Cu ochii-n patru…

Articol de Mirela Bojin

Cam asa trebuie sa stam in lunile urmatoare.

Daca pana acum ne aflam in pielea pesimistului care spunea  “mai rau nu se poate”, iata-ne ajunsi in pielea optimistului care raspunde “Ba da!”.

Se pare ca am  intrat, in sfarsit, in etapa finala a caderii. Cel putin asa sper eu, ca este etapa finala.  Cresterea TVA la 24% este cireasa de pe tort.

Trebuie sa recunosc ca era previzbila aceasta crestere, chiar si in situatia in care masurile de  austeritate propuse nu ar fi esuat. Ceea ce a surprins a fost amploarea. Probabil ca nici cei mai pesimisti nu s-au asteptat la o crestere de 5 puncte.

Care vor fi efectele? Cred ca nimeni nu stie cu exactitate. Tocmai de aceea trebuie sa fim cu ochii-n patru, atenti la toate semnalele pe care ni le va oferi piata.

Cea mai importanta intrebare in acest moment este “Ce va face Banca Nationala?”

Din pacate raspunsul nu il vom afla decat pe parcursul derularii evenimentelor.

Stim deja ca principala preocupare si responsabilitate a BNR este tintirea inflatiei. Cum cresterea TVA are ca efect imediat cresterea preturilor deci a inflatiei, este interesant de vazut ce va alege dl. Isarescu: mentinerea in limite acceptabile a cursului de schimb si a inflatiei cu pretul unei contractii economice mai mari decat cea prognozata initial (deci o adancire a recesiunii) sau acceptarea unui nivel ridicat al inflatiei si deprecierea leului ca suport al exporturilor si stimulator al consumului?

Inca o data, in istoria celor 20 de ani de tranzitie, deciziile economice se vor lua la Banca Nationala. Inca o data aceasta este chemata, in al 12-lea ceas, sa repare greselile facute de altii.

Se stie ca inflatia, impreuna cu deprecierea monedei nationale, este solutia de manual pentru absorbtia deficitelor bugetare ridicate. Dar aceasta solutie se opune obiectivului de integrare in zona euro, acesta fiind principalul motiv pentru care a fost respinsa de Banca Nationala. Va considera acum BNR ca e momentul sa renunte pentru o vreme la obiectivul integrarii? Oricum s-a dovedit deja ca zona euro nu este o umbrela prea rezistenta la furtuni si, in plus, aceasta criza a demonstrat inca o data ca nu suntem pregatiti pentru acest pas. Spre deosebire de Grecia noi avem macar acest debuseu al devalorizarii monedei nationale. Il vom folosi? Aceasta este intrebarea.

Ce ar urma in acest caz? Exportatorii ar primi o gura de oxigen. Poate unii ar reusi sa-si mai recastige din cota de piata. Restul lumii pare sa-si revina asa ca ar fi ceva sanse de crestere a exporturilor.

Scaderea leului, impreuna cu TVA-ul majorat, va pune presiune pe rata inflatiei. Totodata scaderea veniturilor populatiei determina scaderea cererii  asa ca nivelul de echilibru al preturilor ar putea fi mai mic decat estimarile initiale.

In schimb cresterea ratei de schimb ar pune in dificultate multi dintre debitorii bancilor. Creditele in euro vor fi din ce in ce mai greu de platit. Multe garantii ar putea fi executate. Am ajunge la prabusirea preturilor din piata imobiliara asa cum s-a intamplat in urma cu 2 ani dincolo de ocean?  Ar fi un final de ciclu mult asteptat de unii investitori.  Aceia care stau de vreo 2 ani si asteapta ieftinirea substantiala a activelor imobiliare pentru a intra la cumparare. Abia atunci, odata atins nivelul minim, vom putea vorbi de inceputul revenirii pe crestere a pietei imobiliare.

Dar daca BNR va decide pastrarea in limite rezonabile a inflatiei vom asista probabil la o crestere a dobanzii de politica monetara si, deci, la o scumpire a creditului in lei. Aceasta insemna o inhibare suplimentara a consumului dar si la intarzierea si mai mult a relansarii economice prin amanarea pe termen nedefinit a investitiilor. Daca BNR va incerca sa mentina si cursul euro-leu la un nivel considerat optim acesta ar ajuta oarecum mentinerea pe linia de plutire a nivelului de trai al populatiei fara a reusi totusi sa stimuleze in vreun fel relansarea economica.

Orice varianta ar alege, cum zice romanul “si-asa-i rau si-asa nu-i bine.”

Fara o politica fiscala corespunzatoare, politica monetara a BNR nu va putea, singura, sa scoata economia din recesiune, asa cum nu a putut nici sa impiedice caderea ei.

Cred ca pana la finalul lui 2010 si in prima jumatate din 2011 va trebui sa ne multumim cu supravietuirea. Orice familie care va reusi sa-si mentina timp de un an nivelul de trai si nivelul activelor din acest moment se poate considera invingatoare.

O pastrare a economiilor in  euro pare a fi o idee buna.

Imprumuturile, atat cele in euro cat si cele in lei, par extrem de riscante, asa ca va sfatuiesc sa le evitati. Celor care sunt deja datori le tin pumnii sa-si poata plati ratele.

Pentru investitii ar putea urma momente favorabile (evident pentru cei care au bani lichizi) dar recomand deocamdata asteptare si multa prudenta in alegerea momentului de cumparare. Cred ca nimeni nu poate anticipa acum cat de mult poate sa mai scada piata imobiliara.

Pietele financiare ne-au dat vineri un semnal agresiv dar ele pot la fel de usor sa se intoarca odata cu aprobarea urmatoarei transe a imprumututilor de la FMI si CE. Oricum volatilitatea va fi probabil mare saptamana viitoare. Sa nu uitam ca suntem o piata emergenta si orice zvon determina reactii bruste si de mare amploare.

Cine are un job sa tina si cu dintii de el, in orice conditii.

Cine nu-l are sau e pe cale sa-l piarda va invata acum sa supravietuiasca la limita. E si asta o experienta de viata, chiar daca una deloc dorita.

Nu stiu la ce lucruri bune ne putem astepta in lunile urmatoare.

Personal ma tem de noi cresteri de impozite, dincolo de cele deja aprobate.

Nimic in viata nu e pe gratis. Tot ce s-a impartit cu generozitate in anii trecuti platim acum. Intotdeauna exista o scadenta.  Daca am invata ceva din asta ar insemna ca nu ne chinuim degeaba. Din pacate si in aceasta privinta sunt pesimista.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Ce fac mai departe?