Despre tine (I)

Articol de Mihaela Gheorghe

Poate ajungi sa auzi mai des: FII TU INSUTI!

Ceva iti suna provocator, iti vibreaza, te avanti si, poate chiar cu pumnii stransi, zici: Da, vreau sa fiu eu! Eu, asa cum sunt!

Asa, si? Si ce se intampla? Poate o vreme iei decizii noi, mai ferm, mai categoric, dar…doar o vreme. Fiindca “umbli” intr-o zona neclara. Te raportezi la o harta cu multe pete albe.

Stii cum e sa fii tu insuti? Stii cine esti?

Cam cat si ce stii despre tine?

Cat e de firesc pentru tine sa fii intr-un fel sau altul?

Pe vremea cand incepusem sa descopar impreuna cu alti oameni autenticitatea, ca punct de sprijin in a sta in picioare fara a ne clatina, aveam ca punct de plecare firescul. Firescul nostru “cel adevarat”.

Ceea ce simtim cu adevarat, cum vrem noi, nu cum am fost invatati. Asta nu inseama sa iei toate regulile dupa care ai trait si sa le pui pe foc. Nu, nu chiar asta. Pentru ca nu ar fi de folos cuiva care traieste intr-o societate. Dar e extrem de important, ca prim pas in a intelege cum si mai alas cine suntem, sa stim ce parere avem noi despre un mod de viata. Apoi sa decidem ce facem cu acel mod.

Firescul e uneori foarte departe de ce am fost invatati. Citeam undeva despre asta si mi s-a pus sub ochi un exemplu care m-a surprins, pe atunci. Firesc si perfect natural e ca oamenii sa… faca pe ei. Da, sa faca, in haine, ori fara haine, pe strada, oriunde. In mod natural, firesc, un animal nu umbla imbracat si nu merge la toaleta cand are nevoie sa-si indeplineasca niste necesitati biologice. Exemplul, oarecum extrem, destul de izbitor, arata care e de fapt firescul. Nu regula, preluata de atatea generatii, ci firescul. Bineinteles, am vazut firescul, si apoi am decis sa ader regulii existente in societate . Dar am inteles cum sa-mi caut ceea ce imi e mie firesc. Sa ma lamuresc “despre mine”.

Puteti incerca sa descoperiti cum vi se par voua normale, firesti, diverse aspecte ale vietii voastre.

Cele mai mici, mai banale, ascund tipare preluate pe negandite, invatate de noi de mici, ca “dresaj”.

In drumul spre autenticitate e important sa stim ce gandim noi, ce simtim noi despre orice. Ca apoi sa vedem daca pastram acele tipare – unele sunt foarte bune si au rostul de a economisi mult timp si energie – sunt un fel de “shortcut-uri”, altele constatam ca le putem schimba sua chiar elimina. Si asta ne va da mai multa constienta de sine si mai multa libertate.

Putem gasi in viata de zi cu zi exemple “tipice” de tipare preluate si care pot fi schimbate ori chiar eliminate, daca alegem sa o facem, asumandu-ne tot ceea ce implica acea schimbare, ca si consecinta.

Avem de pilda:

Tinuta (la femei ar putea fi purtatul posetei pe acelasi umar, combinatiile “obligatorii” de obiecte vestimentare si accesorii – neparat pantofii si geanta de aceeasi culoare, doar anumite tesaturi combinate intre ele etc., la barbati ar fi purtatul cravatei, la fel combinatiile vestimentare, si pentru unii si pentru altii haine inchise la culoare iarna si deschise la culoare vara).

Obiceiurile alimentare, care de multe ori sunt formate in copilarie si apoi sub influenta unui anume anturaj ( de exemplu, se mananca mereu supa/ciorba la felul intai, desertul – chiar si fructele – drept felul trei. Intre noi fie spus, sanatos e sa mancam intai fructele, iar dupa o scurta pauza si celelalte mancaruri)

Obiceiurile de organizare a timpului si de impartire a sarcinilor domestice (asta e treaba de femeie/asta e treaba de barbat, baia se face doar in weekend etc)

Sunt multe exemple de tipare de actiune si gandire preluate de… de cand ne stim. Nu inseamna ca trebuie sa le desfiintam, ci e important sa ne dam sema ce credem noi depsre ele. Cum suntem noi, de fapt? Ne dorim chiar sa purtam zi de zi cravata? Daca ni se cere la birou, asta e altceva, dar e chiar ce ne dorim? Nu inseamna nici sa ajungem in conflict cu noi insine, doar sa observam cum vrem noi, cum simtim noi. Si daca e un “trebuie” pe undeva, sa il sesizam si sa “cadem la pace” cu situatia, dar stiind ce parere avem noi despre treaba respectiva. Ori, daca alegem sa schimbam, o facem asumandu-ne consecintele.

O sa va intrebati ” la ce bun? De ce ne trebuie toate astea?

Pentru ca primul pas in a sti cum suntem noi, si mai ales spre cine suntem noi, e acesta, al autenticitatii. Care va va duce mai repede spre cunoasterea de sine si spre o viata armonioasa, in cat mai multa libertate.

Veti sti sa spuneti NU sau DA cand doriti. Veti fi in masura sa va cunoasteti si sa faceti poate altfel decat restul “turmei” pentru ca:

- nu va intereseaza prea mult moda pentru vara/iarna asta (sau da, va intereseaza)

- nu va doriti muzica tare sau muzica house/rock/pop/dance etc asa cum vrea restul gastii (sau da, va doriti si alegeti sa mergeti unde ascultati acel gen de muzica dorit)

- vreti filme la cinema, nu pe net (sau vreti filme online)

- vreti sa mancati mai mult legume/fructe/lactate/carne/peste etc

si asa, la infinit…

E important sa stiti cum vreti voi. Cum sunteti voi “croiti”. Ce simtiti voi. Si sa spuneti asta, sa o aratati.

Cum sa faceti asta, cand exista o parere contrarie? Despre asta povestim data viitoare.

Pana atunci va invit sa va observati, pe parcursul zilei, cat de mult sunteti autentici si cat de mult sunteti intr-un tipar, in “ceva” luat de-a gata si fata de care inca nu stiti ce simtiti.

O sa aveti destule surprize….

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Ce fac mai departe?