Comments on: Programarea sociala II

By: Pera

Pera — Mon, 24 Aug 2009 12:05:19 +0000

@ Dorina – acum ca ai mentionat de faptul ca cei care lucram aveau procent , deja lucrurile arata altfel De asta probabil si esti un batran pensionar cu barba lunga si fericit

@ Adolf – 28

@ Mirela – De abia astept sa vad. O sa fie un succes.

By: Mirela

Mirela — Mon, 24 Aug 2009 07:28:23 +0000

Daca ceva necesar lipseste inseamna ca exista o oportunitate de a umple acest gol. Daca nu exista in liceu o lectie “Hai sa fim antreprenori la 20 de ani” este doar pentru faptul ca pana cum nu s-a deranjat nimeni sa o faca.
Din septembrie vei avea o surpriza placuta in acest sens. Pentru liceele din Timisoara proiectul este deja pe drum.

By: adolf

adolf — Mon, 24 Aug 2009 06:02:42 +0000

bun articol! Cati ani ai, Pera?

By: Dorina

Dorina — Mon, 24 Aug 2009 00:49:25 +0000

Pera, nu imi poti lua pita de la gura, pe simplu motiv ca …nu am pita ! Eu sunt doar un batran pensionar cu barba lunga alba, care este nu stii cat de fericit(a) sa citeasca articolele tale / voastre si pentru care , de cand a dat de voi au renascut sperantele in viitorul tarii si al celor care , ca voi, vor asigura transformarile atat de necesare in zilele noastre ;
Am avut si eu sefi idioti si nu doar 3 ani, as fi fost fericita sa fie doar atat ; ceea ce expui tu pentru viitor e intr-adevar dinamic, si sunt sigura ca veti avea succesul scontat, dar e valabil doar de la un nivel in sus si doar in anumite domenii ;
Si, sa nu uit, colaboratorii mei nu aveau salariu, ci procent din valoarea fiecarui proiect, fiind astfel cointeresati in mod direct de calitate ; procentul si-l stabileau fiecare, si mai existau si alte avantaje destul de apreciate .
Merci pentru raspuns !

By: Pera

Pera — Sun, 23 Aug 2009 18:55:39 +0000

@ Dorina Nu-ti fie frica, nu iti luam pita de la gura Sunt de acord cand spui ca e nevoie sa existae o relatie de colaborare pentru ca o organizatie mare sa functioneze. Noi aici la avantaj la start suntem o echipa mare, de 10-20 de oameni. Acum, oamenii cu personalitate nu prea se inteleg bine cu autoritatea. Eu unul, am trait experienta de a avea un sef mai prost ca mine timp de 3 ani si mi-a ajuns pentru toate vietile de acum incolo Oamenii se nasc si traiesc pentru a-si dezvolta personalitate, pentru a se individualiza. In momentul in care depinzi de altcineva, de un salar, oricat de frumos se poarta seful cu tine, tu ca om nu ti-ai dezvoltat potentialul si stima de sine iti scade chiar daca esti angajatul lunii in fiecare zi, stii ca cineva mai sus ca tine iti poate taia craca oricand.

Modelul pe care il vad eu si tendinta economica a viitorului este acea de colaborari pe proiecte intre echipe si firme foarte dinamice.

Arhitectii pe care ii ai tu , de exemplu , primesc salar. Idealul ar fi ca acel arhitect sa aiba firma lui si sa lucreze cu firma ta cand e un proiect care necesita prezenta lui. Astfel, v-ati trata reciproc ca parteneri , ambele parti ar avea stima de sine scazuta si ITI GARANTEZ ca si firma ta si firma lui ar fi mai prospere decat este firma ta singura acum. Pentru ca in loc sa lucreze doar el la partea lui, ar lucra organizatia pe care a construit-o.

Eu asa planuiesc sa imi fac succesul economic. Am peste 10 oameni cu care colaborez si pe fiecare il incurajez sa isi faca propria forma sau organizatie, Sunt oameni super profesionisti si de calitate, majoritatea tineri. Daca ar trebui sa ii platesc nu as avea destui bani. Insa ii ajut cu ce stiu eu si ei ma ajuta pe mine cu ce stiu ei. Pentru ca succesul viziunii mele inseamna succesul fiecarui individ , am o echipa de oameni, programatori, psihologi, liber profesionisti care imi ofera 100% profesionalism, sunt 100% motivati intern si pe care nu ii platesc.E un schimb reciproc de valoare. Si fiecare individ este preocupat ca propectul acesta urias sa reuseasca pentru ca fiecare va avea clienti si bani si oportunitati de aici. Modelul aceste reprezinta maximum de randament cu minim de investitie. Si nu e utopic, pentru ca il folosim

Sper ca ti-am raspuns.

@ Stefan Nu esti nebun. Vizualizarea este folosita zilnic de toti atletii de performanta, de piloti de avioane si de orice om cu responsabilitate si scop in viata

By: stefan

stefan — Fri, 21 Aug 2009 23:26:06 +0000

Incredibil! Citind articolele astea din seria programare sociala am avut o senzatie tare ciudata de deja-vous, parca toate gandurile mele de prin clasa a 5-a incoace au fost asternute pe hartie. Ganduri pentru care nu de putine ori cand le-am expus am fost criticat, desconsiderat si primit replici de genul “asa nu vei face nimic in viata”, “acum esti copil si nu stii cum e sa muncesti pentru a-ti castiga traiul”, “in ritmul asta nu te vei angaja nicaieri” “cand te aud asa nu inteleg ce e cu tine” “si daca nu te angajezi ce faci, crezi ca te pune cineva director din prima zi? o sa vezi tu” si tot asa. Mi-am promis ca voi ajunge autonom financiar pana termin liceul si ca nu voi munci niciodata pentru altii. Pana acum nu am reusit sa scot bani in mod constant si consistent dar ma documentez si sper ca sunt pe drumul cel bun. Suna stupid dar parca in ultima vreme ma trezesc dimineata cu senzatia ca o sa fac bani in viitorul apropiat. Sau e posibil sa o iau razna… oricum mai am am 2 ani

By: Dorina

Dorina — Thu, 20 Aug 2009 16:16:43 +0000

Stai putin !
Sunt cateva probleme care, pentru mine nasc intrebari serioase :
Deci :
Sunt TOTAL de acord cu critica si cu perspectivele, bune si rele , din articolele tale ; dar pentru care procent din tineri sunt ele valabile ?
Ce s-ar intampla daca majoritatea tinerilor ar urma aceste sfaturi si ar incerca sa devina independenti financiar, lucrand pe cont propriu ?
Nu cred ca este posibil, cel putin nu in actualul context in care functioneaza societatea .
De ex . ; Eu sunt arhitect si am o companie proprie, deci fac proiecte ; pentru asta am nevoie de un colectiv, compus din alti cativa arhitecti, proiectanti, desenatori, o secretara, un curier, un contabil, personal pentru curatenie, etc. pot functiona fara ei ? Nu.
Si alt aspect : Lucrul ca salariat, nu implica neaparat relatia stapan – sclav ! Relatia poate fi de colaborare , indiferent de nivelul fiecarui salariat ; crede-ma, e posibil si functioneaza f. bine . Eu am experimentat asta si ca salariat si ca patron ;
E o problema de atitudine, din nefericire ai dreptate cand spui asta, un mare procent asa functioneaza , deci poate nu sistemul ci mentalitatea trebuie schimbata si asta e f. greu, pentru ca din pacate oamenii sunt gata de a face orice pt. bani !
Eu am o vorba, ” da-i cuiva bani si putere si deabia atunci vei vedea cine este cu adevarat ! ”
Dar te rog gandeste-te la aspectul pe care l-am expus aici, sunt foarte interesata de opinia ta, am mare incredere in ea. si de asemenea astept si parerile altora !

Dorina

By: Pera

Pera — Thu, 20 Aug 2009 13:12:58 +0000

Multam de aprecieri

By: m1ha1

m1ha1 — Thu, 20 Aug 2009 07:53:46 +0000

foarte adevarat. si foarte frumos expus. ai talent Pera.

By: n.vali28

n.vali28 — Thu, 20 Aug 2009 05:47:04 +0000

Felicitari.
Ar fi bine daca ar citi cat mai multa lume acest tip de articol… aceste idei constructive te impulsioneaza si te mentin la un nivel ridicat de constientizare in ceea ce priveste propria pesoana. Astept cu nerabdare sa citesc urmatorul articol despre “armele împotriva programarii sociale”.
p.s.: Este pentru prima oara, si sper nu si ultima, cand postez un comentariu pe un astfel de blog interesant.