Investitii vs. Speculatii; Investitori vs. Speculatori (II)

Articol de Mirela Bojin

Pentru a intelege mai exact, dincolo de teorie, diferentele intre investitie si speculatie voi incerca sa exemplific prin cateva situatii, precizand de la inceput ca nu am nici cea mai mica pretentie sau intentie sa acopar toata gama posibilitatilor.

1. In cazul actiunilor unei companii

- Investitorul va fi interesat de achizitionarea titlurilor cu un discount cat mai mare fata de valoarea lor reala sau fata de potentialul lor, considerate in functie de analiza fundamentala. Va folosi uneori analiza tehnica a miscarilor pietei, dar numai pentru a incerca sa intuiasca momentul cel mai favorabil de cumparare. Motivatia sa va fi obtinerea unei parti din afacerea respectiva, participarea la fructele acestei afaceri prin intermediul dividendelor, pastrarea actiunilor atata vreme cat ele promit sa aduca beneficii si in viitor si vanzarea (iesirea din investitie) la un pret cel putin egal cu cel de achizitie. Evident ca exista si posibilitatea ca aceste lucruri bune sa nu se intample, investitorul sa astepte dividende in zadar, afacerea sa mearga prost si, in final, investitorul sa se retraga din investitia sa, vanzand in pierdere. Dar important este ca investitorul are, in baza analizei pe care o face inaintea luarii deciziei de investire, certitudinea cresterii afacerii si a sigurantei investitiei sale.

- Speculatorul nu va privi actiunile ca parti dintr-o afacere, ci strict ca pe un suport ce-l poate conduce catre un castig rapid. Pornind de la principiul ca „Piata are intotdeauna dreptate” va analiza numai din punct de vedere tehnic evolutia tritlurilor in trecut, incercand sa anticipeze evolutia in viitorul imediat. Nu va fi interesat de valoarea reala a afacerii sau de cumpararea cu un discount, singura sa preocupare fiind existenta unor participanti la piata care sa fie dispusi sa plateasca mai mult decat pretul la care a cumparat el. Motivatia sa este obtinerea unui castig in urma asumarii riscului (suficient de mare) ca piata sa nu evolueze in directia anticipata. In aceasta din urma situatie va vinde la un pret mai mic, marchandu-si astef pierderea si mergand mai departe.

2. In domeniul imobiliar

- Investitorul va achizitiona un activ imobiliar in scopul de a obtine de pe urma lui un venit regulat (chirie sau renta). In general nu il va vinde decat in situatia in care nu-si mai permite sa-l detina, nu mai e rentabila inchirierea sau arendarea  lui sau va primi o oferta greu de refuzat.

- Speculatorul va cumpara un activ imobiliar doar pentru a-l vinde la un pret mai mare dupa o anumita perioada de timp. Daca piata e in scadere va vinde chiar si in pierdere, orientandu-si banii obtinuti catre alte plasamente.

3. In cazul aurului

- Investitorul va cumpara aur sub forma de lingouri, pe care le va pastra ca refugiu al averii sale, pentru a-i conserva sau creste valoarea, in general pe o perioada lunga de timp. Fac aici precizarea ca bijuteriile sau alte obiecte din aur nu se incadreaza la acest tip de investitie, ele fiind de fapt investitii de colectie. Un investitor in aur nu va investi in bijuterii din aur, intrucat la momentul vanzarii va putea obtine doar contravaloarea materialului, nu si valoarea artistica inmagazinata de acel obiect.

- Speculatorul va cumpara  contracte prin care se obliga sa vanda  sau sa cumpere o anumita cantitate de aur, fara a avea intentia de a face efectiv aceasta operatiune.  Va vinde contractul respectiv (adica isi va inchide pozitia) ininte de scadenta, obtinand un castig sau marcand o pierdere, in functie de acuratetea cu care a anticipat evolutia pietei.

4. In cazul obiectelor de colectie

Cu toate ca in piramida riscului, pe care am descris-o cu putina vreme in urma, obiectele de colectie erau prezentate ca fiind investitii cu risc ridicat (ceea ce, conform definitiei, nici nu ar fi investitie, ci speculatie) eu m-as hazarda sa afirm ca speculatorii doar in foarte rare situatii s-ar aventura in acest domeniu si voi incerca sa argumentez aceasta opinie:

- Piata obiectelor de colectie este una exclusivista, prima conditie pentru a activa pe ea este sa fii un specialist in domeniu respectiv.

- Este o piata absolut impredictibila, fiind formata in special de colectionari, adica de persoane interesate sa achizitioneze pentru a pastra, nu pentru a revinde obiectul respectiv.

- Pe termen lung este, in principiu, favorabila investitorilor, pornind de la premisa ca obiectele de colectie isi sporesc valoarea odata cu trecerea timpului.

- Obiectele de colectie sunt in general unicate sau de serie foarte mica, acest lucru facand practic imposibila anticiparea pretului posibil de obtinut  la o viitoare vanzare.

Ar mai fi multe de spus despre diferentele sau apropierile dintre investitii si speculatii, dar cred ca cel mai bine ar fi sa-i las sa incheie,  pentru moment, pe Buffet si Soros primul un guru al investitiilor, al doilea un maestru al speculatiilor:

„Regula nr.1: Niciodata sa nu pierzi bani.  Regula nr.2:Nu uita niciodata regula nr.1” (W. Buffet , 78 ani, cel mai bogat om din lume in clasamentul Forbes din 2008, pe locul 2 in 2009 cu o avere de 37 mld.$).

„Orice speculatie nereusita se transforma intr-o investitie pe termen lung” (G.Soros, 78 ani-pe locul 29 in clasamentul Forbes in 2009, cu o avere de 11 mld $)

Articole asemanatoare

• Investitii vs. Speculatii; Investitori vs. Speculatori (3)
• Putina statistica (0)
• Investitiile si Piramida riscului (3)
• Dezvoltarea mentalitatii investitionale (0)
• Cum putem face banii sa munceasca pentru noi. Partea a III-a. (0)

Ce fac mai departe?