, daca o fi apucat sa se instaleze…
Si pe urma ei zic: “Nu pot. Nu e de mine. Prea greu”…
Si totusi, asta poate fi simplu, daca nu ne luptam… Practic, ar fi doar de stat si urmarit gandurile, care vin si pleaca… iara vin si pleaca… Intentia noastra fiind de a ne simti pe noi insine, propriul corp, si de a respira in liniste. Cand ne surprindem ca ne gandim la ceva – “oah, tre’ sa pun o masina de rufe/ ce bine arata x azi dimineata/ cum sa fac sa…” etc – lasam sa treaca acel gand si ne intoarcem la “a simti”… Pana atingem starea. Starea de pace de liniste, de bine. Nu o pot defini, fiecare urmeaza sa afle ce si cum e…
Aici ma simt datoare cu o explicatie: exista multe practici in care suntem indemnati sa meditam, vizualizand ceva sau chiar “facand” ceva, ca intr-un “film”. Acele exercitii sunt numite “meditatie”, dar, pentru ca ele contin actiuni ale mintii si unele chiar dirijate (“vizualizam un lotus, care se deschide si se umple de lumina”…) ele nu sunt meditatie, propriu-zis. In meditatie, e o stare, nu o actiune.
Exista moduri de a practica intens meditatia, conform unei discipline (ati vazut un pic si din asta si in povestea cu morcovii), si rezultatele apar, destul de puternice si de durata. Zen-ul este una din practicile radicale, care schimba mult nu doar starea, ci se implica si in modul de viata al practicantilor.
Pentru prietenii mei insa, chiar efortul este cel care impiedica obtinerea rezultatului pentru care ei depun… efortul. Neobisnuiti cu practica zilinica, intr-un ritm de viata alert si plin de imprevizibil, ei ai nevoie de metode mai “blande”.
Care ar fi ele?
Pai, una deja o stiti, am tot povestit de ea: urmarirea respiratiei. Asta se poate face foarte bine in “timpii morti” dintr-o zi: in autobuz sau in masina, la stop. In timp ce stam la coada la casa, in magazin. Cand stam pe o banca in parc…
Ca tot veni vorba de parc, alta metoda ar fi aceea de a merge, urmarind mersul.E o mare asemanare intre asta si taiatul morcovilor din povestirea lui Robert Rabbin. Mersul, activitate pe care nici nu o bagam de seama… Cand pasim, cu intentia de a urmari mersul, devine ceva foaaaarte interesant… Cand merg, urmaresc senzatiile, toate senzatiile: rularea talpii pe asfalt, de la calcai la varf, cum se ridica genunchii, cum se simte piciorul de sprijun, ce simt la trecerea greutatii de pe un picior pe altul, in toti muschii, de la talpa, glezna, gamba, si pana la fesieri. Si mai simt si cum respir, si miscarea mainilor, si bazinul… Aerul pe fata… Stiti deja gama de senzatii, descrisa in seria “exercitii de prezenta”. Urmarirea asta face in mod firesc ceea ce se straduie fara succes amicii mei care incearca sa practice, “in pozitia de meditatie”. Adica face limpezirea mintii si taierea firului gandurilor. Pentru ca, in final, spre asta tindem: sa oprim morisca gandurilor, spre a atinge o stare anume. Aceea in care nu ne preocupa ceva. In care e liniste. In acea liniste se instaleaza o pace care ne hraneste fiecare fibra, fizic, mental si emotional. Din acea rezerva fantastica ne tragm puterea cand vrem sa actionam cu claritate si precizie.
Linistea si absenta gandurilor sunt doar primele “simptome”. Urmeaza stari de bucurie imensa, care ating culmi numite extaz. Ekstasis- iesirea din sine… Hmmm… poate vom vorbi si de asta.
Mai sunt moduri de a atinge starea de meditatie. Unul, foarte placut si foarte puternic, datator de multiple beneficii, este taichi-ul, despre care am mai povestit. Este, practic, meditatie in miscare, unind trupul si mintea intr-un echilibru perfect, in armonie.
Si iata ca revin la dans. Desi nu pare sa semene cu meditatia, fiind departe, ca “aspect”, de pozitia aceea clasica, amintit mai sus, dansul poate aduce acea stare. Ar fi intr-un fel o execeptie de la regula, fiindca exista actiune, dar e cea a trupului, nu a mintii. Exista dansuri specifice (“trance dance”) si exista… dansurile preferate. Prin ele suntem cu totul in dans, mai bine zis el se desfasoara prin noi, si atunci mintea e in “pauza” complet, noi fiind doar niste receptacule ale unei stari superbe, de placere si bucurie. Posibil ca marii maestri in ale meditatiei sa ma dojeneasca pentru alaturarea dansului in sirul metodelor de meditatie, dar si aici sunt sigura ca unii au incercat si descoperit valentele fantastice ale acestei… stravechi practici.
Ca beneficii ale meditatiei, am amintit mai sus linistea si pacea, atat de pretioase, mai ales pentru cei cu un stil de viata foarte alert.
Ar mai fi si sanatatea mentala si emotionala, daruri deloc de neglijat, care se adauga si celei fizice. Nu voi intra in detalii, dar pastrarea starii de meditatie echilibreaza si furnizeaza energie pentru toate sistemele noastre – fizic, mental si emotional.
Am mai amintit de atentie. Focalizarea atentiei asupra propriilor senzatii, asupra linistii interioare determina o mai buna reactie in viata de zi cu zi: mintea e mai clara, mai rapida, si atentia devine din ce in ce mai stabila. Si mult mai cuprinzatoare. Practic, devenim din ce in ce mai constienti, de cat mai multe din jurul si dinauntrul nostru.
Si mai este inca un dar: de cate ori atingem starea de meditatie, atingem rezervoarele noastre de inspiratie. De aici putem scoate cele mai bune solutii, acelea care vin “pe negandite”, desi pot combina multe din ce am gandit cu diverse ocazii. Aici, in inspiratie, atingem partea aceea din noi care stie si poate, de multe ori chiar mai presus de logica.
Dar despre asta, despre inspir, data viitoare…
Pana atunci, bucurati-va de aceste zile de toamna si, in mersul vostru… catre oriunde ati merge, cautati sa meditati. Veti vedea…
Spune-mi ce obiceiuri ai ca sa-ti spun cum e viata ta (II)
-continuare-
Spiritualitate
Cariera
Relatii
Bani
Sanatate
Iti vorbesc despre lucrurile repetitive pe care le faci in viata de zi cu zi si care iti pot creste eficienta personala sau te pot tine in loc.
De cate ori te-ai intrebat daca activitatile pe care le intreprinzi de atata vreme in viata de zi cu zi ajuta la dezvoltarea ta sau sunt o pierdere de vreme? Ca sa atingi performanta in orice domeniu al vietii tale ai nevoia de eficienta proprie.
Bun! Nu te las la greu am pentru tine pasi practici pe care ii poti aplica pentru a-ti dezvolta eficienta personala. Cu un mic exercititu de imaginatie si creativitate putem adapta aceste obiceiuri in toate domeniile vietii noastre .
Nu e obligatoriu bineinteles sa te dezvolti in fiecare zi, poti sa ramai unde esti, daca iti place mediocritatea si daca te multumesti cu putin, treaba ta. Daca te respecti si te iubesti stii unde vrei sa ajungi, si stii ca vrei sa ai success pe toate planurile. Meriti asta!
Sa incepem:
1.Scopurile de fiecare zi. Ai asa ceva? Ti-ai facut vreodata o lista cu ce vrei sa faci azi?
Pe plan personal,profesional, sentimental.Formuleaza scopul, decide ce vrei sa faci si apoi fa lucru repectiv! Fara sa ai un punct central précis devine mult prea usor sa cedezi unor lucruri care te distrag de la sarcina propusa.
Fie ca iti propui sa ii spui iubitului ce te deranjeaza de ceva vreme, fie ca scopul tau astazi este sa sa iti rezolvi durerea de spate care te supara de vreo 2 saptamani, nu mai amana, programeaza ce vrei sa faci si fa-o!
2. Mai intai ce-I mai rau. Pentru a nu suporta tot felul de amanari invata cum sa abordezi cea mai neplacuta sarcina propusa inca din primul moment al diminetii in loc sa-l tot programezi pentru mai tarziu. Aceasta mica victorie iti va da tonul pentru o zi productiva.
3. Perioadele de varf. Depisteaza care sunt momentele tale cele mai contructive si astfel programeaza cele mai importante saricni pentru acel moment al zilei.
4. Zonele No-Comment . Atunci cand trebuie sa te concentrezi aloca din timpul tau, in acest scop intervalele in care sa nu te intrerupa nimeni. Alege pentru perioada in care comunici cu altii, sarcini usoare si care suporta intreruperi.
5. Atunci cand te apuci de ceva identifica punctual in care vrei sa ajungi inainte de a te opri din lucru.
6. Time management. Ofera-ti un interval de timp prestabilit , de obicei 30 minute functioneaza numai bine pentru a face o gaura in timpul alocat unei sarcini. Nu-ti face griji cat de departe ajungi, acorda-ti cele 30 minute.
7. Fii matinal. Trezeste-te dis de dimineata poate chiar la ora 05:00 si apuca-te direct de treaba. Indeplineste cea mai importanta sarcina. Poti face mai multe inainte de ora 8 decat faci ceillati in restul zilei.
8.Petrece undeva intre 15-30 minute zilnic facand lucruri lejere ca pentru incalzire. Apoi acorda celui mai dificil proiect al tau cateva ore. Apoi pentru a iesi din starea de lucru, energie petrece inca 15-20 minute facand lucuri lejere.
9. Mergi mai repede. Scrie mai repede. Pleaca acasa mai devreme
10. O modalitate de a reduce stresul este sa te ocupi de spatial de lucru. Daca acesta este curat si disciplinat vei putea reduce stresul si vei fi mai eficient.
Te las sa practici. Spune-mi ce obiceiuri ai si am sa-ti spun cine esti.
Sa nu-mi spui ca nu ai probleme, pentru ca mi-e greu sa cred!
Se spune ca daca nu ai probleme ratezi o ocazie de progres.
Ce zici de vremea de afara? S-a pus deodata frigul, ploile, trebuie sa purtam numai haine groase…Pe mine personal asta ma enerveaza, as sta numai in casa, la caldura.
Si asta e una din problemele mele; daca ar fi sa ti le insirui pe toate, ai obosi.
Cu toti avem probleme, toane, suparari si nemultumiri de tot felul. Bineinteles, unele sunt mai grave, dar sunt si altele care, chiar daca sunt mai mici, ne par a fi cele mai dificile din lume, prin importanta exagerata pe care noi insine le-o dam.
Pentru o parte din problemele noastre putem face foarte putin sau chiar nimic, insa foarte multe dintre ele pot fi rezolvate prin creativitate.
Ia spune-mi, tu stii ce te deranjeaza in viata? Si daca stii, faci ceva pentru asta? Ai curajul si intelepciunea sa fii constient de ceea ce te deranjeaza in viata ta si sa faci ceva pentru a schimba problemele?
Gata!
Nu mai sta pe ganduri si hai sa facem ACUM ceva pentru tine:
-ia o foaie de hartie si un pix si fa o lista cu tot ce te deranjeaza, cu tot ce te supara, cu tot ce te sacaie, cu probleme specifice personale sau de la servici….tot, tot!
-hai, hai, scrie! Daca termini in mai putin de 8 min inseamna ca ori esti superficial, ori vreun sfant.
Buun!
1. Acum ca ai terminat lista, reciteste-o si bifeaza problemele la care crezi ca poti gasi solutii creative.
2. Acorda nota cea mai mare problemei care crezi ca necesita o rezolvare cat mai rapida, apoi una mai mica urmatoarei….si tot asa, in functie de nevoile tale.
3. Uita-te cu atentie peste toate si vezi daca exista unele care sa aiba legatura intre ele. Daca sunt, cupleaza-le si incearca sa gasesti rezolvarea comuna.
4. Noteaza-ti pe spatele acestei liste cam care sunt resursele de care ai avea nevoie pentru rezolvarea lor.
- poate fi vorba de resurse financiare – scrie suma si variantele prin care ai putea sa obtii aceasta suma;
- sau de timp – o solutie ar fi, de exemplu, sa te trezesti dimineata cu 30 minute mai devreme;
- sau poate ai nevoie de ajutorul cuiva – enumera persoanele care iti vin in minte si gandeste-te cum anume le poti contacta;
- poate trebuie sa investesti, sau sa cauti anumite informatii.. Imagineaza-ti cum anume poti obtine toate astea!?
Iar la sfarsit, pe acceasi foaie
- daca nu mai ai loc, poti sa incepi alta – scrie cum anume te vei simti cand vei rezolva aceasta problema. Cum crezi ca te vei simti atunci, unde si cum vei simti aceasta placere.
Aveam la un moment dat o pacienta care-mi povestea ca de fiecare data cand scapa de cate o problema spune ca a mai scapat de o piatra, a mai lasat o piatra in locul problematic.
Punerea pe hartie a problemelor tale iti da posibilitatea de a-ti cristaliza gandurile, devenind astfel constient de ele.
Se spune ca o problema e pe jumatate rezolvata in momentul in care ai devenit constient de ea.
Te las acum cu gandurile tale, si astept sa-mi impartasesti si mie din incercarile si realizarile tale.
Ma intriga modul in care gandesc oamenii in societatea de astazi.
Catre ce duce drumul pe care il urmezi in fiecare zi? Care e visul tau in viata? Sunt intrebari pe care le adresez oamenilor noi pe care ii cunosc. Am decis sa ma prezint in fiecare zi unei persoane noi.
Raman muta in fata fiecarui raspuns. Atatea raspunsuri ambigue, atata indoiala si continuarea incercarilor.
Pentru mine incercare reprezinta déjà esec. Nu poti sa spui ca incerci si de fapt sa nu actionezi in aceasta directie.
Si totusi in fiecare zi cunosc oameni care au legatura cu strategia de viata pe care am adoptat-o acum cativa ani de zile. Atrag in viata mea evenimente si oameni care au legatura cu visul meu si ei nici nu stiu.
Nu demult am intalnit pe cineva care a inceput sa-mi spuna o poveste despre un legionar care statea la poarta unui intelept, poate il cunosti, Dalai Lama. Continui sa traiesc in lumea mea si din ce in ce mai mult cand ies pe strada, cand imi defasor activitatile zilnice aleg sa imi pun castile si sa traiesc in lumea mea.
Realitatea exterioara este efectul realitatii mele interioare. Cu cat ma concentrez mai mult pe realitatea mea interioara cu cat evenimentele din jurul meu se modifica.
Asa statea si legionarul din povestea pe care am auzit-o nu demult si privea intr-un punct fix, fara sa-l intereseze ce se intampla in jur, in starea de meditatie, de concentrare.
Calatoria mea continua si n-am sa ma opresc pana nu gasesc echilibrul complet.In fiecare zi fac pasi catre asta.
Cea mai grea lupta este cea cu tine insuti . Te afli in ambele tabere.
M-a intrebat cineva ce m-a determinat sa urmez aceasta cale. Am stat putin sa ma gandesc insa raspunsul il stiam dinainte.
Ce anume te poate determina sa-ti schimbi viata, ce anume te poate determina sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva. Iti spun ce i-am raspuns.
M-a durut, am suferit si astfel am intors viata mea la 180 grade.
Strategiile de viata nu le inveti in copilarie, nu le inveti in scoala si ajungi dupa ani de viata sa-ti dai seama ca pana acum ai fost un mediocru.
Pana sa-ti dai seama ce te doare de fapt , ai de-a face cu problemele zilnice, cu goana dupa bani penru a-ti satisface nevoile, cu goana spre succes, cu goana dupa iubire.
Privesti la modelele din mass media, la modelele din jurul tau si cauti aceleasi lucruri pe care le cauta si ei fara a pune prea multe intrebari.
Ce nevoi ai tu?
Cine esti tu?
Ce inseamna pentru tine fericire?
Valori diferite, caractere diferite, visuri diferite si atata confort.
Intreaba-te de ce fumezi si poate raspunsul ta va fi: Din obisnuinta
Intreaba-te de ce continui intr-o relatie nesanatoasa si poate raspunsul tau va fi din obisnuinta.
Intreaba-te de ce continui sa te plangi si sa te concentrezi pe probleme in loc de solutii si poate raspunsul tau va fi din obisnuinta.
De ce continui sa experimentezi sentimente negative in fiecare zi si raspunsul tau va fi din obisnuinta.
Obiceiurile reprezinta patternuri ale mintii noastre iar obiceiurile proaste stau in calea evolutiei noastre.
Tehnologia se updateaza pe zi ce trece insa nu de la fel de multe ori oamenii reusesc sa tina pasul.
Daca nu iti schimbi obiceiurile vei continua sa consolidezi tiparele comportamnetale si mentale déjà existente.
Gandeste-te putin! Cum e viata ta? Ai ceea ce iti doresti?
Am sa-ti spun un lucru. Daca iti schimbi credintele reactiile tale se vor schimba si cursul vietii tale poate lua o alta intorsatura.
In loc sa te intrebi de ce lucrurile nu functioneaza in directia dorita de tine intreba-te care sunt obiceiurile pe care le perpetuezi in viata de zi cu zi si care determina faptele existente din viata ta.
Fa-o acum! Fii activa in viata ta, renunta la pasivitate!
Crezi ca daca stai si astepti iti va pica din cer succesul in viata profesionala, crezi ca daca stai si astepti va aparea relatia de cuplu pe care ti-o doresti? Iti spun eu nu se va intampla!
Fii o persoana care face lucrurile sa se intample nu o persoana care asteapta ca lucrurile sa se intample.
Astazi poti sa incepi sa adopti atitudinea oamenilor de succes. Am pentru tine 10 obiceiuri care iti pot amplifica eficienta personala. Poti folosi aceste obiceiuri in cele mai importante as zice eu directii ale strategiei de viata.
Iar pentru a face umorul complet mai trebuie sa-i adaugam formulele, care sunt 7 conform lui Melvin Helitzer si in tot umorul, tot timpul gasesti una din cele 7 sau o combinatie intre ele.
1) Dublul inteles
Un simplu exemplu de dublu inteles este “toata lumea o face”.
Doctorii o fac cu grija
Scriitori o fac ca la carte
Matematicienii o fac cu necunoscutele
Poti vedea dublu inteles (sper). La fel poti da un dublu inteles aproape la orice.
Poti fi ironic
“E un profesor atat de bun incat poate spune tot ce stie intr-o singura suflare”
2) Reversul
Are mai multe intelesuri. Cel mai cunoscut este acela de a termina o fraza intr-un mod care contrazice prima parte a frazei.
“NU am putut astepta sa vina succesul, asa ca am plecat inainte fara el.”
Text de pe un tricou: ”Am supravietuit celei mai friguroase zile din istorie. -50 de grade. Am tricoul de la o matusa care n-a supravietuit.”
Cel mai amuzant la acest tip de umor este sa schimbi punctul de vedere al problemei in ultima clipa cu 180 de grade.
“Un barbat si o femeie fac dragoste pasional in dormitor. Deodata, usa de la apartament se deschide si un tip intra in camera: ”Am venit, iubire”
Intra in dormitor, se uita la cei doi dezbracati si spune:
“Ce cauta EA aici?”
“Am un frate la Facultatea de medicina.
“Ce studiaza?”
“Nimic. Pe el il studiaza”
E o tehnica buna cand vrei sa jignesti pe cineva sau sa faci un compliment surpriza.
Cand a vorbit despre cartea de umor a lui Melvin Helitzer, Steve Allen, un scriitor de carti de comedie a spus:
“Fiind de asemenea un autor de carti de comedie, sunt onorat sa adaug cartea lui Mel Helitzer in biblioteca mea, si intr-o zi poate o sa o si citesc”
3) Schimbarea punctului de vedere
Orice spui, daca sfarsitul schimba brusc punctul de vedere, poate fi amuzant:
“Cand eram tanar, credeam ca banii sunt cel mai important lucru in viata. Acum cand sunt batran, stiu sigur ca asa e” Oscar Wild
Un tip gaseste o maimuta pe strada. O masina de politie trece pe langa si tipul intreaba:”Ce sa fac cu maimuta?”
“Du-o la gradina zoologica”, striga un politai
A doua zi acelasi tip cu maimuta si masina de politie.
Parca ti-am spus sa o duci la ZOO.
Pai am dus-o si asa mult i-a placut , ca azi mergem la Disneyland.
Un tip intra la doctor cu o broasca pe cap.
Care e problema? Intreaba doctorul?
Si broasca spune :
”Uite ce mi-a crescut pe fund”
4) Folosind ce ai invatat pana acum trebuie sa stii ca cifra 3 este una dintre cele mai puternice cifre. In arta retoricii, se spune ca tot timpul trebuie sa ai 3 argumente solide ca sa iti sustii punctul de vedere.
Iar in umor este forte utila pentru a lungi povestea si a crea tensiunea, iar cand la sfarsit vine poanta toata tensiunea se descarca in hohote de ras.
Un roman, un tigan si un ungur intra intr-un bar. Barmanul spune:
“Ce e asta, un banc?”
Majoritatea bancurilor au cifra 3, daca le urmaresti.
Profesorul: ”Maria, ce organ omenesc se mareste de 10 ori in timpul unor emotii puternice?
Maria: Mi-e rusine sa raspund in public. Raspunsul corect este pupila umana. Iar asta ne spune 3 lucruri:
1) nu ti-ai facut temele pentru azi,
2) ai o minte murdara si
3) cand te mariti o sa ai o dezamagire majora
5) A cincea formula sigura pentru a face lumea sa rada este prostia
Scopul meu nu este sa dau lectii de prostie asa ca iti las imaginatie sa zburde sau pur si simplu sa fii tu insuti
6) O alta formula simpla pentru umor este abuzul fizic
Si asta e simplu. Daca tragi un picior in fund cuiva e amuzant, mai putin pentru cel care primeste piciorul in fund.
Si aici cred ca nu mai trebuie sa dau detalii.
7) Folosirea gramaticii
Partea aceasta e mai grea si trebuie sa o cauti in cartile de comedie. Sa gaseti feluri de a face umor cu ajutorul omonimelor, antonimelor, metaforelor, etc.
La sfarsit vreau sa spun ca nu bancul te face amuzant, cat te face personajul.
Nu rade la glumele tale, pe cat posibil.
SI NU SPUNE NICIODATA “AM GLUMIT” ca un looser speriat.
Prima oara mergi la internet si cauta cursuri despre umor si eventual cateva carti.
Trebuie sa inveti urmatoarele lucruri
1. Structura umorului
2. Cum sa spui povesti
3. Ce subiecte ii fascineaza pe oameni
4. Cum sa iti controlezi emotiile.
Cauta niste carti despre comedie si cum se spun povesti.
Invata despre emotii, conflicte si drama ca sa le pui impreuna si sa spui povesti fascinante. Cu putin efort poti ajunge sa stii cum sa spui povesti interesante sau chiar intamplari din viata ta ca sa faci o conversatie foarte interesanta.
Intr-un alt articol am sa pun povestile care eu le folosesc, si care pot emotiona si un bolovan.
Daca o persoana rade cu tine e psihologic imposibil sa te urasca, si mai mult e imposibil sa te contrazica, intr-un fel confirma ce ai spus.
Cand vine vorba de personalitate, umorul spune atat de multe lucruri bune despre tine ca nu–ti vine sa crezi.
E de 10 ori mai bun decat bataia ca sa arate cine e persoana dominanta intr-un grup.
Arata ca esti o persoana inteligenta si creativa.
Ca esti o persoana imprevizibila.
Ca ai incredere in fortele tale si stii ce inseamna umorul.
Intalnesc frecvent persoane care se plang de singuratate. Persoane care nu se simt bine singure. Care sufera atat de tare cand sunt parasite incat prefera izolarea sau lamentarea zilnica.
In familie am o ruda care, daca ramane 2 ore singura, se plictiseste si incepe sa sune pe cineva, nu poate pur si simplu sa se simta bine singura, e dependenta de cineva…nu conteaza cine e acel “cineva”.
Cum poti fi iubit si acceptat de cei din jur daca tu nu te iubesti si nu te simti bine cu tine?
Unele persoane se resping pe sine la un nivel atat de profund, incat munca de dezvoltare nu poate incepe pana ce aceasta problema nu este rezolvata.
Cand interactionez cu astfel de oameni, primul lucru pe care il fac este sa le induc o atitudine de acceptare. Aceasta atitudine il ajuta pe individ sa faca fata oricarei probleme, indiferent de ce natura este. Poti sa lupti pentru viata oricat de disperat ai fi.
Important este sa ne acceptam asa cum suntem, cu calitatile si cu defectele noastre.
Ai facut ceva de care ti-a fost rusine mai apoi?
Fii realist si accepta ceea ce ai facut, nu mai incerca sa te dai peste cap, pentru ca ceea ce ai facut sa dispara! Incearca sa accepti greseala, si cauta sa rezolvi sau indrepti lucrurile daca se poate, iar daca nu, poti fi sigur ca din greseli se invata cel mai bine.
Daca refuzi sa accepti ca de foarte multe ori traiesti inconstient, atunci cum poti invata sa traiesti constient?
Daca refuzi sa accepti ca de multe ori esti un iresponsabil, atunci nu poti invata cum e sa traiesti mult mai responsabil?
Daca refuzi sa accepti ca de multe ori traiesti pasiv, cum poti invata sa traiesti mult mai activ?
Cum poti depasi o teama a carei realitate o negi?
Nu poti schimba o problema legata de modul in care te intelegi cu colegii daca nu recunosti ca aceea problema exista.
Odata ce accepti ceea ce ti se intampla, ai evoluat foarte mult, pentru ca nu acceptarea te tinea blocat, ci negarea.
Odata ce accepti probleme tale te poti confrunta cu ele si sa treci mai departe spre rezolvarea lor.
Fii cel mai bun prieten al tau!
Iti descriu un exercitiu simplu pentru a-ti facilita acceptarea propiei persoane:
Completeaza spatiul ramas cu cuvintele tale:
Pentru mine, acceptarea propriei persoane inseamna…………………………..
Daca mi-as accepta mai mult corpul……………………………………………
Cand neg sau resping conflictele mele, o fac pentru ca…………………………
Daca mi-as accepta mai mult gandurile…………………………………………
Daca mi-as accepta mai mult actiunile………………………………………….
Daca as fi dispus sa vad si sa accept ceea ce vad si sa stiu ceea ce stiu…………
Daca as constientiza mai mult calitatile mele as putea……………………………
Daca as accepta realitatea, indiferent ca imi place sau nu…………………………
Incep sa vad ca……………………………………………………………………..
Dupa ce ai completat aceste randuri citeste-le zilnic timp de cateva saptamani. Vei fi constient de ceea ce ai de facut si astfel te vei simti mult mai impacat cu propria ta persoana.
In fiecare clipa ma iubesc si ma respect profund si in totalitate!
Pune in practica tot ceea ce inveti si ai incredere in tot ceea ce faci !
Fiind primul meu articol pentru avantaj la start m-am gandit sa abordez un subiect care este de actualitate pentru mine. Ceea ce am gasit in ultima perioada interesant sa cercetez in viata mea este sa imi raspund la intrebarea care este scopul meu in viata?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare o sa facem o mica clasificare. Exista 2 categorii de oameni:
Cei care cred in destin
Cei care care nu cred in destin
Eu ma incadrez in cea de-a doua categorie, dar nu de mult timp. Am inceput sa cred ca eu sunt responsabil 100% pentru viata mea, datorita cartilor audio pe care le-am ascultat de la Brian Tracy. Inainte credeam ca exista zile proaste si zile bune si eu nu am nici o putere sa le schimb. Acum aceste lucruri mi se par total absurde precum si faptul ca ai un destin si ca orice ai face tot acele lucruri se vor intampla. Eu cred ca este in puterea ta sa iti creezi viata asa cum doresti.
Intrebarea de la inceput inca asteapta un raspuns… Care este scopul meu in viata? Am un scop in viata? Cine poate sa imi spuna care este?
Neal Donal Walsh a dat un raspuns foarte frumos la aceste intrebari in celebrul film “The Secret”. El spune “Nu exista un catastif in cer in care Dumnezeu a scris ceea ce iti este destinat, misiunea ta in viata. Nu exista catastif in cer care sa spuna, “Donald Walsch, baiat dragut, care a trait in prima parte a secolului 21 si care…………………………………………………………..
Daca te gandesti ca ceea ce trebuie sa faci pentru a intelege rostul tau pe pamant este sa gasesti acel catastif si sa afli ce a planuit Dumnezeu cu tine, ei bine, afla ca acel catastif nu exista. Asa incat scopul tau este acela care spui tu ca este, iar misiunea ta este misiunea pe care ti-o dai singur. Viata ta va fi ceea ce tu vei face din ea si nimeni nu o va judeca, nici acum nici in eternitate.” Acest citat vine din partea unui om cu deplina credinta in Dumnezeu care s-a afirmat printr-un best seller “Conversatii cu Dumnezeu”
Acest citat cu siguranta raspunde foarte clar la intrebarile puse mai sus. Da, avem un scop in viata, dar numai daca alegem sa avem si este acela care alegem sa fie.
Ce este acest scop al vietii? Scopul in viata, din punctul meu de vedere, este o viziune, ceva foarte indepartat spre care tinzi. Nu este asemanator cu un obiectiv care de obicei este foarte concret si masurabil. Nu prea poti deobicei sa spui atunci cand ti-ai indeplinit scopul in viata sau nu.
Sa zicem ca v-am convins pana acum de toate lucrurile pe care le-am spus. Urmatoarea intrebare este : Cum aflu care este scopul meu in viata?
Eu personal inca mai sunt in cautarea lui, dar am ajuns la 3 posibile versiuni ale scopului meu in viata. Dar exista 2 materiale pe care eu le-am gasit si le recomand cu multa caldura. Primul este un exercitiu de la Steve Pavlina : http://www.stevepavlina.com . Cel de-al doilea material este un test foarte bun cu 14 intrebari : http://www.theonequestion.com/test.html . Va recomand sa le incercati si sa vedeti ce se intampla.
Exemple de scopuri in viata:
Sa ii ajut pe ceilalti sa isi indeplineasca obiectivele mult mai repede decat ar fi reusit in absenta mea ( Brian Tracy ).
Sa ii ajut pe ceilalti, intr-un mod nematerialist, sa fie fericiti.
Deci, pentru a trai fericit eu consider este absolut necesar sa iti setezi scopul in viata de la varsta cat mai frageda si apoi sa iti petreci restul vietii urmarindu-ti scopul.
Vreau sa explic pasi pe care i-am urmat eu cand a venit vorba de umor si atractie, si, de ce nu, reusita in general.
Cand aveam 15 ani, era un baiat mai mare cu 10 ani decat mine care era tot timpul in centrul atentiei si toate fetele erau in jurul lui. Si culmea era ca facea ceva ce parea de neinteles pentru mine. Glumea pe seama fetelor si chiar le jignea, dar toate radeau in hohote si erau” calare” pe el.
Si mi-am spus asa vreau sa fiu si eu.
Asa ca m-am pus sa invat bancuri. Si asa de harnic am fost ca am ajuns o enciclopedie ambulanta de bancuri.
Puteam spune bancuri faine si originale ore intregi spre amuzamentul asistentei. Asta pana cand am inceput sa primesc tot mai mult cereri de genul:
“Hai ba, spune-ne un banc.”
Asta a pus capac si mi-am dat seama ca eram doar un bufon.
Dupa aceea m-am hotarat sa citesc cate ceva despre umor si am citit ca umorul nu e despre poante si bancuri ci despre persoana.Trebuie sa joci un rol care este amuzant.Asa ca am devenit mai bun in ce priveste umorul si… nu mai spuneam bancuri dar totusi inca eram un bufon.
Iar marea realizare a fost cand am citit despre tehnica lui David DeAngelo umorul arogant. Este cel mai aproape , aceasta tehnica, de o formula magica.
Daca un barbat o foloseste atrage aproape orice femeie, si in acelasi timp nu cunosc nimic mai atragator decat o femeie care poate raspunde in acelasi stil.
Dar sa le luam pe rand.
Umorul are o structura care poate fi invatata.
Iar eu am invatat-o citind cartea Comedy Writing Secrets a lui Melvin Helitzer, care din pacate nu e tradusa inca in limba romana, iar mai jos e un scurt rezumat:
Cand vine vorba de umor trebuie sa stii un lucru din start.
Umorul este o forma de agresiune, de aparare si o forma, social acceptata, de a critica.
Te ajuta la atragarea atentiei si e psihologic imposibil sa urasti pe cineva cu care ai ras.
Rasul este pentru creier ce este sportul pentru corp, si in acelasi timp ofera dintre toate artele cea mai mare recompensa, pentru ca rasul este un verdict instantaneu dat de juriu in favoarea ta.
Tinta
Orice gluma sau comedie din lumea asta are o tinta.
Deci ca sa incepi sa fi mai amuzant trebuie tot timpul sa cauti o tinta.
Tinte pot fi : oameni (persoana ta,familie, prieteni, parteneri de viata, vedete) locuri (zone geografice, zone ale unei tari,locuri sociale din oras, locuri in care traiesc oameni) lucruri (obiecte folosite in viata de zi cu zi, telefoane mobile, masini, haine) idei (despre subiecte tabu, religie, sex, etc)
Ostilitate
Comedia este cruda pentru cei care sunt tinta. De obicei toti rad numai omul de care rad toti nu rade.Toti suntem ostili impotriva unei persoane, unui loc unui lucru sau unei idei, asta daca nu suntem Maica Tereza sau Mahatma Ghandi. Desi si ei cred ca aveau simtul umorului.
Realism
Cel mai amuzant este adevarul, deci conditia este sa vorbesti despre adevarul unui lucru.
Nu exista lucru mai amuzant decat adevarul
Emotie si surpriza
Nu ajunge sa alegi o tinta, sa fi pornit impotriva ei si sa te legi de lucrurile adevarate despre ea.
Mai e nevoie sa cresti tensiunea.
NU AI VOIE SA SPUI NICIODATA: ”AM GLUMIT”, altfel distrugi toata tensiunea care s-a creat.
Tensiunea se creste povestind, cu lux de amanunte, tot ceea ce se afla inainte de POANTA propriu-zisa.
Ca sa fii amuzant trebuie sa respecti conditia PAP
Pregatire – Povestea, descriere cu amanunte, etc Anticipatie – poti sa folosesti cifra 3 ca sa creezi anticipatie(intra 3 tipi intr-un bar), sau sa povestesti cu lux de amanunte scena in care se petrece actiunea, si apoi Poanta- Dupa toate astea vine poanta care descarca tensiuena si vine rasul
Indiferent daca foloseti sau nu numarul 3 trebuie sa construiesti anticipatie.
Cel mai bun mod este sa descrii cu cat mai multe amanunte ceea ce povestesti, iar apoi , la sfarsit vine surpriza, care starneste rasul.
O, daaa. Liniste. Inainte de a povesti mai mult despre manifestarea intentiei, punand la treaba toate fortele Universului si mai ales pe cele proprii, cam cum descrie Pera Novacovici in articolul sau “Cei care se uita la The Secret”, o sa trecem putin in….liniste.
Da, inainte de actiune o sa facem liniste.
Asta pentru a avea mai multa eficienta.
Sa clarific un pic. Toata lumea stie ce mult te poti ajuta de o lanterna noaptea, pe munte, ori chiar acasa, cand e pana de curent…Si cum poti regla fasciculul de lumina, astfel incat sa vezi mai bine. Si mai stiti deja de forta uimitoare a adunarii razelor de lumina intr-un fascicul subtire, dar foarte taios: laserul.
Ei bine, cam asa e si cu mainfestarea intentiei. Ceea ce iti stabilesti clar in minte, ca tel, trebuie urmarit in mod constant si cu forta, cu vointa, pentru a taia ca si cu o raza laser orice obstacol din calea implinirii vislui. Nu numai prin actiune – care e foarte importanta, din multe puncte de vedere-, ci si prin forta de a ne sustine visul pe tot parcursul drumului catre el.
Pentru asta, pentru a avea acea forta, acea sustinere, acea concentrare pe implinirea visului, mai intai facem LINISTE.
Cam ca in taoism: ca sa urci, mai intai trebuie sa cobori, ca sa o iei spre dreapta pornesti dinspre stanga…
Pe vremuri, inainte de lupta, razboinicii parcurgeau o perioada de meditatie. Ori unii calatori faceau asta inainte de a porni la drum lung si anevoios.
Linistea e o resursa minunata pe tot parcursul drumului spre implinirea unui vis, si nu doar cand incepem un demers. De fapt, ea e o resursa capitala pentru intreaga noastra viata. Fiindca ne duce direct la sursa inspiratiei noastre, acolo de unde ne vin ideile si solutiile si nu numai atat. Chiar din ea vine acea forta a actiunii. Paradoxal, nu? Din liniste, din non-miscare, non-actiune, iese actiunea…
Va amintiti cum vorbeam de puterea personala, de trecerea cu calm si minte clara printr-o situatie. Din ce credeti ca e facuta sabia unei minti clare? Ce sustine vointa, ca pe o carma a corabiei? Linistea. Acea stare in care avem acces la resursele noastre nebanuite, deschizatoare de viziune si datatoare de solutii. Si de energia necesara trecerii cu bine printr-o incercare, fie ea examen, interviu, confruntare ori intalnire cu persoane pe care le consideram dificile sau chiar ostile… Sau pur si simplu ne hranim cu liniste pentru a ne reface dupa o perioada grea, stresanta, consumatoare de forte, de energie.
Voi povesti mai mult despre asta data viitoare.
Acum pun aici cateva metode simple de a ne aseza in liniste, unele poate deja stiute, dar al caror efectmerita amintit si a caror practica este benefica in multe aspecte ale vietii noastre.
Una din cele mai simple metode este urmarirea respiratiei. Personal o consider de mare pret, iar efectele urmaririi respiratiei se intind dincolo de ce stim. Stiinta inca face descoperiri in domeniu, studiind performantele celor care practica diverse tehnici de respiratie.
In mod normal, in situatia in care ne simtim sub presiunea unui eveniment sau dominati de o persoana, cand se deruleaza un conflict, cand obosim, cand exista conditii de mediu neprielnice, urmarirea respiratiei ne poate aduce destul de repede in echilibru. Cu un pic mai multa insistenta, se ajunge la o stare de calm, de pace, de liniste.
Cum se face asta, concret? Simplu. Sunt doua metode clasice: una este sa urmaresti ce simti cand aerul intra pe nari, cum se duce in plamani, cum iese inapoi pe gura sau pe nari, un fel de urmarire a circuitului aerului in corp.
Alta e sa urmaresti umflarea si dezumflarea abdomenului. Acuma, daca tot am povestit, va mai spun ca respiratia corecta este cea abdominala, in care aerul inspirat umfla abdomenul, iar la expir acesta se goleste. (Va amintiti statuetele cu Buddha cei burtosi? Ori cu calugari budisti zambareti si cu burtica? Ei bine, calugarii aceia stiu sa respire corect…)
Cincisprezece minute de urmarie a respirului, (urmarire corecta, fara gandit la cine stie si si pe urma amintit ca “aaa, daaa… ia sa mai respiram un pic”…) aduc mintea in liniste si pun bazele primului pas in concentrarea atentiei. Cu asta, cu atentia vom lucra pe sistem de “raza laser”…
Daca ne este greu sa facem urmarirea respiratiei (procedeul este simplu, din punct de vedere tehnic, dar destul de dificil pentru persoanele cu o minte foarte activa sau supuse unui stres puternic) mai putem face o relaxare stand pe pamant. Iar o metoda tare draga mie, pentru efectele ei spectaculare.
Cand suntem obositi, preocupati, macinati de o problema sau mai multe, ingrijorati, ori incordati inainte de un test, examen, intalnire, interviu etc. putem sa ne folosim de un petec de pamant – preferabil cu iarba, e mai placut – pe care sa stam macar un sfert de ora. Ne intindem pe o patura si lasam corpul sa-si gaseasca el pozitia cea mai placuta, inchidem ochii si ne lasam sa alunecam in relaxare… Doar respirand. Inteligenta fantastica a corpului nostru ne va ghida spre cea mai buna relaxare posibila. Metoda se combina minunat cu urmarirea respirului, si e posibil sa avem o stare de semi-transa sau chiar sa adormim. Daca se intampla asta e minunat. Putem sa punem un ceas sa ne trezeasca (eu folosesc mobilul). Putem sa imbinam asta si cu o muzica de relaxare. Desi folosesc mult muzica, la acest exercitiu eu prefer sa ascult sunetele din natura; pasari, frunze, voci, pasi…
O alta metoda este aceea a dusului. Am povestit de el la “I love my body. Gimnastica…”
Un exercitiu foarte usor de facut, in timp ce facem dus. Forta mintii e cea care lucreaza aici, cu un pic de vizualizare. Nu conteaza daca nu avem usurinta in a vedea imagini, totul e doar sa “vedem” in minte, sa ne gandim la un circuit al apei, care ne spala nu doar suprafata corpului, ci si interiorul… Ne imaginam si “urmarim” mental cum apa intra in cap si spala pe sub piele si mai adanc organele interne, tesuturile, vasele de sange si mai ales oasele. In qigong se spune ca oasele detin stocate tot felul de amintiri. Unele din ele, dupa cum stim, nu sunt placute si ne ingreuiaza pasii, ne trag inapoi in macinarea continua, in cap, a trecute situatii dificile, conflictuale. Mai bine spalam cat putem de bine, N-aveti grija, amintirile placute raman… ) Si putem cultiva oricand altele, viata e plina de frumuseti.
Dupa un dus facut cu migala, iesim de sub apa usori, calmi, relaxati, refacuti. O prietena imi spunea azi ca a facut asa un dus si i-a trecut raceala care o chinuia de vreo saptamana, cu tot cu antibiotice… (Ei, i-a priit. Acum, sa nu absolutizati valoarea dusului si sa opriti tratamentele recomandate de medic. Doar sa luati in considerare efectul benefic al acestuia, folosindu-l cu discernamant, ca adaos la tratament…)
O alta metoda, foarte placuta si cu rezultate imediate si foarte puternice este ascultarea muzicii. Exista compozitii minunate, care intra in zona numita “muzica de relaxare”,ce duc rapid la o stare de calm, de liniste, de pace… Imi place foarte mult muzica si ma folosesc de ea in fel si chip, dar si aici as avea o recomandare: cu masura. E bine sa nu se formeze o dependenta, ca si cum doar ascultarea muzicii ar fi cea in masura sa ne aduca in stare de linsite. Cunosc pe cativa care au patit cam asa, si a fost mai dificil sa iasa din dependenta. Dar au facut-o.
Ei, si ultima, ca prezentare, dar prima, ca si importanta si ca efecte (benefice e putin spus) este meditatia. Inceputa ca o asezare, ca pentru a asculta linistea, si realizata ca o stare, meditatia este cea care aduce luptatorului linistea dinaintea luptei – am vrut sa zic chiar linistea dinaintea victoriei – caci se stie ca in “lupta” nu forta invinge, ci spiritul luptatorului, si acesta este invincibil cand se manifesta in plina liniste, in pace.
Si iata ca am ajuns la meditatie, despre care voi povesti mai mult data viitoare. Pentru ca inainte de a porni la drum, pentru implinirea visului, ca manifestare a intentiei, trebuie mai intai sa ne trezim. Asa se spune: pentru a visa, trebuie mai intai sa te trezesti…
Secretul de a face doar ce-ti place este: maturitate si responsabilitate.
Maturitate emotionala
Foloseste-ti puterea, energia si timpul pentru a te educa din punct de vedere emotional.
Fa-ti temele, invata lectii, contabilizeaza esecurile si succesele. Vezi ce ai facut bine, fa si in continuare. Vezi ce ai facut prost si schimba-ti atitudinea si comportamentul. Daca continui sa faci lucrurile ca si pana acum vei obtine aceleasi rezultate. Nu spera in schimbarea celorlalti. Urmatoarele evenimente iti vor aduce in fata aceiasi lectie de viata. Pana n-o inveti nu treci mai departe, ramai repetent. Victima indoielii si a temerilor. Nu te-ai saturat de statutul asta? N-ai sa cresti din punct de vedere emotional si spiritual daca te ascunzi in spatele mecanismelor de aparare si a amanarii.
Responsabilitate
Asuma-ti responsabilitatea pentru toate actiunile tale. Nu mai da vina pe mama, tata si lumea inconjuratoare. Da, stiu, societatea e cum e, scoala te obliga sa reproduci, fara sa-ti stimuleze creativitatea si talentul innascut. Stiu cu ce te lupti. Dar in clipa in care iti asumi total responsabilitatea pentru ceea ce gandesti si faci, nimic nu-ti mai sta in cale.
Inscrie-te la Scoala Curajului unde inveti sa devii puternic, invincibil, genial, zeu!
“Exista multa ezitare înainte ca cineva sa se dedice total unui scop, unui vis. Mai mult, sunt sanse mari ca omul sa dea înapoi, sa fie ineficient în multe dintre actiunile sale. Dar în toate initiativele si actele de creatie functioneaza un adevar elementar, a carui ignorare ucide multe idei si planuri splendide: unul e acela ca atunci când cineva se consacra unei idei, si providenta se misca în aceeasi directie! si încep sa se petreaca tot felul de lucruri, care nu s-ar fi produs altfel si care ajuta împlinirii scopului. Un întreg lant de evenimente neprevazute pornesc de la acea decizie de a merge înainte, fie ce-o fi! Incidente, întâlniri, oameni si sprijin material – lucruri la care omul, la început, nici nu a îndraznit sa viseze –, toate îi vin în ajutor.
Orice faci, sa visezi ca poti face si ÎNCEPE sa faci!”Goethe
Nimic nu ti se ofera pe tava. Pe mine m-a luat naiba pana am invatat care-i vocatia mea. Am repetat aceleasi experiente pana am sangerat. Viata m-a trantit la pamant ca sa-mi arate ca drumul pe care mergeam era total gresit. Si n-am inteles. Si am plans. Am acuzat si blestemat. De ce mie? Tocmai de asta, fiindca nu-ntelegeam ca eu eram singura responsabila de ceea ce gandeam si faceam. Viata nu e decat proiectia propriilor ganduri, constiente si inconstiente. Ce mai astepti sa faci ordine in viata ta? Mai astepti mult? Nimic bun nu ti se va intampla pana ce nu vei invata ca tu esti singurul responsabil pentru esecul sau succesul tau. Destul de clar? Inca nu? Atunci mai raman sa-ti vorbesc.
Care sunt aspiratiile, visurile tale?
Care sunt credintele tale?
Cu ce ganduri te imbraci zilnic?
Am o veste buna pentru tine:
Poti face doar ce-ti place si poti fi tot ce vrei in viata asta!
Crezi ca-s nebuna? Nu vorbesc din carti, chiar daca si ele sunt inspirate din realitate, vorbesc din experienta mea de viata. Cred ca ai ajuns sa ma cunosti pana acum, stii cine am fost si stii cine sunt acum. Pana nu demult nu aveam nimic, in afara de un trup si chip frumos, acum am totul. Am tot ce aveam inainte si mai am viata pe care mi-am dorit-o. Cum am ajuns sa-mi descopar vocatia, cum am ajuns sa fac din visul meu o afacere de succes, cum am ajuns sa am relatii de calitate cu cei din jur, cum am ajuns sa cunosc iubirea, cum am ajuns sa fiu cel mai bun psiholog din lume?
Abudenta, bunastarea si calitatea vietii le atingi numai in clipa in care esti constient de cine esti si de misiunea ta aici, pe pamant. Pasiunea si talentul trebuie pus la munca. Perseverenta. Disciplina. Vizualizare. Visul iti influenteaza destinul. Cum era vorba aia, fii rege si regatul ti se va asterne la picioare! Fii stapan pe propria lege, pe propria cale. Urmeaza-ti vocatia, zi si noapte daca vrei sa traiesti o existenta desavarsita.
Te-ai saturat de suferinta?
Perfect!!
Apuca-te de treaba, acum!
Autoeducare si autodisciplina: petrece macar o ora pe zi ca sa te cunosti mai bine si sa te dezvolti si-n urmatorii ani vei fi un expert pe domeniul tau, un zeu. Cunoasterea e noua moneda, nu euro. Cunoasterea te face puternic, invincibil. Iar oamenii puternici atrag experiente si oameni deosebiti
Obiceiurile, stilul de viata iti stabileste viitorul, succesul sau esecul.
Viseaza, viseaza, viseaza…sa nu incetezi niciodata sa visezi si sa crezi in visul tau!!! Zboara!! Nu te opri niciodata!! Meriti totul! Poti fi tot ce vrei!!
Imi pare rau pentru copilaria ta nefericita, dar sa nu o folosesti ca scuza, pentru cu sunt multi cu astfel de copilarie, si care totusi s-au descurcat mai bine. E clar ca nu e tarziu nici pentru tine, dar trebuie sa lasi deoparte mentalitatea “am avut o copilarie nefericita si de aia sunt virgin si disperat” .
Pe langa faptul ca faci pe victima imi si scoti ochii fara sa ma cunosti cu copilaria ta nefericita.
Ceea ce crezi tu ca e respect de la cei din jur, e defapt mila si inainte sa te superi pe mine sa iti mai spun ceva.
Iti face placere sa faci pe victima, pentru ca asta iti aduce atentie de la cei din jur, care e mai buna decat niciun fel de atentie. M-ai facut si pe mine sa scriu un sfert de ora, ca sa iti raspund.
Vei fi tot timpul in situatia asta daca te gandesti ca n-ai noroc in viata si o sa vii cu scuze care te fac sa te simti bine.
Ce-ar fi sa iti ASUMI RESPONSABILITATEA pentru viata ta, sa te uiti la sutele si miile de exemple de copii distrusi, care nu au cedat sub presiunea conditiilor mizere, a lipsei de educatie, a anturajului si au reusit sa isi construiasca o viata asa cum au visat.
Asuma-ti responsabilitatea, pentru ca ce semeni aduni si doar tu ai adus in viata ta disperarea. Numai tu poti sa o alungi.
Citeste, munceste, persevereaza si indiferent cat timp va dura, vei reusi. Si meritul va fi doar al tau.
Dezvolta-te personal, mergi la lucru, fa un ban, citeste, fa sport, sunt sigur ca ai ceva hobby-uri, etc
Sa vezi cum, daca pornesti din interiorul tau, totul in exterior se va schimba.Vei avea prieteni, prietene, familie, bani si orice mai vrei tu.
Daca te plangi si faci ce ai facut pana acum, vei avea ce ai avut pana acum. Logica e simpla.
SCHIMBA ceva, daca vrei rezultate diferite. Si schimba la tine, in tine.
“Esti alfa intotdeauna , atunci cand esti fericit.”
E o poveste care circula.
Un tip ajunge la marginea unui oras nou si vede un batran stand pe o bancuta.
Il intreaba:” Auzi tataie, cum sunt oamenii din orasul asta?” . Batranul intreaba:” Spune-mi cum sunt oamenii din orasul tau?”
” Pai sunt egoisti, rai, umbla doar dupa interese, prieteni falsi, etc”
La care batranul raspunde:” Asa sunt si oamenii din orasul asta.”
Peste o vreme alt tanar ajunge la marginea orasului si il intreaba pe batran acelasi lucru :” Cum sunt oamenii din orasul asta?”
Batranul si el, aceeasi intrebare:” Cum sunt cei din orasul tau?”
” Pai sunt oameni cu mare potential, te distrezi cu ei, toti evolueaza desi unii sunt mai jos si altii mai sus, te asculta cand vorbesti, pot fi prieteni adevarati, etc”
Aceasta expresie mentionata pentru prima data in secolul 3 in limba greaca si intalnita in aceasta forma abia dupa secolul 19, dar care a fost folosita intre timp, sub o forma sau alta de Shakesperare sau Benjamin Franklin, poate exprima multe!
Frumusetea vazuta prin ochi tineri este directa, vizuala.
La 20 de ani vedem frumustetea in ochii iubitului, in plimbarile prin parc, in saruturile furate in pauzele de la scoala sau in compania prietenilor.
La 40 de ani vezi frumusetea mai departe. Vezi frumusete la prieteni, la partenerul de viata. E foarte frumoasa casa in care tocmai te-ai mutat, ai cel mai frumos copil din lume sau te bucuri inca de frumusetea libertatii.
Mai tarziu ai ajuns deja unde ai vrut, nu iti mai ramane decat sa descoperi frumusetea peste tot. In gradina de legume, alaturi de herghelia ta de cai, pilotand avionul pe care tocmai ti l-ai cumparat, vizitand Asia si Groenlanda, citind cartile pe care ai tot amanat sa le citesti, jucand canasta cu prietenii sau pur si simplu savurandu-ti cafeaua alaturi de cei dragi, ascultand “linistea” care te inconjoara si admirand o floare superba.
Frumusetea este pentru fiecare dintre noi altceva si depaseste un chip frumos, niste picioare superbe, un piept muschiulos sau o partida buna de sex.
Trebuie doar sa vreti sa descoperiti tot ce va inconjoara, sa vreti sa vedeti ca orice lucru are in interiorul lui un pic de frumusete. In mintea voastra se formeaza imaginea, de voi depinde daca e frumoasa sau nu.
Written by Pera Novacovici on September 24th, 2009
Cei care se uita la The Secret se impart in 3 tabere: - cei care zic : “asta e o prostie” - cei care zic :” SUUUPEEEERRR” si gasesc in acest film o scuza ca sa fie lenesi si sa taraganeze in continuare pentru ca universul le aduce tot pe tava - cei care inteleg acest film si ACTIONEAZA Tot filmul nu este decat o argumentare stiintifica despre cum totul e energie, ceea ce se stie de cativa zeci de ani, doar ca oamenii nu sunt fani ai fizicii cuantice, asa ca a trebuit sa vina oamenii astia si sa explice pe intelesul tuturor. De asta si e comercial, pentru ca a fost o munca uriasa sa traduca toate conceptele de fizica cuantica in povesti dragutze si metafore ca sa inteleaga tot omu’.
Dar asta nu schimba cu nimic ideile de baza.
Apoi se aplica niste legi simple ale fizicii, despre atractie.
Trebuie sa arzi in flacari de dorinta pentru a avea un lucru si apoiSA MUNCESTI CA UN SCLAVca sa il obtii.
Daca perseverezi, vei obtine acel lucru indiferent de obstacole, esecuri, timp etc
Asta e esenta filmului.
Si nu e nici un secret, asta poate stiam toti pana acum. Ceea ce e secret si misterios si inexplicabil inca, e un adevar pe care toti l-am simtit pe propria noastra piele doar ca nu am stiut sa il observam poate sau sa il pretuim sau sa il definim. Ceva ce stia siGoetheacum 200 de ani :
“Pana cand cineva se angajeaza total intr-un scop, un vis, exista ezitare. Sunt sanse mari ca omul sa dea inapoi, de multe ori este ineficient. Cu privire la toate actele de initiativa( & creatie) este doar un adevar elemental a carui ignorare ucide multe idei si planuri splendide: Acela ca atunci cand cineva se dedica total, si providenta se misca deasemenea”.
Tot felul de lucruri se petrec care ajuta, care nu s-ar fi intamplat altfel. Un intreg lantz de evenimente neprevazute pornesc de la acea decizie, aducand in ajutor tot felul de incidente & intalniri & oameni & ajutoare materiale pe care omul nu ar fi indraznit sa viseze ca vor veni in ajutorul sau. Orice faci, sa visezi ca poti face,INCEPE!” Goethe
P.S: Pentru cei care isi imagineaza ca isi doresc suficient de tare dar nu li se intampla, sau ca muncesc mult si nu au ce vor, trebuie sa le spun ca nu stiu ce inseamna sa iti doresti si sa muncesti pentru visele tale.
Am gasit un exemplu care arata excelent ce inseamna sa vrei si sa muncesti cu adevarat. Se aplica in orice domeniu. In exemplul asta e vorba de un copil care isi dorea foarte tare sa ajunga actor. A fost scos cu forcepsul cand s a nascut si avea urmele pe craniu si avea gura stramba. Cand era tanar a fost refuzat la Hollywod de mii de ori . De cate 7,8 ori de fiecare casa de productie. Nimeni nu vroia sa ii dea un rol.
- a divortat de sotie dupa ce i-a vandut bijuteriile pentru ca nu aveau bani de mancare - si-a vandut cainele pe strada cu 25$ in timp ce plangea, prietenul lui cel mai bun care il iubea neconditionat spre deosebire de nevasta-sa
Apoi i-a venit o ideea si a scris un scenariu in cateva zeci de ore de scris in continuu. S-a dus la o casa de productie si aia au zis :” Ce scenariu SUPER!! Iti dam 125 de MII de dolari pe el, dar tu nu joci “
Dar omul vroia sa fie actor si a zis NU. Eu trebuie sa fiu actorul principal ca eu inteleg rolul mai bine ca oricine.
Peste o saptamana l-au chemat din nou, si au zis 250 de MII de dolari, dar tu nu joci in el. Omul care a divortat si si a vandut cel mai bun prieten cu 25 $ a zis NU, pentru ca el avea un vis si muncea pentru el.
Apoi au zis 325 de MII de dolari, dar tu nu joci in el. Si a zis NU. Apoi casa de productie a zis ok, probabil o sa fie un esec, iti dam 35 de mii de dolari si rolul principal.
Ce a facut cu banii? A stat 3 zile pe strada unde si-a vandut cainele si cand a trecut ala cu cainele a zis ca i-l cumpara inapoi cu 100. Tipul a zis NU. Dar omul nostru isi vroia cainele. A zis 500 de dolari pe prietenul meu cel mai bun. Apoi 1000.
Si a primit cainele inapoi pentru 15 mii de dolari si un rol pe care l-a dat acestui trecator in noul film.
Filmul se cheama Rocky I, omul nostru se cheama Sylvester Stallone. Cainele din film este cainele din viata reala a lu Stallone.
Povestea reala povestita de Tony Robbins e aici, ca sa va faceti o idee despre cum functioneaza The Secret si ce insemna sa VISEZI, sa VREI si sa MUNCESTI cu adevarat ca sa obtii ce vrei. Rocky I a castigat Oscarul si 200 de milioane de dolari. Asta ca dovada ca pana la urma obtii ce vrei.
Ne dorim foarte multe lucruri, visam la proiecte ambitioase, ne stabilim tot felul de obiective, dar putini dintre noi reusesc sa le si atinga.
De ce nu ne atingem scopurile?
Daca privim lucrurile la un nivel superficial, se pot enumera câteva cauze:
- nu ne definim clar ceea ce dorim, iar o reprezentare vaga a scopurilor implica o dispersare a energiei,
- nu ne mobilizam suficient,
- nu perseveram suficient,
- ne stabilim scopuri nerealiste,
- evitam sa ne asumam riscurile,
- ne lasam descurajati rapid de ceilalti… si lista poate continua.
Însa motivul real pentru care nu ajungem sa ne realizam un anumit scop, rezida din faptul ca acel scop ne pune în conflict cu noi însine. O parte din noi doreste realizarea acelui scop, alta parte nu.
Conflictul nostru intern se manifesta prin tot felul de rezistente în atingerea acelui scop (oboseala nejustificata, taraganare la infinit), prin blocaj decizional ( nu stim ce sa facem, ce decizie sa luam) sau chiar prin autosabotaj.
De ce s-ar opune o parte din noi realizarii scopului?
Mai întâi pentru ca nu e dispusa sa plateasca pretul realizarii scopului. Orice câstig implica automat o pierdere.
Hai sa-ti dau un exemplu ca poate întelegi mai bine. Eu eram foarte impulsiva. Si unul dintre scopurile mele când am început un curs de dezvoltare personala era sa renunt la acest comportament.
Am reusit sa-mi dau seama de ce mi-e atât de greu sa renunt la acesta, si ce se ascunde de fapt în spatele acestei impulsivitati, de ce se declanseaza ea defapt.
Pai, am descoperit ca îmi place sa fiu autoritara, sa detin controlul, sunt foarte energica si activa, mi se pare ca lumea întreaga se misca prea încet…si comportamentul contradictoriu al acestor stari e impulsivitatea.
Daca vreau ca aceasta sa se diminueze, va trebui sa renunt la unul sau mai multe din comportamentele care o genereaza. Normal nu?
Si atunci am facut un compromis cu mine, mi-am educat impulsivitatea în asa fel încât, comportamentele care sunt necesare personalitatii mele sa fie accentuate si cele care-mi fac rau sa pot sa le diminuez sau sa le înlocuiesc. Si am ajuns la concluzia ca omul e asa cum e, … sa-l iau asa cum e, ca suntem diferiti si ca eu trebuie sa ma adaptez la nevoile celuilalt, ca doar cu calm si rabdare pot fi înteleasa si acceptata.
Un factor important care intervine între noi si scopurile noastre este setul nostru de convingeri limitative, care se reflecta în imaginea de sine.
Îti spun ca imaginea de sine e un factor esential în definirea scopurilor, în sensul ca scopurile care ne contrazic imaginea noastra despre noi însine, au mai mari sanse de a fi atinse.
Si invers, daca noi nu credem ca putem atinge un anumit scop, realitatea va reflecta credinta noastra: nu îl vom atinge.
De aceea daca vrei sa atingi scopuri ambitioase, trebuie sa-ti modifici în asa fel conceptul încrederii în sine, încât sa-ti depasesti propriile limite.
Daca modificam ceea ce credem si simtim despre noi în raport cu scopul respectiv, sansele de îndeplinire a acestora vor fi foarte mari.
Eu mi-am pus de câteva ori scopul de a învata înca o limba straina. Începeam cu o lista despre ce as avea nevoie pentru asta, începând cu materiale, program de învatare, costuri necesare, pâna la data finala în care doream sa-mi îndeplinesc scopul.
Bunn, totul parea atât de sistematic si de simplu…si totusi venea data limita si nu-l îndeplineam, si amânam un pic data, ma minteam si încercam sa ma motivez ca de mâine ma pun pe treaba.
Unde trebuia sa lucrez defapt? Nu la program si la structura pe care era dealtfel foarte buna… ci la mine.
Eu eram cea care nu avea motivatia intrinseca pentru atingerea scopului. Comportamente ca lenea, comoditatea, ma faceau sa amân atingerea acestui scop. Odata ce am lucrat la eliminarea acestor comportamente, am început sa muncesc mai clar si mult mai productiv pentru scopul meu.
3 pasi simpli despre cum sa-ti tintesti bine scopurile
-defineste clar ceea ce-ti doresti. Multe din scopurile noastre nu sunt în realitate ale noastre, sunt dobândite de la parinti, prieteni, etc. Acestea nu ne reprezinta defapt, si nu ne vom angaja 100% în îndeplinirea lor. Asa ca puneti scopuri care sa-ti îndeplineasca nevoile tale si sa-ti aduca entuziasmul, sa aiba pentru tine o puternica încarcatura emotionala.
-Vizualizeaza în fiecare zi scena atingerii acestui scop. Imagineaza-ti-o cu lux de amanunte, unde si cu cine esti când îti vei atinge acest scop, ce vezi în jurul tau, cum te simti?
-Asteapta oportunitatile cu mintea deschisa. Oportunitatile pot veni sub forma unor coincidente sau întâmplari neprevazute, care au încarcatura emotionala pentru ca zi de zi te gândesti si lucrezi pentru atingerea lor. E simplu, atragi ceea ce gândesti!
Asa ca dragul meu, începe acum cu o lista de minim 3 scopuri pe care vrei sa le îndeplinesti pâna la sfârsitul anului. Analizeaza-le foarte bine si vezi de ce resurse ai avea nevoie pentru ca acestea sa fie îndeplinite cu succes.
Analizeaza si comportamentele care s-ar putea sa nu-ti dea voie sa le realizezi, înlatura-le, apoi munceste în fiecare zi pentru scopurile tale.
Cred ca iti trebuie un ghid pentru a fi tu insuti in zilele noastre. Cum s-a intamplat de ai ajuns sa nu mai stii cine esti si incotro pasesti. Pe toate zidurile gasesti scris urmatorul mesaj: Fii tu insuti!” Ok . Perfect adevarat. Dar cum sa fii tu insuti cand tu nu stii cine esti? Te cred ca nu mai stii. Te cred ca n-ai fost niciodata tu insati, fiindca n-ai cum atata timp cat continui sa asculti ce zic vocile externe, mama, tata, iubitul, seful, sora, catelul, televizorul.
Gura!!!!!
O iau razna pe tema asta de fiecare data cand aud vreun “intelept” dand sfaturi : “Cine ti-a cerut parerea?”
Inainte de a ma apuca sa-ti scriu discutam cu mama mea despre ideea de a scoate pranzul traditional din meniu fiindca imi saboteaza productivitatea, sangele pompand in stomac, raman fara combustibil in creier, adica, fara cuvinte, ganduri pentru articole. Si fara articole n-am ce manca. Asta e meseria mea.
Si ii zic ca ma intind 30 de minute fiindca nu pot gandi dupa marele ospat.
Si vrei sa zici ca somnul e indicat?! Niciodata sa nu te culci dupa ce ai mancat.
Cine te-a pus sa mananci si placinta cu dovleac? Si de aici curg o serie de profetii…
Gura!!!
Eu am avut o singura sugestie si tu ai inceput cu istoria stramosilor. Te rog, taci. N-am nevoie de profetiile tale. Imi ajunge cat stiu. Acum ma retrag.
Crezi ca am mai dormit? Crezi ca a tacut? Ai ghicit. A continuat cu prelegerea ei despre viata si sfaturile aferente. De ce cred parintii ca inca mai ai nevoie de indrumare? Fiindca au 20 de ani in plus? Fiindca au trait mai multe? Fiindca varsta spune multe?
Lasa-ma sa traiesc asa cum stiu si vreau. E viata mea!
Gura!!!
Lasa ca o sa vezi tu mai tarziu ca am avut dreptate. Si eu am comentat si-n timp vorbele mamei au devenit realitate. Cand o sa ai copiii tai o sa vezi ce-nseamna educatie. Bla, bla, bla.
Oare inteleptii astia stiu ce-nseamna individualitate, personalitate?
Mi-e teama ca habar n-au, dar gura nu le tace.
Cum ar fi sa descoperi lumea prin ochii tai? S-ar supara tare parintii tai?
Cum ar fi sa-ti asculti vocea interioara?
Cum ar fi sa spui stop sfaturilor intelepte?
Cum ar fi sa traiesti experienta ta de viata?
Alegerile sunt totul!
Traiesti dupa legea ta?
Sau inca esti sclavul programarii sociale?
Conventiile sunt pentru mediocritate.
Cine esti?
Care e vocatia ta?
Care e visul tau?
Care e viata ta?
Te provoc sa vorbesti despre visurile tale marete, despre rolul tau pe acest pamant, despre talentul tau innascut, despre tot ce-nseamna viata adevarata.
Esti o fiinta unica, o personalitate?
“Multi sunt chemati, putini sunt alesi.”
Ce-nseamna asta?
Putini indraznesc sa traiasca dupa propriile reguli?
Te mai intreb o data: Esti o personalitate?
Pasesti dupa propriile legi?
Nietzsche spune ca, niciodata un om nu se inalta mai sus decat atunci cand nu stie unde il va mai duce soarta.
Mi-as fi ratat viata daca as fi ales drumul lor, mi-as fi pierdut identitatea urmand programele si regulile sociale, mi-as fi vandut sufletul facand altceva. Eu am ales fara sa-ntreb in stanga si-n dreapta daca e bine ce fac, sau daca alegeerea ma va duce la mal. Am inotat, fara sa stiu unde-i tarmul. Tot inainte , cu incredere nebuna in mine si-n opera mea. Nu m-au interesat profetiile celorlalti. Mi-am astupat urechile si mi-am creat lumea mea, in care ma misc si traiesc asa cum dintotdeauna am visat. Nu fac nimic fiindca “trebuie”, fac tot ce-mi place, si muncesc la imperiul meu, construiesc, zidesc, caramida cu caramida. Destinatia? Nici nu mai are valoare. Calatoria cotidiana e minunata. Asta spune despre un om daca e fericit sau mai putin fericit.
Personalitate pura – sunt eu insami in orice imprejurare, ma prezinta sa cum sunt, fara sa mai port masti, fara sa-mi pese daca sunt acceptata sau injurata. Intelegi?
Eu m-am salvat, sufletul meu e viu, e liber. Pentru mine asta inseamna fericire.
Sunt fericita sa ma trezesc dimineata, sa meditez, sa iau micul dejun, sa ascult muzica, sa citesc, sa scriu, sa iubesc, sa calatoresc, sa alerg, sa dansez, fara sa ma-ntreb ce zice lumea despre stilul meu?
Si toate astea de cand am inteles ca, singura cale de a trai o existenta plenara este atunci cand faci ceea ce simti si gandesti fara sa-ti pese de ce au ceilalti de zis.
Fii tu insuti inseamna, fii asa cum ai fost la nastere, pur si adevarat. A trecut multa vreme de atunci, nu-ti mai aduci aminte cum erai…erai asa cum nu esti acum. Nimic nu-i pierdut!
Niciodata nu-i prea tarziu sa incepi o viata noua, sa faci o fapta buna, sa construiesti, sa eliberezi, sa salvezi, sa spui o vorba buna.
Jung spune ca, personalitatea este fapta curajului suprem al vietii, a afirmarii absolute a fiintarii individuale si a adaptarii pline de succes la datul universal in conditiile unei maxime libertati de decizie.
Traducere?
Vine acum: Fii tu insuti! Invata de la copiii mici ce-nseamna sa fii tu insuti. Ei se misca liber si autentic. Sunt zei. Traiesc cu impresia ca stapanesc lumea, asta pana-n clipa in care mama, tata si invatatoarea isi pun amprenta pe unicitatea lor. Nimic pierdut…
Acum ai ocazia sa fii tu insuti.
Cum?
Fa ce stii, fa ce-ti place, faptele, felul in care traiesti vorbeste despre personalitatea ta.
“Suntem ca soarele care hraneste viata pamantului si produce tot felul de frumuseti.”
Creeaza, construieste, scrie, picteaza, canta, danseaza. Asta-i tot ce conteaza.
La inceput nu stii ce-i bine si ce-i rau, care-i destinul tau, dar incerci, mergi inainte, experimentezi si abia intr-un tarziu iti dai seama ca, de fapt asta e vocatia ta.
Mergi pe mana ta! Asculta-ti intuitia. Curaj! Felul in care traiesti spune ce fel de om esti.
“Lasii mor de mai multe ori inaintea mortii lor.” Shakespeare
Personalitatea este fapta curajului suprem.” – mediteaza si actioneaza!
Gandeste pe cont propriu:
Mai putin televizor, mai putine activitati colective inutile, mai putina vorba si mai multa fapta. Devii curajos facand mai multe acte curajoase. Indrazneste! Cucereste. Stapaneste.
Traim intr-o lume incorsetata, limitata, cenzurata, frustrata, unde furtul de identitate a luat locul incurajarii sanatoase. Cine-ti mai spune? Bravo Andreea! Ai ales bine!!! Tine-o tot asa?!! Pe naiba!!! Vai, fata mea, nu te-ai angajat? Nu te-ai maritat? Ce o sa se aleaga de tine? Cine o sa te mai ia? Ai deja 30 de ani. N-ai carte de munca?! Cum o sa-ti asiguri batranetea? Cunosti placa…:-)
Daca te intreb repede cine esti sigur ai sa te blochezi.
Cine esti?
Stop!! Nu vreau cnp-ul, nici adresa din buletin, nici mailul de la servici, nici numele de familie.
Te vreau pe tine!! Liber de titluri si apartenente la grupuri fara nume.
Sunt Andreea, sunt vie, fericita, pasionata de ce fac, incantata sa vad ca te desprinzi de turma si te-ndrepti spre tine si pasiunile tale. Faptul ca tu te trezesti si rupi lanturile conditionarii imi face mie ziua minunata. Asta e visul meu!
Daca iti urmezi propria cale vei trai o viata zilnica de extaz, si cu cat esti mai viu, mai autentic si mai plin de bucurie, cu atat mai multa lume va sta la usa ta. Si asta fiindca, toata lumea vrea sa fie inconjurata de oameni bucurosi, zambitori, veseli si plini de viata.
Hai sa vedem ce stil de viata ai:
Modus vivendi
Ce spune prestatia ta cotidiana despre tine? Se conformeaza naturii tale sau regulilor sociale?
Care-i sistemul de valori dupa care te-ai ghidat in toti acesti ani?
Ti-ai depasit sistemul de nevoi si valori primare?
Iti exprimi plenar propriile valori si scopuri?
Lupti pentru visurile tale?
Lupta pentru o viata excelenta, puterea e la tine!
Written by Pera Novacovici on September 17th, 2009
Un grup de iepuri alerga pe camp, cand, deodata, doi dintre ei au cazut intr-o groapa. Toti ceilalti iepuri s-au adunat in jurul gropii sa vada ce s-a intamplat. Au vazut ca cei doi iepuri au ramas blocati pe o margine subtire in groapa, iar in jos se deschidea un abis din care nimeni nu ar fi avut scapare.
Cei doi iepuri au inceput sa sara in sus de pe marginea pe care erau blocati, incercand sa iasa afara. Ceilalti iepuri, vazand efortul lor, au inceput sa strige: “Renuntati, nu veti iesi niciodata de acolo!”
Cei doi au ignorat comentariile pesimiste si au continuat sa sara.
In final: unul din iepuri a renuntat la lupta si, ascultand sfaturile celor de sus, a renuntat. Cuprins de disperare, s-a lasat sa cada in abisul de sub marginea subtire.
Totusi, celalalt iepure a continuat sa sara , parca si mai motivat.
Iepurii de sus strigau in cor:
„Renunta si urmeaza exemplul celui de dinainte”, strigau iepurii in cor, enervati de insistenta cu care sarea iepurele, parca tot mai sus si mai sus.
Spre surprinderea tuturor, iepurele a reusit sa iasa dupa un efort „supraiepuresc”.
„De ce nu ai renuntat cand toti strigam la tine sa renunti?”, l-au intrebat ceilalti.
„Eu sunt aproape surd si am crezut ca in tot acest timp m-ati incurajat sa ies!”
Vezi cum puterea convingerilor poate distruge pe cineva? Dar, in acelasi timp, intelegi ca ele pot aduce succesul celui care va sti sa le imblanzeasca puterea creativa?
Convingerile pot, de asemenea, aduce un succes dincolo de orice imaginatie. De aceea am pus convingerile ca prima caramida pentru fundatia unei personalitati alfa.
O personalitate alfa isi construieste toate convingerile in asa fel, incat acestea sa o ajute. Si le ia pe toate cele care nu ii folosesc si le arunca pentru totdeauna.
Eu am sa iti vorbesc despre convingerile mele, dar am sa te las sa iti alegi singur propriile tale convingeri, astfel incat sa fii persoana care iti doresti sa fii si sa poti aduce tot ceea ce iti doresti in viata ta.
Cine e convins ca poate – are dreptate. Cine e convins ca nu poate, din nou, are dreptate.
“Exista doua feluri de oameni. Cei care cred ca pot si cei care nu cred ca pot. Ambele categorii au dreptate.” (Henry Ford)
Prea putini i?i dau seama ca a avea sau nu incredere in tine si in abilitatile tale face diferenta intre mediocritate si maretie. Prea multi oameni se indoiesc ca ar putea face lucruri extraordinare si de aceea nici nu incearca. Iar, cand ajung batrani si nefericiti, regreta tot ceea ce ar fi putut face, dar n-au facut.
Ar trebui introdusa pedeapsa cu inchisoarea pentru cei care nu fac nimic, dar isi gasesc timp sa ii descurajeze pe altii!
Prima regula a negocierii e sa ceri mai mult decat ai nevoie, iar la urma, sa obtii cat ai nevoie.
Cand negociezi cu viata, trebuie sa stii sa ceri mult. Din punctul asta de vedere, viata e corecta: daca ceri mult, primesti mult; daca ceri putin, putin primesti. Pe usa camerei tale pune-ti un afis: CERE DE LA VIATA IMPOSIBILUL! POSIBILUL ESTE FOARTE LIMITAT…
Poate te gandesti: “Eu imi doresc tot felul de lucruri si nu le obtin”.
Probabil ca nu stii sa ceri. Uita-te la cei care obtin ce isi doresc. Ce fac ei? Stau toata ziua acasa, in pat, si se gandesc la ce vor, si intr-o zi vine Mos Craciun cu sacul plin si le aduce exact ce si-au dorit?
Da, puteti crede si asta si sa-l asteptati pe Mosu’… Dar, din cate am aflat eu, Mos Craciun nu exista.
Englezii au o expresie: “DIY” – adica “Do It Yourself”. Fii tu propriul tau Mos Craciun. Asa ca iti sugerez sa nu-l mai astepti pe Mos Craciun. S-ar putea ca el sa existe, dar, precum in proverbul “banul la ban trage”, tot asa si Mosu’ s-ar putea sa-si duca darurile tot celor care au. Daca vrei ceva, trebuie sa iei. Viata nu face cadouri.
Ceea ce ma fascineaza la multi oameni este incapatanarea cu care se agata de convingerile lor gresite, si asta in ciuda faptului ca adevarul este in fata nasului lor, mare cat un hangar de avion.
Mai mult, daca incerci sa le prezinti adevarul, fac scandal.
Noi, oamenii, avem capacitatea de a ne pacali singuri, pana in punctul in care poate fi foarte daunator pentru viata noastra, in general. Mai rau, educatia pe care o primim este uneori gresita si asta ne face sa vedem si sa interpretam lucrurile gresit. Nietzsche spunea ca un lucru poate fi adevarat, chiar daca este daunator si primejdios in cel mai inalt grad. Iar vigoarea unui spirit s-ar masura in doza de “adevar” pe care o poate suporta sau, mai clar, in gradul pana la care el ar avea nevoie ca acest adevar sa fie diluat, voalat, indulcit, amortizat, falsificat. Cand incepi sa observi ca viata ta nu se indreapta in directia dorita de tine, e cazul sa te opresti si sa nu-ti mai furi singur caciula; e momentul in care trebuie sa privesti adevarul in fata, oricat de neplacut ar fi, si sa actionezi.
La ce ajuta informatiile de mai sus?
Pai, in primul rand, te ajuta sa pui la indoiala unele lucruri pe care le-ai invatat pana acum despre viata. Si sa faci asta cat mai des. Sa pui la indoiala ceea ce crezi ca e imposibil.
Din pacate, multi fac exact invers. Au anumite convingeri si lupta cu inversunare si cu toata energia lor sa isi dovedeasca ce multa dreptate au. Si mai ales pun la indoiala capacitatea lor de a actiona si de a avea succes. Tot ce invata pun in slujba convingerilor gresite. Prea multi oameni esueaza, pentru ca isi abandoneaza idealurile, se multumesc cu putin si, la urma, raman cu si mai putin.
Tin si acum minte ca, din copilaria tata imi spunea mereu sa invat, sa am rezultate foarte bune la scoala, sa termin o facultate si sa obtin imediat un loc de munca din care sa pot iesi la pensie la batranete. Imi spunea asta de fiecare data cand mai veneam cu o nota mica, ca “trebuie” sa invat si sa am o carte de munca.
Erau alte vremuri inainte, nu existau mari schimbari de la un an la celalalt. Un director de banca ramanea tot director de banca, erau posturi sigure pentru toti absolventii.
Acum, totul e in schimbare.
Posibilitatea de a-ti gasi o slujba depinde in primul rand de relatiile pe care le ai, si apoi de perfectionarea profesionala.
Insa, daca esti bun in ceea ce faci, te asigur ca iti vei mentine postul pentru mult timp, nicio relatie oricat de influenta ar fi, nu te poate da la o parte.
Cine a zis vorbele astea: “omul cat traieste invata” a avut perfecta dreptate!
Tot ceea ce se intampla in ziua de astazi, se afla intr-o continua schimbare, in fiecare clipa apare ceva nou. Cei care vor face fata schimbarilor si “crizei” sunt cei cu o personalitate flexibila si adaptabila.
Crezi ca e destul ce inveti la scoala sau la facultate, pentru ca la sfarsitul acestora sa si obtii un job bun in domeniu?
Trezeste-te! Se cere experienta in domeniu, minim un an.
Stiu, ai 23 de ani, ai terminat acum facultatea si cand ai fost sa te angajezi ti s-a spus ca trebuie sa ai experienta in domeniu minim un an. Te-ai mirat si ti se pare o prostie, ca nu ti se da posibilitatea sa profesezi si astfel sa-ti dobandesti experienta.
Pentru a fi nevoie de tine, trebuie sa adaugi activitatii profesionale componente de “cunostinte, inteligenta si atitudine” , asta inseamna ca zi de zi sa inveti ceva nou. Sa cauti informatii si sa te dezvolti in permanenta.
Viata e un program de dezvoltare libera. Orice ti s-ar intampla ia-o ca pe o experienta din care poti invata ceva.
Ia-ti mereu cu tine un carnetel si noteaza-ti acolo toate gandurile si ideile ce le ai sau fa-ti cont pe www.evernote.com si salveaza aici tot ce ti se pare interesant pentru dezvoltarea ta continua.
Citeste mult. Sunt din ce in ce mai multe carti de dezvoltare personala. (Pera Novacovici, in curand isi va publica cea mai tare carte din tara pe acest domeniu). Nu te zgarci in a procura carti si materiale pentru educatia si formarea ta continua, investeste in tine!
Fa-ti cat mai multe relatii si pastreaza legatura cu toti cunoscutii. Vorbeste cu ei din cand in cand si trimite-le informatiile care i-ar putea interesa. Vei vedea ca si ei for face acelasi lucru pentru tine.
Planifica-ti activitatile si fii organizat.
Imparte-ti sarcinile in asa fel incat sa nu te sperie cantitatea lor (deseori motivatia scade datorita cantitatii mari de sarcini atribuite).
Noteaza-ti intr-o agenda activitatile si orele intre care vrei sa fie parcurse acestea.
La sfarsitul zilei marcheaza-le pe cele indeplinite si planifica-ti urmatoarea zi tinand cont si de activitatile ramase.
Odata pe luna verifica-le pe toate si vezi ce progrese ai facut.
Iti spun toate astea pentru a te motiva sa te perfectionezi continuu si sa fi cel mai bun in domeniul tau de activitate (in nisa ta).
Nu mai sta pe ganduri, pune-ti osul la treaba si da-i voie artistului din tine sa se manifeste si el va fi dornic sa se exprime!
Ei, si iata ca am ajuns si la “Momente de gratie”…
Spuneam data trecuta ca atunci cand lucrezi prin iubire, adica din si cu pasiune, ajungi sa faci totul cu usurinta, placere si gratie… Si asta nu inseamna doar sa te misti gratios, ci mai ales sa primesti in dar momente de gratie.
Acestea sunt cele care vin in calea noastra pentru a ne arata ca… suntem pe calea cea buna.
Cand evenimentele se insiruie intr-un fel pe care il vedem ca fiind miraculos, cand ne vin in cale, servite parca pe tava de Univers, cand apar exact oamenii, informatiile si resursele de care avem nevoie, atunci putem spune ca da, traim momente de gratie.
Nu de putine ori am primit astfel de momente. Nu vorbesc doar de mine, ci de noi toti. Unele sunt atat de evidente, ca vorbim de ele toata viata, si de cate ori vorbim ne umplem iar de incantarea pe care am trait-o atunci. Alteori nu de dam seama ca am fost in ele cand suntem chiar in ele, ci doar dupa – un dupa destul de relativ, poate dura mult pana ne prindem de ce a fost acolo. Dar si atunci, dupa, ne uimim si vedem ce insiruire perfecta de lucruri, de evenimente a dus la o anumita realizare sau a aprovocat o schimbare in noi si in viata noastra. Schimbare care poate sa ne fi cuprins nu doar pe noi, ci si pe cei din jur…
Mai intai, o poveste a unei povesti. Cum ar fi fost prea lung sa inserez tot fragmentul, o sa amestec redarea cu mici rezumate:
In cartea sa, numita chiar “Momente de gratie”, Neale Donald Walsch povesteste despre David Daniel, un tanar american de 19 ani care fusese invitat sa studieze un an in Tunis, Tunisia. Parintii l-au sfatuit sa faca intai o calatorie in Europa, sa vada Franta, inainte de Tunisia. Sa invete un pic limba franceza. David Daniel era la aeroport si avea multe ore de asteptat. S-a hotarat sa viziteze Manhattan-ul, fara sa mai fi fost vreodata in New York. A gandit ca va gasi el o masina afara din aeroprt.
“Complet gresit. Masinile treceau in goana pe langa el, neluandu-i in seama degetul ridicat. Doamne, nici macar nu pot sa ajung la New York, isi spuse David. Cum sa imi inchipui eu ca o sa ma descurc in Franta?”
Tocmai atunci a oprit in vehicul si soferul l-a luat si l-a dus o bucata de drum. Omul l-a lasat insa pe o insula de asfalt, in mijlocul autostrazii americane, cu patru optiuni de iesire, in directii diferite. David habar n-avea unde se afla, cum sa ajunga unde voia sa mearga. “Iar in aceasta stare de impietrire brusca nici macar nu a avut prezenta de spirit de a-l intreba pe sofer. [...] Acum, pe cand privea la traficul de varf, pe David l-a coplesit disperarea. Nu o sa mai gasesc nici un fel de masina aici, a gandit el fara speranta.Chiar daca cineva ar vrea sa opreasca – lucru absolut improbabil – acea persoana ar trebui sa mearga spre Manhattan si nu spre una dintre celelalte iesiri. Nu putea nici sa mearga spre un loc mai convenabil sau inapoi la aeroport. Era prins in mijlocul mai multor benzi de trafic si se afla intr-o incurcatura teribila.”
David a ramas cam doua ore prins acolo, intre benzi. Sute de masini au trecut. A inceput sa isi faca ganduri negre. Inclusiv cum o sa-l ia politia, ca face autostopul. S-a suprins gandind asa si si-a spus: “Trebuie sa gandesc pozitiv”. “Cateva minute mai tarziu a observat o masina moderna care a incetinit, iar soferul se uita la el cu mila. Masina a oprit, desi nu-i venea sa creada, iar soferul culmea, mergea in Manhattan! “David l-a intrebat: “De unde sunteti?” “Eu sunt din Tunisia, din Africa de Nord.” “Ceeee?” Daca ar fi putut pune frana, ar fi facut-o. “Sunteti din Tunisia? s-a balbait el. “Da, dar n-am mai fost de multa vreme acasa. De fapt, de cativa ani, locuiesc la Paris si luna aceasta m-am mutat la New York. Practic medicina in Manhattan. “Ati locuit in Paris? Sunteti din Tunisia si ati locuit in Paris?” David nu-si putea crede urechilor. “Eu tocmai plec in Tunisia si ma opresc in Paris pentru o luna!” Ochii omului au stralucit si pe fata i-a aparut un zambet. “Pai, se pare ca am ales pasagerul potrivit. Poate ca te pot ajuta in privinta calatoriilor tale”.
Ei, si de aici va dati deja seama de cum a fost pentru David. El a primit nu doar ajutorul de a ajunge in Manhattan, dar si o multime de informatii si nume de prieteni ai soferului care il puteau ajuta in Paris si in Tunisia, despre locuri unde sa mearga si ce anume sa viziteze, restaurante, galerii de arta, apartamente de inchiriat…
David a fost chiar gazduit in Paris de niste prieteni ai celui care il dusese cu masina.
El a nu s-a mai intalnit cu omul acela, dar i-a scris saptamani intregi pentru a-i multumi. Si a inteles din aceasta intamplare multe despre cum se aseaza lucrurile in Univers. Concluzia lui a fost: “Exista un scop si un inteles in totul. Avem ocazia unica de a-i acorda atentie – sau de a nu acorda – si, in felul acesta, sa ne determinam cursul vietii.” Si intreaga lui viata a pastrat ochii deschisi pentru a vedea si a intelege…
Aceasta e o prima poveste, un exemplu de moment de gratie. Ea ilustreaza foarte bine cum poti sa iti schimbi viata schimband modul de perceptie a ceea ce se intampla. Si uneori asta apare asa, ca o sincronicitate sau chiar ca o serie de sincronicitati, venite tocmai pentru a te face sa vezi mult mai clar, mai luminat, asa, cu faruri puternice, ce se intampla de fapt in mintea noastra si in viata noastra.
Nu utiati ca masina a aparut cand David s-a surprins plin de griji si a hotarat sa-si schimbe modul de a gandi asupra situatiei. Desigur, toata povestea este, cel putin pentru David, miraculoasa, dar este asa tocmai pentru ca el a atras-o in viata lui, cand a facut schimbarea. Si a invatat sa vada si sa foloseasca aceste miracole, despre care a povestit apoi ca i-au umplut viata.
Fiindca una din regulile dupa care functioneaza realitatea noastra este ca atragem ceea ce hranim. Si el a a hranit un mod de gandire care sa-l ajute, nu sa-l darame. Intr-un fel, a cuprins in acea propozitie simpla, foarte uzata si deseori considerata o prostie intuila - Trebuie sa gandesc pozitiv - INTENTIA sa ca sa gandeasca pozitiv, in acelasi timp fiind convins ca asta ii va schimba in bine situatia. Pentru a da forta acestei idei, astfel incat sa contina intentie, nu sa fie ceva gol de continut, lui David ii trebuia o situatie cu adevarat disperata, nu? Ei, de ea a avut parte, pentru a face, neconstientizat, ceea ce este simplul si super-eficientul lucru pe care il putea face: schimbarea modului de gandire…
Momentele de gratie sunt multe in viata noastra. Invatand sa le vedem, sa le observam, facem o chestie simpla si tot asa, super-eficienta: atragem un anume mod de desfasurare a lucurilor, a evenimentelor, care arata exact un fel de a trai plin de usurinta, bucurie si gratie. Cu cat le vedem mai bine, cu cat le apreciem si multumim Universului pentru ele (amintiti-va de Naikan, despre care am povestit mai demult, ca o practica de imbuntataire a vietii prin recunostinta), cu atat vom avea parte de mai multe momente de gratie. De bucuria noastra, de aceasta stare placuta de entuziasm pe care ne-o dau aceste momente beneficiem nu doar noi, ci si cei din jurul nostru. Si uneori aceste momente schimba nu doar viata noastra, ci si a celor din jur.
Despre asta voi mai povesti data viitoare, aratand mai bine cum e cu pasiunea si cu momentele de gratie.
Pana atunci, va doresc sa aveti parte de cat mai multe astfel de momente si poate, daca veti gasi unele frumoase de tot, ne veti povesti si noua despre ele…
Astazi e momentul potrivit sa începi sa faci schimbarile pe care le vrei, pentru ca tu trebuie sa fi schimbarea pe care vrei sa o vezi în lume!
Prietene drag, sunt fericita! Astazi mi-am cumparat “Caietul visurilor”.
De mult timp pun pe hârtie ceea ce-mi doresc sa realizez, si scriu: “visez la ziua când îmi voi înlocui laptop-ul cu unul mult mai performant”, “visez ziua când îmi înving teama de apa si fac rafting pe un râu rapid”, visez sa calatoresc în……, “visez sa fiu cel mai bun psiholog!”, etc.
Stii câte vise am? 80. Si în curând vreau sa ajung la 100.
Am început sa-mi scriu visele când am realizat care e scopul si misiunea mea în viata, când mi-am gasit pasiunea, si din acel moment în fiecare zi muncesc ca visele mele sa devina realitate.
Am atribuit fiecarei pagini o descriere succinta cu visul meu, am pus o imagine relevanta (am intrat pe internet si am accesat google imagini, si mi-am facut un folder special cu “poze pentru visele mele”) si am scris data când vreau sa se realizeze visul, data când am realizat visul si o patratica în care sa bifez fericita trairile din acel moment al împlinirii.
Odata ce ai pus pe hârtie ceea ce-ti doresti, tot universul lucreaza pentru tine, toate energiile se canalizeaza spre îndeplinirea scopului propus, si inconstient atragi îndeplinirea visului tau.
Viziunea face lucrurile sa se îndeplineasca!
Acum am peste 10 vise îndeplinite din cele mentionate, si ma simt din ce în ce mai bine si mai motivata sa muncesc în fiecare zi pentru mine, si pentru visele mele.
Unul dintre lucrurile pe care le vei afla întotdeauna despre oamenii de succes si care pun lucrurile în miscare, este ca acestia au viziune. De asta te sfatuiesc si pe tine, draga prietene, sa-ti imaginezi în detaliu visul tau, si sa pui si o data când crezi ca ti-l vei îndeplini.
Pasi simpli care te vor ajuta sa-ti îndeplinesti scopul si visul:
- identifica piedicile si provocarile ce pot aparea. Ce-ti poate sta în cale, ce nu-ti permite sa actionezi? Poate fi lenea sau confortul, sau poate motivatia. Închide ochii si gândeste-te o clipa, permite-ti sa aflii raspunsul.
- cauta resurse existente pentru atingerea scopului. Gândeste-te acum de ce ai avea nevoie pentru a-ti îndeplini visul. Poate e nevoie de energie sau credinta, sau poate de anumite persoane. Cum le poti contacta sau gasi? Ce materiale îti trebuie pentru aceasta?
- Ai nevoie de resurse suplimentar? Aici poate fi vorba de o investitie materiala, de bani.
- Ce posibilitati de realizare ai?
- Enumera-le pe toate: în ce mod poti ajunge la scopul tau?, ce cai ai pentru asta? Care este primul pas pe care îl vei face?
Anatole France spunea: “pentru a realiza lucruri marete nu trebuie doar sa actionam, ci sa si visam, nu doar sa planificam, dar si sa credem.”
Sfatul meu e sa îndraznesti sa faci ceea ce poti visa.
Fi perseverent în actiunile tale!
Scrie-mi un comentariu si spune-mi câte vise ti-ai notat pâna acum si daca ai început sa muncesti pentru tine.
“Cand lucrezi, Tu esti un flaut prin care trece soapta orelor, transformandu-se in muzica.
… Si ce inseamna sa lucrezi prin iubire? Inseamna sa tesi haina cu firele extrase din popria ta inima, constient ca cea care va purta haina va fi iubita ta… “
(Kahlil Gibran, Profetul)
Ce inseamna sa lucrezi prin iubire?
Ne-am apropia de raspuns, intelegand ce inseamna sa lucrezi cu pasiune, cu pathos, cu entuziasm.
In cartea sa Cele sapte legi spirituale ale succesului, Deepak Chopra vorbeste despre legea dharmei sau legea menirii in viata, aratand ca atunci cand lucrezi ca sa implinesti menirea ta reusesti sa atingi nu doar prosperitatea, ci mai mult, sa atingi vietile altora intr-un fel care imbunatateste lumea.
Spuneam data trecuta ca esential, pentru succes, e sa faci ceea ce faci cu pasiune.
Si asta echivaleaza cu a avea “in dotare” nu doar cea mai putenica masina, ci si combustibilul necesar sa prinzi cate sute vrei pe ora. Chiar si soselele cele mai bune si drumul liber…
Pentru ca ceea ce faci cu pasiune faci usor, placut, aproape fara efort, desi poate presupune intampinarea si chiar depasirea multor obstacole. Dar nu le simti asa de tare, ori chiar daca le simti, puterea pe care ti-o da invingerea lor face sa fii propulsat peste cateva trepte de viteza, ca si cum ai zbura cu o nava cosmica.
Pasiunea, forta aceea interioara care te face sa lucrezi fara sa simti nevoia de odihna ori de hrana, timp de ore intregi, care te tine in forta cand altii abia se misca, e o resursa interioara care trebuie captata si folosita toata viata.
Si cum asta da secretul reusitei, ea trebuie gasita devreme, din copilarie.
Deepak spune in cartea amintita:
“Orice om are un talent unic si o maniera unica de a-l exprima. Exista ceva ce putem face mai bine decat oricine altcineva din intreaga lume. Oricarui talent unic (si expresiei sale manifestate) ii corespund o serie de nevoi unice. Atunci cand aceste nevoi se suprapun peste expresia creativa a talentului nostru, scanteia produsa da nastere la abundenta si belsug. Exprimarea talentelor noastre pentru a raspunde acestor nevoi creeaza prosperitate.
Daca i-am invata pe copii acest principiu inca de la inceputul vietii lor, am vedea ce efecte remarcabile poate sa produca el. Personal, am facut acest lucru cu copiii mei. Le-am spus intotdeauna ca exista un motiv pentru care se afla pe aceasta lume si ca ei trebuie sa descopere singuri care este acest motiv. Copiii mei au auzit aceste lucruri de la varsta de patru ani. In plus, i-am invatat cum sa mediteze, dupa care le-am spus: “As dori sa nu va temeti niciodata, dar niciodata, in legatura cu felul in care va veti castiga existenta. Daca nu veti reusi singuri acest lucru, eu voi avea grija de voi, asa ca nu trebuie sa va faceti griji. As dori de asemenea sa nu va concentrati excesiv asupra notelor pe care le obtineti la scoala. Nu tin sa deveniti cei mai buni. Ceea ce mi-as dori in schimba in formarea voastra ar fi sa va puneti intrebarea in ce fel puteti servi umanitatea si care sunt talentele voastre speciale. Fiecare om are un talent special pe care nu-l mai are nimeni altcineva, si fiecare are o maniera speciala de a exprima acel talent, pe care nimeni nu o mai are.” Si astfel toti copiii mei au ajuns la cele mai bune scoli, au avut cele mai bune note si fiecare incearca sa-si exprime unicitatea concentrandu-se asupra lucrurilor pe care le au de daruit.”
Iata ca gasirea din timp a talentului, a acelui dar pe care il avem cu totii pentru omenire nu tine de varsta. Poate fi gasit din copilarie, poate fi descoperit mai tarziu, dar e important sa-l gasim.
Cum ne descoperim ceea ce ne pasioneaza?
In primul rand, acel ceva facut cu pasiune ne produce o anume stare. Facem ceea ce facem cu atentie marita, cu placere, cu interes constant si chiar crescand, timp de ore intregi, fara pauze, uitand de timp, de noi, de orice altceva… Imi amintesc aici o istorioara amuzanta cu Isaac Newton, care era adancit intr-un studiu si nu avea habar de altceva. Un amic, invitat la masa, a sosit la ora potrivita. Majordomul l-a instiintat pe Newton, care a trimis vorba amicului sau sa il astepte putin, ca vine, vine el… Dupa un timp, omul nostru a aratat nerabdare, iar majordomul a intrebat iar pe Newton, care a trimis invitatie amicului sa inceapa sa manance, ca el vine uite-acusi… Omul a mancat linistit tot puiul, a mai stat o vreme, apoi a multumit si a plecat. Intr-un tarziu, Newton s-a ridicat de la masa de lucru si a cautat ceva de mancare. S-a dus la masa, a ridicat capacul si a vazut o farfurie goala. “Ia te uita, ce distrat sunt – a zis el -am si uitat ca am mancat”…
Cam asa e lucrul cu muulta, foarte multa pasiune…
In al doilea rand, ceea ce ne pasioneaza ne iese bine. Adica facem ce facem cu placere dar si cu pricepere. Suntem priceputi mai bine la cate ceva. Unii sunt mesteri innascuti, altii buni cantareti ori desenatori, ori priceputi la gradinarit, ori la calculatoare etc. De aici, din observarea a ce facem mai usor si mai cu indemanare, putem gasi ceea ce ne pasioneaza.
In al treilea rand, dar nu ultimul, ca importanta, ceea ce ne pasioneaza puternic este si ceea ce atinge viata celor din jur, schimband-o in bine. Este darul nostru, cum ziceam. Daca din doua-trei activitati care ne pasioneaza nu ne putem hotari care e cea mai importanta pentru noi, nu avem decat sa urmarim care din ele aduce mai mult in viata celor din jur. Care e remarcata de prieteni ori chiar necunoscuti ca fiind importanta, interesanta pentru ei. Care are o contributie mai mare la binele celorlalti. Aceea este cea care trece din pasiune in vocatie. Adica menirea noastra printre semenii nostri.
Daca o gasim, suntem pe cale sa atingem nu doar prosperitatea, ci o viata implinita din toate punctele de vedere. Pentru ca punerea in slujba nu doar a noastra insine, ci si a celorlalti, atrage in viata noastra momente de gratie.
Dar despre astea, despre momentele de gratie povestim data viitoare.
Pana atunci, incercati sa va gasiti propriile pasiuni, alegand dintre ele pe cea mai puternica. Si poate ne veti impartasi si noua ceva din ce descoperiti…
Arta conversatiei: Esti un bun partener de de dialog?
Daca esti, vei atrage persoane noi in cercul tau de prieteni.
Daca nu esti, incepe acum cu aceste sfaturi de bun simt:
Fiecare vrea sa se simta important
Ce ai de facut in conversatie? Baga-l in seama pe cel din fata ta, asculta-l atent, fii prezent, zambeste.
Conversatia informala e spargatorul de gheata. Joaca-te cu intrebarile si raspunsurile.
Arata-te interesat de ceea ce are celalalt de spus.
Asa nu: Da, da si tu esti cu privirea in alta parte: contactul vizual e esential.
El ataca un subiect, tu pune intrebari ca sa afli mai multe despre subiect, astfel va simti ca e ascultat, important si vei deschide mai multe canale de comunicare fiindca el va considera ca esti interesat de subiectul tratat. Vezi cat e de simplu?
Acorda-i toata atentia celui implicat in conversatie, nu-ti intoarce privirea daca usa se deschide sau un pahar se sparge.
Invita-l sa se puna in valoare, lasa-l sa termine, nu-l intrerupe cu povestile tale de succes. Acum e randul lui, mai tarziu, e timp si pentru tine…acum el e personajul principal.
Carl Roggers spunea ca, cea mai mare piedica in calea unei conversatii este incapacitatea unuia dintre parteneri de discutie de a-l asculta inteligent, cu pricepere si intelegere pe celalalt.
Crezi ca e misto sa vorbesti fara sa fii ascultat?
Nu e prea interesant, e chiar frustrant.
Inca un citat pe subiectul nostru drag: Nevoia si foamea noastra de confirmare sunt atat de mari incat cei care stiu sa asculte vor fi rasplatiti. Ann Appelbaum
Ai inteles care-i arta conversatiei?
De ce am eu succes si lipici la oameni?
Cred ca sunt deschisa, atenta si interesata de ceilalti, ii fac sa se simta bine in compania mea, ii pun intr-o lumina favorabila daca pot, fara sa-i slujesc sau sa-i mint, ii apreciez si le subliniez punctele forte, ii fac sa se simta bine in pielea lor.
Adresez complimente sincere intotdeauna. Daca n-am nimic de zis bun despre o persoana, aleg sa tac si sa tratez subiectele propuse de cel din fata mea si atat.
Mark Twain spunea ca un compliment sincer tine saizeci de zile.
Iti dai seama? Mi se pare fascinant!! Ce mai astepti? Iesi la cucerit! Vei fi iubit!
Esti timid?
Atunci asta e sfatul meu: Preia initiativa cu teama in san. Da, ridica-te de pe scaun chiar acum. Nu mai irosi nici un minut, du-te si prezinta-te cum stii mai bine.
“Nu lasa teama de a da gres sa-ti stea in cale.” Babe Ruth
Zambeste, prezinta-te, initiaza conversatia.
Teama sociala nr 1 este teama de a vorbi in public.
Teama sociala nr 2 este teama de a cunoaste oameni noi si a incepe o conversatie.
Te-ai gandit de ce eviti cercurile straine, evenimentele sociale?
Fiindca ti-e teama sa nu fi respins, de asta ramai tacut la masa ta, nu care cumva sa fii refuzat.
Ce crezi ca se intampla daca ramai in banca ta? Crezi ca vin ei la tine? Aproape niciodata, prea rar si prea frumos sa fie adevarat.
Asuma-ti responsabilitatea comunicarii, iesi in fata si prezinta-te, implica-te, straduieste-te sa-l faci pe cel din fata ta sa se simta bine.
Am gasit niste intrebari intr-un caiet pe care le consider potrivite aici, in conversatia noastra:
Despre ce discuti la prima intalnire?
Cum arata o zi obisnuita din viata ta
Spune-mi cateva cuvinte despre un film sau o carte pe care ai parcurs-o de doua ori.
Care este restaurantul tau preferat?
De unde vine numele de familie?
Ce ai face daca ai avea toti banii si tot timpul din lume?
Care e cea mai placuta surpriza care ti s-a facut vreodata?
Cum arata casa visurilor tale?
Ce-ti place sa faci de unul singur?
Spune-mi un lucru despre tine pe acre nimeni nu l-ar banui.
Cum ti-a infuentat internetul viata?
Ce aroma iti aminteste de momente speciale?
Povesteste-mi despre familia ta.
O situatie jenanta din viata ta.
Sunt cateva intrebari de care te poti folosi la prima intalnire. Nu ma intreba care e sursa, erau notate intr-un caiet si le consider potrivite aici, in conversatia noastra
Ce mai e esential la prima intalnire?
Numele. Importanta numelui e vitala. Sa nu care cumva sa-i uiti numele: ca sa nu ai surprize neplacute repeta-i numele in gand de mai mule ori celui care abia s-a prezentat. Buna smecherie, asa-i? O stiai? Nu-ti face rau sa o auzi din nou..
V-ati imprietenit ? O cheama Andreea? Sa nu-i spui Andre! O cheama Alexandra? Sa nu-i spui Ale ca e mai scurt si mai usor de memorat. Fara apelative , porecle din prima. Doar retine numele si floseste-l cand i te adresezi..fiecaruia ii place sa-si auda numele pe buzele altora.Deci? Andreea, spune-mi ….
Incredere. Atitudine. Inteligenta.
Ezitarea e risipitoare. Treci la actiune. Ai avut esecuri? Ai fost respins?So what?!
Asa inveti lectii, asa devii mai bun. Arta conversatiei o dobandesti exersand, incercare si esec.
Cunostinta isi are radacina in experienta. Inceteaza sa gandesti atat, alege sa traiesti aici si acum.
Fiecare vrea sa i se intample ceva, fiecare vrea sa se simta important. Cand nu stii ce sa zici, cand ti-e teama, cand simti rusinea gandeste-te la ce te-ar face sa-ti schimbi starea actuala? Cum altfel te-ai comporta daca n-ai simti teama, rusine, timiditate? Si imbraca acel sentiment chiar acum. E o strategie buna ca sa iesi din orice situatie sufocanta. Actioneaza cu teama in san, e singura modalitate de a te simti mai bine cu tine.
Si eu ma tem de multe lucruri dar actionez. Nu raman in zona de maxima securitate si sa-mi ratez sansa de a experiementa. Urasc sa ma simt neputincioasa, inutila si devitalizata. De asta actionez.Nu sunt amazoana, nici razboinica, sunt doar o femeie care se teme, sunt doar o femeie. Intre mine si tine nu e nici o diferenta, poate de sex.:-)
Eu am reusit sa actionez cu teama, sa vorbesc in public, sa abordez si sa initiez conversatii. Tu ce mai astepti?
Te poti descurca in orice situatie!
Ceea ce trebuie sa faci este sa dezvolti mai multa incredere in tine si-n ceea ce intreprinzi.
Inainte de a iesi din casa, spune-ti: Ma voi descurca!
sau
Sunt puternic! Am incredere in mine! Ma voi descurca!
sau construieste-ti tu formula magica si repet-o de cat mai multe ori pe zi pana ce ajungi sa te descurci in orice situatie.
Ce are nevoie un om pentru a fi creativ si apoi PRACTICa, adica metodele cu aplicabilitate imediata pentru stimularea si folosirea creativitatii in viata de zi cu zi.
Experienta este cel mai dur profesor. Prima data te asculta si apoi iti preda lectia.
E nevoie de practica si antrenament ca in orice domeniu al vietii. Trebuie sa iti antrenezi creativitatea in permanenta.
Factori care stimuleaza creativitatea:
Interni:
a) intelectuali – imaginatia, gandirea fluenta, flexibila, sensibilitatea la probleme, inteligenta, memoria
c) de personalitate – atitudini, motivatie, caracter, vointa, perseverenta, deschiderea spre experienta, atitudinea de explorare, dorinta de a schimba, tendinta de informare, curiozitate, prezenta unor preocupari si interese de tip hobby, nonconformism, fond emotional bogat, capacitatea de a-si asuma scopuri indepartate, increderea in sine, cadrul intern de evaluare, toleranta la ambiguitate si imageria mentala.
Externi:
a) Colectiv – climatul creativ, personalitatea indivizilor din grup, conducerea( sefii, etc)
b.) Social – valori promovate, conditii create, educatie, nivelul cultural, securitatea psihologica si personala, spiritul vremii
Asadar, putem contura o personalitate pe care o putem numi :” persoana creativa”
Trasaturile cele mai importante ar fi:
1.Receptivitate si interes fata de tot ce apare nou, chiar daca e in domenii diferite de interes
2.Independenta si nonconformism in gandire si actiune
3.Preferinta pentru rezolvarea problemelor complexe
4.Capacitatea de a-si asuma riscul in sustinerea si promovarea ideilor originale, proprii si ale altora
5.Perseverenta si rezistenta la eforturi prelungite si insuccese
6.Sensibilitate si profunzime in trairi
7.Capacitatea de a recepta si cultiva umorul
8.incredere in fortele proprii
9.Prestigiu in colectiv ( bazat pe calitati de personalitate si nu neaparat pe rezultate)
Metode individuale pentru dezvoltarea creativitatii
Sport
Iesitul in natura
Metode bazate pe discutia individuala
Metode de relaxare
Sugestopedia
Metoda sofronica
Controlul mental silva
Hipnoterapia
Artterapia
Meloterapia
Dansterapia
Cromoterapia
Aromoterapia
Hilaroterapia
Sofroterapia
Metode de grup pentru dezvoltarea creativitatii.
Brainstorming
Sinectica
Metoda Philips 6-6
Discutia Panel
Metoda 6-3-5
Metoda Delphi
Metoda Frisco
Metoda listelor
Metodele matriceale
Orice incercare de educare a creativitatii are 2 etape mari.
1.realizarea unei ecologii psihice, de curatare. Adica sa scapi de convingeri negative, de scuze, de atitudinea de victima, cam toate acele lucruri de care incerci sa scapi si cand mergi la femei
2.instalarea individului intr-o stare psihologica propice creatiei. Daca tie foame si ti e frig, probabil creativitatea ta va fi la nivel scazut. Daca lupti in fiecare zi pentru supravietuire , la fel. Doar geniile care au marcat istoria au reusit sa creeze lucruri minunate in conditii foarte grele. Pentru noi, oamenii obisnuiti, e nevoie de o oarecare liniste sufleteasca pentru a putea deveni creativi.
P.S. mai sus este un rezumat scurt de tot al unui intreg semestru de psihologia creativitatii. Daca sunt lucruri despre care vreti sa stiti mai multe, postati, si daca sunt mai multi care vor sa stie despre un anume subiect, am sa dezvolt.
Sa incheiem cu cuvintele lui Victor Hugo, care spunea ca unul dintre cele mai bune moduri de a te apropia de teritoriul creatiei, este iubirea pentru un hobby:
„Prin urmare prietene, nu ezita sa ai o pasiune, sa te indragostesti de un ideal, si mai ales sa perseverezi in aceasta iubire.Nu tine cont de privirile ironice ale celor din jur la adresa productiilor tale. Ei nu pot intelege cat de mult ai crescut cu ele si prin ele. si pentru ca ai totusi nevoie de recunoastere, de gratificare, felicita-te singur pentru orice reusita, daca ceilalti nu se grabesc sa o faca. Cert este ca, inaintand cu rabdare, stoicism si fara abateri majore pe acest drum, vei merita, intr-o zi, sa ti se puna la rever insigna de persoana creativa.
Ieri am fost in vizita la o prietena. De fapt, ea a venit in vizita in Romania, sa-si revada mama. O face de doua ori pe an, caci traieste in Japonia de peste 30 de ani. Mama ei sta intr-un bloc de patru etaje, si vecinul “de sub ea” este un tanar de 23 de ani. Isi cauta de lucru si ar vrea sa intre intr-un domeniu anume. Baiatul are doar mama, tatal a murit mai de mult si el sta cu mama, cam bolnava…
Vorbind de cum am cautat si eu si de cum am tot schimbat, pana la urma Elena l-a invitat pe Alin, sa vorbim “fata in fata”.
Alin e un tanar minunat. Placut, zambind frumos, deschis, se vede ca are deja ceva din acel aer al barbatului care “tine casa”. Lucreaza de trei ani, dar ar vrea sa incerce “altceva”. Pare mai bun acel altceva, mai bine platit. Vorbim, povestesc cum am incercat si eu si ce am gasit, cum am schimbat pana la momentul “prezent”, si incet-incet desfacem niste fire. Nu multe, doar cateva, cat sa stabilim un “plan de bataie”. Pe urma Alin pleaca si eu vorbesc cu Elena. Ea imi spune:
- E un baiat tare bun, muncitor, serios…
- Se vede limpede, zic eu.
- E disperat, are nevoie de bani…
- Nu se vede, zic eu.Nu se vede ca e disperat. Mi se pare ca e destul de chibzuit si ca stie ce vrea, acum.
Dar… doar acum. Da, are nevoie de bani, caci e greu. Mama bolnava, fara tata… Baiatul insa a terminat o facultate, urmeaza masteratul…. Si totusi… Alin se vede impins deoparte la interviuri, lovindu-se de un mare obstacol: lipsa de experienta.
- Da – i-am zis eu – multi vor sa angajeze tineri foarte tineri, cel mult 25 de ani, care sa aiba cinci ani experienta, din care vreo trei afara, sa stie sapte limbi straine (desi in companie nimeni nu stie perfect nici trei, poate nici doua), si sa vrea si salariul mediu ori chiar minim…
Desigur, exista si cazuri disperate. In care accepti orice pentru ca nu ai pe moment alternative prea multe nici prea bune. Dar de multe ori, dupa ce accepti, ramai acolo. Si trec anii… Si vezi pe altii trecand in viteza pe langa tine, “pe cai mari”, cum se zice.
“Au avut mai mult noroc”, iti zici, si strangi din dinti, acceptand coceanul care ti se serveste pe post de masa – dimineata-la pranz-si seara.
I-am aratat lui Alin ca are un avantaj, acolo unde el nu vede, unde chiar credea ca e un “handicap”. Avantajul lui enorm este varsta. Faptul ca e foarte tanar e un mare avantaj. Poate sa aleaga devreme drumul pe care sa paseasca spre cee ce il implineste.
Lipsa de experienta este chiar cautata de unii angajatori, care vor fie sa formeze ei pe cei care intra in companie, fie doar sa fie sigur ca angajatul nu va cere mult la salariu.
Nu e deloc avantajos sa generalizam: “toti vor oameni cu experienta, toti vor oameni tineri”…Conteaza incercarea, mersul inainte. E important “sa tii cu tine”. Sa stii ce valorezi. Si sa crezi in tine.
Despre asta vom mai povesti, acum ma intorc un pic la Alin si la cautarea lui.
Din start e important, e esential, cand pleci la drum, sa fixezi o tinta. Daca te urci in taxi, omul de la volan te intreaba el, in caz ca esti in transa si casti gura pe geam:
“- Unde va duc?”
Trebuie sa-i dai adresa, nu?
Numero uno, cand “pleci sa-ti cauti norocul”, e sa stii ce vrei. Mereu sa te intrebi ce vrei. Daca iti de deja clar, daca deja ai studiat si ai lucrat la asta, e mult mai simplu, dar daca nu… Sunt multi tineri, ca Alin, copii buni, care invata bine, cu note de 10, dar cand termina scoala nu stiu exact ce vor face. Fiindca se ghideaza doar dupa ce spune piata. Ce spun prietenii, ce se aude, se citeste, se vede. Confunda pe ce vor cu ce este posibil, cu ce pare posibil, in anumiti paramentri, cu ce se ofera…
Desigur, e important sa tii cont de asta, doar nu te faci fantanar in Sahara, dar de fapt stii care e secretul? Stii cum ajungi sa faci cel mai usor pasii spre succes, acolo unde te simti bine din cat mai multe puncte de vedere?
L-am intrebat pe Alin:
- Dar tu ce ai vrea sa faci?
Nu ii era inca limpede. Ceva care sa ii faca rost de bani. Dar ce? Ce esti gata sa accepti, doar pentru a face rost de bani? Cu alte cuvinte, pe cat esti gata sa te vinzi? Poate asa ar fi sunat, dur, taios, o intrebare. Dar Alin e baiat bun, si nu merita asa ceva.
Daca tot e sa vrei, cum ar fi sa vrei pana la capat? Cum ar fi sa fii si prosper si fericit nu cu ceea ce trebuie ci cu ce vrei sa faci? Cum ar fi sa iti placa ceea ce faci si sa faci asa de usor, asa de placut, incat sa fie aproape sau chiar fara efort? Cum ar fi sa faci ce faci din si cu PASIUNE?
Luisa, fata Elenei e in Japonia. Are 20 de ani. Se straduie din greu sa stea cu chirie in apropiere de Tokio, unde a facut deja doi ani de scoala de muzica. A abandonat un an, acum a luat-o de la cap cu alta scoala. Face tot muzica. Ea canta dumnezeieste -am ascultat pe caseta- dar nu are inca incredere in ea. Are emotii mari care o gatuie. Pe o cantareata, sa o gatuie emotiile, asta e chiar “problema”…
Nu voi mai povesti prea multe. Dar as vrea, ca si solutie la situatiile in care se afla Alin si Luisa, poate si altii ca ei, sa va spun o scurta poveste.
O fetita ilegitima a unei tinere negrese este lasata in grija bunicii. La trei ani, fetita deja stia sa citeasca. Asta i-a placut, cum avea sa spuna ea peste ani. I-au placut cuvintele. Tot ce e avut, in copilaria plina de neacazuri, au fost cuvintele. Felul in care scria in clasa a treia un copil de negri saraci, care invata intr-o scoala de albi instariti, a impresionat pe profesori. Fetita citea carti despre viata negrilor, in special a celor care cunoscusera sclavia. O interesa mult viata comunitatii si deja avea ceva de spus. La saptesprezece ani are primul job la un post de radio, intr-o emisiune de stiri. Singurul redactor de stiri, de culoare, in Nashville. La 22 de ani are primul ei show de televiziune “Oamenii spun”, in care aduce povesti adevarate de viata, cu impartasirea vie a trairilor celor invitati. Felul ei de a face emisiunile tv devine in scurt timp marca unui spectacol care inspira si misca oamenii. La 29 de ani isi face propriul talk show, care va atrage personalitati si oameni simpli si prin care va reusi sa schimbe in bine cursul vietii multora. Fetita aceea, care si-a gasit pasiunea in cuvinte, in forta lor, si a hranit-o pana si-a atins implinirea, se numeste Oprah Winfrey.
Daca am identificat problema, programarea sociala cu tampirea individului care nu stie de ce nu are femei si bani…
Urmarea fireasca este sa gasim si solutia…
Asadar, creativitatea.
La ce ne foloseste si ce este ea?
Fara creativitate, nu ai nicio sansa sa te bucuri de ce ai si sa faci bani. Adica 2 lucruri pe care indraznesc sa spun ca ni le dorim toti barbatii.
La ce te ajuta creativitatea in iubire ?
Cateva lucruri care imi vin in minte :
- cum sa incepi conversatia
- ce povesti ii spui ca sa o duci in starea emotionala dorita.
- cum sa fii cea mai interesanta persoana pe care a intalnit-o vreodata
- ce faci in relatia ta sa nu te plictisesti pana la lacrimi si sa intervina rutina si despartirea.
La ce te ajuta creativitatea ca sa faci bani ?
Alte cateva lucruri care imi vin in minte :
- in loc sa iti faci CV-ul ca un robotel, iti vine o idee de afacere
- in loc sa zici ca toti : ” N-am capital sa incep afacerea ” iti iei un site, sa CREEZI un produs sau un serviciu pe care sa il oferi si sa incepi sa faci bani repede, fara sa fii un excuser
- cum sa iti prezinti produsele sau serviciile intr-un mod atragator si creativ care face sa se duca vestea rapid
- cu banii care ii faci la inceput descoperi noi metode si feluri de a inmulti acei bani, pentru ca esti creativ
- daca esti creativ, inseamna ca vii cu solutii pe banda rulanta si chiar daca ai o slujba obisnuita, vei fi rapid apreciat si promovat si multe usi ti se deschid, pentru ca oamenii nu sunt creativi si au numai probleme, dar tu esti o comoara care are si solutii la probleme, pentru ca, ai ghicit, ESTI CREATIV.
Buun.
Poveste: “Cand eram tanar si liber si imaginatia mea nu avea limite, visam sa schimb lumea. Pe masura ce imbatraneam si deveneam mai intelept, am descoperit ca lumea nu vrea sa se schimbe, asa ca am hotarat sa privesc mai putin departe si anume, sa-mi schimb doar tara. Dar si ea parea sa fie de neclintit. In amurgul vietii, intr-o ultima incercare disperata, am incercat sa-mi schimb doar familia, pe cei apropriati mie, dar, vai, nici ei nu au vrut asta. Iar acum , cand zac pe patul de moarte, imi dau seama ca daca m-as fi schimbat pe mine, mai intai, atunci, prin acest exemplu, mi-as fi schimbat familia si prietenii… incurajat si insufletit de ei, as fi gasit putere sa–mi fac tara mai buna si, cine stie, poate chiar as fi schimbat lumea” (Anca Munteanu, Introducere in creatologie)
Poate esti satul de atatea lectii
Din pacate, chiar daca avem ambalaje si etichete diferite, traim prea aproape aliniati unii de altii, ca si cutiile de detergenti.
Asa incepe deprinderea lipsei de orizont si ridicarea mediocritatii la rang de virtute. In acest proces, devenind tot mai asemanatori cu obiectele, este firesc sa avem cultul obiectelor.
Si totusi…o poveste pe care o iubesc, prima poveste la primul curs de psihologie din viata mea:
„ Se spune ca in timpuri imemorabile, orice om era inzestrat cu un har divin. De teama sa nu-i complexeze pe zei, Brahma, zeul suprem, s-a hotarat , intr-o zi, sa-i deposedeze pe oameni de acest dar.
Ca urmare, slujitorii lui Brahma au sugerat ca divinul din om sa fie ascuns in adancurile pamantului. Stapanul s-a opus, pentru ca stia ca oamenii, cu spiritul lor iscoditor, vor sfredeli maruntaiele pamantului, iar aceasta ascunzatoare nu era deloc sigura.
Atunci, slujitorii lui Brahma au propus ca aceasta comoara a oamenilor sa fie ascunsa in adancurile oceanelor. Stapanul a obiectat din nou, sugerand ca si acolo comoara este in pericol.
Printre stele atunci, au spus slujitorii, intr-o ultima incercare de a da o solutie.
“Ii stiu pe oameni prea bine, curiozitatea ii va impinge sa exploreze intreg universul, nici acolo nu e sigur.”
Si pentru ca toti slujitorii erau intr-o pana de inspiratie, Brahma insusi a dezlegat problema, propunand ca harul divin sa fie ascuns acolo unde acesta nu il va cauta niciodata, adica in profunzimile propriei sale fiinte.
Ei bine, continua legenda, din acele timpuri uitate, omul a cautat peste tot: in adancurile pamantului, a coborat in lumea de corali a marilor, a cercetat spatiul in cautarea acelui lucru minunat, care exista in fiecare om, in regatul sau interior. ”
Metafora e clara pentru noi toti . In aceste timpuri in care verbul „a avea” si banul au devenit zeii nostrii, sa ne amintim macar uneori, ca exista, in sertarul nostru launtric, un sambure de lumina, caruia ii datoram protectie si respect.
Asadar fiecare dintre noi, detine o comoara, un potential creativ. Din pacate aceasta nu se trezeste la viata automat, odata cu maturizarea individului. Este nevoie de o stimulare timpurie si statornica.
Prin intermediul creatiei, omul are la indemana cea mai profunda si nobila cale de a fructifica singura resursa umana ce nu cunoaste penurie, si care este combustia umana: CREATIVITATEA.
Educatia creativitatii este acut necesara si pe deplin posibila. Ideal ar fi ca ea sa inceapa de timpuriu, si cu mijloace adecvate varstei. Regretabil este ca nu numai familia, dar si scoala, in ciuda sloganelor sforaitoare sunt departe de a-si achita datoriile fata de creativitate.
Daca parintii au o scuza, sistemul educational nu are. Insa sa nu fim : ”excuseri” si sa trecem la treaba.
Pentru dezvoltarea creativitatii este nevoie de anumite metode. E. de Bono a impartit in 6 moduri de gandire mintea umana, prin cele 6 palarii ale sale.
Palaria alba – care vaneaza informatiile necesare dar care ne lipsesc
Palaria rosie – care permite exteriorizarea necenzurata a sentimentelor si a intuitiei noastre
Palaria neagra – care adaposteste judecatile
Palaria galbena – care fertilizeaza practicarea unei logici pozitive fata de intamplarile vietii
Palaria albastra – care e responsabila de supervizarea faptelor, deci metacognitia
Palaria verde – de care ne vom ocupa si noi, care plonjeaza individul in miezul aventuros si seducator al creatiei.
Asadar sa ne punem palaria verde pe cap si sa trecem la treaba, dar nu inainte de a citii banderola de pe palarie, unde sunt scrise cuvintele lui G.B Shaw :
Unii oameni vad lucrurile asa cum sunt si se intreaba „De ce”?
Noi deja visam la lucruri ce n-au fost inca si spunem: „De ce nu?…”
In final, nu uita ca ratiunea poate sa raspunda la intrebari.. .insa imaginatia trebuie sa le puna…
“Este vina societatii si a familiei, a pedagogiei si a scolii ca cei creativi nu evolueaza spre destinul lor natural si ca atat de des ajung niste epave ale societatii in loc sa constituie stelele” Stefan Odobleja
Aseaza-te in oglinda: Cine esti?
Papp Andreea, 1.70, ochi caprui, 90-60-90, cel mai bun psiholog din lume, autoarea besteseller-ului Stilul Tau, indragostita de viata traita, creatoarea miscarii Stilul Tau.
Da! Nu te uita ciudat! Chiar asta gandesc despre mine si creatia mea.
Stilul Tau- este opera mea de arta.
Cum am ajuns sa cred ca sunt cel mai bun psiholog din lume? Cum am ajuns sa am succes cu site-ul Stilul Tau? Fiindca lucrurile facute cu credinta si pasiune zboara de sub imperiul normalitatii. Intelegi? Ca sa fii cel mai bun pe domeniul tau, incarca-te cu incredere nebuna, pasiune, vointa, energie si perseverenta. Nu lasa timpul si lucrurile neinsemnate sa-ti conduca viata. Ce faci cu timpul tau? Il investesti inteligent? Cu cine iti petreci timpul? Cum iti petreci timpul?
Aseaza-te langa cei care vad lumea la fel ca tine.
Dezvolta relatii de calitate. Inconjoara-te de oameni care-ti seamana, aseaza-te langa persoane potrivite, langa mentori de succes, de la care ai ce invata. Vorbeste pe limba ta!
Povestea mea iti arata ca se poate: N-am avut nimic, am venit in aceasta lume dezbracata, pura, inocenta si ei, invatatorii intelepti m-au pictat si m-au decorat cum au stiut ei mai bine. Cine i-a indemnat sa se joace cu viata mea? Experienta care s-a purtat la fel cu ei. Nu-i uri, nu-i blestema acum, iarta-i, n-au stiut ce fac, n-au stiut mai mult. Nu cauta vinovati, cauta solutii sa iesi din acest cerc vicios, in care ei predau si tu executi. Tu esti liber sa fii tu insuti. Cum? Invatand sa te cunosti, sa te dezbraci de scuze, temeri, convingeri si prejudecati. Acum e timpul tau.
Urmeaza-ma, eu m-am eliberat si traiesc viata asa cum cred, vad, simt si gandesc.
Numai in echipa ai succes – singur nu vei putea transmite un mesaj la nivel global. Si tu asta vrei, nu-i asa?
Sa schimbi lumea, sa lasi ceva in urma, sa cosntruiesti o scoala de Asi, de Star-uri, de Artisti care nu se tem sa spuna liber ce simt si gandesc.
Da! Asta e visul meu! Sa fac o Scoala de Asi, de Zei care sa schimbe lumea, sa rupa lanturile conditionarii, barierele si limitarile ce ne inconjoara. La Scoala de Stil sunt doborate convingerile, prejudecatile invechite, schemele mentale si perceptiile inguste asupra lumii, convingerile adanc inradacinate.
Scoala Libertatii: aici inveti sa devii autonom, responsabil, liber. Zboara! Omul s-a nascut sa fie liber nu incorsetat, legat, conditionat, sclav!
Furt de identitate: Cere-ti inapoi identitatea! Ei ti-au furat-o, nenorocitii! Pedepseste-i prin eliberarea ta, prin rebeliunea ta, prin rascoala ce-o ridici, ridicandu-te de pe banca mediocritatii.
Fii liber, fii tu insuti! Acum! Nu e timp de pierdut!
Societatea se ocupa cu indobitocirea ta. Ei te pregatesc sa fii sclav o viata, tu fii zeu, elibereaza-te si cauta-i pe cei care-ti seamana si schimba lumea. E sansa ta!
Cum vezi lumea?
Frumusetea e in ochii privitorului.
Daca vederea ti-e intunecata, slaba si fara viata inseamna ca esti pe drumul cel bun. Cand intunericul se lasa peste privirea ta, lumina rasare peste inima ta, bucura-te, incepe cresterea, devenirea ta!
Lupta! Nu te intreba: de ce mie?
Bucura-te ca esti incercat!
Multumeste vietii ca-ti da sansa sa inveti!
Cine esti face diferenta dintre tine si turma. Esti altfel decat restul? Esti mai bun, mai citit, mai responsabil, mai invatat?
Asa sa fii!
Sadeste acum ca sa ai ce culege mai tarziu. Sacrifica acum distractia, betia temporara, ceea ce esti pentru ceea ce poti deveni. Proiecteza-te in viitor! Unde vei fi in 5 ani cu acest stil de viata? Departe? Aproape? Tot aici?
Asta sa-ti fie grija zilei de azi. Cum iti petreci timpul? Cu cine iti petreci timpul?
Timpul e pritenul sau dusmanul tau: petreci timp inteligent? Sau iti omori timpul cu rutina, apatia, evitarea?
Alegerile sunt totul in viata!
Alegi bine azi, traiesti bine maine!
Nu exista satisfactii, succese fara sacrificiu.
Te-ai saturat sa traiesti la intamplare?
Fa-ti un plan de actiune: Unde esti si unde vrei sa ajungi?
Elaboreaza pasii de actiune, ia decizii intelepte care te salveaza de sclavie si pierderea vitalitatii. Uita-te la oamenii maturi din jurul tau, ce viata au? Wow!!
Au o casa, un sot, o masina, 1 copil si o vacanta pe an. Asta iti doresti de la viata?
Casa, masa si un job bun? Asta crezi ca-ti va salva sufletul? Sclavul societatii, al corporatiei la care lucrezi, al sotiei, al ratelor si facturilor lunare? Unde-ti sunt visurile? Nu-ti dai seama ca stilul asta de viata iti limiteaza creativitatea? Iti fura energia, viata?
Spune Stop sclaviei, programarii sociale o data pentru totdeauna.
Esti tanar, timpul ti-e prieten, investe-l inteligent.
Cum? Iti spun ce-am facut eu: Mi-am gasit vocatia: psihologia, scrisul, Stilul Tau m-a salvat din ratacire, depresie si dependa de droguri. Eram praf, rataceam prin lume singura si disperata. Nu aveam o directie, un plan, traiam cu teama ascunsa bine in san, sub masca sociala perfect cosmetizata. N-am avut tata, n-am avut mama intelepta, n-am avut pe nimeni alaturi de sufletul meu si am plecat in lume, departe, sa-mi gasesc rostul in viata. Am cutreierat mari si tari si n-am gasit niciunde ce cautam. Cata disperare! E groaznic sa te zbati, sa cauti si sa nu gasesti raspuns la intrebarile ce-ti chinuiesc zilele si noptile. Stiu! De asta te inteleg. De asta iti scriu disperata si pasionata, fiindca ma simt autorizata de experienta ce-am trait-o. Acum tu esti in situatia in care eu am fost. Si da! Imi pasa de tine si de durerea ta! Stiu ca n-ai cu cine vorbi, stiu ca te zbati, stiu ca plangi, stiu ca speri sa gasesti raspunsul in orice material si carte ce-o deschizi. Asta e visul meu, sa-ti fiu aproape in alegerile si momentele ce le traiesti. Vreau sa vorbesti cu mine. Sa-mi spui ce te doare si sa vorbim despre framantarile tale. Aici. Tu alege tema si o dezbatem impreuna. Noi, autorii de pe acest site suntem aici pentru tine. Spune despre ce vrei sa vorbim. Care sunt gandurile si nevoile tale? Care sunt dificultatile ce le intampini? Care sunt visurile tale?
Eu sunt aici pentru tine, asta sa intelegi. Invata sa vorbesti liber cu mine si vei invata sa vorbesti liber pe scena in fata a mii si mii de oameni. O calatorie incepe intotdeauna cu un prim pas.
Eu m-am salvat in clipa in care mi-am gasit vocatia, si am inceput sa-mi traiesc visul. De atunci viata mea s-a schimbat total!! Acum traiesc inteligent, departe de indobitocire, de societatea care vinde orice si de oamenii care consuma orice rahat le este livrat.
Fii selectiv! Alege doar lucruri calitative, carti valoroase, filme inspirationale, oameni de calitate, iubiri pure, obiceiuri sanatoase.
Ai un plan cu tine?
Cine esti?
Unde esti?
Ce vrei sa faci in viata?
Ce vrei sa ai?
Ce vrei sa devii?
Ce vrei sa inveti?
Cu cine vrei sa-ti petreci timpul?
Cat de mult vrei sa castigi?
Ce faci pentru sanatatea trupului, a mentalului si a spiritului?
Care e scopul tau nobil?
Care e visul tau?
Care e vocatia ta?
Te las pana saptamana viitoare cu o poveste fascinanta si motivatoare:
Craig Kielburger este un tanar talentat si pasionat care si-a gasit vocatia.
La frageda varsta de 13 ani, cand majoritatea copiilor sunt preocupati de fotbal si alte jocuri, Craig e pasionat sa povesteasca lumii intregi despre organizatia creata de el si numita Free the children( Eliberati Copiii)
Programul lui arata ca al unui vorbitor de talie internationala: dupa India, Washington D.C. si New York, urma o calatorie in Canada si apoi una in Haiti. La toate astea adauga un profil apreciativ in revista 60 Minutes in care era laudata cruciada sa impotriva exploatarii copiilor.
Ce-l face pe acest baiat inalt de 1 metru cincizeci sa dea dovada de o incredibila maturitate la varsta lui?
Hai sa-l auzim pe el:” Sunt foarte apsionat de subiectul exploatarii copiilor si vreau sa fac ceva care sa rezolve cat de cat aceasta problema.”
Adaugirile mele palesc in fata acestei declaratii, astfel incat il las pe Craig sa incheie acest dialog cu tine.
Pe curand, Andreea.
De-a lungul saptamanilor trecute povesteam prietenilor despre aceasta serie de articole pe care m-am hotarat sa o scriu. Spunandu-le ce am scris si ascultand feedback-ul mi-am dat seama ca ar fi mult mai multe de spus si ca in general nu poti face reguli de conduita.
Exista totusi niste lucruri care tin de bun simt, pe care nu ar trebui sa le trecem cu vederea in relatia cu partenerul de viata si care au fost aprobate de toi cei cu care am vorbit.
Rezumand cele spuse anterior ajungem la urmatoarele concluzii:
1. Respecta-ti partenerul si respecta-i parintii. Parintii sunt cei care i-au dat viata, sunt unici. Fie ca sunt mai rai sau mai buni, parinti sunt cele mai apropiate rude, pana la aparitia copilului. Toti ne respectam parintii (sunt foarte putini cei care nu o fac) si ne deranjeaza atunci cand cei din jur nu o fac.
2. Nu-i barfi parintii si nu-i vorbi de rau de fata cu alte persoane. Oricat ti-ar spune partenerul ca nu il deranjeaza ca ii critici pe cei ce l-au crescut, la un moment dat s-ar putea sa se supere si asta va dauna relatiei.
3. Comunica-i partenerului toate dorintele, spune-i ce iti place si ce nu. Atunci cand exista comunicare, multe din conflicte pot disparea.
4. Asculta-ti partenerul si intelege-i dorintele la randul tau.
5. Discutati impreuna toate aspectele financiare ale familiei. Partea financiara este una foarte importanta in cuplu, poate la fel de importanta ca si partea sexuala. E adevarat ca “banii nu aduc fericirea”, dar sunt de neinlocuit. Nu poti trai doar cu dragoste, iar atunci cand ai bani trebuie sa ii gestionezi in asa fel incat sa fiti amandoi multumiti. Sunteti un cuplu!
6. Nu fa cheltuieli majore fara acordul partenerului. Asta tine de respectul reciproc si de faptul ca hotararile trebuie luate impreuna. V-am spus si intr-un articol anterior, surprizele pot fi si neplacute.
7. In cuplu este recomandabil ca banii sa fie gestionati la comun (asta este parerea mea!). Daca se pleaca de la idea banii mei si banii tai nu exista un echilibru.
8. Ca femeie rasfata-ti sotul cu bunatati si fa-l sa simta micile placeri ale unei cine romantice in familie
9. Ca barbat fa-i sotiei mici surprize legate de lucruri pe care si le doreste.
10. Acordati-va reciproc libertatea de a face lucrurile care va plac (un anumit sport, o intalnire cu prietenii, o iesire la shopping). S-ar putea ca recomandarea cu shopping-ul sa vi se para ca se bate cap in cap cu cea cu banii. Nu e asa, totul se poate face cu masura.
11. Faceti concediile in asa fel incat amandoi sa fiti multumiti. Chiar daca sunteti doua firi diferite, cu placeri diferite in ceea ce priveste relazarea concediul vostru poate fi unul de vis pentru amandoi. Daca tie iti place marea si lui ii sa merga la munte, exista locuri in care cele doua sa imbina foarte frumos. Daca tie iti place sa mergi sa stai la hotel, iar lui ii place cu cortul.. hmmm e ceva mai greu, dar se poate face un concediu impartit in doua. O parte la munte in cort, o parte la mare la hotel. Exista atatea variante incat cu siguranta veti gasi o solutie de compromis.
V-am mai spus, nu exista reteta pentru un cuplu fericit. Fiecare dintre noi isi cladeste relatia asa cum vrea. Fiecare are propriul mod de a interactiona cu ceilalti asa ca nu poti spune fa asa sau asa si o sa fie bine. Voi sunteti cei care veti conduce relatia voastra acolo unde doriti, daca va dura sau nu depinde de voi si de partener.
E posibil sa iti gasesti sufletul pereche foarte repede si atunci ai avut mare noroc, sau poate il gasesti mai tarziu si atunci ai avut noroc, pentru ca ai invatat din relatiile anterioare cum sa faci sa il pastrezi (asta daca ai fost atent!). In oricare din aceste cazuri te-ai afla niciodata nu strica sa mai auzi parerea cuiva despre cum se intretine o relatie. Acesta este unul dintre motivele pentru care ti-am scris.
Daca nu ai gasit inca persoana potrivita nu dispera, continua sa iti traiesti viata frumos si … sufletul pereche va aparea.
O sa inchei cucateva citate despre dragoste care mie imi plac foarte mult:
” Dragostea nu inseamna sa ne privim unul pe celalalt, ci sa privim amandoi in aceiasi directie.” Antoine de Saint Exupery
“Dragostea nu moare niciodata din cauze naturale. Ea moare din cauza ca nu stim sa o intretinem. Moare din cauza greselilor, tradarilor si orbirii noatre. Moare de boala si rani…” Anais Nin
In vacante, uneori, se mai aduna oameni la focul de tabara.
De cele mai multe ori sunt copii, adolescenti, tineri. Adultii povestesc cu nostalgie de asta, de ceva petrecut de mult, undeva, cam intr-o alta viata.
Ca si cum acea viata nu se mai poate intoarce in nici un aspect al ei, ca si cum niciodata nu vor mai face un foc de tabara.
Din cand in cand, mai merg cu prietenii mei cei noi pe munte, facem foc si povestim. Exact ca in adolescenta. Multi dintre noi au copii mari, si unii sunt chiar bunici. Avem si copii printre noi, si toti spunem povesti la foc. Povesti adevarate, povesti de viata, ori povestile noastre, ale copilariei… Si chiar povesti care vor fi, planuri si vise, si mai aflam ce s-a realizat de acum doua-trei luni, de cand am vorbit despre ele. Vorbim despre intamplarile frumoase din viata noastra, acelea in care ne culegem bucurii si rezerve de bine.
Exista in vacantele noi jocuri noi. Urmaresc ce-mi spune o colega de birou despre baiatul ei, din clasa a saptea. Are de lucru ceva exerctii si referate, pe perioada vacantei, si nu-i prea arde de ele. E insa pe net cat poate de mult… Sunt copii, adolescenti, tineri, in mall. Ziua toata, dimineata- la pranz, seara… Sunt in cinematografe, la Multiplex. Sunt cativa in parcuri, mai mult la terase…
Sunt pe grupe de varsta, cum e firesc, si se vad ei intre ei, daca ies sa se vada, daca nu sunt pe net.
E minunat netul, e foarte util. Iata, pot conversa in scris cu prietenii mei din Canada, din Japonia, din Germania, din Peru… E grozav, caci ne vedem rar sau deloc.
Dar povestile la foc leaga oamenii. Transmit firul, leaga generatiile prin ceea ce e valoros. Se aseaza mai bine si mai usor drumul pentru tineri, din ce invata despre viata prin “simple” povesti, in jurul unui foc.
Din vechime, cercul strabunilor era locul in care se primeau si se trasmiteau invataturile despe viata. De la felul in care unul a reusit sa vaneze bizonul cu o arma nou, cu fier in varf, pana la modul in care se poate pune zagazul pe rau, sa ii coteasca firul si sa ude campurile arse de seceta. De la cine a mai salvat un copil si cu ce leacuri pana la cantece de dragoste ori de amintire a celor plecati dintre noi.
La focurile de tabara din ziua de azi, ne adunam sa vorbim despre viata. Cum si ce am mai reusit, cat de bine ori mai putin bine ne merge. Ne invatam unii pe altii cum sa ne crestem copiii dar si pe noi, caci si noi avem inca de crescut… Vorbim despre cum sa realizam o viata buna pentru toti ai nostri si nu de putine ori s-au legat si prietenii dar si tovarasii pentru diverse etape din viata noastra. Pe masura ce focul arde si ne incalzeste, ne deschidem inimile si povestim cu sinceritate, schimbam povesti despre dorintele noastre, despre chemarile noastre, depre ce iubim si cum o facem.
Folositi-va vacanta si asa, mergand pe munte o zi-doua, nu doar la gratar…
Iesiti si faceti focuri de tabara. Invatati sa povestiti, invatati cantecele muntelui. Veti pastra mai bine bucuria in suflete, e mai mare decat o victorie la un shooter multiplayer, va asigur. Prietenii de la foc sunt reali, tangibili, puteti sa aflati de la ei multe. Si pot fi de varste diferite. Nu va mire daca plecati la drum cu o problema ce va framanta de multa vreme si aflati, asa, simplu si frumos, din povestea cuiva, cum se poate gasi o rezolvare la care nu v-ati fi gandit. Si care, culmea, chiar functioneaza.
Iesiti si faceti focuri cu cei din familia voastra, nu doar cu prietenii de aceeasi varsta. Daca sunt mai multe familii, cu atat mai bine. Veti lega multe fire intre voi, trainice, bogate, care in viata de toate zilele nu se fac asa usor. Veti afla poate povesti de tinerete ale parintilor vostri, pe care nu vi le-ar fi spus acasa, caci nu ar fi fost momentul potrivit. Veti putea spune voi ceea ce acasa ar fi fost poate greu sau nepotrivit.
La focul de tabara se petrec multe. Se canta, se spun povesti, e o atmosfera in care se pot face multe din cele ce acasa nu am putea, nu am sti, nu am indrazni. E o alta lume, care ne permite sa ne cunoastem si sa cunoastem pe cei din jur. Acolo puteti canta, poate veti canta si la chitara, si veti deschide multe inimi, si bineinteles, pe a voastra…
Cat mai e vacanta, mergeti pe munte si faceti un foc de tabara! Veti vedea ce bucurie va va aduce acest cerc viu de prieteni.
Si cand va intoarceti, poate ne povestiti si noua cum a fost…
Acest articol se bazeaza pe o regula nescrisa pe care, din experienta mea am observat, ca e bine sa o respectati fiecare dintre voi (sot, sotie sau iubit, iubita).
“Dragostea unui barbat trece prin stomac si dragostea unei femei trece prin buzunar.”
Ca sa nu luati ad literam aceasta expresie va voi spune ce trebuie sa faceti fiecare dintre voi pentru o dragoste… till the end!
Revenim la chestia cu respectul reciproc si la faptul ca trebuie sa “ascultati” dorintele celuilalt.
Daca iubitul tau vrea sa ii faci o prajitura, nu il repezi si nu il trimte la “maica-sa sa manance”. Da-ti silinta si fa-i ceva bun, surprinde-l cu o cina romantica, acasa la lumina lumanarilor. O sa spui ca suna cliseatic. Poate, dar are efect maxim si castigi puncte pretioase valoroase pentru relatie. Si inca ceva, puntele astea valoreaza dublu pentru ca fie vrei fie nu, el ii va spune mamei lui ce ai facut, asa ca soacra… va fi si ea impresionata. Ce bine ai grija de puiul ei!
Fa-i lucrurile care ii plac, trezeste-l dimineata cu un mic dejun special (e atat de simplu de facut!) si cu cateva vorbe bune. Sau cand vine acasa, intampina-l cu zambetul pe buze si o mancare buna, nu cu o mutra acra si cu frigiderul gol.
Daca ii place sa practice un sport, incurajeaza-l si sustine-l, nu il impedica. Daca nu il lasi sa faca ceva ce ii place, mai devreme sau mai tarziu frustrarile vor aparea, iar aceasta situatie nu este in favoarea ta.
Nu pot sa nu va povestesc o intamplare draguta ce s-a petrecut unei persoane apropiate mie. A avut cateva relatii nereusite si la un moment dat… si-a gasit iubirea… la 5000 de km distanta.
Dupa lungi discutii si calcule s-a hotarat sa plece dupa barbatul iubit. Pana atunci locuia cu parintii si cu bunica, ei ocupandu-se de treburile gospodaresti. Ea nu stia sa faca nimic! Ba da! Facea o paine cu unt… atata de buna!!!! Si cam asta era tot.
S-a trezit in bratele iubitului, care s-a dovedit a fi un barbat extraordinar, dar nu se puteau hrani doar cu iubire, trebuiau sa si manance. Surse de venit aveau, dar nu prea se incumetau sa le cheltuiasca pe restaurante, aveau alte planuri mari.
M-a sunat si m-a rugat sa o ajut. I-am trimis zeci de retete pe mess si le-a incercat pe toate. Unele i-au reusit, altele nu. A mai ars cateva oale, dar… a ajuns experta. Face niste prajituri si niste mancaruri de nu iti vine sa crezi. Si inca ceva, chiar ii place! Sotul e incantat, soacra nu isi incape in piele de bucurie… ce nora are, ia socrul mananca de multe ori la ei la masa.
Am intrebat-o cum s-a petrecut schimbarea si mi-a spus: “Incet, incet! Am vazut ca sotului meu ii placea sa ii gatesc si am invatat.” Acum iti spun sincer, Simo nu mi-e greu deloc si cu sot si cu job si cu copil, le fac pe toate foarte usor, dar ma ajuta si sotul.”
Acum incep comentariile voastre. Ce mai vrea si asta? Ce traim pe vremea bunicii? Eu la cratita si el cine stie pe unde, nici gand, e o prostie!
Dragele mele, daca asa ganditi… va doresc succes mult de tot, pentru ca aveti nevoie! Frumusetea trece, atractia sexuala pe care o creati acum nu va mai fi aceiasi la 45 de ani, parul vostru nu va mai fi la fel de blond, iar sanii… nu vor mai fi la fel de tari. Ce va ramane? A da, am uitat exista si operatii estetice… sorry!
Este foarte adevarat ca traim vremuri moderne, femeia e egala cu barbatul. Femeia are aceleasi drepturi ca si barbatul, dar… mai exista si instincte. Exista si dorinte ancestrale pe care e bine sa ni le satisfacem. Repet, asta este parerea mea si mi-o exprim liber, cine vrea, sa ma contrazica!
Acum trec si la partea masculina. Dragii mei, noi femeile avem dorinte si… nu putine! Suntem imprevizibile sau mofturoase, suntem pofticioase sau rele uneori, dar ce v-ati face fara noi? Sau noi fara voi?
Va spun eu, dragi barbati, nu e foarte greu sa multumesti o femeie. Nu trebuie decat sa ii cumperi 20 de perechi de pantofi sau 30 de posete ca sa fie fericita . Poate sunt si cazuri din acestea, dar majoritatea dintre noi femeile ne incadram intr-o limita. Normala?
Stiti ce mult conteaza pentru noi o lauda? Vai ce mandre suntem daca ne laudati ca.. aratam bine sau ne vine bine o bluza sau ca avem ochi frumosi. Ce va costa? Trei cuvinte, dar cu efecte mari. Credeti ca este greu cand ajungeti acasa si miroase a mancare (asta pentru ca sotia s-a straduit sa va faca ceva bun), sa spuneti: Wow ce bine miroase, abia astept sa mananc!
Cat de mult inseamna pentru noi femeile o floare, fie ea si rupta din fata casei vecinului sau de pe campul din apropiere, dar daruita spontan si cu drag? O femeie care nu apreciaza un asemenea gest si il critica, nu va merita. Cat de mult conteaza sa ne ajutati in ceea ce facem prin casa. Sa fiti acolo!
O femeie simte dragostea altfel decat un barbat. Invatati ce ne place si… puneti in aplicare. Veti primi rasplata fara sa o asteptati, veti fi tratati regeste, va veti simti extraordinar!
Acum va “bag pe toti in aceiasi oala” si va spun ca e bine sa va dati libertate, sa va respectati dorintele, sa va iubiti si sa va aratati unul altuia asta in fiecare zi.
Povestile astea cu mancarea si surprizele au fost doar un exemplu pentru ca la noi functioneaza, dar respectul nu se opreste aici. Trebuie sa va ascultati unul pe altul si astfel sa aflati care sunt placerile celuilalt. Cu putin interes si multa dragoste, sunt sigura ca veti avea o relatie de invidiat.
De fapt, ar fi un soi de “Portocala 3″, caci continuam si povestea din ” Prefer capsuni”…
Hmmm… ma gandesc ca deja o sa iasa un cocktail…
Ziceam in finalul povestii de data trecuta ca o sa vedem “ce se intampla de fapt acolo”.
Asta se poate face cand deja avem oarece antrenament in a iesi din stresul situatiei, prin mutarea atentiei, cateva secunde la inceput, din ce in ce mai mult, dupa.
Prin ” exercitii de prezenta” invatam sa fim din ce in ce mai constienti de noi insine, de toata situatia, vazand in ansambul si nemafiind luati de val. Cum ziceam, avem “actii”, nu “reactii”.
Avem o perspectiva, nu doar un punct de vedere din acelasi plan cu situatia. Si incepem sa ascultam, nu doar sa auzim, sa vedem si pe ceilalti, nu doar pe noi. Pare paradoxal, dar fiind atenti la noi, la respiratia noastra, auzim si vedem din ce in ce mai clar pe cei din jur. Vedem ce se intampla de fapt acolo, fara alt amestec, folosindu-ne atentia din ce in ce mai ascutita, care ne da o intelegere mult mai “altfel”.
Sa va dau un exemplu, pentru a fi mai clar ce vreau sa spun:
Eram intr-o “situatie” la birou. Venise o noua colega si era prima ei zi de lucru la noi. De fapt, mie imi era o colega… “veche”, caci lucraseram cu ani in urma in aceeasi institutie, dar in birouri diferite. Ne stiam oarecum, ne inteleseseram bine, si acum eram incantate sa ne revedem, mai ales ca eram asezate, acum, si fata in fata. Bineinteles ca am inceput a ne intreba cate ceva, iar eu eram bucuroasa sa o pun in tema cu ce si cum se lucreaza la noi.
In scurt timp insa, s-a abatut furtuna: sefa de birou, o tanara inteligenta si placuta de altfel, a avut o iesire care ne-a mirat pe toti: S-a ratoit la mine, fiindca vorbeam cam mult la telefon cu un client… Intai am vrut sa explic ca omul cerea informatii si ca era de datoria mea sa i le dau. Am si incercat sa fac asta, dar… nimic nu “tinea”. O usoara iritare mi-a prins stomacul, si atunci, simtindu-mi corpul, am intrat repede pe atentia mutata pe respiratie. Nu stiam inca de vreun procedeu, dar am facut asta aproape instinctiv… Ca si in cazul cu “Prefer capsuni”. (Eram insa in primul an de practica a qigong-ului, invatam exersarea atentiei). In cateva secunde m-am calmat si parca o cortina s-a tras, aratandu-mi tot spectacolul, toata scena, si lamurindu-ma de fapt ce se intampla acolo:
In acea bucurie a revederii mele cu fosta colega, am atins o zona sensibila, caci in toata acea arie de lucru se folosea, pe atunci, principiul “divide et impera” –dezbina si stapaneste. Acesta era un stil de “lucru” pe atunci… Or, in momentul in care doua persoane legau o amicitie, care risca sa devina prietenie, acea forma de “stapanire” putea fi pusa in pericol… (Poate vi se pare incredibil, dar inca se practica acest stil de lucru cu oamenii, desi suntem departe, in timp, de epoca stapanirii romane peste teritoriile grecesti cucerite cu sabia).
Mi-am dat seama ca reactia tinerei noastre sefe este data de o frica, de teama ca se naste o mica alianta, si asta se intampla imediat, fara ca ea sa isi de seama de ce reactioneaza asa.
Daca as fi continuat vreo argumentatie, ar fi fost nu inutil, ci mai rau, caci nu discutia cu clientul era de fapt motivul sau de iritare. Am inteles si am incetat atunci replica, facand altceva –avem destule de facut. Si asta, intelegerea, mi-a aratat sa nu iau ce mi se transmisese la modul personal. Oricine ar fi fost in locul meu ar fi primit acelasi “dus”, caci teama aceea era cauza reactiei, nu persoana mea…
Asta, intelegerea a ce se intampla de fapt acolo, e una din modalitatile de baza de a evita conflictele, de a dezamorsa pe cele existente, si de a ne face viata mult mai usoara si mai placuta. Nu inseamna deloc a ne supune, ci de a pricepe ce este, de a ne cunoaste pe noi in raport cu noi insine si de a ne aseza apoi in raport cat mai just cu ceilalti.
Daca sunteti curiosi, aflati ca in timp relatia frumoasa de prietenie cu noua (veche) colega a adus un suflu nou in birou, aratand acelei tinere sefe ca nu are de ce sa se teama, ba ca dimpotriva, cooperarea noastra aduce imbunatatiri multor etape de lucru. In timp, s-au facut si mai frumoase relatiile intre toti colegii, si asa am ajuns un colectiv chiar un pic “invidiat” de altii. Bineinteles, nu era aici nici un secret, era doar o chestiune de a pune impreuna , in comun, adica o chestiune de comunicare…
Acum revin un pic la aceasta forma de luare in maini a fraielor puterii personale, cand incepeti nu doar a va cunoaste rectiile, urmarindu-le in corp, nu doar a face switch-ul atentiei, prin urmarirea respiratiei, ci prin intrarea in vederea dincolo de aparente, acolo unde deja incepeti a zari mecanismele de reactie ale celuilalt. Aici intram intr-o zona foarte delicata, in care invatam sa vedem, vedem si urmeaza sa folosim ce vedem in mod ecologic, adica luand in considerare binele tuturor.
Vom povesti de asta, despre dobandirea intelegerii si ce sa facem cu ea, data viitoare.
Pana atunci, incercati sa exersati, mutand atentia pe respiratie si privind dincolo de aparente intr-o situatie, pentru a intelege ce se intampla de fapt acolo.
Veti fi uimiti de ce veti descoperi…
Toata structura vietii noastre are la baza credinta care ne-a fost bagata in cap inca de cand eram copii si anume ca fara recunoastere suntem nimeni, suntem lipsiti de valoare. Fara a termina o facultate dupa care apoi imediat sa te angajezi, sa primesti un salariu mizer, care sa nu-ti ajunga nici pentru intretinere, dar cu care sa ai cica siguranta ca ai de unde iesi la pensie.
Asa ca, toti facem ceea ce am invatat sau copiem modele parentale.
Muncim pentru altii cu speranta ca intr-o buna zi sa fim promovati pe un post mai bun, asteptand o amarata prima de sarbatori si daca ai noroc de un concediu pe an, esti un caz fericit.
Hmmm…nu ti se pare ca s-a intors lumea cu susul in jos?
Munca trebuie sa fie importanta, o bucurie prin ea insasi. Trebuie sa muncesti, nu ca sa fi recunoscut, ci pentru ca iti face placere sa fii creator.
Trebuie sa iubesti munca de dragul ei.
Asa trebuie privite lucrurile – muncesti daca iti place sa muncesti. Nu cauta recunoastere, daca ea vine – foarte bine, daca nu vine, nu te gandi la ea.
Implinirea ta trebuie sa fie munca in sine. Daca fiecare om ar invata arta de a-si iubi munca, indiferent care e ea, daca ar face-o cu placere, fara sa urmareasca recunoastere, am avea o lume mult mai frumoasa, o lume in care exista numai sarbatoare.
Dar, in zilele noastre, asa cum stau lucrurile, dorinta de recunoastere face ca nimeni sa nu munceasca in tihna, liniste, facand cu placere ceea ce face. Iar viata e alcatuita din lucruri marunte, pentru ca nu se dau premii sau titluri care sa reflecte recunoasterea.
Urasti munca, nu-ti place, dar o faci pentru recunoastere, pentru ca vei fi respectat si apreciat?
Decat sa te gandesti la recunoastere, mai bine reconsidera munca.
O iubesti ?
Foarte bine.
N-o iubesti ?
Schimba-o !
Parintii, profesorii iti baga in cap ca trebuie sa fii recunoscut, acceptat.
Asta e o strategie foarte vicleana de a tine oamenii sub control.
Invata un lucru de baza : fa ce vrei sa faci, iubeste ce faci, si nu cere recunoastere.
De ce sa stai cu mana intinsa pentru acceptare ?
Cauta in tine, poate nu-ti place ce faci, poate ca te temi ca esti pe drumul gresit. Acceptarea te va ajuta sa simti ca ai dreptate. Problema tine despre ce simti tu in sinea ta, n-are nicio legatura cu lumea exterioara.
Si de ce sa depinzi de altii ?
Orice om care are personalitate traieste din propria iubire, din propria munca, fara sa-i pese de ce spun altii.
Cum sa ai succes in viata personala, profesionala, sociala?
Cum sa faci alegeri inteligente?
Cum sa nu mai experimentezi esecul?
Tu si viitorul tau. Cum suna?
Temeri. Temeri. Temeri.
Ce faci cu ele?
Mi-e teama ca nu sunt suficient de buna.
Mi-e teama de esec.
Mi-e teama de singuratate.
Mi-e teama de boala.
Mi-e teama de abandon.
Mi-e teama sa vorbesc in public.
Mi-e teama de moarte.
Mi-e teama de viitorul incert.
Mi-e teama de saracie.
Mi-e teama de temerile mele!!
Eu am cam terminat.. Tu ? Mai ai?….Sper ca nu, dar daca mai ai continua tu lista inceputa..
Cum poti depasi temerile si incertitudinile din viata ta?
Cum poti sa-ti dezvolti obisnuinta increderii in sine?
Eu am invatat de la viata ca tot ce-ti doresti se gaseste dincolo de teama. Asa ca, actioneaza. Ti-e teama? Ce conteaza?! Alearga cu teama in san! N-ai sa reusesti nimic daca te ascunzi dupa scuze, temeri si mecanisme de aparare.
Si mie mi-a fost teama de boala, singuratate, de abandon, de esec si asa mai departe. Insa asta nu m-a impiedicat sa lupt, sa ma zbat pentru ceea ce vreau. Am visat dintotdeauna si asta m-a adus in fata ta. Ce zici? Am facut bine sa cred in mine, sa sper si sa visez la o viata mai buna, departe de temeri si incertitudini? De lipsuri si suferinte? Da! Da! Da! Speranta, dorinta, visul, m-a eliberat de sub sclavia temerilor, a incertitudinilor si a limitarilor interne si externe.
Totul e aasa de simplu.
Tot ce ai de facut este sa-ti doresti mai mult, sa-ti doresti o viata de calitate.
Crezi in tine si-n viitorul ce te-asteapta?
Incredere . Vointa. Constanta. Perseverenta.
Divina libertate de a alege carti bune, povesti speciale, personaje de basm.
Cat de simplu e totul!
Anturajul:” spune-mi cu cine umbli ca sa-ti spun cine esti.”
Cu cine iti petreci timpul?
Cat timp iti petreci cu prietenii tai?
Ce influenta au ei in viata ta?
Pe mine anturajul m-a ajutat sa devin dependenta de alcool si droguri, sa-mi pierd increderea in viitor si sa ma afund in depresie.
Pe tine cum te ajuta anturajul?
Noteaza si mediteaza.
Cum iti petreci timpul?
In fata televizorului?
Ingropat in spatele povestilor de succes ale vedetelor?
La scoala, la un job plictisitor, care nu-ti da nici o satisfactie, care nu te duce decat la sclavie?
Arunca pe geam: reviste, televizor, tot ce te tine departe de visul tau, de viitorul tau stralucit! Acum!!!
Fa o lista cu activitatile curente si compar-o cu lista ta de obiective si visuri.
Ai sanse sa le realizezi si sa le traiesti in ritmul asta?
Imaginea despre sine
Imaginea ta despre tine iti asigura viitorul. Nu uita chestia asta: Imaginea ta despre tine reflecta imaginea ce o ai despre ceilalti, despre lume, despre tine proiectat in viitor.
Unde te vezi in 5 ani?
Cum te vezi?
Unde vrei sa ajungi?
Invata sa ai incredere in tine, aduna fiecare semn care-ti confirma increderea in sine.
Increderea in sine e un proces in continua dezvoltare.
Persoanele cu stima de sine crescuta se mobilizeaza mai usor si reusesc mult mai bine, ceea ce le consolideaza parerea buna despre sine. Dimpotriva o stima de sine redusa, sporeste riscul insucceselor, determinand o viziune mai sumbra asupra propriei persoane.
Noroc ca stima de sine nu este data odata pentru totdeauna. Nivelui ei nu se fixeaza in copilarie. Ea se poate maturiza odata cu maturizarea biologica si psihologica a persoanei, sau dimpotriva poate sa se deterioreze. Ea este mobila, crescuta, inalta, sau scazuta, mai putin inalta. De aici se surprinde nevoia permanenta de a fi alimentata.
Nivelul ridicat al stimei de sine traduce urmatoarele comportamente: este mereu deschis la nou, accepta surpriza si incertitudinea, cauta mereu provocarile si stimulentele unor obiecte, proiecte.
Nivelul scazut al stimei de sine suna astfel: cauta siguranta a ceea ce este cunoscut, a ceea ce este obisnuit si nu iese din zona de confort, se lasa prada sentimentului de neputinta, a dorintei de a evita mai degraba, durerea decat a resimti bucuria, si lasa ca evenimentele negative a vietii sale sa exercite asupra lui o putere mai mare decat cele pozitive.
Ce faci? Iti protejezi sau iti dezvolti stima de sine?
Prevenirea esecului sau gestionarea riscului?
Teama sau curaj?
Evitare, respingere, negare?
Autosabotare: nu-ti recunosti frustrarile si evitarile.
Ramai mica, nu te pui in evidenta din teama de a nu fi criticata sau respinsa?
Atitudine sociala prudenta, rezervata, precauta.
Draga mea, pentru a obtine un succes trebuie in general sa intri in competitie cu altii, sa-ti asumi riscuri, ca de exemplu: de a irita, de a suscita opozitii, de a pierde.
Iar tu cersesti pareri pozitive despre tine de la cei familiari, simti permanent nevoia de gratificatii, reusite pentru a-ti metine nivelui stimei de sine pe linia de plutire.
Ce viata duci si tu….rutina, inactivitate, moarte.
Dezvolta-ti competentele, asuma-ti riscuri, depaseste-ti limitele!!! Actioneaza!!
Persoanele cu o stima de sine inalta au mai multe esecuri, dar si mai multe reusite.
Tu? Ramai acolo, ascunsa, mica, slaba??!!!
Vrei mai mult???
Atunci stii ce ai de facut!
Construirea relatiilor de calitate si obiceiurilor sanatoase
In ziua in care am pasit alaturi de persoanele care vedeau lumea prin aceeasi lentila ca si a mea, viata mea s-a schimbat.
Aseaza-te langa cei care au aceeasi obiective si visuri ca ale tale.
Petrece-ti timpul inteligent. Sacrifica ceea ce esti pentru ceea ce poti deveni.
Fa sport!
Iubeste!
Danseaza!
Creaza-ti lumea perfecta!
“Exista doua lucruri esentiale care va vor face mai intelept- cartile pe care le citesti si oamenii pe care ii intalnesti.”
Asa ca, nu mai ai nici o scuza pentru esec.
Esti pe drumul spre succes.
Viziune asupra viitorul tau personal, profesional, social
Ma gandesc la mine de fiecare data cand vreau sa simt, sa gandesc prin pielea ta.
Ma intorc la adolescenta mea, la momentele in care ma intrebam incotro duce viata asta, ce rol am eu in ea, si care e vocatia mea? Petreceam ore, zile, nopti zbatandu-ma intre vis si realitate, intre siguranta si nesiguranta, intre iubire si ura, intre conformism si non-conformism, intre placere si durere. Polaritatea trairilor mele ma aruncau cu fata la soare, la luna, fara sa-nteleg prea multe despre mine, despre lume.
Pana in ziua in care experienta m-a luminat si m-a invatat tot mai multe despre mine, despre ceilalti si viata. Si atunci am inceput sa-mi scriu destinul: unde sunt acum si unde am sa ajung. Zis si facut! Am realizat tot ce mi-am propus. Si asta fiindca m-am scuturat de ce ma tinea pe loc, si anume: obiceiuri proaste ca si lenea, amanarea, teama, dependente si personaje care nu aveau legatura cu ce-mi doream. Am inceput o viata noua: sport, alimentatie sanatoasa, obiceiuri creative, productive, citit, scris, gandire pozitiva, vizualizare.
In clipa in care stii ce vrei nimic nu-ti mai sta in cale. Lumea e a ta!
Ce mai astepti? Te asteapta s-o cuceresti!
Go! Go! Go!
O viata de succes
Azi traiesc visul. Viata mea e o poveste in fiecare zi si asta fiindca m-am educat, am eliminat otrava, teama, gandirea limitativa, vocile parintilor si a educatorilor si am invatat sa-mi ascult vocea interioara, care stie cel mai bine ce e bine pentru tine.
Spune Nu sfaturilor intelepte!
Spune Nu programarii sociale!
Spune Nu gandirii limitative!
Spune Nu amanarii!
Spune Nu temerilor!
Spune Nu dependentei!
Si spune Da Universului: DA! DA! DA!
VIATA E MINUNATA!
Nu traiesti decat o singura data!
Fa ceea ce-ti place, fa ceea ce iubesti!
Anthony Robbins ne spune ca: Singurul lucru cei deosebeste pe invingatori de invinsi este ca invingatorii actioneaza!
A vine de la Actiune!
Actioneaza!
Cum?
Fa-ti un plan strategic in fiecare zi. Prioritati, intalniri, proiecte, visuri.
Dimineata, la pranz si seara revizuieste listele.
Proiecteaza un plan de categorizare a obiectivelor, proiectelor si visurilor in funtie de prioritatea lor.
Fa-ti un caiet in care sa notezi ganduri, emotii despre obiectivele stabilite.
Creaza-ti un album cu Imagini unde lipesti ce-ti doresti.
Foloseste agenda cu idei, unde notezi ideile ce te inalta.
Dezvolta-ti cunostintele prin lectura, casete audio, video, mentori, cursuri.
Fa sport.
Mananca sanatos.
Disciplina zilnica in caz ca doresti sa-ti traiesti visurile.
Invata sa te relaxezi.
Elimina stresul si activitatile fara sens.
Mediteaza, danseaza, asculta muzica, petrece timp cu persoane de calitate, iubeste.
Reflecteaza mereu: cum s-a desfasurat ziua de azi? Ce am invatat? Noteza in jurnal.
Inregistreza progresul, noteaza rezultatele in fiecare seara inainte de culcare.
Vizualizeaza unde te vezi si cum te vezi in viitorul apropiat si indepartat.
“Experienta iti spune cum sa actionezi iar increderea iti spune cum sa actionezi.”
Stan Smith
Fara un plan de actiune nu faci nici un pas pe scara evolutiei.
Actioneaza pas cu pas.
Fii hotarat!
Fa primul pas acum, ncepe cu ceva chiar acum, tu alegi cum va arata viata ta!
Pentru a avea succes in viata e nevoie de energie, efort, vointa, perseverenta, disciplina, incredere si voie buna.
Fa in fiecare zi ceva care sa-ti pastreze zambetul permanent pe fata!
Rasfata-te! Danseaza! Canta! Picteaza! Fa ce-ti place!
Actioneaza acum!!!
O a doua lege, e bine sa le consideram legi ca poate asa le respectam si… o sa fim rasplatiti , a doua lege este aceea a comunicarii cu partenerul si respectului fata de partener.
S-au scris multe despre comunicarea in cuplu, o sa mai curga multa cerneala si in continuare, eu va voi spune ce inseamna comunicarea directa. Va voi vorbi din experienta mea, nu va voi da sfaturi psihologice, pentru ca nu sunt experta.
Fiecare dintre noi ca si individ aveam anumite nevoi, pe care vrem evident sa ni le satisfacem. Avem dorinte sexuale (asta stiu de la Pera ), dorinte materiale sau principii morale . La un moment dat ni le vom satisface si asta trebuie facut cu acordul partenerului. Nu va ganditi ca nevasta va va lasa sa aveti experiente sexuale extraconjugale , dar cu siguranta va fi deschisa la propuneri noi in ceea ce priveste … “actiunea dormitorul”.
Acesta este unul dintre cazurile in care trebuie sa va exprimati parerea direct fata de partener. Sa ii spuneti ce vreti, ce va satisface, sa ii faceti propuneri indecente care cu siguranta vor duce la ceva nou. Aveti un punct in plus la continuarea relatie, iar un partener satisfacut nu cauta relatii in alta parte! Este foarte important sa stiti ca in viata intima nu exista reguli, ci doar consens. Atata timp cat ambii parteneri accepta, totul este OK.
In ceea ce priveste dorintele materiale, daca doriti sa cumparati ceva, nu presupuneti din start ca “partenerul va fi incantat” si din impuls, sau pentru ca vreti sa ii faceti o surpriza cheltuiti o suma de bani… surprizele pot fi si neplacute. Aveti deja un punct in minus. Intr-un cuplu problema banilor este una foarte importanta. Trebuie abordata ca atare.
Sunt sigura ca in fiecare cuplu exista alta metoda de a face rost de bani. La unii lucreaza sotul, la altii sotia, la altii amandoi, dar unul castiga mai mult, altul mai putin. Fiecare dintre parteneri trebuie sa aiba respect fata de celalalt in ceea ce priveste banii. Nu va voi da sfaturi legate de gestionarea banilor, de asta se ocupa Luca si Mirela poate nu v-au spus inca despre bani si cuplu, dar o vor face, ci va voi spune lucruri mai concrete.
Indiferent cat de multi bani aveti, sau cat de putini ca si cuplu trebuie sa respectati niste principii.
1. Nu faceti cheltuieli fara stirea celuilalt, de multe ori s-ar putea sa deranjeze o astfel de actiune si sa iasa cu cearta, lucru nefavorabil in cuplu.
2. Stabiliti de comun acord pe ce cheltuiti banii, in asa fel incat sa fiti amandoi multumiti. Si pentru el si pentru tine.
3. Imprumutati sau dati bani cu imprumut doar de comun acord, nu o faceti unul pe la spatele celuilalt, ca nu merge… se va afla si va fi jale!
4. Stabiliti impreuna o strategie financiara de cuplu si respectati-o. Este foarte important sa stiti exact pe ce se duc banii, ca sa nu va reprosati mai tarziu ca “tu i-ai cheltuit, ba tu i-ai cheltuit!” Iarasi se lasa cu cearta si nu e bine.
Cat despre principiile morale sau nevoile spirituale sau cum vreti sa le spuneti o sa ma refer aici pe scurt, dar va voi scrie si pe larg intr-un articol viitor, despre problema educatiei copiilor.
Este excelent, pentru o relatie de lunga durata, ca partenerii sa fie de acord in ceea ce priveste educatia copilului. Mai devreme sau mai tarziu, unii dintre voi vor avea copii si asta este un lucru minunat. Dar trebuie sa stiti din start ca meseria de parinte este cea mai grea si… cea mai frumoasa.
Un cuplu care are copii, pentru ca si-a dorit este un cuplu complet. De aici ar trebui sa fie viata in roz si asa este, daca respecti, iarasi, niste principii de baza.
Pe scurt:
1. Nu va contraziceti in fata copilului. Parerile fiecaruia sunt importante si discutand in camera alaturata veti ajunge la un consens, fara sa stresati micutul.
2. Stabiliti de la inceput niste reguli pe care sa le respectati in ceea ce priveste copilul. Tatal cu sportul, mama cu creativitatea, tatal cu plimbarile, mama cu mancarea. Impartirea sarcinilor va usureaza munca si ofera copilului niste tabieturi care ii dau siguranta. Bineinteles ca fiecare dintre aceste activitati ar fi bine sa implice ambii parinti, dar in acest fel nu vor exista contradictii deci nu nor fi tensiuni si certuri in cuplu.
3. Implicati bunicii! Vai de mine, ce mult conteaza bunicii si cat de mult va pot ajuta, daca stiti cum sa ii implicati, pe toti patru!. Toti bunicii isi adora nepoti, ii rasfata si abia asteapta sa isi petreaca timpul cu ei. Voi in acest timp sunteti… liberi sa faceti ce vreti, singuri. Si inca ceva, rasfatul bunicilor e binevenit dupa regulile de acasa!
4. L-am lasat la urma, dar e cel mai important principiu, vorbiti cu copilul vostru, explicati-i totul, raspundeti-i la orice intrebare, ajutati-va partenerul in raspunsurile pe care i le da.
V-am dat cateva exemple concrete despre ce inseamna comunicarea in cuplu si cum prelungeste ea la “forever” o relatie. Credeti-ma functioneaza! In relatia nesfarsita nu e loc de rele, doar de bune!
Asaaa… Povesteam, data trecuta (Cand storci portocala (1)) despre ce iese cand storci portocala.
Si gasisem ca, pentru a scoate din noi “un suc dulce si bun” in loc de “acreala si amareala”, e important de facut o lucrare cu noi insine, pe care o numisem “cultivarea gradinii interioare”.
In mod firesc, daca dorim sa umplem un vas cu nectar, vas ce contine acum (si) altceva, nu doar nectar, intai se cere sa golim vasul de fiere (sau de combinatie ce contine si fiere), sa il spalam bine-bine si sa il umplem apoi cu nectarul dorit.
Vom avea atunci, ca raspuns la situatiile si starile tensionante, stresante, dureroase, acea putere interioara, acea limpezime a mintii care ne va face sa scoatem suc dulce, adica sa avem reactii prin care ne sustinem pe noi, ne ajutam sa rezolvam situatia, nu sa cadem in amaraciune ori sa lovim cu furie… Nu ca furia nu ne-ar descarca de tensiune, ea o face si inca bine, dar cei din jur nu vor “gusta” deloc manifestarea furiei noastre.
Vom putea sa scoatem rapid, fara sa trebuiasaca sa gandim prea mult, ceea ce ne ajuta, ce ne construieste, nu ne distruge.
Asa si vom ajunge sa facem, numai ca… Nu suntem toti pregatiti sa facem schimbari radicale in viata noastra. Pare ciudat, dar, desi ne dorim sa ne miscam prin viata cu usurinta, gratie si plini de voie buna, cand e sa facem in noi schimbarile care sa ne duca la acest stil de viata – cel in care sub presiune scoatem din noi miere si nu fiere – ne este incomod si chiar foarte dificil sa trecem la actiune, sa schimbam.
Ca si cum ne-am dori sa vina ceva ori cineva asa, peste noapte, sa ne atinga cu o bagheta magica si gata! Broasca se transforma in print…
Cu unii se intampla chiar asa, sunt insa alte “dedesubturi” aici, de care nu voi povesti acum, dar acum vorbim de noi, de “cei multi”.
Pentru a ajunge la momentul golirii vasului, al stergerii tuturor acelor tipare de gandire si de reactie emotionala care ne fac sa scoatem “tepi” si fiere cand suntem storsi ca o portocala, mai intai ne facem o rezerva de putere, o rezerva de nectar.Pana cand vom avea suficienta putere sa facem schimbarea radicala.
Aici revin la cealalata metafora, la cultivarea gradinilor interioare. Ca sa adunam cat mai mult optimism, cat mai multa deschidere in gandire, cat mai buna capacitate de acceptare si a altor puncte de vedere si un raspuns calm si deschis la provocari de tot felul, avem nevoie, pe langa hrana noastra cea de toate zilele , de multa claritate si discernamant, atentie si mult curaj.
Acestea din urma, se pot cultiva cu rezultate deosebite prin exercitii de prezenta, despre care am povestit deja.
Ca si prim pas, insa, e important ca in gradinile noastre interioare sa ajutam sa creasca rezervele de putere in timp ce lasam fara hrana buruienile. Iar asta, lasatul buruienilor fara apa, este de multe ori o operatiune neglijata. Vrem sa fim mai puternici, mai echilibrati, mai atenti, mai isteti, mai calmi, mai… Si, sigur, “data viitoare” nu o se mai infuriem, nu vom mai izbucni in plans, nu vom mai ridica galsul nu vom mai iesi pe usa, furtuna de gradul zece …ori chiar doisprezece!
Primul lucru, atunci cand vom fi storsi ca o portocala, daca inca nu avem in noi doar miere, e sa fim atenti la ce se intampla acolo. Cum spuneam in “exercitii de prezenta”, e foarte important sa fim treji in viata noastra, prezenti in ea. Cum simtim ca “ne ia valul” – si prin exercitiu, vom simti din ce in ce mai bine in corp – facem o maaaare manevra de carma si intoarcem corabia.
Prima miscare : mutarea atentiei. Unii au diverse metode: numara pana la zece, se ciupesc ori privesc un anume obiect (unii au chiar un peisaj preferat pastrat in memorie si-l “cheama” in ajutor), totul e sa mutam atentia, ca si cum am privi ochiul furtunii de undeva de sus.
Pentru mine, cea ma buna metoda este focalizarea atentiei pe respiratie, nu neaparat prin numarat, ci prin urmarirea ei in trup, cum am povestit in seria “exercitiilor…”
Asta pentru ca urmarirea respiratiei are multiple efecte benefice, nu doar focalizarea atentiei.
De ce sa mutam atentia? Pentru ca asta dezamorseaza situatia, cel putin in planul tensiunii resimtite de noi, permitand apoi sa actionam detasat si sa venim cu o solutie. Ori, daca inca nu stim solutia, avem macar o reactie plina de calm, care nu va alimenta un conflict.
Sa va spun aici o poveste adevarata: Eram in primii mei ani de munca, pe la vreo 21 de ani, lucrand in subordinea unui sef destul de dur. Chiar foarte dur… In zilele lui “bune” obisnuia sa “frece ridichea” a cel putin trei-patru oameni, asa, ca sa ii fie bine… Oricum, multumesc acestui om, caci am invatat enorm despre cum sa imi observ reactiile si inca multe alte lucruri, de foarte mare folos de-a lungul vietii. Insa atunci, la 21 de ani, ce sa fi stiut? Incercam sa pricep ceva, si cam dadeam gres… Ei, intr-una din zile seful a venit in inspectie, si a urmat apoi evaluarea a ceea ce facusem. Eram in al treilea an de cand lucram in subordinea sa, si deja stiam cam ce urmeaza… In general, imi era o teama grozava de el, ca si multor altor colegi, multi destul de in varsta… Am ajuns in cabinetul sau, a scos agenda si a inceput sa-mi spuna tot ce nu facusem… Ori nu facusem bine. De obicei, luam “de bun” tot ce spunea si imi faceam sange rau – amareala din portocala – multa vreme dupa aia… De data asta insa, pur si simplu am “intrat” intr-o povestire citita in acele zile, un roman de fapt, al lui George Arion. Acolo personajul principal povesteste cum, de cate ori are o situatie tensionata, nu se lasa “luat de val”. “Prefer capsuni”, spune, si alege sa vada in fata ochilor o ladita de capsuni enoooooorme, pe care fiind copil, le admira la unul din vecini, si din care nu gustase vreodata. Imaginea aceea insa il urmarise, ca pe bunul-cel-mai-bun-posibil.
Ei bine, m-am trezit si eu ca seful zicea “asta nu ai facut, asta nu e bine” si ca eu, de fapt “prefer capsuni” . Imaginea aia, fabricata desigur, ca eu nu vazusem ladita, mi-a fost suficient sa ies din starea de “catel umil care asteapta inca o nuia pe spinare” si sa vad de fapt scenariul activitatii mele. Fusesera si erori, desigur, eram inca in faza de invatare, dar fusesera si unele lucruri bune, facute ca la carte. Mi-am scris mare, in agenda mea, pe care o tineam pe genunchi: “Prefer capsuni” si am pastrat metoda mutarii atentiei inca o vreme, fara stiu de fapt ce e… Multi ani dupa aceea am trecut la urmarirea respiratiei.
Din exemplul de mai sus as dori sa luati “partea buna”. Nu e o metoda prin care imi inchid urechile cand mi se analizeaza, poate si cu ochi critic, activitatea, ci folosesc mutarea atentiei pentru cateva secunde, cat sa nu las tensiunea emotionala sa ma copleseasca. Sa am, cu alte cuvinte, mintea limpede si sangele rece, pentru a vedea ce se intampla de fapt acolo.
Asta, ce se intampla de fapt acolo vom povesti data viitoare.
Pana atunci, jucati-va cu exersarea mutarii antentiei, gasindu-va cea mai buna varianta potrivita pentru voi.
Si nu uitati –cum ati putea de altfel – e vacanta! Luati toate muuult mai putin in serios, bucurandu-va de tot de va iese in cale si dansand – cu sau fara lupi…
Daca as fi pus sa fac o lista a pasilor necesari pentru a deveni independent financiar, in ordinea importantei, pe primul loc ar fi definirea visului personal. Desi se afla pe cea mai inalta pozitie ‘in clasament’, a defini acest concept este extrem de dificil, deoarece are multe sinonime si fiecare dintre ele poate insemna altceva. Voi strange la un loc aceste sinonime pentru a va putea face o imagine de ansamblu asupra ceea ce inseamna visul tau:
scopul vietii tale
menirea ta in aceasta lume
telul suprem al existentei tale
Aceste cuvinte exprima fiecare o particica din adevar dar impreuna nu reusesc sa acopere intreaga vastitate de intelesuri. Daca ar fi sa dau o definitie a visului personal, aceasta ar fi:
Visul personal este acel lucru pe care doresti sa-l realizezi din tot sufletul, caruia esti dispusi sa-i acorzi intreaga viata si toata energia ta pentru a se realiza, a carui urmarire te umple permanent de placere si iti da senzatia de completa implinire.
Desi de cele mai multe ori visul este ceva intangibil, aproape irealizabil, insasi activitatea de a-ti urmari visul este rasplata pe care o primesti. Chiar daca la finalul vietii nu-ti vei atinge visul, timpul trait a trecut cu folos pentru tine si pentru cei din jurul tau, te simti impacat pe deplin si fericit ca ai fost in stare sa i te dedici.
Persoanele care isi urmaresc visul personal sunt capabile de eforturi si sacrificii enorme, pe care nu le simt ca atare deoarece ele sunt compensate permenent, in fiecare moment de placerea imensa de a face ceea ce si-au dorit dintotdeauna. Timpul si efortul nu sunt considerate munca, tributul platit nu este peceput a fi un sacrificiu.
Urmarirea visului personal este activitatea care te scoate din inchisoarea existentei obisnuite, care te transforma din simplu supravietuitor intr-un element al schimbarii, capabil sa influenteze prin activitatea sa milioane de oameni. Par cuvinte mari dar acesta este adevarul. E suficient sa gasesesti exemple de oameni remarcabili, care au fost in stare sa aiba un impact major asupra omenirii si iti vei da seama ca fiecare din acestia, fara exceptie, si-a urmat visul personal. Altfel nu ar fi fost in stare sa-si dedice viata telului, nu ar fi gasit puterea de a trece peste nenumaratele obstacole, de a gasi solutii la probleme aparent insolvabile.
Cautand oameni de succes si comparand numarul lor cu cel al locuitorilor acestei planete vei trage concluzia ca a-ti urma visul este un lucru foarte rar, foarte greu. Este o aparenta inselatoare, pentru ca trebuie sa intelegi: din start, de la inceput, prin educatia primita in familie si in scoala, majoritatea oamenilor nu sunt indemnati sa-si gaseasca visul personal si sa-l urmeze. Atat societatea cat si statul au nevoie de robotei ascultatori si muncitori, la fel cum stupul are nevoie de albine harnice iar musuroiul are nevoie de furnici lucratoare. De aceea nici nu este de mirare ca atat de putini oameni vor incerca sa-si caute visul.
De aici trebuie sa pleci, asta trebuie sa faci in primul rand, sa cauti acel lucru pe care foarte putini pornesc sa-l caute, cu atat mai putini incearca sa-l atinga: telul tau in aceasta viata. Trebuie sa-ti pui o seama de intrebari care sa te duca la un singur raspuns: visul personal.
Inainte de toate iti voi da o lista cu false raspunsuri, raspunsuri care au fost inghesuite in mintea ta cu forta, care au fost prezentate ca adevar de necontestat. Ai fost programat de familie, societate si stat sa crezi ca telurile tale sunt:
sa-ti gasesti o slujba bine platita
sa-ti intemeiezi o familie (sa te casatoresti)
sa ai copii
sa-ti cumperi o casa si o masina
sa-ti faci vacante in locuri exotice
Aceasta este lista majoritatii oamenilor, lista de lucruri care trebuie atinse in aceasta viata, care odata indeplinite pot da un certificat de buna purtare, pe care scrie: ti-a atins scopul. De fapt, aceste lucruri nu realizeaza decat un singur deziderat: acela de a te integra intr-o societate, de a supravietui fizic si de a produce urmasi. Nimic mai mult. Punct.
Stiu, multi dintre voi vor fi revoltati de cele spuse mai inainte. Este absolut normal, pentru ca sistemul de educatie, familial, social si statal face o treaba extrem de eficienta in a programa mintile oamenilor. De aceea societatea a supravietuit timp de milenii, chiar daca periodic se poticneste in crize existentiale.
Iti propun sa te dai un pas in spate, sa incerci sa uiti tot ce ti-a inoculat educatia si sa compari cele doua alternative, caracterizate mai jos:
1. viata “normala”
integrare
acceptare de catre ceilalti
auto-suficienta
confort
stabilitate
lipsa ineditului
rutina
plafonare
2.viata urmand visul personal
actiune
suspans
provocari
bucuria victoriei dupa depasirea problemelor aparent de nerezolvat
inedit
senzatie de implinire
satisfactia permanenta de a face ceea ce-ti place
constiinta faptului ca aduci o contributie care afecteaza pozitiv alti oameni
recompense materiale (daca iti doresti sa le obtii)
Priveste lista si da un raspuns rapid: 1 sau 2? Daca raspunsul tau e 1, te rog sa mai refaci acest test regulat, an de an, pana vei obtine raspunsul numarul 2.
Da, nu am de gand sa te imping spre schimbare. Nu poti obliga un om sa-si urmeze telul, acest impold trebuie sa vina din interior, ca o dorinta nestavilita. Trebuie sa tanjesti sa ai o viata plina de actiune si satisfactii, sa-ti doresti ca prezenta ta in aceasta realitate sa fie un factor pozitiv care sa ajute viata celor din jurul tau. Nu se poate altfel.
Ai facut primul pas: vrei sa-ti definesti visul personal. E foarte bine dar trebuie sa intelegi ca nu va fi simplu, mai ales daca esti adolescent. Adolescenta este perioada in care ne cautam personalitatea, ne definim pe noi insine: ce vrem sa fim, ce dorim sa obtinem de la viata. Tocmai de aceea e greu sa-ti gasesti visul personal dar, in acelasi timp, este cea mai potrivita perioada pentru a-l gasi, dintr-un motiv foarte simplu: viata ta este pe punctul de a demara!
Ia o hartie si un creion si incepe sa scrii, sa-ti faci o lista. Ea trebuie sa contina:
ce ti-ai dorit sa fii cand ai fost copil
pasiunile tale
alte lucruri pe care te-ar tenta sa le faci
Minunea copilariei
Copilaria timpurie (pina la sapte ani) este perioada magica a vietii. Totul este posibil, orice este realizabil. Realitatea se deschide in fiecare clipa in fata ta, gata pentru a fi descoperita. Nu exista limite, nu exista bariere. Sinceritatea este maxima, lipsita de orice calcul sau preconceptie.
Este perioada in care se formeaza preferintele care iti vor influenta viata, in care apar primele dorinte referitoare la propria persoana. A te alimenta din aceasta sursa este identic cu a-ti potoli setea sorbind dintr-un izvor de munte, intr-o zona de padure virgina.
De cele mai multe ori, dorintele copilariei sunt legate de persoane care ne-au impresionat: vreau sa fiu pompier, politist, cantareata, balerina. Ele reprezinta imboldul nostru de a iesi in evidenta, de a fi apreciati de oamenii din jurul nostru, de a fi deosebiti. E posibil ca mare parte din motivatia care sta in spatele dorintei de a fi pompier este aceea de a fi recunoscut drept un om curajos. Tot la fel de adevarat poate sa fie faptul ca, la origine, ai un imbold nestavilit de a-ti dedica viata salvarii oamenilor care traverseaza pericole mortale. Indiferent care este cauza acestei porniri, ea poate sa fie atat de puternica incat sa te consume, sa te obsedeze permanent, sa devina telul tau in viata. Poate nu vei ajunge pompier, poate te vei face salvamar, paramedic sau salvamontist; nu conteaza. Atata timp cat iti vei urmari telul, acela de a salva vieti, modalitatea in care o faci va deveni visul tau personal.
Pasiuni
Ai un hobby, o pasiune care iti consuma timpul? Pune-o pe lista.
S-ar putea sa fie o preocupare de moment, legata de o moda a timpului sau de o activitate populara in randul celor de varsta ta. Nu conteaza, e foarte important sa testezi orice pasiune care ti se pare interesanta, sa experimentezi, sa incerci cat mai multe activitati. Numai in acest fel vei putea sa-ti dai seama ce este cu adevarat relevant sau ce este doar o atractie de moment.
Pasiunile au unele dintre caracteristicile visului personal:
activitatea in sine iti produce o placere continua atunci cand o executi
nu te oboseste sa faci acel hobby
mai mult, reprezinta o metoda de relaxare
esti mandru de rezultatele finale, in momentul in care le obtii
simti ca activitatea ta are o valoare, chiar daca la inceput doar tu simti acea valoare
Din aceste motive, este posibil ca un hobby pe care il ai sa fie cel mai apropiat lucru de visul tau personal. Incearca sa vezi ce te atrage sa faci un anumit hobby si inscrie in lista ta alte activitati similare
Tentatii
Indiferent daca ai sau nu un hobby, incearca sa te gandesti care activitati te-ar tenta sa le faci. Nu are nici un rost sa te intrebi: “de ce?”. Pur si simplu gandeste-te la ceva interesant si scrie-l pe hartie.
Recomandari pentru realizarea listei
scopul listei este de a produce rezultate, nu este de a produce rezultate corecte. De aceea nu trebuie sa analizezi elementele listei (in momentul in care o scrii)
scrie orice iti trece prin minte, indiferent cat de ciudat, abstract sau imposibil iti pare (mai ales la activitatile clasate in categoria “tentatii”)
daca ti se pare ca ai epuizat lista, pune-o la o parte
de fiecare data cand iti vine o idee, trece-o pe lista
Analizarea listei
Ai o lista. Foarte bine! Urmeaza s-o prelucrezi pentru a vedea care element (elemente) de pe lista reprezinta visul tau personal sau care dintre ele se afla cel mai aproape de el.
Pentru a reusi, trebuie sa vezi care dintre ele raspund la cat mai multe intrebari din lista de mai jos:
activitatea respectiva ti-ar produce placere, de fiecare data cand o faci?
daca ai fi nevoie sa te scoli dimineata devreme pentru a incepe activitatea respectiva, ai face acest lucru cu placere si anticipare pozitiva?
te-ai simti implinit in momentul in care ai face acea activitate?
ai putea face acea activitate chiar daca nu ai fi platit pentru ea?
simti dorinta nestavilita de a povesti prietenilor despre acea activitate?
esti convins ca activitatea ta iti imbunatateste semnificativ viata?
te-ar deranja sa faci acea activitate zilnic, mai mult de opt ore?
consideri ca merita sa iti cheltui toate economiiile tale pentru a ajuta activitatea respectiva sa produca un rezultat pozitiv?
E posibil ca in lista ta sa gasesti mai multe activitati care raspund pozitiv la majoritatea (sau poate la toate!) intrebarile din lista de mai sus. Acest lucru inseamna ca acele activitati au un punct comun, un principiu, o linie-ghid care le conduce. Ele se aliniaza cu telul vietii tale. Probabil, urmand oricare dintre ele, iti vei da seama ca pot sa devina visul personal.
Daca analizand lista nu vei gasi nici un candidat serios inseamna ca trebuie sa iei procesul de la capat. Probabil ca va fi nevoie de mai multe liste, de mai multe incercari pentru a gasi raspunsul la intrebarea: care este visul meu personal?
Nu trebuie sa fii dezamagit daca nu ai reusit din prima. E important sa perseverezi, sa incerci, sa cauti. Este un efort care merita pe deplin, pentru ca iti va transforma viata intr-un fel extraordinar, in bine.
Sunt oameni care si-au descoperit telul la batranete si au reusit sa-l urmareasca doar in ultimii ani in viata. Chiar si asa, la sfarsit, in clipa mortii, s-au declarati satisfacuti si impliniti, pentru ca momentele pe care le-au trait au fost de o intensitate nemaipomenita in comparatie cu plictiseala terna a vietii de pana atunci. Tu esti tanar si ai acest avantaj enorm: ai pornit in definirea visului tau la momentul potrivit. Daca il vei gasi, ai toata viata in fata pentru a-l implini, o viata care merita traita cu intensitate, pentru ca este o viata de satisfactii continue.
Iti vine sa te dai cu capu’ de pereti, in cautare disperata de idei ?
Ce te faci cand in doua zile ai de predat un material important si tu…nici gand sa te apuci de el, nici o idee de unde si cum sa incepi.
Fie ca ai de dat un proiect la scoala sau la facultate, fie ca la servici se anunta ca deadline-ul e in doua zile, tu n-ai facut nici macar 10% din el, si nici planul de actiune nu ti-e clar.
Hmmm…cam nasol moment.
Ce faceam eu ? In timpul facultatii, odata cu inceperea fiecarui semestru ne erau prezentate materiile si ce responsabilitati avem pentru fiecare. Deci, la majoritatea materiilor stiam ca la sfarsitul semestrului am un ditamai proiect sau cercetare de facut.
Bunnn….ce faceam ? Chiar daca-mi propuneam ca de maine ma apuc, (faimosul « de maine ») mereu, mereu amanam pe ultima suta de metri.
Suntem diferiti ca structura de personalitate, eu in conditii de stres actionez mult mai bine, asa ca preferam sa ma agit cu cateva zile inainte, sa ma “droghez” cu cafea si red bull si sa-mi termin treaba si mereu imi trimiteam proiectele cu cateva minute inainte de inchiderea programului.
Iti dai seama ce emotii aveam….daca nu-mi mergea internetul, sau apareau alte probleme…nici nu vreau sa ma gandesc, si de fiecare data imi promiteam ca nu mai aman atat de mult timp pana sa ma apuc de ceva.
Tin minte ca stateam intr-un apartament cu o colega de facultate Lavinia, care cred ca era cea mai organizata si meticuloasa fiinta de pe Pamant. Ea era prima care se apuca de proiecte cu luni de zile ianintea mea, lucra zilnic cate ceva, seara isi aranja hainele frumos si dimineata in 5 min era gata de plecare, ce sa mai zic ca niciodata nu uita servetele, pix, foi, carti….tot , tot la ea gaseai.
Eu in schimb, chiar daca promiteam ca o sa urmez exemplul ei, ma simteam totusi mult mai bine cand aveam mereu alte activitati, imi placea sa descopar lucruri noi, sa inventez, sa-mi asortez mereu diferit hainele, sa fiu mereu in actiune.
Spune-mi, tie ti s-a intamplat sa trebuiasca sa ai un deadline foarte apropiat, sa ai de pregatit un proiect amplu, de care sa depinda cariera sau poate ca si viata ta ?
N-ai stiut ce sa faci ? Cum sa o scoti la capat ?
Ai avut nevoie de idei…. si nu orice idei, ci lucruri originale, sclipitor de inteligente, unice, si asa mai departe… ?
Iti vine sa te dai cu capul de pereti sau birou in cautarea de idei ?
Ai inceput sa-ti rozi unghiile ?
Sau dormi noaptea cu cartea sub cap in speranta ca poate poate iti intra ceva idei ?
Stai !!!! Opreste-te !
N-am auzit pe nimeni spunand ca a obtinut rezultate cu metodele astea. Adopti o atitudine necreativa, neproductiva…un fel de hei-rup care nu face altceva decat sa ne streseze si mai tare.
Ce e de facut, atunci? Pasul 1
- nu conteaza despre ce scrii, invata tot ce e de invatat despre domeniul respectiv. Scrii despre crocodili ? Invata si cauta cat mai multe informatii despre crocodili pana ajungi la un nivel rezonabil de cunoastere.
-daca esti stapan pe subiectul pe care trebuie sa-l dezbati ai mult mai multa materie ce o poti modela in ceva creativ, original.
- cautata ceva interesant, care „sare in ochi” cum se spune, care captiveaza si fascineaza despre subiectul ales. Afla ceva mai putin stiut, extrage pietrele pretioase din masa informatiei si pune-le de-o parte.
Pasul 2
- mintea noastra are absolut tot ce-i trebuie ca sa faca analiza si sinteza de care avem nevoie pentru a naste idei sclipitoare – daca ai incerere in puterea ei, atunci detaseaza-te si lasa-ti mintea sa proceseze totul.
- sunt convinsa ca ai spus macar de cateva ori in viata : « Pfoai…habar n-am de unde mi-a venit ideea asta . Pur si simplu mi-a venit». Serios acum, de cate ori ti s-a intamplat sa-ti vina o idee cand mergeai pur si simplu pe strada, cand faceai fitness sau alergai, sau poate erai la toaleta?
-cand ai o idee, NOTEZ-O. Eu am pierdut foarte multe informatii ca uitam sa mi le notez.
Intra pe www.evernote.com, fa-i un Downlond si fa-ti un cont. De fiecare data cand navighezi pe internet si gasesti link-uri sau site-uri interesante, sau articole, nu le lasa uitate si fa-i copy paste in contul tau din evernote.
Daca esti pe strada si nu ai acces la internet si ti-a venit o idee, ai vazut ceva pe un panou publicitar sau ai auzit-o la radio, noteazati-o pe un carnetel. Nu e scump, unul mic pe care sa-l porti in permanenta cu tine.
-toate gandurile noastre stau ascunse in inconstient, si pentru a le lasa sa iasa trebuie sa te detasezi, invata sa te relaxezi (o sa-ti arat si cateva metode de relaxare in viitoarele articole). Intinde-te, sau gaseste-ti o pozitie confortabila, inchide ochii, asculta 3 min o muzica ce te face sa fii doar tu cu tine, sa ignori pur si simplu suntele din jurul tau, si ofera-ti placerea de a medita, de a-te relaxa.Un pic de liniste nu strica nimanui si sunt multe sanse sa aiba efecte benefice asupra creativitatii.
Pasul 3
-discuta cu prietenii, colegii sau clientii despre ideile pe care le ai. Povesteste-le ce idei ai, sau ce ai vrea sa faci, si astfel primesti feedback de mai multe feluri – daca sunt cunoscatori ai subiectului, poate ca vor veni cu imbunatatiri si sugestii. Daca nu se pricep, iti vor spune unde nu e clar si unde e nevoie sa explici mai in detaliu.
-nu sta ca mutul, manifesta-ti curiozitate si pune intrebari :„ce parere ai despre[…]” sau „ce ai face tu daca ar trebui sa[…]”.
-evita intrebarea astea : „nu-i asa ca-i o idee geniala sa […]?”. Poate ca idea care tie ti se pare geniala, la altcineva sa i se para groaznica si poate nu putini vor fi nepoliticosi sa-ti spuna in fata asta. Se mai intampla sa avem idei care noua ni se par geniale, dar altii sa le vada ori ca fiind ridicole, ori de neinteles. Critica e constructiva. Acum sper ca nu incepi sa suferi sau sa devii dependent de parerile celorlati, pana la urma nu toate opiniile pe care le primesti iti sunt folositoare.
-bazeaza-te pe propria intuitie si selecteaza ideile care iti sunt cu adevarat de folos.
Odata ce ai foarte bine stabiliti pasii de mai sus iti va fi mult mai usor sa predai la timp toate proiectele.
Pentru astazi e suficient, PUNE IN PRACTICA tot ce auzi, vezi, descoperi si inveti !
Increderea in tine iti lipseste pentru ca nu ai trait destule experiente, rele si bune.
Asadar, care ar fi primul pas ca sa incepi sa dobandesti incredere in tine?
….
…
….
Te-am lasat sa iti dai raspunsul singur. Experiente. De asta ai nevoie.
Acum, exista o chestie misto care are un nume nu la fel de misto. Se cheama curba de invatare.
Ce ai vrea tu defapt este sa eviti curba de invatare, dar in acelasi timp sa ai rezultatele dorite. Dupa cum deja ai vazut pe pielea ta nu este posibil sa stai cu mana in fund si universul sa iti faca cadouri.
Curba de invatare are urmatorii pasi:
1. Curaj si energie sa actionezi
2. Esec ( orice activitate sau abilitate noua incepi sa o dezvolti, esecul e parte fireasca din procesul de invatare)
3. Perseverenta ( nu te lasi doborat de esecuri. Modalitatea de a nu mai suferi esecuri niciodata este sa inveti ceva de fiecare data cand gafezi. Asa-i ca e fain gandul ca nu vei mai suferi esecuri niciodata? ?
4. Curaj inca o data si lectii invatate
5. Succes
Cam asta e pe scurt.
Mai ramane sa alegi domeniul in care vrei sa ai incredere in tine. Pentru ca nimeni nu poate avea incredere oarba in propria persoana in orice situatie. Daca ma pui sa pilotez un avion cu 200 de pasageri o sa mor de frica.
Dupa ce iti alegi domeniul, de exemplu, daca esti baiat, succes cu femeile, sau sa devii sufletul petrecerii si sa invingi timiditatea sau orice vrei tu, iti iei un jurnal. Un caiet.
Apoi te apuci sa experimentezi in domeniul ala si iei notitze. Si la fiecare 10, 20, 30 de zile te uiti pe notite si cauti tipare. De exemplu sunt fete care sunt interesate de tine si tu nu faci nimic. Si asta se intampla in toate experientele tale.
E clar ca e nevoie sa inveti seductie. Pentru ca esti barbat si tu esti cel care actioneaza. Altfel chiar daca te abordeaza ea si te iubeste, tu fiind un pampalau, cand apare un barbat adevarat cu tupeu si care stie sa creeze atractie ea te paraseste in secunda 2 pentru ca are ” sentimente” mai puternice pentru celelalt tip. E mama natura la lucru.
Asadar nu-ti fa iluzia ca poti lua seductia cu jumatati de masura. Ai nevoie de o trezire dura la realitate.
Pe langa jurnal, mergi la librarie AZI si cumpara cartea ” Cei 6 stalpi ai increderii in sine de Nathaniel Branden” . Iti va deschide ochii, o carte de 5 stele din 5.
Si ca sa iti satisfac si nevoie de recompensa imediata ? citeste si articolul asta a lui Raul, mi se pare potrivit pentru tine acum: http://www.artaseductiei.ro/ce-te-motiveaz…ductie-lectia-1
Iti doresc o calatorie plina experiente si esecuri din care sa inveti sa fii puternic ca un spartan, nu slab… cum esti acum ?
Am revazut cu mare placere cateva fragmente de conferinte ale lui Waye Dyer, in special pe cele din seria “Cum sa fii o persoana fara limite”.
Mi-am reamintit subiectul legat de portocala. Atat de frumos si de clar explicat ce se intampla cand stoarcem o portocala…
Imi permit aici o traducere libera a acestei parti din conferinta, parte care mie mi-a fost de folos in multe din schimbarile prin care am trecut in ultimii doi ani.
Dr. Wayne Dyer spunea: “Sa presupunem ca uite, stau in fata dumneavoastra. Va rog sa vizualizati asta. Stau in fata dumneavoastra si am o portocala.Si iau aceasta portocala si o strang. O strang atat de tare cat pot eu sa strang. Ce o sa iasa? Suc.Ce fel de suc? (Rasete in public) Suc de portocala. Ar putea fi, in vreun fel, suc de mere? (Rasete in public) Nici macar o sansa? Haideti, nici suc de mango? Macar o data?
Nici o greseala, nu? Niciodata, orice ar fi… Ok, ati trecut testul.
Urmatoarea intrebare: De ce? De ce, cand storci o portocala, atat de tare cat poti sa strangi, iese suc de portocale? Pentru ca asta se afla inauntru.
Nu-i asa?
Pe planeta noastra, cand strangi ceva, iese ceea ce se afla inauntru. Nu-i prea greu, asa-i?
Nu conteaza daca mama ta e cea care stoarce portocala, nu conteaza ce instrument foloseste, nu conteaza daca tocmai ai fost la ciclu, si apoi ai stors o portocala, nu conteaza daca seful tau e cel care stoarce portocala, sau daca o fac copiii tai… Nu conteaza timpul, sa zicem ca ei o fac dupa-amiaza, sau daca e la patru dimineata, oare conteaza?
De cate ori storci o portocala, singurul lucru care iese in afara este ceea ce se afla inauntru.
Corect? Fara nici un dubiu.
Acelasi lucru e valabil si pentru voi. Este un principiu universal. Cineva va stoarce, adica cineva va supune unei presiuni, cineva spune despre voi lucruri care nu va plac, cineva va supune unei tensiuni, seful va zice, de pilda, ceva, si atunci din voi iese afara mania. Si iese din voi ura. Si iese din voi frica. Si iese din voi stres. Si iese din voi tensiune. De ce? Este din cauza sefului vostru? A felului in care sunteti stors? Niciodata. Este din cauza mamei? (O, ea poate fi afurisita uneori, nu-i asa?) Ei, nu. Este din cauza copiilor vostri? Nu. Ceea ce iese din voi intotdeauna, cand cineva va stoarce, va preseaza, e ceea ce se afla inauntru.
Este un principiu vital pentru a fi o persoana fara limite. Este atat de crucial in a ajunge la asta si a intelege asta. Daca aveti vreun pic de ura fata de cineva din lumea asta, sau manie, sau frica, ori oricare din aceste lucruri, ele nu au nimic de a face cu restul lumii. Au de a face doar cu ceea ce voi ati pus inauntru.
Dar cum a ajuns inauntru vostru ceea ce se afla acolo, in voi? Asta e cheia.
Cum a ajuns acolo?
Din ceea ce ganditi.
Doar din ceea ce ganditi. Vedeti, nu exista manie in lume. Nu exista stres in lume. Nu exista tensiune. Este prefect! Deja am vorbit mai inainte, acesta este un loc perfect! E grozav! Totul curge in felul in care trebuie sa curga! Dovada pentru acest lucru? Exista cate dovezi vreti! Priviti doar in jurul vostru.
Totul este un miracol. Totul, inclusiv voi. Nu exista greseli. Totul este perfect.
Si tot ce vi se intampla voua, ca este o trauma sau o boala, sau ca cineva va trateaza intr-un anume fel, in toate astea e o lectie. Persoanele fara limita inteleg lectiile primite in viata si de aceea ele celebreaza lectiile. Ajungeti la acel punct din viata voastra in care nu blestemati lucrurile care va vin in cale, si nu invinovatiti lucrurile care vin spre voi, si mai ales nu invinovatiti pe altcineva. “
Am ales fragmentul de mai sus ca o continuare la “Dansand cu lupii”, la seria dedicata descoperirii puterii personale. Desigur ca in momentul in care, supusi unei presiuni, ajungeti sa scoateti din voi o reactie care nu e de folos nici unui participant la situatie, puterea personala nu se prea vede… Un raspuns repetat, de genul unei replici pe ton ridicat, batut cu pumnul in masa, un “Asa vreau eu si gata! ” ori o vorba grea, nu sunt nici pe departe constructive. E firesc sa avem si reactii, in loc de “actii “, de acte constiente, dar acestea pot scoate din noi ceva constructiv, daca am stiut sa aducem inauntru ceva constructiv.
Cu alte cuvinte, poti ca, atunci cand esti supus presiunii, sa scoti o solutie – o simpla fraza care calmeaza situatia, ori un “Ma mai gandesc” in loc de un “Nici vorba” spus pe negandite- , ori mai mult, poti scoate, in caz de extrema intensitate a stresului, solutii care nici nu ti-ar fi trevut prin minte. De ce? Fiindca ai pus inauntru doar ceea ce construieste si ai facut, periodic, curat.
Cum asta?
Lasand pur si simplu o stuatie trecuta sa fie trecuta. Iei ce iti foloseste, ce ai invatat din ea, ce ai decis, si o lasi acolo, nu o mai macini si rasmacini in cap…
Luand hotararea de a spune ceea ce ai simtit si de a cere sa ti se faca sau sa nu ti se faca ceva – vom mai povesti asta, intr-o data viitoare, vorbind despre a spune DA sau NU.
Respirand, pur si simplu si lasand momentul de stres sa se desfasoare, cu atentia la corp, la senzatii, pentru a permite mintii sa se calmeze si sa scoata solutii, nu replici care pot turna gaz peste foc.
Cultivandu-ne interiorul cu “lucruri” frumoase, cu ceea ce poate iesi cand suntem storsi, “presati”, stresati (cu stres pozitiv), apar solutii, interventii rapide si salvatoare, chiar fapte deosebite, pe care in stare obisnuita nu am fi capabili sa le realizam. In astfel de momente se pot naste mari descoperiri, se pot salva chiar vieti, se pot realiza enorm de multe lucruri, doar daca in timp am invatat sa ne cultivam interiorul cu tot felul de “bunatati”, prin felul de a gandi, nu doar in diverse momente, ci ca mod de gandire, ca mentalitate.
Despre asta, despre cultivarea gradinii noastre interioare, povestim data viitoare…
Pana atunci, incercati sa observati cu sinceritate si fara a va judeca modul in care reactionati cand sunteti supusi unor presiuni, unui “stres”, ce anume iese din voi cand sunteti storsi ca o portocala…
Un exemplu simplu si clar despre ce înseamna umbra din fiecare om îl da Emil Cioran printr-o fraza geniala:
“Am toate defectele celorlalti si, totusi, tot ceea ce fac acestia mi se pare inadmisibil.”
Când nu îti place ceva la celelalte persoane, cu siguranta ai aceleasi trasaturi si obiceiuri, dar în loc sa fie constiente, sa apartina de Ego, ele apartin Umbrei, ( insa cu siguranta ne apartin).
“Comoara fiecarui om se afla în umbra sa” (C. G. Jung)
Un lucru important e ca aceleasi caracteristici neplacute ale umbrei, integrate si civilizate, se pot dovedi folositoare. Daca suntem tacuti si retrasi, suntem iritati de persoanele galagioase si agresive.
Însa, daca acceptam propria noastra agresivitate si o transformam într-o agresivitate pozitiva si folositoare, ne-ar putea usura viata. Umbra detine potentialul de a ne face mai puternici.
Aroganta poate face parte din umbra noastra si nu o scoatem la suprafata , pentru ca avem locul nostru în societate si regulile de politete spun ca nu e frumos sa fii arogant; aroganta îi face pe oameni sa te priveasca cu dispret, dusmanie si invidie si îsi doresc sa te vada esuând în tot ceea ce faci.
Poate stii oameni care lasa o impresie buna multa vreme, pentru ca odata sa izbucneasca si sa strice toate lucrurile bune de pâna atunci. Acesta e un caz clasic de elemente din umbra, care pentru ca nu sunt recunoscute, apar în momentele în care psihicul nostru este supraîncarcat si nu mai face fata (în momente de panica, de exemplu).
Nici o regula de politete nu o poate elimina, ea fiind acolo, cuminte în inconstient, asteptând sa se arate cu prima ocazie.
DAR, daca îti educi aceasta parte din umbra, care este a ta oricum, daca o descoperi si o recunosti, si aroganta din exemplul nostru o îmblânzesti si o transformi într-o puternica încredere în sine, pe care înainte nu o aveai, Ego-ul tau va câstiga o calitate, vei deveni o persoana mai buna, mai puternica si mai eficenta, pentru ca Umbra a mai slabit, i-ai luat o parte si ai transformat-o în una din partile tale luminoase. Ai transformat un defect într-o calitate. Agresivitatea la fel; daca ai momente când izbucnesti, înseamna ca nu o recunosti ca e în umbra si se manifesta când ti-e lumea mai draga, stricând tot.
Daca o educi, o transformi în ambitia care te va ajuta sa lupti si sa câstigi în încercarile vietii.
Mai departe te las pe tine sa faci perechi din acestea si, mai mult, te invit sa te gândesti la propria ta umbra. Gaseste lucrurile pe care le consideri defecte si pe care crezi ca nu le poti controla, recunoaste-le ca parte a personalitatii tale si vezi cum poti sa le faci sa te ajute.
Nu uita, în umbra se afla cea mai mare comoara a fiecarui om. Ea contine nu numai slabiciunile negate, dar si puncte tari, ascunse. Materialul care formeaza umbra este necesar sa fie integrat în întreg, deoarece alternativa nu este deloc încântatoare.
Ca orice lucru din inconstient, mai devreme sau mai târziu, acest material va rabufni, provocând umilire în cel mai bun caz, daca nu chiar un dezastru.
Fictiunea ne prezinta povestea lui Dr. Jekyll si Dl. Hyde. Aici, un doctor ordonat si dedicat muncii sale este subit preluat de umbra sa demonica si criminala, cu rezultate grotesti. Rezultatul nu trebuie sa fie atât de tragic decât daca umbra este suprimata cu salbaticie; dar exista câteva cazuri reale care ne pot ilustra acest lucru.
Cazul unui preot harnic de 40 de ani, om de familie, sot iubitor si tata a trei copii. Nefumator si deloc consumator de bauturi alcoolice, a disparut timp de o saptamâna si nu a putut fi gasit pâna când s-a întors singur si foarte obosit. Cartea de credit care arata platile efectuate a dezvaluit nevestei sale ca sotul ei vizitase un mare numar de baruri, bordeluri si cluburi de striptease. Nici nu era de mirare ca omul se simtea extenuat. George a îngropat putin câte putin din umbra sa de-a lungul vietii, pâna când aceasta a rabufnit în forta.
Pentru a evita astfel de situatii nimeni nu spune ca trebuie sa ne îngramadim în baruri vineri noaptea, ca si asa ele sunt pline. Dar trebuie data o atentie mai mare nevoilor noastre si acelor lucruri care mai pot lua din presiunea care apasa asupra inconstientului.
Poveste
A fost odata o persoana care se numea H. si careia nu îi placeau mincinosii, agresivii si lenesii.
Ghici ce?
Mintea de rupea si nu suporta când cineva îi dadea sa guste din propriul medicament. Când intra într-o relatie, primul lucru pe care îl spunea era “vreau sinceritate”, pentru ca stia ca el minte si proiecta asta pe ceilalti. Se astepta ca ei sa îl minta din start, pentru ca el era mincinosul.
Agresivitatea era acea parte pe care nu o recunostea în el si acum o ura la altii.
Lenea la fel. Stia ca este lenes si ca îi aduce neajunsuri si îi dispretuia pe cei lenesi, pentru ca se vedea pe el în acei lenesi si furia pe care o avea fata de viata si mizeria acelor oameni lenesi era de fapt furia împotriva propriei sale leneveli. Le vedea lenea si ce rezultate are asupra lor, si astfel vedea lenea din el si ce rezultate avea asupra lui.
Acum, aceasta persoana avea si calitati, care faceau parte din Ego. Cele trei calitati:
- inteligenta
- simtul umorului
- învata foarte repede
Iar cele trei defecte care se afla în umbra:
- minciuna
- agresivitatea
- lenea
Din cauza societatii, si–a reprimat aceste trei defecte, dar ele sunt acolo si minciuna, agresivitatea si lenea macina încet acest individ care nu este deloc constient de ce i se întâmpla.
Desi este o persoana inteligenta cu simtul umorului si învata repede, totusi face promisiuni multe pe care nu le respecta, si gaseste tot timpul scuze pentru ca e inteligent. Oamenii îi trec cu vederea iesirile, pentru ca are simtul umorului si e distractiv sa stai cu el.
Când bea, devine agresiv si, desi învata repede si e inteligent, e cam lenes, nu prea gaseste motivatia sa duca lucrurile la capat.
Acum, persoana asta va avea o existenta mediocra, pentru ca ce va face cu calitatile va strica cu defectele.
Asadar H. e o persoana normala.
Si daca H. ar stii ce sa faca, atunci ar lua minciuna si ar deveni un bun povestitor. În loc sa minta si sa pacaleasca oamenii se foloseste de talentul lui pentru a povesti frumos.
Apoi, în loc sa izbucneasca atunci când se aduna mai multi nervi, este ambitios, ataca provocarile, merge la sport si nu mai o ia razna, pentru ca si-a recunoscut agresivitatea din el.
Pentru ca învata repede si acum e si ambitios, va risca sa se suprasolicte, asa ca lenea si comoditatea, le va recunoaste si va stii cum sa îsi împarta timpul între munca si distractie.
Acum, avem o persoana:
- inteligenta
- cu simtul umorului
- care învata repede
- foarte bun povestitor si convingator
- ambitios
- stie sa îsi împarta timpul
Ce era în umbra a trecut acum în Ego, a recunoscut cele trei defecte, le-a educat si acum este o persoana foarte puternica.
Asadar, exercitiu:
Ia o lista si gândeste-te la oamenii care nu îti plac si ce trasaturi nu îti plac la ei. Persoane de acelasi sex si vârste apropiate.
Albert Camus vorbeste despre un individ cu o nevasta foarte frumoasa, pe care a înselat-o. Si atât de mult a proiectat asupra ei infidelitatea lui, încât a omorât-o din gelozie. Era obsedat ca ea îl va însela.
Cum ne descoperim umbra
1. Ia o foaie de hârtie si un creion si scrie numele a trei persoane care nu îti plac si ce trasaturi de personalitate nu îti plac la aceste trei persoane.
2. Aceste trasaturi sunt umbra ta, adica trasaturi pe care tu le ai, dar refuzi sa le recunosti, le împingi în inconstient de unde ele te saboteaza si ies la suprafata când te astepti mai putin.
3. Ia toate aceste trasaturi ale umbrei si începe sa lucrezi la ele. Primul pas este sa recunosti ca ele exista si sunt ale tale. Apoi adu-le încet în partea ta luminoasa, integreaza-le în personalitatea ta.
Apoi gândeste-te cum poti sa educi. Nu stiu cât o sa dureze, dar vei fi o persoana mai puternica decât majoritatea din jurul tau, care au umbra si nu o recunosc în ei si care îi trage în jos.
Exemplu: Nu îti place agresivitatea, înseamna ca o ai în umbra ta. Acum ca ai recunoscut-o, mergi la un sport unde sa îti poti exprima aceasta agresivitate si furie, sa o poti descarca.
Pasi simpli pentru a intelege mai bine barbatul sau femeia de langa tine.
Dragii mei, am ales sa va vorbesc astazi despre diferentele ce sunt intre barbati si femei pentru a te ajuta pe tine daca esti femeie sa intelegi mai bine barbatul de langa tine, sau tu, cititorule daca esti barbat cu siguranta iti vor prinde bine aceste randuri, ce te vor informa cum sa reactionezi la nevoile femeilor.
Chiar daca stiu ca multe relatii esueaza lamentabil, majoritatea cuplurilor se formeaza cu scopul si cu dorinta arzatoare ca relatia lor sa dureze. Ambii parteneri cred ca vor ramâne împreuna si nu-si pot imagina motivele care i-ar determina sa se desparta. Exista deseori intre ei o potrivire perfecta de interese, atitudine si stil de viata.
Din nefericire, toate acestea pot fii înselatoare. Dupa o saptamâna, o luna, un an sau chiar o jumatate de veac, descoperim ca relatia noastra nu mai este deloc ceea ce era la început. Calitatile partenerului , care altadata ne atrageau, încep acum sa ne irite, caracteristicile si comportamentul nostru nu-si mai gasesc ecoul în cel cu care traim. Pe scurt, il vedem ca pe o alta persoana – diferita de noi, si diferita de ceea ce percepusem cândva.
Diferentele masculin-feminin sunt conditionate atât de factorii hormonali, cât si de dominanta emisferelor cerebrale. Astfel, emisfera dreapta, dominanta la barbati ca centru al logicii simbolice, perceptiei spatiale, imaginatiei, explica dezvoltarea acestor functii, mai curând la barbati, în vreme ce dominanta emisferei stângi la femei, ca centru al limbajului, memoriei, ar justifica disponibilitatile lor mai bine în acest sens.
Ce trebuie sa-i oferi unei femei pentru a ramane in permanenta fericita :
• Ofera-i protectie;
• Comporta-te cu tact, blandete, ai grija ce limbaj folosesti in compania ei;
• Femeile sunt sensibile, sa nu te sperii daca incep mai usor sa planga ;
• Pentru femei comunicarea verbala este mai importanta decât cea fizica. Ele au nevoie de un timp în care sa discute în liniste problemele banale, cotidiene.
Daca esti femeie, uite ce vor barbatii :
• nevoia de respectare si apreciere a Eului este specifica barbatului, si multe dintre conflictele maritale se dezlantuie prin încalcarea « regulii » de aur. O femeie inteleapta nu-si va critica niciodata barbatul, nici în particular, nici în public. Mesajul pozitiv aduce mult mai mult bine unei relatii decât toate mesajele negative la un loc, oricât de « bine intentionate » ar fi ele. O femeia care nu poate trata cu umor si bunavointa, neglijenta sau dezordinea partenerului, risca sa nu aiba un efect de schimbare în psihologia acestuia, ci, dimpotriva, risca sa devina din ce in ce mai putin atragatoare, sau iubita, pe masura ce indica, moralizeaza, critica, si mai ales ameninta.
• nevoia de confort fizic si psihosexual este importanta pentru barbat.« Cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac »
Daca vrei sa-ti cunosti mai bine partenerul de langa tine, incepe prin a fi atent(a) la nevoile lui(ei) principale.
Pe curand !
Florina
Cum ma vad cand ma privesc in oglinda? Ce-mi poate spune ea despre incredere? Exercitiu de automotivare!
Locul: In fata oglinzii
Oglinda Buclucasa: Mergi cu privirea in jos! Hai, hai, mergi mai repede sa nu cumva sa te observe cineva, umerii aplecati in fata sa se vada clar ca duci pe umeri saci cu greutati!
Eu: Dar am trecut prin atatea si nu imi place cum arat, tu vezi cum imi sta parul asta, tu vezi ca n-am cu ce sa ma imbrac, n-am cum sa merg ca pe un podium, eu nu sunt ca ele!
Oglinda Buclucasa: Nu! Stai! Sa nu cumva sa vorbesti cand te intalnesti cu cineva, sa nu cumva sa zici ceva ca vor incepe sa faca misto de tine! Daca scoti vreo perla? Daca vrei sa te placa toata lumea e necesar sa vorbesti ca toti ce din grup, sa incerci sa ai stilul lor!
Eu: Dar mi-e frica, de ce esti rea, daca nu sunt de acord cu parerile mele, daca nu ma accepta in grupul lor, nu vreau sa fiu pustnica, daca zic ceva ce nu le convine si apoi o sa ma simt penibil?
Oglinda buclucasa: Asa, asa stai in banca ta sa nu cumva sa iesi in evidenta, trebuie sa fii normala, sa fii fata cu bun simt sa nu superi pe nimeni sa aprobi pe toata lumea!
Eu: Dar daca zic ceva iesit din comun oare ce-or sa creada despre mine, o sa creada ca sunt ciudata si poate chiar au dreptate si or sa vorbeasca despre mine. Nu o sa mai am prieteni in viata mea!
Oglinda Buclucasa: Oricum tu nu ai haine ca si ale lor, tu nu ai starea lor materiala, tu nu esti perfecta, aranjata, ce sa cauti in aceleasi locuri cu ei? In locul tau m-as inchide in casa, serios sau nu as avea aspiratii asa mari, daca face cineva comentarii la cum arati o sa plangi o saptamana! Si asa nu te iubeste nimeni, ce te mai chinui! Ia si mananca niste ciocolata mai bine, sau uita-te la filme toata ziua, sau mai bine culca-te sa uiti de toate problemele!
Eu: Ai dreptate! Chiar nu am nici o sansa, eu n-am cum sa ajung vreodata sa fiu o femeie de succes, n-am cum sa fiu toata ziua aranjata si sa ma doreasca toti barbatii, oricum nu mai exista in lumea asta decat materialism, nu mai exista iubire, ajungi sa te realizezi numai daca ai pile sau bani, asta este Soarta!
Daca niciun colt al oglinzii tale nu se aseamana cu oglinda mea apasa tasta Escape! Daca ai identificat cel putin o mica asemanare cu realitatea….
Felicitari!
Ai castigat!
Esti fericita posesoare a urmatoarelor calitati:
IRATIONALA
IREALISTA
RIGIDA
CU FRICA DE TOT CE E NOU SI NECUNOSCUT
REBELA FARA MOTIVATIE
DEFENSIVA
OSTILA FATA DE CEILALTI OAMENI
Si ghici ce? In viata ta nu o sa fii o persoana iubita, apreciata, nu vei deveni niciodata o femeie de succes, si printul pe cal alb va intarzia mult sa apara si s-ar putea sa te gaseasca deja neinteresanta daca tot o sa-ti creasca riduri pe fata ca firele de iarba! Da riduri, sa nu crezi ca timpul se opreste in loc pentru tine! Vrei sa arunci cu pietre in mine? Cum imi permit sa spun asemenea lucruri despre Tine? Nu eu o spun oglinda Ta o spune. Eu doar iti dau un diagnostic: ISFS -Incredere in Sine Foarte Scazuta! De unde stiu?
Incursiune in istorie: Toata viata mea n-am avut curajul sa spun tot timpul ce am de spus! Toata viata mea mi-am reprimat sclipirile de teama ca spun vreo prostie! Toata viata mea am gandit ca facand pe plac celorlalti voi fi apreciata, si respectata si voi fi iubita. Am mers pe strada de parca eram ruda cu cocosatul de la Notre Dame, sa fiu cat mai mica, cat mai mica sa nu se observe ca am imprefectiuni, sa nu se observe cumva ca nu sunt perfecta, am stat in ultima banca la scoala ca ma bantuia nesiguranta ca o fantoma o casa parasita, si nu s-a oprit aici. Nu-i de mirare ca ca ma suparam mereu daca cineva imi spunea ceva pentru ca traiam cu validarea celorlalti, incercam sa imit pe altii ca sa simulez increderea in mine, dar in interior nu credeam absolut deloc si tot esuam, tot esuam, tot cautam scuze pentru absolut orice:
” Aaa pai cum sa-i placa la tipul asta de mine cand sunt atatea tipe care sunt imbracate dupa ultima moda, cand toata ziua sunt la shopping in mall, aranjate dichisite?”
” Cum sa ajung eu sa fiu bogata cand nu am avut atatea posibilitati, nu m-a ajutat nimeni, parintii mei nu-s din familia lui Bill Gates”
” Cum sa pot eu sa socializez cu oameni necuoscuti ca eu ma rosesc imediat si poate nu stiu ce sa vorbesc cu oamenii aia?” si multe altele.
Bun! Stop! Anuleaza tot din acest moment! Rescriem istoria!
Locul: Oglinda Phoenix
Oglinda Phoenix: Mergi cu privirea ridicata. Uita-te mai bine, tu nu vezi ce ochi frumosi ai! Lasa-i sa se vada! Nimeni nu are ochi ca ai tai! Sunt unici!
Eu: Chiar am ochi frumosi mai ales cand zambesc, o sa zambesc in fiecare dimineata! Sunt frumoasa! Am ceva, am o sclipire, o aura de cand zambesc!
Oglinda Phoenix: Mergi cu spatele drept si priveste-i drept in ochi pe trecatorii de pe strada ca si cum ai vrea sa le transmiti ceva numai ca s-au terminat cuvintele si telepatia este singurul mod de a le spune asta!
Eu: Ma simt bine in pielea mea si ciudat parca tot mai multe priviri se indreapta spre mine acum, parca ceilalti simt si vor sa stea aproape de mine sa se simta si ei la fel de bine! Am ceva de oferit
Oglinda Phoenix: Spune-ti sus si tare parerea! Vocea care se aude e vocea ta interioara! Nu o reprima, nu o ascunde, se vede oricum, se simte oricum. Ai ascultat destul! E timpul sa vorbesti si tu!
Eu: Ce bine e sa spui ce ai de spus! Sunt linistita! Sunt eu si vreau sa pastrez acest sentiment! Cine nu vrea sa asculte sa nu asculte! Nu am nevoie de o multime de urechi, am nevoie doar de cele care aud aceeasi muzica ca mine, care aud aceleasi voci ca mine, care aud aceleasi chemari ca mine!
Oglinda Phoenix: Paseste chiar daca vezi doar 100 metri in fata ta! Daca nu incerci, nu ai de unde sa stii daca poti si… stiu ca poti. Primul pas e sa pasesti. Ai invatat sa mergi acum, ai invatat sa te si ridici si sa mergi din nou! Aminteste-ti cand erai mica! Pana la urma ti-a iesit!
Eu: Acum stiu ca pe un drum cu gropi uneori tocul imi mai aluneca, poate uneori ma doare putin glezna, dar stiu ca iar o sa merg pe drum drept si incet incet ma obisnuiesc si cu gropile, nu le mai simt ca la inceput!
Oglinda Phoenix: Prin definitie ai dreptul sa fii fericita si ai dreptul sa ai succes! Simti? Simti cum e sa ai succes? Simti cum e sa fii fericita? Simti cum esti iubita? Retine sentimentul si repeta-l in fiecare zi pana cand devine obicei!
Eu: Pot sa am tot ce imi doresc daca simt cum e sa am tot ce imi doresc, am descoperit inauntrul meu ce norocoasa sunt, cate calitati am, ce om extraordinar sunt, am incredere in cine sunt si aleg sa am numai ce vreau!
Am MARE INCREDERE IN MINE!
1.Oglinda Phoenix se gaseste la tine in casa!
2.Eu-l esti Tu!
La mine Functioneaza! Poti si Tu! Priveste-te in Oglinda Phoenix!
Explicatii stiintifice! Este un moment periculos sa nu stim cine suntem!Majoritatea oamenilor isi subestimeaza capacitatea de crestere si dezvoltare! Cu siguranta nu putem fi indiferenti la autoevaluearea noastra.
Increderea in sine este o nevoie funamentala umana. Putem alege sa dezvoltam dinamica increderii in sine sau sa ramanem inconstienti! Vrei Oglinda Buclucasa sau vrei oglinda pe care eu am descoperit-o, Oglinda Phoenix? De ce e important sa ai incredere in tine?
Iti ceri dreptul de a fi fericita si de a avea succes? Il ai! Vrei sa faci fata provocarilor vietii? Poti!
Iti spun eu daca ai respect fata de tine impui respectul celorlati daca nu ai transmiti inconstient!
Daca ai inceredere in tine te simti mai bine, traiesti mai bine! Daca ai incredere in tine ai ambitii mai mari, daca nu ai incredere in tine, nu ai nici aspiratii si nu esti pregatita sa le obtii! Daca crezi cu adevarat ca meriti sa fii iubita, daca te-ai acceptat pe tine insati, daca crezi ca ai ceva de oferit vei fi iubita, daca nu vei atrage langa tine doar persoane in care vei cauta aprobari, validari si nu vei vedea altceva! Stiu sigur ca vrei sa te simti bucuroasa cu cine esti Tu, cu existenta Ta de aceea iti spun acum: Acopera oglinda veche si inlocuieste-o cu oglinda Phoenix!
Nu te mai sabota singura! Alege sa fii ceea ce iti doresti sa fii!
Ai incredere in capacitatea ta de a gandi, de a intelege, de a alege, de a invata si de a lua decizii!
Da, ati citit bine! Si eu… Azi dimineata imi scria un cititor exact asta. Stiam ce vrea sa zica… Doar ca eu nu am instalat messenger-ul. L-am avut candva, dar am renuntat destul de repede.
De ce?
Hmmm… De ce nu?
Imi place grozav sa am prieteni si tovarasi de drum in multe domenii ale vietii mele. Am si timp, de curand, asa ca pot sa comunic mai mult decat o faceam candva.
E intr-adevar o placere sa poti cunoaste oameni pe care altfel nu ai ajunge sa-i vezi niciodata. Iar reteaua de internet ofera extrem de multe facilitati. De la site-uri intregi dedicate prieteniilor bazate pe diverse tipuri de interese comune (fun-cluburi, site-uri dedicate celebritatilor din sport, arta, moda etc) pana la comunitati si forumuri, organizatii si site-uri de entertainment (divertisment), poti cauta si gasi destul de repede oameni asemeni tie, in ce priveste tot felul de preocupari.
Multi dintre noi, cand facem cunostinta cu cineva, intr-un anume context, si vrem sa comunicam, suntem intrebati de “adresa de mess”. Ca invitatie sa comunicam in scris, pe net.
Toate bune si frumoase… E grozav, asa cum spuneam, sa pot comunica usor cu prietenii mei din Canada, Japonia si Noua Zeelanda. Numai ca imi place sa le aud vocile, asa ca am folosit skype. Bun, si pe yahoo/gmail putem asculta. Dar…
In ultimul timp mi-am adunat multi prieteni. Petrecem timp impreuna, povestind cate si mai cate. Schimbam pareri si ne sfatuim, ne bucuram la evenimentele frumoase si ne alinam suferintele cand unii trec prin momente sau chiar perioade grele. Ne trimitem o multime de informatii (sunt grozave link-urile, unesc idei, oameni si sentimente). Ne putem urmari pe facebook si pe twitter…
Se intampla insa un fenomen… Nu o sa-i dau vreun nume pompos, o sa-i zic asa cum se cheama el de fapt, dandu-i jos mastile de tot felul pe care si le pune. Se intampla Minciuna.
Da, e minciuna care umple retelele asa de frumos, ca pana o descoperim platim tribut mult timp din viata noastra. Dar noi suntem cei care intram in joc.
Sub fel si fel de avataruri atragatoare, care exprima ceva despre noi, poate despre cum suntem si mai ales despre cum am vrea sa fim, apar tot felul de minciuni.
Cati nu se cunosc pe “mess”, povestesc si isi petrec impreuna, in spatiul virtual, o multime de timp, crezad ca de fapt converseaza cu o persoana, asa cum o percep din scris, si pe urma, dupa un foaaaarte tarziu “pe urma”, constata ca totul a fost o inselatorie? Poate nu rea intentionata, cel ce scrie si se prezinta intr-un anume fel vrea sa se arate in acel fel, sa impresioneze, doar pentru ca isi doreste ceva firesc: apreciere, dragoste, atentie.
De la aceste nevoi firesti pana la a se ascunde mult timp in spatele unui ecran, povestind tot felul de minciunici si minciuni mai mai, distanta e de cateva tastari si click-uri…
Asta, pe de o parte.
Pe de alta parte, noi insine ne mintim. Avem impresia ca stim foarte bine pe cei cu care conversam si ca acest timp petrecut impreuna e totul, e grozav, e minunaaaat!
Da, este, si de multe ori asa se nasc frumoase prietenii si chiar relatii de cuplu reusite. Dar astea toate nu se opresc la spatiul virtual. Timpul acordat cultivarii acestui gen de relatii este din ce in ce mai mare. Copii, adulti si destui varstnici sunt din ce in ce mai mult timp in fata calculatoarelor si petrec ore intregi “pe mess”. Incepe ziua, trece dimineata, vine amiaza, trece seara, noaptea tarziu…
Trec asa anotimpuri. Trec florile pe care cei doi tineri care isi scriu si stau chiar in acelasi oras le-ar putea vedea impreuna. Trece timpul in care copilul ar fi putut sa mai alerge un pic, sa bata o minge reala la panou sau pe gazon, impreuna cu alti copii foarte “reali” si tangibili.
Ne pacalim crezand ca avem muuulti prieteni, cand de dapt, daca “pica netul” ne dam seama ca nu avem nici macar numerele lor de telefon…
Constatam ca nu stim mare lucru despre cei cu care conversam in scris. Daca da, daca am trecut de bariera virtuala si ne-am intalnit cu oamenii cat mai des, in parcuri, in gradini, pe plaje sau la munte, atunci e minunat. Atunci da, messenger-ul isi atinge scopul, acela de a facilita comunicarea cand distantele nu ne permit sa vorbim fata in fata, ori cand timpul este prea scurt ca sa apucam sa ne si vedem.
Ieri am fost in Cismigiu, sa intalesc niste prietene din mediul virtual. Una nu sta in Bucuresti, dar a dorit sa faca drumul pana aici, sa ne vedem, sa ne imbratisam, sa ne vedem fata in fata (nu prin vreo camera web –buna si ea, dar e doar o camera). A fost o intalnire de zile mari, am gasit multe povesti de viata asemanatoare si dupa un timp petrecut de minune impreuna ne-am promis ca ne vom revedea cat de curand.
Va invit sa va masurati timpul petrecut pe messenger – in caz ca o faceti, desigur. Poate e atat cat sa completeze frumos o relatie deja existenta in plan real. Daca insa prietenii vostri sunt mai mult ori numai virtuali, daca timpul petrecut in fata calculatorului nu va permite sa vedeti oameni, locuri, intamplari care sa va bucure “pe viu”, puteti oricand sa schimbati asta. Sa iesiti din autoamagirea care va spune ca sunteti perfect conectati cu lumea.
Nu… lumea e vie, e foarte vie, si toate frumusetile de poze din diverse site-uri au in ele frumosul palpabil… Ori cel visat de oamenii care stiu sa se bucure pe deplin de “afara”, atat cat le permite timpul. Si unii chair reusesc sa mareasca cercul prietenilor, trecandu-i din spatiul virtual in cel “real”. E muuult mai interesant! Incercati si voi!
Am 24 de ani si nu mi-e rusine sa lucrez. Am lucrat in vacante atat la fast-food-uri cat si la diferite promotii, am lipit afise, am impartit pliante, am participat la numeroase voluntariate, si in ultima perioada, am lucrat mai bine de un an la un Centru de Dezvoltare Personala NLP Explorer.
Banii poti sa-i faci usor si sa-i cheltui la fel de usor !
Patronii sau sefii din ziua de astazi, majoritatea profita de angajatii lor si ii pun sa-si vanda timpul de 8 ore pe zi, pe un salariu mizer, si niciodata nu poti avea siguranta ca maine sau poimaine nu vei fi inlocuit.
Tocmai de accea am preferat sa-mi iau un timp in care sa ma gandesc bine ceea ce-mi doresc cu adevarat de la viata, care sunt pasiunile mele, scopul si misiunea mea in viata si sa incep sa invat ,sa ma imbogatesc in fiecare zi cu optimism, cu voie buna, cu pofta de munca, am invatat sa ma iubesc pe mine in primul rand si sa incep sa muncesc pentru mine.
Am cautat calea catre bogatii trecand prin incercari dureroase, inainte sa aflu ca exista un drum scurt si sigur, cu care trebuie sa incep si pe care as putea sa-l urmez. Am fost ghidata in parcurgerea lui asa cum sper si eu acum sa te indrum pe tine.
Mai intai trebuie sa fim pregatiti sa cunoastem bogatiile din preajma noastra. Unii cred ca bogatiile constau doar in bani!
Dar bogatiile de durata, in sens mai larg, constau in multe valori, altele decat lucrurile materiale si as putea adauga ca fara aceste valori, banii nu va vor aduce fericirea pe care a-ti putea crede ca o veti obtine odata cu ei.
Ce trebuie sa faci?
1. Atitudinea mintala pozitiva
Cu o atitidine pozitiva atragi bogatiile prieteniei adevarate, bogatii ce le poti gasi in frumusetile naturii, cum ar fi noptile cu luna plina, sau peisajele minunate.
Bogatiile pot fi gasite si in munca pe care cineva alege sa o faca, prin care poate da expresie celor mai inalte aspiratii ale sufletului omenesc.
Armonia relatiilor familiale, atunci cand membrii familiei sunt animati de un spirit de cooperare prieteneasca. Cand pacea si linistea se aseaza cu voi de fiecare data cand sunteti impreuna. Conteaza foarte mult sa stii ca iubesti si esti iubit de cei dragi.
Bogatiile sanatatii fizice care reprezinta o adevarata comoara pentru cei care au gasit echilibrul dintre munca si relaxare , veneratie si dragoste, si care au intelepciunea de a manca pentru a trai si nu traiesc pentru a manca.
Bogatiile determinate de lispsa oricarei temeri.
Bogatiile entuziasmului.
Bogatiile cantecului sau rasului, ambele dezvaluind starea sufleteasca.
Bogatiile jocului.
2. Sanatatea
Incepe cu o constiinta sanatoasa, rod al unei minti ce gandeste in termeni pozitivi, de sanatate si nu de boala, la care se adauga cumpatarea privind obiceiurile culinare si un echilibru corespunzator al activitatilor fizice.
Mananca sanatos, fa-ti salate cu legume proaspete, mananca fructe multe, evita pe cat posibil fast-foodurile si dulciurile care iti aduc placeri si satsifactii pe moment, dar care sunt cat un munte de calorii si E-uri.
Fa sport in fiecare zi!
Nu ai bani de sala? Atunci in fiecare dimineata trezeste-te si macar 30 minute fa miscare, alearga, sau cauta pe internet exercitii care sa le faci chiar la tine acasa.
3. Armonia relatiilor interumane
Armonia cu ceilalti incepe de la impacarea cu sine. Scrie-ti pe oglinda din baie: “te iubesc”, respecta-te si ai mai mare grija de tine.
Fii sincer tu cu tine, urmeaza apoi, ca noaptea dupa zi, ca n-ai sa poti pe nimeni viclenii. (Shakespeare)
4. Lipsa temerilor
Nici un om care se teme nu este liber!
Teama este mesagerul raului, oriunde apare, acest sentiment, va descoperi si o cauza, pe care trebuie sa o elimini pentru a putea deveni bogat cu adevarat.
Temeri frecvente sunt: teama de saracie, de critici, de boala, teama pierderii dragostei, a pierderii libertatii, a imbatranirii sau teama de moarte.
5. Speranta de realizare
Cea mai mareata dintre formele fericirii este urmarea sperantei de a transpune in realitate dorinte inca nerealizabile.
Vai de omul care nu poate privi viitorul cu speranta ca va deveni cel care ar vrea sa fie sau cu increderea ca-si va realiza scopurile pe care inca nu a reusit sa le atinga.
6. Capacitatea de a crede
Credinta reprezinta baza asa-numitor miracole si a altor mistere ce nu pot fi explicate logic au stiintific.
Sa crezi cu tarie ca nimeni si nimic nu te va opri sa fii fericit, sa crezi ca poti si esti capabil sa-ti atingi visele.
Mintea deschisa…si cand spun asta ma gandesc la toleranta – care este proprie acelei persoane, care isi pastreaza oricand mintea deschisa pentru orice subiect, care accepta sfaturile si sugestiile celorlati.
Acela cu o minte deschisa va deveni cu adevarat educat si va fi astfel pregatit sa profite de cele mai mari bogatii ale vietii.
7. Autodisciplina
Acela care nu se poate stapani pe sine, nu va putea stapani niciodata nimic. Acela care este propriul stapan, poate deveni stapanul destinului sau pamantesc.
Incearca sa-ti gasesti siguranta economica, la care nu se ajunge doar avand bani.
Ea poate fi obtinuta si prin serviciile pe care cineva le ofera, deoarece serviciile folositoare pot acoperi toate formele nevoilor omenesti, cu sau fara a folosi banii.
Sa-ti dau un exemplu: Un om de afaceri, milionar are siguranta economica nu pentru ca el controleaza o mare avere in bani, ci din simplul motiv ca ofera locuri de munca profitabile barbatilor si femeilor si astfel furnizeaza bunuri si servicii valoroase unui numar mare de oameni.
Serviciile pe care le ofera atrag banii pe care-i controleaza!
Nu e greu, incearca sa le pui pe toate astea pe o hartie, si scrie in dreptul fiecarui paragraf, povestea ta, cu tot ceea ce vrei sa schimbi in viata ta. Spune ce vise ai si ce planuri ai pentru a le indeplini… si daca inca nu te-ai gandit la asta pana acum, ACUM e momentul sa incepi.
Esti bogat ca existi si ai toate resursele in tine, profita de ele si scoate-le la suprafata!
Probabil ca deja va bucurati multi dintre voi de vacanta. Minunata, fantastica, extraordinara, vacanta e ceea ce asteptam un an de zile. Si cu cat o asteptam mai tare, cu atat se pare ca e mai scurta…
Se intampla ca timpul vacantei sa ni se para mereu nejudicios folosit. Am fi vrut sa facem si asta, si aia, toate amanate pentru perioada de vacanta.
Si totusi… in multe zile in care suntem chiar acolo unde ne-am dorit, in compania celor pe care i-am dorit langa noi, nu suntem in vacanta. In minte ruleaza tot felul de scenarii, legate de diverse teme, numite si considerate probleme.
Pur si simplu, pot fi pe plaja, in sezlong, si sa ma gandesc acasa, unde am de zugravit si de reparat baia. Sau la nu stiu ce proiect pe care va trebui sa-l predau la cateva zile dupa ce ma intorc de la mare. In loc sa fiu acolo unde sunt, cu toate: trup-minte-spirit, sunt doar cu trupul…
Lipseste exact relaxarea pe care am cautat-o, am asteptat-o, am visat-o un an de zile…
Timpul dorit exista, conditiile exista, dar am uitat sau nu am reusit sa ne scoatem din priza…
Ce-ar fi sa ne putem folosi de darul timpului pentru a ne detasa si simti cu adevarat in vacanta?
Ce-ar fi sa facem si mai mult? Adica, in perioadele in care nu suntem chiar in vacanta, sa ne gasim feliile de timp care ne fac sa ne simtim ca si cum am fi…
Nu stiu daca ati vazut filmul “Office space“. Acolo personajul principal are o mare problema (pe langa alte mari probleme…). Nu se simte liber deloc si esta chinuit de un sef care il cheama la munca si sambata. In conditiile in care nu e mult de lucru si nu e nevoie sa li se ceara asta. E doar o forma de hartuire… Omul nostru are o prietena care il duce la un psihoterapeut care practica hipnoza. Si acesta il intreaba ce-si doreste, care-i buba…
“As vrea sa ma simt bine in ceea ce fac. La locul de munca, de pilda. “
“ Ok –zice terapeutul – si cand te simti cel mai bine? Cand faci ce?“
“ Cand pescuiesc. As vrea sa ma duc la servici ca la pescuit. “
Zis si facut. Omul este hipnotizat, astfel incat cand face orice ar face, inclusiv lucrul la birou, sa se simta cel mai bine, adica exact “ca la pescuit“.
Sa nu va mai spun poanta? Ba v-o spun: Terapeutul este cardiac si moare de atac de cord inainte ca omul nostru sa fie trezit din hipnoza. Ramane setat pentru totdeauna pe varianta “ca la pescuit“… Devine un tip care stie sa traiasca din plin orice moment si scapa de orice stres…
Intorcandu-ma la vacanta, am gasit ca intr-o zi, chiar zi de mers la scoala sau la munca, avem sigur-sigur (orice ati zice) cel putin o jumatate de ora de timp liber. Unii numesc minutele astea “timpi morti“. Da de unde! Cum sa existe timpi morti! Timpul e un dar viu, pe care il putem folosi chiar pentru a ne simti vii si hraniti cu bun si bine!
Putem sa ne facem zilnic minivacante… Unde? Acolo unde dam chix in vacante, cand ne lasam luati de val… In cap! In mintea noastra. Dupa cum ati vazut, tipul care voia sa se simta “ca la pescuit“ stia el ce stia…
Nimic nu ne opreste ca, intr-o zi in care avem de dat un examen, de pregatit si predat o lucrare, de muncit ceva ce nu ne e prea pe plac, dar trebuie facut, sa ne oferim niste momente de vacanta. Adica incarcate exact cu starea dupa care tanjim un an de zile, aia din sezlongul meu, de pilda…
Anul asta n-am vacanta. Dar am avut chiar o zi de sezlong, azi, cu niste prieteni… Maine merg la lucru. Am o ora dus – o ora intors spre si de la birou. Am muzica de calitate, orientare cat sa imi asigur un loc pe scaun in troleibuz (am eu manevrele mele), o carte buna si chiar un suc… nu e chiar sezlong, dar cu antrenamentul de ani de zile, pot spune ca starea de vacanta este. In acel timp, orice ar fi de facut acasa ori la birou ramane acolo – acasa ori la birou. Acum sunt in troleibuz si ma simt ca in vacanta.
Mai scurt, momente de vacanta de trei, patru minunte: privit o vitrina cu ce imi place, mers pe jos pana la statie, cu soarele in fata si pe sub pomi, luat cafea de la automat si privit in timpul asta la blocul de vis-a-vis, unde cineva si-a amenajat o adevarata gradina cu zorele, flori rosii (nu stiu de care sunt, dar imi plac), si tufe de arbusti cu frunze lucioase (o fi merisor?)
Momentele astea sunt ale mele (eiiii, da, stiu – toate sunt ale mele) si in ele ma simt asa cum vreau sa ma simt. De data asta, aleg sa ma simt in vacanta.
Aveti in mod sigur cu totii activitati preferate. Luati-va ca reper starea pe care v-o dau si apoi umpleti cu ea momentele care ar parea timpi morti. Pe urma puteti sa dedicati chiar mai mult timp unor activitati noi, placute… cine stie, poate faceti chiar o jumatate de zi de vacanta…
Orice e deschis posibilitatilor, doar sa alegeti sa va folositi de stare.
Va doresc sa profitati la maximum de timpul fiecarei zile (si nopti) si sa va bucurati, traind intens fiecare clipa de vacanta si pe cele pe care le veti considera ca fiind ca si parte din vacanta. Un fel de “ca la pescuit“…
Ce ma motiveaza sa ma trezesc in fiecare zi cu energie si forta?
M-am intrebat deseori in trecut cand nu aveam niciun obiectiv, cand doar asteptam ziua de maine, cand imi incuviintam viata soartei, destinului si asteptam ca minunile sa aiba loc.
Automotivarea este cea mai de pret comoara a mea, a ta si a oricui. Poti sa astepti sa iti deschida cineva ochii, sa iti spuna motivele pentru care ai putea sa lupti si sa te dezvolti o data cu trecerea timpului insa nimeni nu iti poate da forta si energia de care ai nevoie sa iti stabilesti directia in viata.
Poate chiar stii unde vrei sa ajungi, poate chiar visezi la indeplinirea obiectivelor tale, dar nu stii de unde sa incepi, nu stii sa aprinzi acea flacara care te impinge la actiune. Poti sa citesti, poti sa visezi cu ochii deschisi, dar iti garanteaz ca doar visand, doar stiind ca vrei sa ajungi undeva si lasand totul la picioarele norocului e posibil sa nu fie suficient si sa nu ajungi niciodata.
Viata te trage in jos cand te astepti mai putin si provocarile nu sunt putine cand ai un drum de urmat. Incercari peste incercari te fac sa abandonezi. Iti spun din proprie experienta. N-am stiut ce sa fac cand imi doream foarte tare sa fac muzica, nu aveam bine stabilit in minte unde vreau sa ajung si nu imi gaseam motivul sa merg mai departe de fiecare data cand parintii sau viata m-au supus la incercari majore.
Crezi ca nu imi doream? Imi doream, dar probabil ca inca nu eram gata sa mor pentru visul meu, sigur asteptam ca si tine validare din exterior. In mintea mea rasunau afirmatiii de genul: Cineva sa-mi spuna ca e bine ce fac. Viata reala imi spunea cu totul altceva, n-o sa faci nimic cu muzica, n-o sa ai nici o sansa, ceea ce trebuie sa faci este sa faci o scoala, o facultate sa inveti si asa vei avea o sansa pentru un post bun.
Tot timpul este un motiv sa nu te simti suficient de bun, amintirile, mediul in care traiesti te influenteaza daca nu iti gasesti singur forta care sa te duca sa faci ceea ce iti doresti cu pasiune, esti pierdut.
Mereu vor fi oameni care iti vor spune ca nu poti pentru ca ei insisi nu pot. Ce faci atunci? Renunti la visurile tale, renunti la pasiunile tale, renunti la sperantele tale si cazi prada indoielilor. Ajungi sa crezi si tu ca e prea greu, ca nu te poti descurca, ca viata asa e facuta sa fie, ca societatea in care traiesti nu-ti permite sa faci ceea ce iti doresti.
Te vad si acum te afli intr-o stare de inertie, iti doresti sa faci ceva in viata dar parintii, prietenii, cei din jurul tau iti spun ca trebuie sa ai si un plan B. Si nu mai stii in ce investesti efort, energie, in planul B sau in ceea ce ai visat. Pastrezi cu tine in inima ta, dorintele tale insa nu faci nimic pentru ele, pentru ca iti lipseste ceva, iti lipseste avantul, iti lipseste acel motiv puternic care sa te faca sa te ridici chiar acum si sa faci ceva.
Aminteste-ti ca dorinta de a actiona se naste din motivatia pe care o ai. Totul are loc in creierul tau si nu depinde de factorii externi. Alegerile iti apartin si totul incepe cu starea mintii pe care o ai.
Vrei sa canti la pian, vrei sa fii artist, doctor, vrei sa fii antreprenor sau orice altceva in lumea asta, important este sa aduci la nivel constient dorintele tale, sa afirmi cu voce tare ceea ce iti doresti sa faci indiferent de dorintele celor din jurul tau. Cei dragi tie te vor accepta orice ai vrea sa faci si sa fii in lumea asta.
Am descoperit ca in viata poti sa asculti de ceilalti si sa continui pe drumul pe care ei au fost atat de draguti sa ti-l recomande si sa te trezesti la jumatatea drumului ca nu mai ai niciun un motiv sa continui, pentru ca de fapt nu-ti place ce faci, sau poti sa petreci timp cu tine sa-ti clarifici care e pasiunea ta in viata si sa lupti indiferent de provocarile si incercarile pe care ti le ofera calatoria. Diferenta este majora, in prima situatie ajungi sa te plafonezi, ajungi sa pui la indoiala tot ceea ce faci, traiesti facand ceva ce trebuie sa faci.
Primul pas dupa parerea mea este sa iti stabilesti vocatia in viata. Bun! Raspunsul il poti gasi numai petrecand timp cu tine. Fa un inventar al activitatilor pe care le faci si care iti plac si gandeste-te care din ele iti aduc cea mai mare satisfactie.
Nu ma opresc aici! Nu s-a terminat! Ti-ai stabilit ce anume vrei sa faci in viata acum e timpul sa actionezi!
Trezeste-te din amorteala! Ai un scop in viata! Te vezi la capatul drumului invingator? Simti cum succesul pe care l-ai asteptat e aici?
Am pentru tine astazi cateva tehnici care sa te ajute sa ramai motivat, sa aprinzi ori de cate ori e nevoie flacara visului tau si sa gasesti puterea interioara pentru a continua.
Incepi sa lucrezi la visul tau. Tine cont de cateva din aspectele urmatoare pentru a fi eficient si a pastra limpede in minte ce te determina sa actionezi.
1. Bea un pahar cu apa rece! Nu glumesc! Daca esti gata sa te apuci de lucru e important sa fii hidratat. Deshidratarea apare atunci cand esti obosit mental si sigur nu te tine motivat. Inainte de a a incepe sa lucrezi, psihic sau mental incearca sa bei un pahar cu apa si observa cum te reenergizeaza. E important sa bei apa pe parcursul intregii zile. Te ajuta!
2. Mediteaza! Gandurile neorodonate iti pot face orice ai de facut, confuz. Inainte sa incepi sa lucrezi la obiectivul tau e sa stai 15 minute in liniste fara sa te concentrezi la nimic. Pastreaza-ti mintea cat de goala posibil si ignora ce se intampla in jurul tau fara sa te afecteze intreruperile.
3. Creeaza o cutie a grijilor. Nimic nu e mai rau decat sa incerci sa lucrezi la ceva productiv si sa fii deranjat de o multime de ganduri rebele si griji. Poti sa creezi o cutie din orice ai la indemana, poate fi chiar de hartie, scrie pe o foaie toate grijile pe care le ai si baga foaia in cutie. Pune-le de o parte in timp ce lucrezi si daca apar altele repeta procesul. In acest fel iti vei antrena mintea ca de fiecare data cand lucrezi la ceva sa lasi la o parte alte griji care iti trec prin cap.
4. O metoda prin care poti sa te fortezi sa faci mai mult decat esti inspirat sa faci este sa creezi un concurs pentru tine. Imagineaza-ti ca esti intr-o competitie cu altii , fiecare din ei incercand sa obtina rezultate mai bune ca altii. Poti sa-ti propui sa faci ceva in cel mai scurt timp in care l-ai facut pana atunci sau cel mai bun de pana acum. Asta iti poate crea un sentiment de urgenta si poate fi distractiv si te va tine in priza mai mult ca de obicei.
5. Inconjoara-te cu inspiratie. Ai pasiune, ai de lucru pentru visul tau. Te intreb ai ceva printuri sau fraze preferate care te inspira, fotografii? Pune-le pe pereti sau in jurul tau unde lucrezi. Avand in fata ta cuvinte sau imagini care te pastreaza concentrate pe inspiratie te va tine motivate indifferent la ce ai lucra.
6. Poarta un simbol al motivatiei tale. Cauta prin lucrurile tale si alege ceva ce poti purta la tine ca si simbol al visului tau sau mergi la cumparaturi si cumpara ceva nou. Poate fi orice de la un tricoul pana la o palarie norocoasa, o bijuterie . Acum e timpul sa faci o ceremonie pentru el. ? Desemneaza-l ‘’simbolul motivatiei tale’’. Afirma cu voce tare ca de fiecare data cand vei purta acest obiect cu tine, te vei simti motivat, inspirat si foarte productiv in tot ceea ce faci. Cand treci printr-un moment in care simti lipsa acestor sentimente, ai grija sa il aduci inapoi asupra ta.
Intr-un final mintea ta va face o conexiune intre acel obiect si sentimental de motivare si vei fi capabil sa intri intr-o stare de motivare doar prin aceasta mica trecere, doar apeland la simbolul tau motivational.
Nu ai timp de pierdut, nu? Doar ti-ai descoperit vocatia, pasiune ai, important sa fii motivat mai tot timpul!
La treaba! Ai un vis de indeplinit!
Pe curand !
Cristina Miculete
Uneori emotiile negative pun stapanire pe mine.
Stiu ca starea de spirit influenteaza comportamentul si viata.
Dar cum sa fac sa trec peste momentele in care imperiul meu mental imi rezerva surprize neplacute? Stari apatice. Depresie. Gandire negativa . Lamentare.
Ma intreb de ce ma simt asa? Ce imi poate schimba radical meniul de stari pe care il am de multa vreme si care imi controleaza mintea? Vechi obiceiuri, dorinta de a trece de la starea de plicitseala la curiozitate, de la speranta la anticipare.Sta in puterea mea sa schimb ceva? Ce anume imi influenteaza modul in care ma simt?
Ma simt blocata si simt ca stau in loc si vechile obiceiuri, vechile stari pe care le-am experimentat sunt parte din cine cred ca sunt, din ceea ce cred ca sunt capabila sa fac.
Afirmatii de genul:
Ma plictisesc ingrozitor.
Sunt atat de trista.
Nu pot sa fac nimic cum trebuie.
Sunt atat de stresata,
ma arunca in capcana mintii mele si ma controleaza spre accentuarea acestor stari. Ma simt bolnava desi medical vorbind diagnosticul nu-mi arata existenta vreunei afectiuni.
Imi pun o melodie care imi exprima starea, care imi reaminteste motivul indreptatit dupa parerea mea sa ma simt asa, arunc vina pe soarta, arunc vina pe cei care m-au facut sa ma simt asa, pe posibilitatile limitate pe care le am si care ma impiedica sa experimentez emotii pozitive, emotii fericite, emotii care ma energizeaza , care imi dau forta sa merg mai departe.
Si ma cuprinde disperarea, si ma cuprinde o stare de nervozitate acuta, colturile gurii imi sunt lasate, iau pozitia cocosatului din istorie si imi impun sa ma simt bine, astept sa treaca timpul, ma cufund in somn, ma cufund in activitati care ma impedica sa gandesc, care sa ma faca sa uit.
Surpriza! Nu merge!
Mai vrei sa iti spun? Mai vrei sa continui lista nenorocirilor care ti se intampla numai tie?
Poate vrei sa-ti plang si de mila! Saraca de tine, esti atat de nefericita, esti atat de batuta de soarta.
N-am s-o fac pentru ca n-ai inteles un lucru, toate starile prin care treci, toate lacrimile, tot ceea ce experimentezi la nivel emotional ti se datoreaza si din pacate n-ai nici cea mai mica idee ca faci asta, pentru ca totul se intampla la nivel inconstient.
Insa vreau sa-ti spun un lucru. Poti, transformarea exista, tu esti stapana propriei tale minti, nu ea te controleaza pe tine, nu esti sclava eterna a ghinionului, a disperarii, a tristetii, a plicitselii, a stresului cu care te lupti.
As putea spune ca o viata intreaga am facut aceeasi greseala, o viata, da pentru ca lasand la voia intamplarii tot valul de stari care te invadeaza, se prea poate sa-ti fi iesit fire albe in cap. Opui rezistenta acestor stari si iti spui “ Gata, nu mai vreau sa ma simt asa” si de fapt te cufunzi tot mai adanc in regatul cu amaraciune.
Te intrebi ce ar trebui sa faci?
Foarte bine, aici vroiam sa ajung. Raspunsurile pe care le cauti tu astazi, le-am cautat si eu si le-am gasit dupa ce am testat, am experimentat.
Astazi m-am hotarat sa le impartasesc cu tine pentru ca stiu ce face diferenta, pentru ca am fost in ambele tabere, si crede-ma e mult mai bine in tabara relaxarii, zambetelor, motivatiei, fericirii. Sa nu mai pierdem vremea.
Am pentru tine astazi cateva tehnici care nu numai ca te ajuta sa iti schimbi starea de spirit ci te ajuta sa folosesti acest lucru pentru a-ti dezvolta o personalitate sanatoasa care te ajuta sa faci schimbari majore in stilul tau de viata si in activitatile pe care le intreprinzi in anumite domenii ale vietii.
Pe masura ce citesti acesti pasi nu mai amana, fa chiar acum exercitiille.
Vrei sa te simti bine???
Pai se pare ca pana acum nu ti-a prea iesit, asa ca nu pierzi nimic incercand.
1. Facand ceva fizic care necesita concentrare iti poate schimba directia gandurilor si starea de spirit.
Incearca sa stai intr-un picior de exemplu cu mainile dupa cap. Nu e o gluma! Serios! Incearca! Daca e prea simplu incearca altceva mai greu.
2. Mergi la o plimbare si temporar schimba mediul . Daca esti inauntru mergi afara, daca esti afara mergi inauntru. Gandeste-te sa mergi intr-un loc in care n-ai mai fost niciodata. Oriunde ai merge, priveste in jurul tau si observa detaliile. Uneori sa schimbi mediul te ajuta, mai ales daca pleci din locul unde cel mai adesea te simti rau.
3. Inchide ochii si gandeste-te la persoanele care te iubesc. Incearca sa vezi imaginea clar in gand cum iti zambesc cu dragoste . Incearca sa simti dragostea pe care o emana privindu-te si aminteste-ti ca exista persoane care te iubesc. Incearca sa faci asta mai mult de 30 secunde o data.
4. Gaseste o metoda sa razi. Poti sa citesti bancuri, sa te uiti la filme de comedie, carti amuzante sau joaca-te cu animalute! Rasul este o metoda eficienta de a-ti schimba starea de spirit si poate sa te ajute atat fizic si emotional.
5. Schimba-ti postura corpului si respiratia. De multe ori corpul tau arata cum te simti. Incearca constient sa iti schimbi postura corpului in functie de cum vrei sa te simti. Inchide ochii, aminteste-ti de un moment fericit sau in care te-ai simtit increzatoare si incearca sa adopti pozitia corpului pe care ai avut-o atunci. Sau priveste alti oameni care sunt fericiti si increzatori si incearca sa le mimezi postura corpului.
6. Asculta muzica ce te face sa te simti bine. Renunta la melodiile triste si incearca sa canti sau sa fredonezi cuvintele unei melodii vesele. Alege melodii care te fac sa te simti puternica, fericita, iubita, muzica ce iti vorbeste prin cuvinte si melodicitatea tonurilor muzicale.
7. Stai de vorba cu un prieten. Nu trebuie sa-i vorbesti despre ce te supara decat daca ai chef. Doar intra in contact cu o alta persoana, una apropiata tie. Adesea aceasta interactiune poate sa iti imbunateasca starea chiar daca nu definitiv.
8. Reformuleaza-ti gandurile. Gandurile noastre pot influenta puternic emotiile noastre, mai ales cele negative. Incearca sa iti dai seama la ce te-ai gandit in ultima vreme. Cate dintre ele au fost negative? Incearca sa scrii tot ce ti-a trecut prin gand, te poate ajuta. Incearca sa reformulezi aceste ganduri negative pe care le-ai scris, in pozitive, chiar daca nu crezi in in ele.
Daca ai scris afirmatii de genul: “Eu nu am sa pot niciodata….”, “Nu pot”, “Nu vreau”, “Nu ar trebui” incearca sa le schimbi in altele mai pline de speranta sau pozitive ca “Pot”, “Este bine sa…”
Draga mea lucrand constient cu starile tale de spirit te poti ajuta sa te simti mai bine. Acum ai la indemana tehnici la care sa apelezi, care m-au ajutat si pe mine si pe altii.
Nu uita ca tu esti stapana imperiului tau mental, regina.
Vrei sa zambesti, poti sa zambesti, vrei sa te simti iubita, relaxata, increzatoare, puterea ta interioara face minuni.
Paseste! Te astept cu rezultate!
Pe curand, Andreea.
Am primit un mesaj prin mail de la o fosta colega de liceu si mi-a placut. In general nu agreez mesajele trimise cu fwd si nu le citesc, dar acesta… l-am deschis si mi-a placut mult. Este un “viral” care merita sa circule, de aceea vi-l ofer si voua si poate il trimiteti mai departe.
Cine sunteti voi conteaza, face diferenta!
O profesoara din New York s-a hotarat sa-i onoreze pe toti absolventii liceului, spunandu-le insemnatatea pe care a avut-o fiecare dintre ei.
Ea l-a chemat pe fiecare elev in fata clasei, pe rand. Intai, i-a spus fiecaruia ce insemnatate a avut pentru ea si pentru clasa. Apoi i-a dat fiecaruia o panglica albastra, imprimata cu litere aurii, pe care scria “Cine sunt eu conteaza (face diferenta)!”
Dupa aceea, profesoara a decis sa realizeze un proiect al clasei, sa vada ce impact ar avea recunoasterea asupra unei comunitati.
I-a dat fiecarui student inca trei panglici si i-a instruit sa mearga si sa continue aceasta ceremonie. Apoi trebuie ca ei sa urmareasca rezultatele, pentru a vedea cine a cinstit pe cine si sa comunice clasei
peste o saptamana rezultatele.
Unul dintre baietii din clasa s-a dus la un director junior dintr-o companie din apropiere si l-a “premiat” pentru ca l-a ajutat cu planificarea carierei. I-a dat o panglica si i-a pus-o pe camasa.
Apoi i-a mai dat doua panglici si i-a spus: “Facem un proiect de clasa pe tema recunoasterii meritelor si ne-ar placea sa mergeti sa gasiti pe cineva pe care sa-l apreciati si sa-i dati o panglica albastra.”
Mai tarzu in acea zi, directorul junior s-a dus la seful lui, care avea reputatia de a fi un tip morocanos. I-a spus ca il admira cu-adevarat pentru ca e un geniu creativ.
Seful a parut foarte surprins. Directorul junior l-a intrebat daca ar accepta in dar panglica albastra si daca ii permite sa i-o puna in piept.
Seful lui a zis: “Ei bine, sigur.” Directorul junior a luat o panglica albastra si a pus-o chiar pe sacoul sefului sau, deasupra inimii.
Apoi a intrebat, oferindu-i ultima panglica, “Vreti sa luati aceasta panglica si sa o dati altcuiva in semn de apreciere? Adolescentul care mi-a dat-o are un proiect la scoala si vrem sa ducem mai departe aceasta ceremonie a panglicilor albastre, sa vedem cum afecteaza ea oamenii.”
In acea seara, seful a venit acasa si s-a asezat impreuna cu fiul sau de 14 ani. A spus: “Cel mai incredibil lucru mi s-a intamplat astazi.”
“Eram in biroul meu si unul dintre angajatii mei a intrat si mi-a zis ca ma admira si mi-a dat o panglica albastra pentru ca sunt un geniu creativ. Imagineaza-ti! El crede ca sunt un geniu creativ! Apoi mi-a pus in piept o panglica albastra pe care scrie Cine sunt eu conteaza (face diferenta)!
“Mi-a dat o alta panglica si mi-a cerut sa gasesc pe altcineva pe care il apreciez. In timp ce ma intorceam acasa, am inceput sa ma gandesc pe cine as putea aprecia si cui as putea oferi aceasta panglica si m-am gandit la tine. Vreau sa stii ca te apreciez pe tine. Zilele mele sunt confuze si cand vin acasa nu prea iti dau atentie. Tip la tine pentru ca nu iei note suficient de bune la scoala si pentru dormitorul tau dezordonat. In seara asta, am vrut doar sa ma asez aici si, ei bine, doar sa te fac sa stii ca tu chiar contezi pentru mine. Alaturi de mama ta, tu esti cea mai importanta persoana din viata mea. Esti un pusti minunat si te iubesc!”
Emotionat, baiatul a izbucnit in hohote de plans si nu se mai putea opri. Intregul corp ii tremura.
S-a uitat la tatal sau si i-a zis printre lacrimi: “Tata, asta-seara, mai devreme, stateam in camera mea si am scris o scrisoare pentru tine si mama, explicandu-va de ce a trebuit sa imi iau viata si va rugam sa ma iertati. Aveam de gand sa ma sinucid in noaptea asta, dupa ce voi veti fi adormit.
Chiar am crezut ca nu iti pasa deloc, de nimic. Scrisoarea e sus. Nu cred ca voi mai avea nevoie de ea.”
Tatal sau a urcat in camera baiatului si a gasit o scrisoare sincera plina de suferinta si durere.
Seful s-a intors la lucru un om schimbat. Nu mai era un morocanos si s-a asigurat ca toti angajatii lui afla ca intr-adevar conteaza (fac diferenta).
Directorul junior a ajutat multi alti oameni in planificarea carierei, unul fiind chiar fiul sefului sau si nu a uitat sa le spuna ca fac diferenta in
viata lui.
In plus, tanarul si colegii sai de clasa au invatat o lectie valoroasa:
“Cine esti CHIAR conteaza (face diferenta).”
Te rog sa nu uiti ca te consider o persoana importanta pentru mine, altfel nu ai fi primit acest mesaj in primul rand.
Cine esti chiar conteaza (face diferenta) si am vrut sa stii asta.
Iti predau panglica albastra.Sa ai o zi minunata si sa sti ca cineva s-a gandit la tine astazi!
Nu ai nici o obligatie sa trimiti acaest mesaj la nimeni. Nu la doua si nici la doua sute. In ceea ce ma priveste, poti sa il stergi sau sa treci la urmatorul mesaj. Dar daca ai pe cineva care inseamna mult pentru tine, te incurajez sa ii trimiti acest mesaj si sa-i dai de stire. Nu stii niciodata cat poate conta o apreciere pentru o persoana.
E vacanta! Poate ai lucruri mai placute de facut decat sa muncesti pe rupte. La urma urmei toti avem dreptul la odihna si aceasta rupere a ritmului cotidian ne ajuta sa ne revenim fizic si psihic, ne reincarca energetic.
Asa ca poate e un moment potrivit pentru putina introspectie, pentru filosofie, pentru visare si pentru cautarea de raspunsuri, mai ales ca timp de cateva luni ti-am dat tot felul de informatii si de sfaturi cam rigide referitoare la bani.
De fapt in viata tindem, constient sau inconstient, catre obtinerea a ceva ce numim fericire. Ce e fericirea, ce legatura are ea cu banii? Nu stiu. Poate ca niciuna sau poate ca, dimpotriva, una esentiala.
Cred ca fericirea este diferita pentru fiecare dintre noi. Vechile sisteme „filosofico-pragmatice” ce cuprind sfaturi pentru imbunatatirea calitatii vietii (cum am zice noi astazi) de exemplu astrologia sau feng-shui cuprind idei ce ne sunt din ce in ce mai mult confirmate de psihologia moderna. De fapt starea spre care tindem, cea care ne face fericiti este echilibrul, armonia cu tot ceea ce ne inconjoara si, la fel de important, cu propria noastra fiinta.
Suntem, fiecare, persoane diferite, fiinte cu dorinte si aspiratii diferite dar si cu talente, abilitati si insusiri diferite. Nu putem si nici nu vrem sa fim identici, nu suntem fericiti cand copiem stilul de viata al altora. Fiecare putem si trebuie sa cautam propria cale, cea care duce catre implinirea personala.
Este aceasta legata de bani? DA si NU in acelasi timp.
Banii reprezinta doar un sector al vietii noastre. Unul esential, desigur. Dar la fel sunt si toate celelalte.
Cei mai multi vor recunoaste ca familia este foarte importanta, probabil pe locul intai pe lista de prioritati.
Si totusi oamenii bogati au o viata de familie mai fericita? De cate ori manageri pusi sa administreze afaceri enorme stiu sa isi administreze eficient relatiile din familie? Cate persoane care au „reusit” in cariera au stiut sa isi aloce timp pentru copiii lor, sa-i vada crescand si sa fie alaturi de ei in momentele importante?
Cati dintre oamenii ce ne sunt prezentati drept modele de reusita in viata mai pastreaza in suflet adevaratele valori ale prieteniei si cati aloca timp doar cultivarii relatiilor generatoare sau potentatoare de “succes”?
Nu cred ca oamenii preocupati exclusiv de bani, cariera, prestigiu social, posesiuni sau putere sunt fericiti. Cred ca toti avem nevoie si de iubire, prietenie, relatii armonioase in familie, sanatate, cunoastere si evolutie spirituala pentru a ne simti fericiti si impliniti.
De fapt toate domeniile vietii sunt la fel de importante, iar vacanta este un bun prilej pentru a ne reaminti acest lucru, de a petrece timpul impreuna cu familia si prietenii, de a ne regasi unii pe altii ca oameni si nu ca profesionisti sau oameni de afaceri.
Este un prilej de a ne regasi propriul eu, de a reanaliza planurile de viitor, de a reaseza ordinea prioritatilor in viata noastra.
Iar a face aceste lucruri nu costa chiar nimic, doar putin timp alocat tie si celor dragi, timp pe care il ai acum berechet, ca doar esti in vacanta.
Cred ca printre cele trei lucruri care iti aduc succes cu femeile ar trebui sa se numere capacitatea de afectiune a unui barbat, care daca exista, dispare mai greu decat banii sau faima...
Dupa cum a spus o cunoscuta vedeta "o femeie functioneaza perfect atunci cand e iubita perfect".
ai uitat sa mentionezi doua metode foarte importante folosite de catre majoritatea artistiilor celebri. drogurile si alcoolu iti elibereaza o cantitate enorma de creativitate :)
. E dificil de lucrat si de comunicat în acea perioada, iar cine se nimereste aproape de mine trebuie sa ma suporte.
Loading ...