Lupta cu stress-ul

Articol de Laura Tripa

Unii autori definesc stresul drept un efort cognitiv si comportamental (cu exprimare afectiva pregnanta) de a reduce, stapani sau tolera solicitarile externe sau interne care depasesc resursele personale. Ceea ce vor sa spuna este ca atunci cand ne confruntam cu anumite situatii la care nu stim cum sa reactionam sau nu le putem face fata, resimtim un amestec de trairi fizice, corporale sau psihice (de la ameteala, la oboseala, la anxietate,etc.), amalgam care a fost generic denumit stress.

Insa alti autori subliniaza faptul ca „stress-ul” nu este cauzat direct de situatii care ne depasesc ci de faptul ca noi interpretam aceste situatii sau credem ca ele ne depasesc posibilitatile de a le face fata, rezolva, iesi cu succes din ele.

Astfel ca una din primele arme pe care le avem la indemana in combaterea stress-ului este modul in care noi ne definim situatia in care ne aflam si ceea ce noi credem despre noi insine si resursele noastre. Daca pentru noi faptul ca am luat sa spunem o nota mica la o materie importanta este ceva dezastruos atunci nivelul nostru de stress va fi mai mare decat daca punem lucrurile in perspectiva si ne spunem: „ok, am luat o nota mica, e destul de aiurea, ma simt prost dar nu e sfarsitul lumii, e o singura nota”.

In continuare cand ne intoarcem atentia asupra propriei persoane vom avea un efect cu totul diferit daca ne spunem: „nu sunt bun de nimic, habar n-am, n-am fost niciodata bun la materia asta, cu siguranta nu voi trece la asta” sau daca din contra gandim: „acum am luat o nota mica pentru ca nu m-am pregatit suficient, sunt sigur ca desi nu-mi place materia asta daca ma mobilizez sunt suficient de inteligent sa obtin o nota decenta si aici”. Nivelul nostru de stress cu siguranta va scadea in cea de-a doua varianta, in care avem incredere in propriile noastre forte.

Ceea ce vreau sa va transmit este ca lucrurile nu sunt neaparat asa cum par si ca acordandu-va incredere voua insiva, veti putea surmonta mai usor un obstacol decat punandu-va la pamant si concentrrandu-va asupra justificarilor si scuzelor despre „de ce nu pot sa…..”

Exista insa si cealalta extrema, a va supraevalua capacitatile, a va stabili scopuri prea inalte sau de neatins (de exemplu, nimeni nu poate sa fie perfect) sau chiar de a lua fiecare sarcina pe care o aveti de indeplinit cu prea putina seriozitate. Aici intervine distinctia dintre ceea ce specialistii numesc eustres si distress. Eustress-ul este partea pozitiva a stresului, cea care ne mobilizeaza, ne face sa actionam pentru rezolvarea problemelor noastre. Asadar se poate spune ca putin stress nu strica ci din contra ne ajuta. In schimb distress-ul este partea negativa a stress-ului, cea care ne paralizeaza, ne face sa fim coplesiti de problema si sa avem impresia ca nu esista rezolvare.

In concluzie „stres-ul” si modul in care ne afecteaza poate fi dirijat intr-o anumita masura si poate fi intors in beneficiul nostru.
Intr-o carte care descrie creativitatea si procesele creative, autorii vorbesc despre o metoda simpla de a ne lupta cu stress-ul, aceea de a face o lista cu toate lucrurile care ne necajesc zi de zi, de la cele mai marunte la cele mai importante (de la toalete in care nu mai e hartie la modul in care comunicam cu parintii, etc.). Faptul de a scrie ceea ce ne sacaie pe hartie este o modalitate buna de a ne descarca de bagajul de disconfort pe care il caram in mintile noastre si este si un prim pas spre rezolvare. Autorii recomanda apoi gasirea unor solutii cat mai creative la aceste situatii deranjante. Lasandu-ne imaginatia sa zboare, inventarea unei solutii chiar si impractice ne poate elibera si deschide calea spre o solutie adevarata, care sa functioneze.

Odata ce am identificat situatiile care ne „streseaza” pentru a nu ne coplesi, le putem organiza in ordinea importantei pentru noi si a disconfortului pe care ni-l provoaca si apoi decide cu care vrem sa incepem. Simplul fapt de a avea o structura, un plan de bataie ne poate diminua nivelul de stress.

Pe tot acest parcurs sa nu uitam si de umor, umorul este o buna cale a a atenua efectele negative ale stresului. Chiar daca suntem ingrijorati sa nu uitam sa radem, sa ne bucuram de lucrurile pozitive care ne inconjoara.

Relaxarea

La capatul celalalt al spectrului fata de stress, se afla relaxarea, o stare placuta, in care grijile sunt puse deoparte si in care ne simtim bine in  propria noastra piele. Starea de relaxare poate apare spontan sau putem sa o generam intentionat cu ajutorul anumitor tehnici sau exercitii. Un aspect important atunci cand vrem sa ne relaxam este alegerea locului in care sa facem acest lucru.  Ar fi de preferat sa avem o incapere curata, bine aerisita si izolata, pe cat se poate de zgomot. Temperatura camerei trebuie sa fie confortabila, sa se evite caldura excesiva sau frigul, pentru ca acestea sa nu distraga atentia. Pozitia noastra este de asemenea de dorit sa fie una comoda, fie intins pe spate, astfel incat coloana sa fie cat mai dreapta, fie asezat pe scaun, cu picioarele usor departate, cu spatele si capul drept. Respiratia joaca un rol principal in relaxare, aceasta ar trebui sa fie profunda, abdominala.

In continuare voi detalia o tehnica de relaxare usor de folosit care practicata cu regularitate poate contribui la combaterea stress-ului.

Exercitiu de relaxare

Va intindeti pe jos sau pe un pat cu o saltea tare (favorizeaza pozitia coloanei). Respirati profund de trei ori in felul urmator: numarati in gand pana la patru in timp ce inspirati apoi va tineti respiratia pana numarati pana la doi, apoi numarand pana la patru expirati si din nou numarand pana la doi va tineti respiratia. Urmeaza relaxarea muschilor, timp in care respirati obisnuit. Se incepe din zona capului astfel: relaxati muschii capului, relaxati muschii fetei, fata este destinsa si senina, relaxati muschii gatului, relaxati muschii trunchiului, relaxati muschii spatelui, relaxati muschii bratelor, permiteti bratelor sa devine grele si calde, din ce in ce mai grele si calde, apoi relaxati muschii abdomenului, relaxati muschii feselor, relaxati muschii picioarelor permitand piciorelor sa devina calde si grele din ce in ce mai calde si grele; intregul corp este relaxat,  permiteti-i intregului corp sa se simta inundat de o caldura placuta, bucurati-va de senzatia de liniste si relaxare care va cuprinde, de starea de fericire si sanatate care va invaluie si repetati-va de doua ori in gand: “din zi in zi ma voi simti tot mai sanatos si fericit”. La sfarsit respirati din nou profund de trei ori in ritmul descris la inceput.

Articole asemanatoare

• Pune ochii pe verde! (1)
• Pe culmile puterii. Meditatia (I). (2)
• Liniste (1)
• Banii si fericirea (2)
• A fi pe propriile picioare… (0)

Ce fac mai departe?