Intrebari pentru a te regasi pe tine

Articol de Irina Aiacoboae

Un omulet de jad, satul de meleagurile lui angelice, se gandi sa vina pe Pamant sa vada ce fac pamantenii, caci pe la el pe acolo cam toata lumea facea acelasi lucru: vietuia intr-o armonie totala, nu aveau preocupari majore deoarece nu existau griji, nu ii interesa abundenta, dat fiind faptul ca nu existau bani si oricum Universul le punea la dispozitie orice, era suficient sa arunce un gand cu ce isi doresc si primeau orice. Nu exista competitie, caci fiecare isi avea talentul lui si isi avea locul lui acolo,  nu erau concursuri deoarece nu stiau ca ar putea fi mai buni sau mai slabi unii decat altii si omuletii de jad erau impacati si multumiti.

Omuletul nostru ajunse pe Pamant si intalni o persoana care plangea intr-un colt. Neobisnuit sa vada asa ceva, il intreba:

- Ce este apa aceasta care curge din ochii tai?

- Sunt lacrimi, raspunse pamanteanul.

- De unde vin? De ce apar? intreba curios omuletul.

- Nu stiu, dar ma elibereaza. Am avut o saptamana stranie: luni depresie, marti furie, miercuri incep sa intru in armonie, joi m-apuc de poezie, vineri ce o sa mai fie?

- Vineri? De ce te preocupa vineri, astazi este joi, spuse omuletul.

- Pai ma uit ca sunt intr-un carusel de emotii, cu cat caut mai mult linistea, echilibrul, bucuria cu atat experimentez orice altceva decat ce am cerut.

- Pai ce ai cerut?

- Am cerut sa ma vindec, sa fiu sanatos…

- Pai cred ca ai toate simptomele pentru a avea ce ai cerut.

- Cum asa? Am cerut sa imi folosesc intuitia.

- Si luni ai experimentat depresie? Ce ai facut atunci?

- M-am luptat cat m-am luptat si dupa am lasat-o sa fie si am renuntat sa mai gandesc! Nu prea mai aveam de ales.

- Ok si marti?

- Marti cred ca am inceput sa imi folosesc darul exprimarii si sa comunic ce nu am mai exprimat pana atunci, ce adunasem in mine si nu lasasem sa iasa la iveala. Oricum am constatat ca preferam furia depresiei. Era mai usor de gestionat sau suportat.

- Stii raurile acelea care, in momentul cand ploua zile in sir, daca nu sunt deversate controlat risca sa inunde suprafete intinse si sa provoace o catastrofa? Asa e si cu furia, supararea, tristetea.  Daca le aduni in tine la nesfarsit te imbolnavesc te miri unde, depinde ce anume retii in tine. Mai departe?

- Miercuri am constatat ca s-au mai dus din toate starile astea, parca se indepartasera de mine, le priveam de undeva de sus. Am inceput sa mai las gandurile deoparte si sa imi folosesc inima…

- Oh, se pare ca incepi sa iti folosesti intuitia! Este ceea ce ai cerut, nu?

- Da, dar nu stiam ca trebuie sa trec prin toate starile astea. M-as fi gandit de doua ori inainte de a cere.

- Regreti?

- Nu, nu regret, observ doar. Am auzit odata pe cineva ca toate lucrurile pe care inca nu le am si mi le doresc o sa apara dupa ce ma vindec spiritual si nu am inteles ce vrea sa spuna lucrul acesta pana aseara. E mult de spus, dar in esenta pentru mine a fost sa renunt la intrebarea  “De ce cutare sau cutare lucru?”! Acum doar imi folosesc imaginatia sa ma intreb “Cum sa obtin ceva ce imi doresc?”.

- Cred ca ai inceput deja sa te vindeci. Sau mai bine zis esti vindecat, acum, aici si astazi.

- Si eu cred. Si mai cred ca deja am tot sprijinul din lume sa am tot ce imi doresc. Si sunt pe drumul cel bun. Oh! Si am mai aflat ca e atat de usor sa aflu raspunsuri cand mintea mea e linistita si doar sa ascult cu inima…

- Ma bucur ca te-am cunoscut, spuse in incheiere omuletul de jad. In mod sigur pe aici nu va plictisiti! Mi-ar place si mine…

- Da, da, ai grija ce iti doresti! Zambi pamanteanul.

Cu drag,

Irina Aiacoboae, life coach

http://irinaaiacoboae.wordpress.com/

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Ce fac mai departe?