Jan
Existentialism
Articol de Paul Ardeleanu
Lista articolelor din seria: Scop in viata
- Existentialism
- Existentialism partea a II a
Ce este existentialismul?
Existentialismul este o miscare filosofica, ce a aparut in Europa, odata cu filosofia lui Soren Kierkegaard. De fapt acesta poate fi urmarit in istorie chiar si pana la filosofii greci precum Socrate si Heraclitus. Temele cele mai importante care sunt discutate in existentialism sunt :
1) Importanta acordata individului
2) Importanta pasiunilor
3) Importanta libertatii umane
Unii din cei mai importanti reprezantanti ai existentialismului si cei pe care ii vom studia impreuna sunt in ordine cronologica : Soren Kierkegaard, Friedrich Nietzche, Martin Heidegger si Jean-Paul Sartre ( cel care a oferit numele miscarii de existentialism )
Daca studiem acest cuvant ,,existentialism”, vom observa ca are la baza cuvantul a exista. Existentialistii fac o diferenta foarte importanta intre ceea ce ei numesc ,,a exista in mod real” sau asa cum am putea numi, a trai viata la maxim, si ,,asa numita existenta”, doar a trece prin viata, a merge cu turma.
Un alt aspect extrem de important in existentialism este dezbaterea intre ,,Esti ceea ce esti din cauza lucrurilor asupra carora nu ai nici un control”, (tara in care te-ai nascut, handicapul din nastere, familia, situatia materiala a familiei, etc. ) sau ,,Esti ceea ce esti sau devii ceea ce devii datorita deciziilor personale si angajamentelor pe care le faci”.
Totodata in filosofia existentialista exista ideea de baza care spune ,,Ceea ce ar trebui sa faci, cum sa iti traiesti viata, este la alegerea ta”
Soren Kierkegaard
Cine a fost Kierkegaard?
Soren Kierkegaard ( 1813 – 1855 Danemarca ) a fost unul din marii filosofi, teologi si psihologi ai secolului XIX. Contributia intelectuala pe care a adus-o, datorita ideilor sale, se gaseste si astazi in filosofiile moderne.
Ideile Existentialiste si Crestinismul
Kierkegaard a fost un crestin devotat. Din acest motiv cea mai mare parte a filosofiei sale este indreptata in directia crestinismului. Asa cum el insusi si-a exprimat misiunea sa in viata este ,, Sa redefinesc ce inseamna sa fii / sa devii un crestin” .
Kierkegaard spune ca sa te nasti un crestin nu este indeajuns sa devii crestin. Avem mereu ideea ca daca parintii sunt crestini, acest lucru ne face in mod automat si pe noi sa fim crestin. Din acest motiv Kierkegaard, unul din cei mai devotati crestini, numeste crestinismul ,,un fenomen de turma”.
Dar daca nu te nasti cu aceasta calitate, atunci ce inseamna sa fii un crestin? In viziunea lui Kierkegaard sa fii crestin este mai mult, un angajament personal, o devotare personala, o dedicare catre doctrina crestina, o promisiune interioara. Aceasta promisiune este la alegerea fiecarui om. Deci din acest punct de vedere omul poate alege daca sa fie, sau nu, un crestin. Poate alege la fel de bine sa fie musulman, budist sau pur si simplu sa nu creada intr-o divinitate ( ateist ). Pentru a putea sa dedici doctrinei crestine este nevoie de o “saritura a credintei”. El spune ca nu poti pur si simplu sa crezi in Dumnezeu si in crestinism deoarece aceasta religie este ilogica. Din acest motiv crestinismul nu poate fi simplu acceptat si este nevoie de acea ,,saritura a credintei”. Din exterior religia nu are nici un sens, pentru a capata sens este nevoie sa fi acolo cu toata credinta.
Totodata Kierkegaard spune ca, pentru a fi crestin este nevoie de pasiune. Ai nevoie de pasiunea de a crede cu toata puterea ca tot ceea ce spune biblia este adevarat deoarece aceasta contine cuvantul lui Dumnezeu.
Kierkegaard defineste insasi existenta ca o traire cu pasiune. Pentru a exista in adevaratul sens al cuvantului ai nevoie sa te dedici cu toata pasiunea catre ceva ce alegi personal, fie care aceasta este crestinism, stiinta, familie sau pur si simplu o idee proprie. Pentru a face aceasta dedicare este necesara saritura credintei catre ceea ce alegi.
va urma
Articole asemanatoare
Ce fac mai departe?
Recomanda acest post la prieteni:Aboneaza-te prin
RSS.Aboneaza-te prin
EMAIL.




Am auzit si eu de el, el a scris odata: “Cand cartea te citeste pe tine, inseamna ca este o carte buna”.