Se vorbeste mult prea putin despre viitor si despre ceea ce ii asteapta pe tinerii nostri peste 30, 40 sau 50 de ani. Totusi, cateva cifre ingrijoratoare incep sa-si faca aparitia in media, insa nu sunt semne ca informatia ajunge la cei direct interesati.

Soarta tinerilor europeni este din ce in ce mai ingrijoratoare si consecintele pe termen lung ale igorarii semnelor ii vor afecta pe copiii nostri intreaga lor viata.

S-a afirmat de curand ca actuala generatie tanara europeana este prima de dupa razboi care va trai mai prost decat generatia parintilor. Asta in conditiile in care nici noi, parintii, nu putem sa ne laudam cu cea mai buna dintre vietile posibile.

Doua sunt motivele acestei ingrijorari legate de viitorul tinerilor: actuala criza economica si deja “vechea” criza demografica.

Sa le luam pe rand:

1. Criza economica afecteaza intreaga populatie dar, cel putin in Europa, se constata ca se rasfrange mai puternic asupra generatiei tinere. Somajul in randul tinerilor europeni este ingrijorator si nu exista, in viitorul apropiat, semne de imbunatatire a situatiei.

Faptul ca tinerii nu reusesc sa obtina venituri, nici din munca salariata nici din activitati antreprenoriale (la fel de afectate de criza), determina imposibilitatea lor de a duce un trai decent in prezent dar, mai ales, afecteaza capacitatea lor de a-si asigura viitorul financiar. Imposibilitatea de a economisi pentru investitii viitoare sau pentru pensie este o realitate a vietii tinerilor din statele europene.

S-a scris ca tanara generatie este victima egoismului parintilor, acestia acordand o prea mare importanta propriei bunastari, determinand prin venituile mari si pretentiile exagerate pentru pensie, o erodare a capacitatii economiei de a sustine, din produsul intregii societati, si generatia tanara. Observatia nu este lipsita de adevar in contextul in care asistam de cativa ani la contractie sau stagnare economica si situatia nu pare a se imbunatati nici pe termen mediu.

Chiar si pentru acei tineri care au norocul sa munceasca si sa obtina venituri, cota mare cu care sunt obligati sa contribuie la fondul de pensii publice este o piedica in acumularea de capital propriu pentru o pensie independenta, care ar avea menirea de a le imbunatati traiul la batranete.

In acest context efortul tinerilor de a-si cladi un viitor financiar lipsit de griji nu este sigur ca va avea si rezultatul scontat, mai ales daca noi, generatia parintilor, nu vom actiona in legatura cu  schimbarea, in favoarea copiilor nostri,  a sistemului actual european de pensii publice.

1. Criza demografica a devenit un motiv de ingrijorare inclusiv pentru agentiile de rating. Acestea au anuntat ca este posibila in viitor retrogradarea tarilor cu economie dezvoltata datorita riscului demografic la care acestea sunt expuse.

Unul dintre motivele ingrijorarii este tocmai sistemul de pensii publice amintit mai sus dar nu este singurul.

Prin cresterea ponderii populatiei varstnice se creaza un dezechilibru nu numai in sistemul de pensii ci si in economie in ansamblul ei.

Sistemul de sanatate, in special cel public, va fi afectat de imbatranirea populatiei. Presiunea pe acest sistem va fi din ce in ce mai mare iar generatia copiilor nostri probabil nu va mai avea parte deloc de asistenta medicala gratuita.

Populatia aflata la varsta activa avand o pondere scazuta nici rezultatele economice nu pot fi grozave. Tehnologia va fi probabil o unealta utila in mentinerea capacitatii de a produce bunurile necesare, chiar si cu mai putini lucratori, dar produsul muncii unui numar mic de persoane va fi distribuit intregii societati.

Cu alte cuvinte, la varsta adulta, copiii nostri vor avea de sustinut financiar si generatia noastra, a parintilor care nu mai putem spera la o pensie decenta, pe masura contributiilor noastre.

Din cauza scaderii demografice vom asista in viitor si la o reducere a consumului, ceea ce va determina stagnare sau recesiune economica endemica, stiut fiind ca unul dintre motoarele cresterii economice este tocmai cresterea demografica. Se va intra astfel (daca nu am intrat deja) intr-un cerc vicios din care nu stim daca generatia copiilor nostri va sti sau va putea sa iasa.

Concluzii:

Indraznesc sa afirm ca suntem primii responsabili pentru viata pe care o vor duce copiii nostri. Deciziile pe care le luam acum ii vor afecta, in primul rand, pe ei.

Imprumuturile pe care le facem acum vor fi platite de ei in viitor.

Pensiile pe care le asteptam peste 10-20 de ani vor fi platite tot de ei.

Nepotii nostri, pe care ni-i dorim, vor deveni o povara financiara in plus. Vor mai putea avea acces la acelasi nivel de educatie?

Vor fi nevoiti copiii nostri sa renunte la luxul pensionarii si sa lucreze, precum generatiile trecute, toata viata? Sau vor fi nepotii nostri capabili sa-i sustina?

Generatia sacrificata suntem noi sau vor fi ei?

Raspunsurile la aceste intrebari vor fi date in anii ce vin. Pentru ca sistemele se schimba lent, au inertie mare, asa ca daca vrem sa facem ceva bun pentru viitorul copiilor nostri trebuie sa actionam rapid, dureros, cu sacrificii personale. Trebuie sa cantarim si sa renuntam la noi in favoarea lor.

Ma intreb cati parinti din generatia mea au gandit vreodata aceasta problema in acesti termeni.

Ma intreb cati tineri aflati acum la inceput de drum s-au intrebat cum va arata cu adevarat viitorul pe termen lung.

Daca nu am facut-o pana acum trebuie sa incepem azi.

Pentru ca viitorul nu suna deloc bine si ne va obliga sa luam decizii dureroase. Pentru noi sau pentru ei.

Asta e vestea buna.

Veste rea e ca daca n-o facem vor lua altii decizia pentru noi.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Exista in randul tinerei generatii o fireasca aspiratie spre o viata imbelsugata, insotita adeseori de o preocupare preponderenta pentru cautarea de mijloace de imbogatire rapida si arderea de etape. Daca, totusi, nu castigi la Loto si nu ai sansa unei mosteniri fabuloase, probabilitatea statistica de a ajunge (in timpul vietii unei singure generatii) in randul superbogatilor este extrem de mica. Cu toate acestea traim intr-o epoca in care oratorii motivationali chiar se imbogatesc creand iluzii si vanzand sperante.

Cautarea mijloacelor rapide de imbogatire este echivalenta de cele mai multe ori cu risipa de timp si resurse financiare intr-o prima faza, urmata apoi de blazare, renuntarea la lupta si imbratisarea unei conditii mediocre dar stabile.

Acceptarea, atat la nivel mental cat si emotional, a necesitatii acumularii averii treapta cu treapta, fara salturi iluzorii, este fundatia unei constructii financiare durabile.

Iar cel mai important lucru, in acest context, este intelegerea faptului ca drumul spre marea bogatie trece prin clasa mijlocie.

Pentru tinerii de azi principalul obiectiv al vietii de adult trebuie sa fie accesul in randul clasei mijlocii.

Pentru adultii de azi, care au reusit sa acceada la acest nivel, obiectivul pe termen scurt este (din pacate) mentinerea in clasa mijlocie, presiunile economice si fiscale din prezent erodand aceasta clasa si impingand in jos nivelul de trai al membrilor ei.

Ce este clasa mijlocie si ce vrea ea?

De-a lungul timpului si in functie de conditiile socio-economie definitia clasei mijlocii s-a tot modificat, pastrandu-se insa intelesul initial de categorie “nici bogata, nici saraca”.

Una dintre definitiile recente se refera la capacitatea unui membru al clasei mijlocii de a ramane, dupa acoperirea nevoilor curente de supravietuire, cu cel putin o treime din venit, surplus pe care sa-l poata folosi, fara restrictii, asa cum doreste.

Acest criteriu este important din perspectiva rolului economic al clasei mijlocii, purtatoare de progres si dezvoltare economica prin capacitatea sa de investire, economisire sau consum a acestui surplus rezultat din munca sa.

Tocmai acest surplus, pentru cei care au dorinta de a accede la nivelul superior, al clasei bogate, este baza de formare a capitalului.

Am observat, de exemplu, ca tinerii sunt mult mai interesati de investitii decat de economisire, ceea ce este echivalent cu a pune boii inaintea carului.

E adevarat ca economisirea e plictisitoare si nepurtatoare de venit semnificativ, dar ea este indispensabila crearii de capital, fara de care actiunea de a investi nu are nici o noima.

A existat, intr-adevar, in perioada de boom economic, o epidemie de ivestitii din capital imprumutat, dar pentru cei care nu au iesit la timp din investitie aceasta solutie s-a dovedit de-a dreptul falimentara si auzim mereu de multe astfel de cazuri. Realist vorbind, pentru omul obisnuit, investitiile bazate pe credit nu vor mai reprezenta o optiune in urmatorii ani si trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca generatia noastra nu va mai putea creste economic decat cu pasi mici, bazandu-se in principal pe capitalul creat de propriile economii.

Pentru cei foarte tineri, ce acum pornesc la constructia propriului viitor financiar, solutia, pentru urmatorii zece ani cel putin, este aceeasi: munca, economisire, munca, economisire.

Investirea micilor economii poate aduce castiguri dar, la fel de bine, poate duce la pierderi mai mici sau mai mari, deoarece o stagnare sau crestere economica modesta a economiei nu  duce la imbogatirea micilor investitori, indiferent care ar fi instrumentul acestor investitii.

Dincolo de aspectul economic, accesul in randul clasei mijlocii impune si existenta unei mentalitati specifice acesteia: activa, independenta, implicata, increzatoare, ambitioasa.

Avand o educatie academica si activand fie pe cont propriu fie in cadrul unor profesii inalt specializate, membrii clasei mijlocii sunt cei care au depasit mentalitatea simplista de „angajat”, chiar si atunci cand lucreaza pentru altii. Increderea in capacitatile proprii si educatia inalta ofera unui membru al clasei mijlocii certitudinea ca viata sa este in propriile sale maini.

Constientizarea propriilor valori, gandirea independenta si intelegerea intereselor sale fundamentale fac din clasa mijlocie cel mai dinamic segment social si economic al unei tari.

In special din aceasta ultima perspectiva, cea mentala, nu este chiar facil accesul. Depasirea mentalitaii de „angajat”, chiar si pentru un intelectual, nu se face fara curaj si fara imaginatie.  Dar ea este absolut necesara pentru castigarea independentei de gandire, atribut indispensabil clasei mijlocii.

Si sa ne amintim ca, inca din antichitate, clasa de mijloc se prezenta ca suport al democratiei. Aristotel scria: “ statul constituit din oamenii de mijloc va avea cea mai buna organizare”.

O clasa de mijloc, credea el, va uni societatea si va stabiliza statul, cea mai buna guvernare aparand atunci cand ea nu va mai fi determinata de cei saraci ci de clasa mijlocie, considerata mai cumpatata si rationala in pretentiile sale legate de stat.

Efortul de a ajunge si de a te mentine in randul clasei mijlocii nu e mic dar este posibil pentru orice om, indiferent de nivelul social de la care a pornit in viata. Educatia, echilibrul, planificarea si munca organizata sunt modalitatile de a atinge acest prim obiectiv.

Iar apoi, odata cu acumularea de capital, experienta si informatii, orice membru al clasei mijlocii isi poate aduna energia si curajul pentru a incerca sa faca saltul catre clasa superioara economic, cea a celor 1% cei mai bogati si invidiati oameni de pe planeta.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Citesc azi (duminica 15 ianuarie) un titlu in editia online a revistei Capital: Investitorii straini nu-si pot proiecta viitorul in Romania. Articolul este un interviu cu unul dintre avocatii celei mai de succes case de avocatura din tara. Evident ca omul, cu multi clienti oameni de afaceri straini, stie ce zice.

Primul meu gand la citirea titlului: surpriza, nici eu nu pot sa-mi proiectez viitorul in Romania.

Ma refer la viitorul economic, evident. Si lucrul asta ma enerveaza teribil. Pentru ca imi facusem un plan si fiecare schimbare legislativa din ultimii ani m-a indepartat, putin cate putin, de termenele stabilite. Pentru ca, de cativa ani incoace, imi petrec aproape la fel de mult timp studiind legislatia cat imi petrec si pentru afacerea mea propriu-zisa. Pentru ca indiferent ce solutie juridica aleg o noua lege ma ajunge din urma si ma trezesc cu un nou bir tocmai cand credeam ca deja e destul. Pentru ca in schimbul taxelor pe care le platesc nu primesc nimic in schimb: nici serviciile la care am dreptul, nici protectie in fata concurentei neloiale a celor care fac evaziune fiscala, nici mediu economic corect si necorupt, nici macar profesionalism din partea functionarilor carora trebuie eu sa le explic, de fiecare data, ce zice de fapt legea.

Fiul meu nu-si proiecteaza viitorul in Romania. Si asta ma intristeaza.

Daca nu-mi pot proiecta eu viitorul cum il pot convinge pe el de altceva?

Am obosit de atata instabilitate legislativa. Am obosit de slalomul printre articlole si coduri. Am obosit de a cauta zi de zi alte solutii. Am obosit de legi noi si proaste pe banda rulanta.

Chiar vreau sa-mi pot proiecta viitorul in Romania.

Si sa nu fie nevoie sa-mi modific proiectul in fiecare an.

Pentru ca daca eu voi putea face asta va putea si fiul meu.

Si daca fiul meu va putea, veti putea s-o faceti si voi.

Si dupa aceea, daca vor, pot veni si investitorii straini sa-si proiecteze viitorul aici.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Gata! O luam de la capat! Un An Nou cu planuri, provocari, piedici, oportunitati si sperante.

La inceput de an mi-am pus si eu o dorinta: as vrea sa fim mai putin superficiali.

Da, asta e dorinta si speranta mea pentru anul 2012.

As vrea sa putem privi mai departe decat propria persoana. Imi doresc sa vad oamenii iesind din autoizolarea egoista si comoda si construind ceva impreuna.

Pentru ca eu (spre deosebire de multi altii) nu cred ca este posibila bunastarea personala in afara bunastarii generale.

Nu cred ca puetm fi fericiti daca in jur vedem doar nefericire.

Nu cred ca putem fi bogati daca nivelul mediu al societatii in care traim este unul scazut.

Nu cred ca putem fi cu adevarat liberi in plan individual daca nu suntem liberi in plan social.

Cred ca trebuie sa gasim acel spirit al comunitatii care face ca lucrurile sa fie mai bune si mai usoare. Pentru ca lipsa acestui sentiment ne face, printre altele, cel mai nefericit popor din lume.

Sunt sigura ca toti v-ati pus dorinte in 2012. Pentru voi, pentru familiile voastre.

Dar va provoc sa raspundeti la o intrebare: s-ar putea indeplini aceste dorinte fara aportul altor oameni? Ati putea reusi sa le indepliniti intr-un mediu exterior ostil? Poate ca unii dintre voi da, dar cu cat efort suplimentar, cu cata energie risipita?

Imi doresc in 2012 sa iesim din globurile sticla in care suntem izolati si sa contribuim, cu un cat de mic graunte, la construirea unui mediu prietenos in jurul nostru. Un mediu prietenos pentru afaceri, prietenos pentru familie, prietenos pentru adevar.

Imi doresc sa deschidem ochii, sa nu ne mai prefacem ca nu vedem ceea ce ne deranjeaza, sa avem curajul sa ne afirmam si sa ne sustinem principiile.

Imi doresc sa cautam si sa gasim nu solutii de moment, ci rezolvari reale, pe termen lung, pentru problemele cu care ne confruntam permanent.

Imi doresc sa nu mai ascundem gunoiul sub pres, ci sa avem curajul sa il punem pa faras si sa defilam cu el, fara jena, prin fata tuturor, pana la tomberonul care trebuie sa-l inghita definitiv.

Pentru 2012 imi doresc sa nu mai fim superficiali. Imi doresc sa fim profunzi, adevarati, sinceri si curajosi. Asa sa imi ajute si sa ne ajute Dumnezeu!

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

2012- Modificari ale Codului Fiscal

-continuare-

Sa continuam, asadar, cu analiza modificarilor ce se doreste a fi introduse, incepand cu 1 iulie 2012, in calcularea contributiei la asigurari sociale.

Venituri din drepturi de autor, conventii civile, contracte de mandat (venituri cvasi-dependente)

Persoanele care realizeaza astfel de venituri se regasesc printre contribuabili asigurati obligatoriu in sistemul public de pensii, la art.  29621 – (1) la lit. e sau la lit.g.

Legat de aceste venituri avem urmatoarele prevederi:

Baza de calcul

Art. 29622 – (1) Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru persoanele prevazute la art. 29621 alin. (1) lit. a) – e) este diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale, valoarea anuala a normei de venit, sau diferenta dintre venitul brutsi cheltuiala deductibila prevazuta la art. 50, dupa caz, si nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

(4) Pentru persoanele prevazute la art. 52 lit. a) – e) care nu opteaza pentru impozit final, baza lunara de calcul a contribu?iilor sociale se stabileste potrivit alin. (1), (2) ?i (3), dup? caz. (5) Pentru persoanele prevazute la art. 29621 lit. g) al caror impozit este final potrivit prevederilor Titlului III, sau in cazul in care se opteaza pentru impozit final, baza de calcul a contributiilor sociale este venitul brut stabilit prin contractul incheiat intre parti, diferenta dintre venitul brut si cheltuiala deductibila prevazuta la art. 50, sau venitul din asociere, dupa caz.

Pentru ca, la noi, fiecare regula are si exceptii, urmeaza:

Excep?ii specifice

Art. 29623 – Persoanele prevazute la art. 29621 alin. (1) lit. f), art. 52 alin. (1) lit. b) ?i e1), art. 71 lit. d), precum si cele care realizeaz? venituri din asocierile fara personalitate juridic? prevazute la art. 13 lit. e), nu datoreaza contributie de asigurari sociale.

In traducere libera acest lucru inseamna ca angajatorii (platitorii de venit)  persoanelor care realizeaza venituri din drepturi de autor, conventii civile, contracte de mandat, consignatie etc. nu datoreaza contributii (cota angaatorului) de asigurari sociale.

Cotele de contributie

Art. 29626 – (1) Cotele de contributie pentru contribuabilii prevazuti la art. 29621 sunt cele prevazute la art. 29618 alin. (3), respectiv:

a) cota integrala, pentru contributia de asigur?ri sociale, corespunzatoare conditiilor normale de munca, potrivit legii;

b) cota individuala, pentru contributia de asigurari sociale de sanatate.

(2) Contribuabilii cu regim de retinere la sursa a impozitului pe venit si cu impozit final datoreaz? doar contributia individuala de asigurari sociale, care se calculeaz? prin aplicarea cotei prevazute la art. 29618 alin.(3) asupra bazei de calcul.

Cu alte cuvinte, pentru veniturile din drepturi de autor (si celelalte cu retinere la sursa) nu se va plati si cota angajatorului, ci doar cea a angajatului, de 10,5%.

Concluzii:

De aceasta data veniturile din drepturi de autor si din conventii civile ies in avantaj fata de cele comerciale si din profesii libere, intrucat nu vor datora 31,3% ci doar 10,5% din venitul baza de calcul.

Diferenta este substantiala si probabil vom vedea urmarile ei in migrarea PFA-urilor catre acest tip de contracte, mult mai usor de gestionat de catre prestator (nu se tine contabilitate) si mai avantajoase fiscal. In schimb platitorii veniturilor (angajatori, clienti) isi vor complica viata prin obligativitatea declararii acestor venituri, retinerii si platii contributiilor si impozitelor aferente.

Unii clienti vor accepta aceasta noua formula, altii nu, in functie de natura activitatii si de valoarea contractelor. In cazul unor contracte de valori mici probabil ca va fi prea complicata gestionarea lor de catre clienti si acestia vor renunta la prestatiile respective.

In cazul activitatilor care au drept clienti persoane fizice sau in cazul profesiilor libere nu va fi posibila migrarea catre contracte de prestari servicii sau drepturi de autor, micii meseriasi si prestatori de servicii  ramanad blocati in forma de organizare permisa de lege si platind astfel pretul pentru ca au ales independenta.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

A fost postat pe site-ul Ministerului Finantelor, spre dezbatere publica, proiectul de ORDONANTA DE URGENTA pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

caricatura completa…la vidu.ro

Ce modificari cuprinde acest proiect cu privire la veniturile din activitati independente?

Art. 97. Se introduc doua noi capitole Capitolul 2 si Capitolul 3, cu urmatorul cuprins:

„Capitolul 2

Contributii sociale obligatorii privind persoanele care realizeaza venituri din activitati independente, activitati agricole si asocieri fara personaliate juridica

Modificarile arata cam asa:

Venituri din activitati comerciale (PFA, II, AF), profesii libere, drepturi de autor, alte venituri din activitati independente:

Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale este diferenta dintre totalul veniturilor încasate si cheltuielile efectuate în scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contributii sociale, valoarea anuala a normei de venit, sau diferenta dintre venitul brut si cheltuiala deductibila prevazuta la art. 50.

Cum era pana acum: persoana aflata intr-una din aceste situatii era obligata sa se asigure, la Casa de pensii, in baza unei Declaratii de asigurare. Contributia lunara era 31,3% din venitul asigurat a carui valoare era aleasa de contribuabil dar nu mai mica decat 710 lei/luna. Deci contributia la sistemul publica de pensii era de 222 lei/luna sau mai mare, la alegerea declarantului.

Cum va fi din 1 iulie 2012: contribuabilul va fi obligat sa plateasca 31,3% din venitul sau (incasari – cheltuieli deductibile altele decat contributii) la fondul de pensii.

De la caz la caz, pentru fiecare mie de lei facturata si incasata de la clienti, situatia va arata cam asa:

• Cazul 1:  in sectorul serviciilor, lucrand de acasa, la un calculator, avand cheltuieli de functionare mici:

-         Venituri: 1000 lei

-         Cheltuieli materiale (telefon, consumabile birou etc.): 100 lei

-         Baza de calcul contributii sociale: 1000-100=900 lei

-         Contributie pensii 31,3%: 282 lei

-         Contributie sanatate 5,5%: 50 lei

-         Baza de calcul impozit: 900-282-50=568 lei

-         Impozit 16%: 91 lei

-         Venitul final al contribuabiluilui/ 1000 lei incasari: 477 lei.

-         Venit propriu/ Incasari: 47,7%

• Cazul 2:  in sectorul serviciilor, lucrand intr-un birou inchiriat, fara angajati:

-         Venituri: 1000 lei

-         Cheltuieli (chirie, utilitati, telefon, consumabile birou etc.): 400 lei

-         Baza de calcul contributii sociale: 1000-400=600 lei

-         Contributie pensii 31,3%: 188 lei

-         Contributie sanatate 5,5%: 33 lei

-         Baza de calcul impozit: 600-188-33=379 lei

-         Impozit 16%: 61 lei

-         Venitul final al contribuabiluilui/ 1000 lei incasari: 318 lei.

-         Venit propriu/ Incasari: 31,8%

• Cazul 3:  in sectorul serviciilor, lucrand cu un autoturism (in domenii cu deductibilitate 100%, de ex. taxi, transport marfa, agenti vanzari), fara angajati:

-         Venituri: 1000 lei

-         Cheltuieli (leasing, intretinere, combustibil): 700 lei

-         Baza de calcul contributii sociale: 1000-700=300 lei

-         Contributie pensii 31,3%: 94 lei

-         Contributie sanatate 5,5%: 17 lei

-         Baza de calcul impozit: 300-94-17=189 lei

-         Impozit 16%: 30 lei

-         Venitul final al contribuabiluilui/ 1000 lei incasari: 159 lei.

-         Venit propriu/ Incasari: 15,9%

Cu alte cuvinte, la fiecare leu pe care il vei plati unei persoane care iti tine contabilitatea la firma, iti realizeaza un site internet sau iti proiecteaza casa din propria sa sufragerie, 52 bani se vor duce la stat si doar 48 de bani vor ramane in buzunarul prestatorului.

Daca  mergi la un birou de arhitectura, la cabinetul medical privat sau la atelierul pantofarului, la fiecare leu platit el va ramane, pentru munca sa, cu aproximativ 32 de bani. Restul, ai ghicit, la stat. Nici la medicul de familie nu va fi mai bine, din pacate el nici nu va putea sa-si modifice tarifele, deoarece suma pe care o primeste pentru fiecare pacient este stabilita de altii.

Cu taximetristul e si mai si. Daca nu are masina deja cumparata si trebuie, din venituri, sa-si achite ratele de leasing, va ramane, in cel mai bun caz, cu 16 bani din fiecare leu cu care platesti cursa.

Ma intreb, odata ce aceasta propunere va deveni realitate, cine va mai fi atras de activitatile independente? Cine va mai fi dispus sa faca investitii in propria activitate (fiindca nu-ti da nimeni baza materiala), sa-si asume concurenta din piata, sa alerge dupa clienti, sa nu aiba concediu, sa poata disparea oricand la aparitia unei legi aberante?

Pretul libertatii devine din ce in ce mai mare.

Si cei cu adevarat liberi vor fi din ce in ce mai putini.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Gata, s-a dat startul! Aglomeratia din supermaket-uri e deja ostentativa. Aud la stiri ca s-au epuizat stocurile de papusi care fac pipi pe olita si alte jucarii costisitoare.

www.pottytrainingconcepts.com

In fiecare an, la fiecare sarbatoare, consumatorul roman se repede sa-si umple cosul si sa-si goleasca buzunarul.

In fiecare weekend, prelungit sau nu, cozile de masini blocheaza sosele patriei, turistii de ocazie nefiind descurajati nici de timpul pierdut in trafic si nici de scumpirea permanenta a carburantilor.

De cativa ani, cel putin de cand ne plangem de criza si saracie, incerc sa inteleg mecanismul prin care este determinat consumatorul roman sa se comporte ca un animal de prada, singura sa grija parand a fi sa nu rateze nimic, indiferent daca-i pe bani multi sau pe gratis.

Stiu, are si marketingul rolul lui, la fel si “prestigiul” pe care ti-l ofera cumparaturile sofisticate sau sejurul in statiunile „trendy” de pe Valea Prahovei. Nici terapia prin shopping nu e de neglijat.

Totusi, la aceleasi programe de stiri aud ca oamenii sunt saraci, ca nu isi pot plati utilitatile, ca nu au bani de medicamente si ca, una peste alta, o ducem rau de tot si ne caftim pentru o portie de faslole cu (scuze pentru cei care postesc) ciolan.

Parca traim intr-o schizofrenie colectiva. Suntem tot noi cei care ne plagem, tot noi cei care ne risipim. Ne risipim nu numai banii pe care cica nu-i avem, ci si sperantele, idealurile si, poate, viitorul.

Parem a fi o populatie dezorganizata, fara obiective si fara viziune, incapabili sa ne coagulam eforturile pentru construirea unui viitor.

Imi pare rau dar asa am vazut eu ca arata 1 Decembrie, ziua nationala.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

La fiecare inceput de an ne facem planuri.

Ne punem dorinte. De cate ori ni s-au indeplinit?

Luam decizii. De cate ori le punem in aplicare?

Hai sa incercam, la acest nou inceput, sa ne facem un plan concret, bine definit, scris negru pe alb. Un plan pe care sa nu-l mai putem uita, ignora, arunca la cos. Un plan a carui realizare sa o urmarim in fiecare etapa, pas cu pas.

Hai sa ne construim un buget pentru 2012.

foto by OmirOnia

Pentru inceput, ca la orice buget, trebuie sa incepem cu veniturile. Te sfatuieasc sa iei in considerare urmatoarele aspecte:

1. Crezi ca iti vei pastra actuala sursa de venit pe intreaga durata a anului 2012?
2. Care este marimea venitului anual estimat din sursa de baza (salariu etc)?
3. Ce activitati suplimentare crezi ca iti vor aduce venit?
4. Care estimezi ca va fi marimea venitului din activitati suplimentare?
5. Ce bunuri de valoare intentionezi sa vinzi?

E bine sa detaliezi cat poti mai mult raspunsurile. Poate ca vei fi surprins de cate posibilitati de crestere a venitului exista.

Pentru un buget realist este de dorit sa nu-ti supraestimezi veniturile, ci, dimpotriva, sa tii cont de aspectele neplacute ce se pot manifesta.

In partea a doua, cea mai ampla de obicei, ne ocupam de cheltuieli. Aici trebuie sa fii foarte obiectiv si atent sa notezi toate cheltuielile pe care intentionezi sa le faci:

1. Impozite, taxe, asigurari obligatorii, asigurari facultative
2. Chirii (daca e cazul)
3. Rate la banca
4. Educatia copiilor (meditatii, transport scoala, chirie)
5. Utilitati
6. Abonamente telefon, internet, cablu TV
7. Hrana
8. Imbracaminte si incaltaminte

Bineinteles ca nu vei putea stii cu exactitate marimea tuturor acestor cheltuieli. Incearca sa le estimezi pornind de la cheltuielile din anul precedent si sa le reduci acolo unde este posibil.

Acum trage linia:

Cazul 1: Cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, rezultatul „iti da cu minus”.

Asta nu e bine: bugetul tau este pe deficit. Si, tine minte, nu am luat in considerarea decat cheltuielile curente, de consum. Un buget construit doar pentru consum nu are voie sa fie deficitar. Pentru ca asta ar insemna sa iei bani imprumut (si sa te indatorezi pentru anul viitor) doar pentru consumul curent.

Este obligatoriu sa iti reduci cheltuielile. Renunta la orice nu iti este absolut necesar, stabileste-ti prioritatile (pct. 1-4) si in rest taie fara mila de pe lista de cumparaturi.

Este bine sa incerci sa-ti cresti veniturile. Daca este posibil lucreaza ore suplimentare la serviciu sau gaseste-ti inca un job, incepe o mica afacere pentru timpul liber (dar, atentie, una care sa nu necesite investitii mari).

Cazul II: Cheltuielile sunt egale cu veniturile, rezultatul este “zero”.

Nu stai prea rau. Ai invatat prima lectie a crizei si ti-ai ajustat cheltuielile la venituri. Sau ai castigat mai mult, astfel incat sa-ti permiti sa cheltuiesti mai mult fara sa faci datorii.

E bine dar nu e suficient.

Daca nu reusesti sa pui bani de o parte pentru “zile negre” sau pentru investitii in viitor atunci trebuie sa te straduiesti mai mult.

Daca ti-ai ajustat bugetul la limita si simti ca nu mai poti strange cureaua atunci incearca sa te mentii macar in acest echilibru delicat. Daca reusesti sa inchei anul 2012 fara datorii te poti, oricum, considera un invingator.

Cazul III: Veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Rezultatul “iti da cu plus” si bugetul tau are un excedent.

Excedentul tau este suma care iti ramane ca surplus dupa ce iti achiti toate cheltuielile propuse. Este excelent. Ai libertatea de a face ce vrei cu banii ramasi: ii poti economisi, ii poti investi in speranta multiplicatii, ii poti chiar cheltui pe obiecte necesare, de folosinta indelungata, pe care acum le poti cumpara la un pret avantajos.

Odata bugetul intocmit nu ramane decat sa-i urmaresti executia:

• In fiecare luna verifica incadrarea in sumele planificate.
• Ajusteaza veniturile/ cheltuielile pentru a-ti atinge obiectivele,
• “Rectifica” bugetul daca vezi ca nu este realist. Traseaza alte repere, mai usor de realizat, daca ai gresit estimarile sau situatia concreta s-a modificat pe parcurs.
• Nu dispera si, mai ales, nu renunta la planificare. Orice situatie, oricat de grea, are o rezolvare. Hartia si creionul te vor ajuta sa-ti pui ideile in ordine si sa gasest mai usor solutiile.

Ce zici, pare simplu?

Probabil ca da, cata vreme nu am pomenit deloc despre… cheltuielile neplanificate.  :)

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Toamna se culeg roadele. Si se cantaresc, se socotesc, se numara…

Unde eram in urma cu un an, unde suntem acum?

foto by Sidwebb

Am crescut? Am stagnat? Am avut de pierdut?

Ce am facut bine, ce am gresit? Ce am invatat din experientele acestui an?

O lista cu raspunsuri la aceste intrebari ne va fi de mare ajutor. Pentru ca avem nevoie de curajul de a ne privi in oglinda. Intr-o oglinda care nu infrumuseteaza, ci ne reflecta imaginea reala. Pentru ca doar cunoscandu-ne cu adevarat putem sa ne corectam, sa ne indreptam, sa ne desavarsim. Pentru ca nu vrem sa batem pasul pe loc, nu-i asa?

Avem acum, inainte de a intra in vartejul magic al sarbatorilor, putin timp de analiza.

Hai sa-l utilizam cu folos, caci odata bilantul facut, invatamintele trase, planurile de actiune create, vom putea in liniste sa ne dedicam celor dragi si bucuriei de a sarbatori impreuna.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.

Se petrec in jurul nostru lucruri “neasteptate”. Care au luat prin surprindere guverne, banci, companii, toata crema Europei…

Zi dupa zi vedem prabusindu-se cate un mit, cate o iluzie, cate un vis.

Credeti ca aceste lucruri nu erau stiute?

Suntem oameni. Si oamenilor se pare ca le place (nu stiu de ce) sa traiasca iluzii. Sa fie mintiti frumos. Sa nege problemele mai degraba decat sa le rezolve.

Dar problemele nerezolvate se amplifica. Si se razbuna. Pe cei care le-au ignorat. Pe cei care s-au prefacut a nu le vedea. Pe cei care si-au pus ochelari de cal.

Crezi ca doar Europei i se intampla asta?

NU, se intampla, in fiecare zi, fiecaruia dintre noi.

Toti avem momente in care ne temem sa privim adevarul in fata.

Ne temem sa ne punem intrebari fiindca stim ca raspunsurile ar durea.

Ne temem sa ne asumam realitatea.

Preferam sa ne inchipuim ca problemele noastre nu exista.

Si ascundem gunoiul sub pres.

Nu stiu de ce oamenii prefera sa viseze viata altora mai degraba decat sa traiasca propria lor viata.

Nu inteleg de ce minciuna este mai apreciata decat adevarul spus verde-n fata.

Nu stiu de ce poleiala are mai mult succes decat esenta.

Poate un psiholog ar putea sa raspunda nedumeririi mele.

Eu stiu doar ca toate aceste rataciri omenesti ne impiedica sa fim eficienti. Ne fac sa batem pasul pe loc sau chiar mai rau, se revenim iar si iar la inceputul cautarii.

Nu stiu cat va dura pana Europa isi va regsai cadenta. Cred ca destui ani de acum inainte. Este o lectie de viata.

Dar fiecare dintre noi, fata in fata cu problemele proprii, cu intrebarile si raspunsurile nerostite, cat va sta impietrit in fata realitatii?

A astepta ca lucrurile sa se rezolve de la sine este timp pierdut.

A privi problemele obieciv, a cauta solutii, a actiona pentru depasirea lor inseamna curaj.

A te trezi din visare si a-ti ajusta asteptarile si viata la lumea reala inseamna maturizare.

Si, cred eu, doar oamenii maturi pot avea succes. Doar oamenii maturi, care stiu sa invete din lectiile de viata.

Articole asemanatoare

• Nu sunt articole asemanatoare.